Subiecte rezolvate la sanatate publica 1.

DOMENIILE PRINCIPALE ALE SANATATII PUBLICE: -demografia -biostatistica -epidemiologia -aplicarea stiintelor sociale si comportamentale la societate deoarece o parte din boli au un determinism social -conducerea serviciilor medico-sociale -dreptul -etica 2. Comparatie intre medicina indi id!a"a #i medicina con!nitara Concepte care stabilesc diferenta intre sanatate si medicina comunitara si medicina individuala Sanatate #i medicina com!nitara Ingrijirea unei comunitati bine definite geografic si populational Persoane si familii sanatoase si/sau bolnave Lucrul in echipa: echipe de sanatate boala interdisciplinare Ingrijiri integrate: global, sanatate si medicina Aplicabilitate generala: cercetare asupra problemelor de sanatate boala colective si nevoilor exprimate de comunitate Preocupare prioritara pentru mediul: fizic, biologic, psihologic, social, economic Planificarea activitatilor in raport cu problemele si nevoile epidemiologia ca instrument prioritar participarea utilizatorilor Rezultatele sunt apreciate mai mult de cei care nu sunt bolnavi $chipa de sanatate trebuie sa preia initiativa exista un raport permanent cu comunitatea Preventia sociala si medicala si educatia pentru sanatate sunt prioritare Medicina indi id!a"a Persoanele izolate care solicita asistenta medicala Preocupari prioritare: bolnavii Profesionistul de sanatate sau boala lucreaza izolat Diagnostic clinic si terapeutic individual Aplicabilitate individuala-bolnavul izolat cercetare intraorganica Preocupare secundara pentru mediul bolnavului

Fara planificare fara epidemiologie fara participarea utilizatorilor !medicalizarea" Rezultatele sunt apreciate de bolnavii ingri#iti Raportul cu indivizii nu exista daca nu sunt bolnavi

Prioritate: tratamentul bolii

$. %ACTORII CARE conditionea&a STAREA DE SANATATE A POPULATIEI %actorii care influenteaza starea de sanatate a populatiei au fost descrisi in diferite feluri& 'ruparea acestora, care va fi prezentata mai #os, deriva de la un concept al lui (alonde: )&&'actorii (io"o)ici !ereditate, caracteristici demografice ale populatiei"& *& 'actorii am(ienta"i !factorii mediului fizic si social: factori fizici, chimici, socio-culturali, educationali"& +& 'actorii comportamenta"i* atit!dini"e* o(icei!ri"e& Stilul de viata depinde de comportamente care, la rindul lor, sunt conditionate de factori sociali, deci stilul de viata este rezultatul factorilor sociali si al comportamentelor& ,& #er icii"e de #anatate !preventive, curative, recuperatorii"& De'initia #anatatii: Sanatatea publica reprezinta ansamblul cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor populatiei orientat spre mentinerea si inbunatatirea sanatatii& -u exista o definitie unica, ci o pluralitate de definitii, pluralitate care tine de cunostintele acumulate, de dinamica si specificul valorilor culturale si pentru ca sanatatea are un caracter procesual, evolutiv& De aici rezulta si tentativa de a defini sanatatea multicriterial si de a fi masurata in functie de niste criterii de referinta& .n lista foarte larga a definitiilor sanatatii se folosesc mai multe criterii pentru definirea sanatatii, fiecare scoala adoptind unul, doua sau toate cele trei criterii utilizate cel mai frecvent& Criteriile utilizate pentru definirea sanatatii: -bunastarea functionala, -capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate de viata si munca, -conditia umana care il face pe individ creativ !criteriul utilizat frecvent de francezi" Definitia sanatatii individuale din constitutia /&0&S&: 1stare de bine completa din punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii1 este cea mai frecvent utilizata& Caracteristicile acestei definitii sunt: -este acceptata de toata lumea ca o 1aspiratie1 -realizarea ei presupune responsabilitatea societatii -subliniaza caracterul pozitiv si multiaxial al sanatatii& Sanatatea grupurilor umane ar putea fi definita ca fiind o sinteza a sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune sintetica, globala !ecosistemica"&

