Pe piata romaneasca isi face tot mai mult loc o noua cultura de plante, care pot fi utilizate pentru

producerea de peleti mai ieftin decat in varianta cu deseuri lemnoase. Desi majoritatea peletilor din Romania sunt produsi din deseuri lemnoase, o sursa alternativa mai noua este o planta originara din Asia, Miscanthus Giganteus, cunoscuta si sub numele de arba elefantului! sau stuful chinezesc!. "scata si maruntita, din ea se pot produce peleti sau brichete pentru incalzire, cu grad redus de umiditate si mai ieftine decat cele din lemn. Avantajul acestei plante tine de faptul ca nu e pretentioasa, putand fi cultivata pe orice teren unde se cultiva porumb, adica aproape in toate zonele din Romania. De altfel, ea a putut fi cultivata si pe sol poluat, la #opsa Mica. n Romania, au fost cultivate peste $%% ha cu Miscanthus, majoritatea in acest an, in zona Dobrogei sau in judete ca &uzau, &raila, 'ibiu!, ne(a spus Ale)andru #oman, presedintele ARG* Miscanthus Romania, asociatia care promoveaza aceasta cultura. Potrivit lui, planurile sunt insa foarte mari. De e)emplu, o firma elvetiana, &iocarbol, vrea sa planteze +.%%% ha in Romania, in sud(vestul tarii. Durata mare de viata "n alt avantaj este durata culturii, care poate depasi ,+ de ani. Astfel, nu sunt necesare costuri anuale de plantare sau prelucrare a pamantului si poate creste, in principiu, fara ingrasaminte, intrucat iarna toate frunzele cad si actioneaza ca ingrasamant natural. De asemenea, iarna planta se usuca pana la un procent de apa de $%-($+-. #osturile pentru infiintarea culturii sunt de apro)imativ ,..%% euro/ha, ulterior fiind necesare doar cheltuieli de recoltare, de +% euro pe an pentru un hectar, potrivit asociatiei. Recoltarea se face primavara. n primul an nu se recolteaza nimic, in al doilea productia este cam la jumatate din media anuala, iar din al treilea an pana in cel de(al ,+(lea, se vor produce in medie $+(,% de tone de material uscat la hectar. Asadar, costurile totale inregistrate in ,+ de ani pentru un hectar sunt de apro)imativ 0.1%% de euro. A23* 43R*&" 43AR Materiale ecologice pentru locuinte arba elefantului! poate avea si alte intrebuintari, dincolo de fabricarea de peleti. De pilda, in *lvetia se foloseste si pentru producerea unor materiale de constructie biodegradabile pentru case, in amestec cu ciment si apa. De asemenea, poate fi utilizata ca inlocuitor pentru plastic 5in proportie de 6%-7 la cardurile bancare, de e)emplu, sau in industria auto. 8ricum, daca vine vorba despre peleti, culturile de Miscanthus ar trebui situate in apropierea unor procesatori, intrucat costurile de transport nu ar mai face rentabila aceasta materie prima.