+++ ,. Mor(iditatea - de'initie* ma#!rare De'ini.ie: totalitatea 2mboln3virilor cunoscute la un moment dat , sau 2ntr-o anumit3 perioad3, 2n cadrul unei popula4ii dintr-un teritoriu bine delimitat, fie c3 acestea au fost depistate 2n perioada respectiv3, la data 2mboln3virii sau ulterior !chiar 5i la deces", sau depistarea a fost efectuat3 2ntr-o perioad3 anterioar3 dar boala exist3 5i 2n perioada prezent3 5i fie c3 2mboln3virea s-a rezolvat !vindecare, deces" sau nu 2n perioada la care ne referim& Prin consens interna4ional din morbiditate fac parte 5i traumatismele 5i otr3virile accidentale sau voluntare !omucideri, sinucideri", precum 5i r3nirile, traumatismele 5i arsurile cauzate de r3zboaie& /. Incidenta De'ini.ie: frecven4a cazurilor noi 2nregistrate 2ntr-un anumit teritoriu 5i o anumit3 perioad3 de timp !lun3, trimestru, an" de c3tre dispensarele medicale !teritoriale 5i de intreprindere"& Din )678 este obligatorie declararea de c3tre spital 5i de c3tre speciali5tii din ambulator a bolilor nou confirmate prin fi5a de declarare/comunicare a bolilor cronice& 9n calculul inciden4ei bolile cronice apar o singur3 dat3 ca 5i :caz nou; < la diagnosticare& =olile acute care se vindec3 5i reapar ulterior ca o nou3 2mboln3vire, dar nu rec3dere, se consider3 iar cazuri noi ! ex: gripa dup3 dou3 luni de la vindecare celei anterioare"& (a depistarea mai multor boli la aceea5i persoan3 se codific3 fiecare dintre acestea& %orm!"e de ca"c!" )& .ndici de inciden43 total3: bn .t> x )??? L *& .ndici de inciden43 specific3 !pe sexe, grupe de v@rst3, etc&": bn!c,x" .s > x )????? (x .t > indice de inciden43 total3, bn > boli nou depistate !caz nou" ( > num3r mediu de locuitori, c,x > cazuri nou depistate de anumite boli, la o anumit3 v@rst3 (x > num3r mediu de locuitori de o anumit3 v@rst3 Aaloarea maxim3: peste )????/?? pentru c3 o persoan3 poate avea mai multe boli Aaloarea minim3: nu poate fi ? deoarece, 2n mod normal, se 2nregistreaz3 orice afec4iune Aalori medii: ,?? < B?? ?/?? locuitori -um3r cazuri noi de boal3 :C; Mor(iditatea specific3 pe cauze > x)????? -um3r locuitori - arat3 frecven4a cazurilor noi de o anumit3 boal3 2ntr-un teritoriu 5i o perioad3 de timp

0orbiditatea specific3 pe cauze 5i grupe de v@rst3:

-um3r cazuri noi de boal3;C; la v@rsta;D; x)????? -um3r locuitori de v@rst3;D; +& Structura inciden4ei morbidit34ii -um3r cazuri noi de boal3;C; > x)?? -um3r total de boli - arat3 frecven4a unei boli fa43 de totalul 2mboln3virilor - se realizeaz3 rangurile structurii morbidit34ii !ca 5i la mortalitate" rangul .: bolile aparatului respirator rangul ..: bolile aparatului digestiv rangul ...: bolile sistemului nervos 5i ale organelor de sim4 E& Pre a"en.a De'ini.ie: totalitatea bolilor care exist3 la un anumit moment :critic;1 !ultima zi trimestrului, semestrului, anului" sau 2ntr-o anumit3 perioad32 !trimestru, semestru, an"& 1prevalen43 de moment, 2prevalen43 de perioad3 & Prevalen4a se calculeaz3 separat pe boli, 2n bolile cronice > totalitatea cazurilor noi 5i vechi de 2mboln3viri& %ormule de calcul: bn F bv Pr& > x )?? ( bn !x" F bv !x" Pr !x"> x )?? sau )????? ( !x" Pr 5i Pr !x" > indice de prevalen43 total3 5i pe v@rst3, bn, bv > boli nou depistate, boli cunoscute anterior ! vechi ", bn !x", bv !x" > boli nou depistate, boli cunoscute anterior, la anumite v@rste, (, (x > num3r mediu de locuitori, num3r mediu de locuitori la anumite v@rste Prevalen4a se studiaz3 pentru c3 inciden4a poate prezenta varia4ii foarte mari 2n momente diferite 5i din cauze diferite: :falsa alarm3;, :falsa acalmie; >

De aceea este important calculul trendului care elimin3 aceste varia4ii 2nt@mpl3toare& Pentru cunoa5terea prevalen4ei se combin3 diferite surse!consulta4ii, anchete medicale complexe, fi4e de declarare, etc&"& 0. Indicatori de re&!"tat ai #tarii de #anatate: Indicatori de ni e" !de re&!"tat al actiunii factorilor care influenteaza starea de sanatate"& )&Demografici !viata/nonviata": mortalitate, natalitate, fertilitate: -de frecventa -de probabilitati, riscuri *&0orbiditate: -clasici -consecinte ale bolii !deficiente senzoriale, somatice sau psihice, incapacitate, invaliditate" -gravitate !se masoara cu scoruri" -combinatii +&'lobali ai sanatatii: -bazati pe incapacitatea functionala -bazati pe perceperea sanatatii/bolii 1. Indicatori de 'actori ai #tarii de #anatate =&.ndicatori de factori: -biologici -mediu -comportamente -servicii de sanatate !resurse", disponibilitate, utilizare 2. STATICA POPULATIEI: Statica pop!"atiei studiaza, descrie numarul si structura populatiei a. N!mar!" pop!"atiei poate 'i c!no#c!t prin: Gecensamantul este o inregistrare globala, transversala care se face la un moment dat, inregistrandu-se intreaga populatie cu principalele caracteristici !varsta, sex, categoria socio-profesionala" Actualizarea datelor recensamantului prin date suplimentare ce provin de la starea civila !nascutii vii si decese", operatie care se face in fiecare an& $stimarea numarului prin interpolarea rezultatelor intre doua recensaminte sau prin extrapolarea rezultatelor ultimului recensamant& (. Den#itatea pop!"atiei reprezinta numarul de locuitori pe Hm*& c. Di#per#ia pop!"atiei reprezinta gradul de imprastiere a populatiei in colectivitati constituite !comune, orase"& d. Str!ct!ra pop!"atiei: Structura populatiti pe medii Gepartitia populatiei pe medii depinde de structura economica a unei tari si de politica de dezvoltare economica a tarii respective& 0ediul de viata isi pune amprenta asupra modelului de morbiditate si de mortalitate precum si asupra serviciilor de sanatare, organizarea asistentei medicale fiind diferita la sat si la oras& Structura populatiei pe sexe .n general exista o egalitate intre numarul populatiei de sex masculin si numarul populatiei de sex feminin& (a nastere raportul este in favoarea sexului masculin& .n timp acest raport se schimba in favoarea sexului feminin, in #urul varstei de +B ani, ca urmare a supramortalitatii masculine& Structura pe sexe este diferita in mediul urban de mediul rural& Structura pe sexe prezinta interes in cunoasterea riscurilor si a frecventei bolilor la populatia masculina fata de cea feminina& Structura populatiei pe grupe de varsta 0asurarea si descrierea populatiei pe grupe de varsta prezinta interes pentru sistemul de sanatate doarece tabloul morbiditatii si al mortalitatii difera de la o grupa de varsta la alta& Gepezentarea grafica tipica pentru structura populatiei pe grupe de varsta este piramida populatiei !piramida varstelor"& Piramida varstelor poate avea aspecte diferite ca urmare, in principal, a raportului natalitate/mortalitate& 13. S!r#e de date dermo)ra'ice. Principalele surse de informatii demografice sunt: - recensamantul populatiei care reprezinta inregistrarea globala a intregii populatii - statistica starii civile !apartinand de primarii" - inregistrarea nasterilor, deceselor, casatoriilor, etc& - birourile de evidenta a populatiei !apartinand de politie" - inregistreaza venitii si plecatii dintr-o anumita zona - anchetele demografice care incearca sa aprofundeze elemente de structura si dinamica a populatiei ele completeaza si adesea aprofundeaza informatiile obtinute prin metodele evocate anterior& Demografia opereaza cu trei notiuni fundamentale: $veniment demografic > cazul observat purtator de informatii demografice !nascutul viu, nascutul mort, decedatul, etc&" %enomen demografic > ansamblul enevimentelor demografice care apar intr-o populatie, intr-o anumita perioada de timp !natalitatea, mortinatalitatea, mortalitatea, etc&" .ndicatori demografici > raportul care masoara aceste fenomene& Din punct de vedere al demografilor si al intereselor medicinii sociale, fenomenele demografice ar putea fi studiate sub raportul statisticii si al dinamicii&

11. Nata"itatea. E o"!tia in Romania Nata"itatea - reprezinta fenomenul demografic al frecventei nascutilor vii intr-o populatie& Sub aspect statistic, natalitatea se masoara cu rata bruta de natalitate: aceasta reprezinta raportul !exprimat in promile" intre numarul de nascuti vii si numarul mediu de locuitori ai perioadei considerate&