Planta poate fi utilizata in aceleasi masini de peletizat care utilizeaza rumegusul sau paiele. n Romania, consumul de peleti creste de la an la an.
MISCANTHUS GIGANTEUS, cunoscut i sub numele de Iarba elefantului, este o plant asemntoare trestiei de a!r" Aceasta pro#ine din $aponia i la maturitate poate a%un&e p'n la o (nl)ime de patru metri" Este o plant vivace i dup ce a fost plantat produce peste 20 de ani o cantitate de aproximativ 20 de tone mas uscat/ha. Este foarte bogat n celuloz, pu in exigent cu solul i respectuoas cu mediul. !i"ele #tulpinile$ de %iscanthus pot fi folosite pentru produc ia de ecomateriale de construc ie, fura"area animalelor, fabricarea pastei pentru hrtie, produc ia de energie #pot fi folosite ca nlocuitoare pentru lemn$, sau pentru produc ia de carburant #bioetanol$. &lanta poate fi culitvat pe aproape orice fel de teren, nu necesit lucrri de ntre inere i are un efect deosebit mpotriva eroziunii solului. &lantele de %iscanthus recoltate de pe un ha produc echivalentul a '2 tone de crbune sau a (.)00 litri de combustibil. iscanthus *iganteus a fost nregistrat n +atalogul ,ficial al -oiurilor de plante de cultura din .om/nia cu destina ia soiuri energetice i industriale, informeaz 0socia ia care &romoveaz +ultura i 1tilizarea de %ischantus i alte +ulturi Energetice. 2n prezent, planta se cultiv n -atu3%are, 4ihor #,radea$, !imi #!imisoara$, 5/lcea, 6/mbovi a i *iurgiu, dar i n %oldova. %iscanthus *iganteus este cunoscut i sub numele de 78arba elefantului9 sau 7stuful chinezesc9. 0ceast plant este originar din 0sia, ns poate fi cultivat cu succes i pe teritoriul rii noastre. 6in plant se pot produce pele i i brichete pentru nclzire, cu grad redus de umiditate i mai ieftine dec/t cele din lemn. 6e asemenea, se utilizeaz pentru producerea unor materiale de construc ii biodegradabile pentru case, n combina ie cu ciment i apa. %ichantus se mai ntrebuin eaz ca nlocuitor de plastic n fabricarea cardurilor bancare, n industria auto, dar i ca tuba pm/ntoas pentru flori sau pentru decora iuni de grdin n loc de scoar de copac sau ca nlocuitor de paie n culturile de cpuni.

Coninutul energetic al diferitelor tipuri de biomas (electric Mwh)

1 ton crbune 1 ton pelei de lemn 1 ton rumegu 1 ton achii de lemn 1 ton za de ca ea 1 ton de deeuri organice = 2.5 Mwh = 1.8 - 2 Mwh = 1.8 Mwh = 0.8 - 1.5 Mwh = 1.! Mwh = 10 Mwh

10 000 litri de ulei = "0 tone de achii de lemn = 22 tone de peleti 1 ton de ulei = 2.5 tone o pelei
Efectul de ser i nclzirea global sunt deja realitati aproape unanim acceptate. Utilizarea de resurse regenerabile obinute prin cultivarea de plante energetice care nlocuiesc combustibilii fosili reprezint una din soluiile reducerii consecinelor acestui pericol global. n anul 200 Uniunea European a efectuat un studiu de impact !"#E$"% din care rezult c&teva direcii de

aciune n domeniul resurselor regenerabile. 'iindc din 200( i )om&nia este parte a UE* trebuie s se alinieze la politica agricol comun !+", - +ommon "gricultural ,olic.%.

+ultivarea /iscant0us permite realizarea unor beneficii semnificative* n ceea ce privete reducerea impactului pe care1l au asupra mediului* utilizarea diverselor pesticide n agricultura convenional. "stfel* 2000 de 0ectare cultivate cu /iscant0us permit reducerea cu (00 de tone a ngrmintelor pe baz de azot* cu 30 000 de litri a fungicidelor* cu 200 de litri a insecticidelor i cu 2000 de litri a regulatorilor de cretere 4305. +ultivarea /iscant0us are un impact pozitiv asupra proceselor de eroziune a solului. Unul din factorii semnificativi care contribuie la intensificarea eroziunii solurilor este agricultura intensiv. #umrul mare de lucrri mecanizate* necesare majoritii culturilor agricole convenionale !destinate industriei alimentare%* distrug te6tura i structura solului i accentueaz astfel procesele de eroziune datorate factorilor de mediu !ap* v&nt%. Este de ateptat ca introducerea /iscant0us n cultur s reduc semnificativ aceste fenomene !plant peren* numr de lucrri ale solului redus* densitate mare la 0ectar etc%. 7 serie de studii realizate n 8U" au artat c impactul culturilor de /iscant0us asupra proceselor de eroziune a solului este minim !fig.2%.