in care: n > rata bruta de natalitate - > numar de nascuti vii P > numar mediu de locuitori ai perioadei studiate de o parte posibilitatea unor nasteri multiple si pe de alta parte riscul aparitiei nascutilor morti& Dinamica nata"itatii in Romania a urmat acelei tendinta descrise pentru tarile europene avansate, dar cu o intarziere, datorita dezvoltarii economice si industrializarii tardive& Astfel, in )6+? - )6+B nivelele depaseau +? nascuti vii la )??? locuitori& .n anii din #urul celui de-al doilea razboi mondial ritmul reproducerii scade datorita dezorganizarii familiilor prin stramutari, concentrari, mobilizari, scaderii nuptialitatii si a climatului psihologic de teama si incertitudine& De altfel, nici nu se cunosc valorile exacte ale natalitatii din acea perioada& Dupa terminarea razboiului, reproducerea populatiei este reluata cu o intensitate sporita, natalitatea crescand in )6,6 pana la valoarea de *8&Eo/oo& Irmeaza apoi o perioada de descrestere a valorii, intrerupta in unii ani de redresari ale indicelui& Din )6B8 insa, in conditiile practicarii libere a intreruperilor chirurgicale ale cursului sarcinii, scaderea natalitatii este mai rapida astfel incat in )6EE se inregistreaza valoarea de ),&+ o/oo& .n acel an, prin Decretul 88?/)66E se interzice avortul chirurgical& Drept consecinta a acestei masuri coercitive, in )6E8 s-a inregistrat o crestere brusca a nivelului fenomenului *8&, o/oo& .n perioada urmatoare, in conditiile unei politici demografice pronataliste si a mentinerii masurilor legislative amintite anterior, s-a constatat o evolutie a fenomenului asemanatoare cu cea inregistrata in perioada )6B8-)6EE, respectiv o tendinta de scadere continua, dar intrun ritm ceva mai lent, a#ungandu-se in )67+ la valoarea din )6EE& Ca urmare a unor noi masuri coercitive, dupa )67+ nivelul fenomenului cunoaste o usoara tendinta de crestere a#ungand la valori de )E o/oo in )67E, pentru ca in perioada )67E-)676 sa se mentina la valori relativ constante& .n )66?, ca urmare a liberalizarii avorturilor si a programului de planning familial initiat de 0inisterul Sanatatii, nivelul ratei de natalitate a scazut la )+&E o/oo a#ungand in )66* la ))&, o/oo si in )667 la )?&B o/oo& Pe medii, natalitatea a fost constant mai ridicata in mediul rural fata de mediul urban pana in anul )68E& Dupa )68E, se inregistreaza in mod constant valori mai crescute pentru indicii de natalitate din mediul urban fata de cei din mediul rural&.n profil teritorial tendinta istorica in Gomania este aceea a unei reproduceri mai scazute in #udetele din vestul tarii& 12. Tendinte a"e nata"itatii pe p"an mondia": .n secolul CC, in ultimii ani, pe glob, natalitatea a continuat sa fie mare, la o rata de crestere a populatiei de+J& Consecinta acestei situatii o reprezinta presiunea exercitata asupra resurselor naturale ale globului, presiune ce a determinat extinderea productiei agroalimentare prin chimizare, prin cresterea suprafetei arabile si, deci, cu implicatii asupra starii de sanatate a populatiilor& 1$. Morta"itatea - metode de #t!di! Morta"itatea reprezinta componenta negativa a miscarii naturale, fiind fenomenul demografic al deceselor intr-o populatie data si intr-o perioada data de timp !de obicei un an"& $venimentul demografic al acestui fenomen este decesul& Decesul este evenimentul disparitiei definitive a oricarui semn de viata in orice moment dupa inregistrarea starii de nascut viu& Importanta #t!di!"!i mortalitatii rezulta din faptul ca: mortalitatea reprezinta un fenomen demografic cu implicatii in cresterea numerica a populatiei si in structura pe grupe de virsta a populatiei, in realizarea unui echilibru in structura populatiei pe grupe de virsta mortalitatea reprezinta unul din indicatorii demografici utilizati in masurarea starii de sanatate a populatiei permite identificarea problemelor de sanatate si stabilirea prioritatilor in actiunile de sanatate permite stabilirea de obiective in cadrul programelor de sanatate serveste in procesul de planificare sanitara a resurselor permite evaluarea eficacitatii activitatii sistemului de servicii sanitare& 0ortalitatea este un fenomen puternic dependent de dezvoltarea economico-sociala si de caracteristicile unei societati& Dezvoltarea economico-sociala a determinat scaderea mortalitatii si cresterea longevitatii si a calitatii vietii& 1,. Indici de morta"itate: .ndicatori utilizati in masurarea mortalitatii: - Gata de mortalitate generala !indicele brut de mortalitate" care masoara frecventa deceselor la )??? de locuitori& - Gatele specifice de mortalitate !pe sexe, pe grupe de varsta, medii de rezidenta, cauze medicale de deces", care masoara frecventa deceselor in subpopulatii& - 0ortalitatea proportionala !letalitatea", care reprezinta ponderea deceselor de o anumita categorie din totalul deceselor& - Gata standardizata a mortalitatii& - Gaportul standardizat de mortalitate !GS0"& - %unctiile biometrice din tabelele de mortalitate& &Rata #tandardi&ata a morta"itatii.

Standardizarea mortalitatii reprezinta modalitatea de eliminare a influentei pe care o exercita structura diferita pe grupe de varsta a populatiei asupra mortalitatii& $a permite compararea corecta a nivelurilor mortalitatii inregistrate in doua sau mai multe populatii diferite din punct de vedere structural& $xista doua procedee clasice: 0etoda directa !metoda populatiei standard"& Se alege o populatie de referinta, populatia standard, cu o anumita structura pe grupe de varsta& Acestei populatii i se aplica mortalitatiile specifice pe grupe de varsta reale din fiecare zona pe care o comparam obtinandu-se astfel ratele standardizate ale mortalitatii pentru zonele respective, rate care exprima frecventa asteptata a deceselor in ipoteza in care fiecare zona ar avea aceeasi structura pe grupe de varsta, respectiv structura populatiei de referinta& 0etoda indirecta !metoda mortalitatii standard"& Se alege un model de mortalitate specifica pe grupe devarsta drept model de referinta, standard& Acest model se aplica la structura pe grupe de varsta reala a fiecarei zone pe care o comparam, obtintandu-se astfel frecventa asteptata a deceselor in ipoteza unui model standard de mortalitate specifica& Aceasta metoda se recomanda a fi utilizata atunci cand se compara mortalitatea in populatii relativ mici& Raport!" #tandardi&at a" morta"itatii reprezinta raportul dintre numarul de decese observate si numarul de decese asteptate& $l masoara excesul de mortalitate inregistrat intr-o populatie fata de un model standard de mortalitate specifica& Ta(e"a de morta"itate. Geprezinta o metoda de masurare, analiza si comparare a mortalitatii& Permite calcularea unor indicatori numiti functii biometrice si care sunt urmatorii: numarul de supravietuitori - lx sau Sx numarul de decese - dx - reprezinta numarul de decese inregistrate in generatia fictiva de )??&??? daca aceasta generatie ar fi fost supusa riscurilor de deces din modelul de mortalitate inregistrat in anul de calcul probabilitatile de deces - Kx probabilitatile de supravietuire - px speranta de viata la diferite varste - ex $xemplificarea standardizarii mortalitatii, a tabelei de mortalitate cu principalele notiuni precum si reprezentarea grafica a functiilor biometrice& Speranta de viata la nastere !durata medie a vietii" - e? reprezinta un indicator sintetic al mortalitatii si in acelasi timp al starii de sanatate& $ste numarul mediu de ani pe care o persoana spera sa-l traiasca in conditiile caracteristicilor modelului de mortalitate pe grupe de varsta a populatiei din care provine persoana, pentru un anumit an& 1/. Tendinte"e morta"itatii in Romania Caracteristici generale ale mortalitatii in Gomania .n perioada imediat postbelica mortalitatea generala a fost mare ! valori de *? si peste *?o/oo ", datorita conditiilor social-economice si sanitare nefavorabile, a secetei si epidemiilor& Ca urmare a aplicarii unor masuri cu caracter sanitar, mortalitatea cunoaste o scadere marcata a#ungand sa inregistreze in )6BE valori de 6-)? o/oo& Irmeaza o perioada de evolutie stationara in #urul valorii de )? o/oo pentru ca incepand cu anul )68B sa inregistreze o tendinta de crestere usoara ca urmare a schimbarilor survenite in structura pe grupe de varsta a populatiei cresterea ponderii varstnicilor& .n ultimii )? ani evolutia sa este relativ stationara cu limite intre )?,, si )),E o/oo& Gata standardizata a mortalitatii situeaza Gomania printre tarile europene cu cea mai mare mortalitate& Se inregistreaza o supramortalitate masculina& 0ortalitatea creste cu varsta, ponderea deceselor la copii !?-), ani" fiind de *,7J, a adultilor de +?,*J, a varstnicilor !EB ani si peste" de E8J!date pentru anul )66?" Principalele cauze de deces in )667 au fost : bolile cardiovasc& - E),8J tumorile maligne - ),,EJ , accidente, traumatisme , otraviri - E,?+J bolile aparatului respirator - B,6J bolile aparatului digestiv - B&6J& .ntre ultimii +? ani se constata modificari importante in modelul mortalitatii specifice pe cauze, grupe de varsta si sexe, dintre care mentionam: reducerea ponderii deceselor prin boli respiratorii si boli infecto-contagioase in special la femei cresterea importanta a ponderii deceselor prin tumori, in special la grupe de varsta tinere si la sexul feminin cresterea ponderii deceselor prin accidente la barbatii tineri si a bolilor cardio-vasculare la adultul tanar si varstnic& Distributia teritoriala a mortalitatii evidentiaza rate brute de mortalitate mari in #udetele din vestul si sudvestul tarii, #udete cu o populatie imbatranita& .n urma standardizarii #udetele identificate ca fiind #udete cu o situatie defavorabila sunt : Satu-0are, Lulcea, =ihor, CarasSeverin& Cauzele de deces nu se distribuie in aceeasi ordine si nu au aceeasi intensitate in #udete datorita ponderii diferite cu care intervin factorii de risc biologici, ambientali, comportamentali si sanitari& Speranta de viata la nastere !durata medie a vietii " inregistreaza in Gomania, in )677-)66?, una din cele mai scazute valori din $uropa: E6,BE ani ! penultimul loc"& Durata medie a vietii la populatia feminina a fost cu E ani mai mare decat cea a populatiei masculine& Aceasta situatie se datoreste mortalitatii infantile ridicate si unei mortalitati mari la adultii de pana la EB de ani, ca efect al acumularii unui complex de factori negativi !subdezvoltarea economica, stresul, presiunea morala si insatisfactiile personale, un stil de viata defavorabil sanatatii"& Ca indicator sintetic al starii de sanatate speranta de viata la nastere prezinta valori diferite de la un #udet la altul !variatii intre E8-8) ani", reflectand astfel ca si in Gmania exista inechitatea populatiei in raport cu sanatatea si serviciile de sanatate& 14. Morta"itatea in'anti"e - e o"!tii in Romania 1.Ni e"!" #i e o"!tia morta"itatii in'anti"e .n functie de nivelul mortalitatii infantile, Gomania se situeaza pe unul din ultimele locuri printre tarile europene& Analiza regresiei ratei de mortalitate infantila in raport cu produsul national brut pe cap de locuitor si cu ponderea cheltuielilor pentru sanatate alocate din produsul national brut arata ca Gomania are o situatie mai nefavorabila decit tarile cu nivel al produsului national brut pe cap de locuitor aproximativ egal cu al ei& 0ortalitatea infantila a inregistrat un ritm rapid de scadere dupa al doilea razboi mondial pina in )6EB, cind ritmul de reducere s-a incetinit mult& .n )66? valoarea ratei de mortalitate infantila a fost de *E,6M la nivelul tarii, cu oscilatii intre )B,6M si ,E,BM la nivelul #udetelor, iar in )66* rata a scazut la *+,,J& Lendinta de scadere s-a mentinut, in )667 mortalitatea infantila a atins nivelul de *?,BM& 2.Di#tri(!tia in pro'i" territoria": 0ortalitatea infantila este mai mare in mediul rural ca urmare a particularitatilor caracteristice acestui mediu& Nudetele cu probleme deosebite sunt: .alomita, =otosani, Calarasi, Constanta& $.Morta"itatea in'anti"a +&)&pe sexe: se inregistreaza o supramortalitate masculina& +&*&pe grupe de virsta: se inregistreaza o structura specifica modelului tarilor in curs de dezvoltare, caracterizat prin riscuri mari de deces& Astfel, predomina mortalitatea postneonatala !aproximativ 8?J din totalul deceselor infantile se produc dupa implinirea virstei de o luna"&

,.Principa"e"e ca!&e de dece# in'anti" #!nt: -bolile respiratorii -cauze perinatale -malformatii congenitale -bolile infecto-parazitare -bolile digestive -accidentele& Decesele sub ) an sunt favorizate de prematuritate, de malnutritie protein-calorica si de factori socio-economici si culturali& 10. Morta"itatea in'anti"e 5'actori a#ociati 11. C"a#i'icarea anc6ete"or epidemio"o)ice d!pa #cop 777 A. ipurile de anchete epidemiologice Lipurile de anchete epidemiologice care pot fi folosite in alegerea proiectelor pentru descrierea sanatatii si investigarea relatiilor intre factor de risc si boala, dupa obiectul investigatiei epidemiologice, sunt: -descriptive -analitice -experimentale& Studiile descriptive si analitice sunt investigatii de tip observational& !. Anchetele descriptive Anchetele descriptive descriu populatia tinta !sau de referinta" din punct de vedere al unor caracteristici& Acestea pot fi grupate in: )&Caracteristici personale ale membrilor colectivitatii !varsta, sex, categorie sociala, LA sistolica, colesteromie, etc&"& *&Caracteristici temporale: distributia temporala a bolilor si a factorilor de risc& +&Caracteristici spatiale: distributia spatiala a bolilor si a factorilor de risc& Studiile descriptive nu-si propun sa caute daca sunt prezente sau nu asociatiile epidemiologice si nu permit inferente de tip causal 12. A8e"e in epidemio"o)ie: AC$($ CAG$ D$%.-$SC .-A$SL.'AL..($ $P.D$0./(/'.C$ )&Re"atia poate fi: -transversala: expunerea si rezultatul se observa si se masoara concomitent -de cohorta: investigatia se face de la expunere spre rezultat -caz-control: investigatia porneste de la rezultat spre expunere& *&Rea"i&area in timp: -istorica: expunerea a fost facuta inainte de declansarea investigatiei -concomitenta !simultan": expunerea si rezultatul se studiaza simultan -mixt& $.Se"ectia #!(iecti"or #e 'ace: -in functie de expunere !anchetele de cohorta" -in functie de rezultat !anchetele caz-control" -alte selectii !nici in functie de expunere, nici in functie de rezultat"& 23. Criterii de ca!&a"itate Gelatia de cauzalitate dintre un factor si o boala ar trebui dovedita printr-un experiment& .n lipsa posibilitatii efectuarii experimentului !situatie frecventa in epidemiologia bolilor cronice" se folosesc argumente incluse in urmatoarea lista: )&%orta asociatiei masurata cu riscul relativ *&Consistenta asociatiei: asociatia este prezenta in momente diferite in aceeasi populatie sau la populatii diferite in acelasi moment& +&Specificitatea: efectul apare numai in prezenta unor anumiti factori& ,&Gelatia temporala: factorul cauzal precede aparitia efectului& B&Gelatia tip doza-efect: cresterea riscului in functie de intensittea actiunii factorilor de risc& E&Plauzibilitatea& 8&Coerenta cu datele din biologie si experimentale& 7&.nsuficienta altor explicatii& 6&Dovada experimentala& 2,. Caracteri#tice"e de per#oana in anc6ete"e de#cripti e: Cele mai imp&: varsta, sexul, categoria sociala& )&9ar#ta $pidemiologul este interesat sa cunoasca daca exista diferente in modul de distributie a frecventei bolii sau deceselor dintre diferite grupe de varsta, stiut fiind faptul ca: -varsta produce modificari metabolice -odata cu inaintarea in varsta apar fenomene de uzura -varsta aduce schimbari sub raportul receptivitatii !sau rezistentei" organismului& 0asurarea distributiei bolilor !deceselor" in functie de varsta se face in optica transversala& Gezultatul acestei masuratori este influentat, insa, de efectul unor factori care actioneaza asupra unor generatii care, de fapt, compun populatia investigata transversal& Prin efect de cohorta se intelege efectul pe care-l poate exercita o generatie asupra distributiei transversale pe grupe de varsta a unui anumit atribut& Astfel se pot explica unele fenomene observate& De exemplu: daca se masoara nivelul de cunostinte in optica transversala , s-ar observa ca nivelul intelectual scade cu varsta& Daca am compara nivelul intelectual al persoanelor de B?-BB de ani de azi, cu cel al persoanelor de aceeasi varsta in urma cu )? ani si cu cel in urma cu *? de ani, am constata ca de fapt nivelul intelectual creste& Acelasi rationament este valabil pentru bolile care sunt influentate intr-o proportie importanta de factori ai mediului fizic si social !de exemplu tuberculoza"& *&Se8!" Pe epidemiolog il intereseaza sa cunoasca, de exemplu, care sunt bolile care se intalnesc cu o frecventa mult mai mare la barbati fata de femei, care este distributia aceleiasi boli pe sexe si pe grupe de varsta& Diferentele in distributie observate pe sexe isi pot gasi explicatii in -biologia diferita -rolul si statutul social diferentiat al barbatilor si femeilor -expunerea diferita la factorii de risc& De exemplu: -la femei mai frecvente sunt: -afectiuni ale colecistului -bolile endocrine -calculoze -diabetul zaharat -tumori benigne&

-la barbati" -accidentele -boala ulceroasa -arteroscleroza -herniile -cancerul bronhopulmonar& Deosebirea intre sexe a distributiei bolilor sau deceselor se masoara prin calcularea unor proportii simple, indici de frecventa sau de structura, indice de masculinitate& $.Caracteri#tici #ocia"e per#ona"e #.$.Locul nasterii < emigrantii poarta timp de o generatie modelele de morbiditate din tara lor& #.%.&odelele culturale' obiceiuri dictate de anumite cerinte& #.#.(ategoria sociala propriu)zisa" ocupatia, nivelul de instruire, starea civila& $ste o caracteristica importanta pentru ca incorporeaza : nivelul de cultura, anumite comportamente, venit, locuinta, confort, etc& #.*.Starea civila' etc. 2/. Caracreri#tice"e de timp in anc6ete"e de#cripti e )&Trend!" reflecta schimbari ale modelelor distributiei bolilor !deceselor" in evolutia lor seculara& Lrendul arata daca tendinta frecventei unor boli este in crestere sau descrestere sau, daca apar prabusiri sau varfuri in evolutie care prezinta interes pentru explicatiile trendului& Lrendul este utilizat si pentru a face predictii in legatura cu evolutia viitoare a frecventei unor boli sau decese& Pot apare erori de interpretare a trendului legate de: -diagnosticarea bolilor care este mai corecta azi decat in urma cu zeci de ani -modificarea factorilor care conditioneaza unele boli -schimbari in clasificarea bolilor -schimbari in compozitia populatiei cu rol foarte important in modele morbiditatii si mortalitatii si asupra structurii serviciilor sanitare& *&9ariatii"e cic"ice !evolutii sinusoidale" reprezinta cresteri sau descresteri in evolutia frecventei unor boli sau decese& .dentificarea lor prezinta importanta in organizarea asistentei medicale si planificarea resurselor& %luctuatiile ciclice sunt intalnite mai ales in cazul bolilor infectioase, dar si in cele cronice& $.E o"!tii nea#teptate 24. Caracteri#tice"e de "oc in anc6ete"e de#cripti e : SPATIALE: Distributia bolilor sau a factorilor de risc in functie de caracteristicile spatiale prezinta interes pentru ca este posibil sa se identifice zone cu o frecventa neasteptata a bolilor sau diferente intre regiuni& Descrierea distributiei bolilor !deceselor" se poate face in functie de: -frontierele naturale -frontierele administrative& %rontierele naturale !rauri, munti, mari"prezinta interes pentru ca: -delimiteaza zone cu anumite caracteristici ecologice favorabile dezvoltarii unor boli sau, dimpotriva protectiei !de exemplu: gusa endemica, etc&" -izoleaza populatiile, grupurile umane, cu obiceiurile si comportamentele lor caracteristice -definesc zone cu o structura economica relativ omogena -circumscriu regiuni cu anumite caracteristici din punct de vedere al accesibilitatii la asistenta sanitara -nu se au in vedere limite administrative& %rontierele politico-administrative creeaza facilitati de investigare si raportare a datelor !de exemplu: informatiile disponibile despre morbiditatea si mortalitatea dintr-un #udet"& Prezinta interes identificarea teritoriilor tangente in sau intre #udete cu modele asemanatoare ale morbiditatii si mortalitatii, demonstrand ca boala nu se opreste la limita #udetului si face posibila elaborarea unor ipoteze ecologice& %rontierele nationale constituie barierele pentru bolile transmisibile supuse declararii obligatorii& .n foarte multe tari exista modele caracteristice ale morbiditatii si mortalitatii determinate de anumiti factori economico-sociali si culturali care influenteaza starea de sanatate a populatiei& .n comparatiile internationale se pot produce discrepante datorita erorilor care apar ca urmare: -a deosebirilor in descrierea entitatilor nosologice -a deosebirilor in declararea si notificarea unor boli& Standardizarea reprezinta metoda adecvata pentru compararea distributiei spatiale a bolilor sau deceselor& Geprezentarea grafica ce evidentiaza frecventa bolilor !sau factorilor de risc" in profil teritorial este cartograma& 20. Anc6ete"e tran# er#a"e * #cop* domenii* conditii de rea"i&are: :#t!dii de pre a"enta; Sunt examene medicale care se realizeaza intr-un interval relativ scurt de timp, intr-o populatie bine definita, ocazie cu care se poate inregistra atit expunerea cit si rezultatul !boala"& Studiile de prevalenta pot fi: -pur descriptive, oferind informatii despre variabile in mod separat !cite boli sau cite situatii comportamentale se gasesc in populatie" -de tip caz-control, inregistrindu-se concomitent prezenta bolii si prin investigatie anamnestica, prezenta unor variabile !caracteristici biologice, genetice, comportamentale" inainte de momentul examenului !care au precedat boala"& Scop!" anchetelor transversale: -sa determine prezenta bolii, a incapacitatii sau a unor caracteristici personale -sa produca indicatori de masurare ai starii de sanatate a populatiei -sa permita cunoasterea distributiei unor %G in populatia examinata, concomitent prezentei sau asociati bolii& Domenii de aplicare a anchetelor transversale: -diagnosticul starii de sanatate a populatiei -stabilirea unor prioritati in actiunile de interventie -in programare si planificare sanitara -evaluarea unor actiuni -in determinarea prezentei asociatiilor epidemio Conditii pentru realizarea unei anchete de prevalenta :e8amen medica" de ma#a": -sa corespunda unei nevoi reale

-scopurile anchetei sa fie clar formulate:-administrativ, de planificare -prescriptiv !de identificare a bolnavilor in vederea tratarii lor" -sa fie examinate resursele disponibile sau care pot fi obtinute -stabilirea de prioritati in functie de resurse -stabilirea criteriilor de evaluare a actiunii -stabilirea metodologiei anchetei -organizarea in detaliu a actiunii -pregatirea prealabila a populatiei& 21. Anc6ete"e ana"itice* criterii de proiectare 22. Anc6ete"e de co6orta tip I Mode"!" de tip 1 Se constituie un esantion reprezentativ pentru populatia tinta care se autodivide in doua loturi: unul expus la factorul de risc, celalalt neexpus la factorul de risc& Apoi investigatorul urmareste persoanele expuse si neexpuse asteptand aparitia bolii sau a decesului&

Se asteapta ca frecventa bolii !deceselor" sa fie mai mare la cei expusi la factorul de risc decat cei neexpusi& Acest model este indicat a fi utilizat cand factorul de risc este relativ frecvent in populatie& Daca factorul de risc este rar, modelul nu mai este eficient sub aspectul efortului investigatiilor, esantion ales ar trebui sa fie mult mai mare& $3. Anc6ete"e de co6orta tip II. Mode"!" de tip 2 Se aleg * esantioane : unul cuprinzand subiectii expusi la risc !lotul test", celalat pe cei neexpusi !lotul martor", fiecare esantion fiind reprezentativ pentru cohorta respectiva& Apoi investigatorul urmareste cele doua loturi asteptand aparitia bolii sau a decesului&

Acest model este indicat cand frecventa factorului de risc in populatie este mica& $1. %actori de con'!&ie $2. A anta<e"e #i "imite"e anc6ete"or de co6orta A anta<e: -in momentul proiectarii anchetei rezultatele nu sunt cunoscute, ele apar dupa actiunea factorului de risc, ceea ce confera studiului un caracter calitativ crescut -se pot observa si masura toate efectele pe care le genereaza expunerea la un factor de risc -se poate masura direct riscul bolii pentru fiecare grup& Limite: -de ordin logistic, legate de organizarea anchetei -de ordin administrativ, uneori necesitand investigatii pe populatii largi, care necesita costuri mari -necesita o perioada lunga de urmarire !mai ales in cazul bolilor cronice" in acest timp anumite persoane pot deceda din alte cauze sau se pot inregistra pierderi din alte motive decat decesul !emigratii, non-raspuns la chemarile de control" -nu se pot repeta pe aceleasi loturi& $$. Caracteri#tice"e )enera"e a"e (o"i"or nontran#mi#i(i"e $,. Anc6ete"e epidemio"o)ice pro#pecti e. E8emp"e. Caracteri#tici. ANC=ETELE PROPRIU>?IS PROSPECTI9E Prezinta avanta#ul ca permit identificarea mai multor boli care se asociaza aceluiasi factor de risc& (oturile selectionate trebuie examinate initial pentru a elimina persoanele bolnave si pentru a evidentia factorul de risc si alte variabilecare pot influenta rezultatul& 1.Se"ectionarea "ot!ri"or:

Alegerea lotului de test Alegerea se poate face: -in functie de susceptibilitatea de a face boala !o asemenea selectionare este posibila mai ales in cazul bolilor transmisibile, ea fiind mult mai greu de realizat in cazul bolilor cronice" -in urma unui studiu de prevalenta !examen medical de masa" -utilizarea unei :cohort tip; ca in cazul studiului de la %ramingham, in care populatia a reprezentat un model tipic pentru orasele mai mici din SIA -populatii :captive; !scolari, militari" -grupuri profesionale expuse la un anumit risc profesional& Alegerea lotului de comparare +lotul martor, (otul martor este alcatuit din persoane neexpuse la factorul de risc& $l poate fi: -grup intern, grup care s-a autoformat din interiorul aceluiasi esantion !modelul de tip )" -grup extern, care nu provine din esantionul initial, ci din alta populatie !modelul de tip *" -grup mixt, mai multe loturi de comparare, util atunci cand dorim sa masuram cu un rafinament mai mare relatia dintre factorul de risc si boala -metoda perechilor, care nu se prea foloseste in ancheta prospectiva& 2.C!"e)erea in'ormatii"or Informatiile in legatura cu expunerea se pot obtine: >direct prin: -observare -examen clinic, paraclinic -interviu >indirect prin: -culegerea de date individuale din diverse inscrisuri !foaia de observatie, fisa de consultatie" -culegere de date din inscrisuri colective care se refera la expunerea colectiva la un anumit factor de risc& Important: cunoasterea schimbarilor unor expuneri !de exemplu renuntatul la fumat" care poate distorsiona rezultatele studiului& Informatii despre rezultat +boala sau deces, Gezultatele pot fi marcate prin criterii mai :moi; sau mai :dure; !soft sau hard end-point"& .nformatiile pot fi culese din: -certificatele constatatoare de deces !pentru situatia cand decesul constituie expresia rezultatului factorului de risc" -folie de observatie, fisele de consultatie, concediile medicale sau registre sopeciale !cancer, malformatii" -examinarea periodica a cohortelor urmarite, cu inregistrarea rezultatelor, precum si cu consemnarea schimbarilor care apar in expunerea la factorul de risc si in comportamente, reprezinta eca mai frecventa modalitate de a obtine informatii despre expunere si rezultate& $.Urmarirea #!(iecti"or Supravegherea trebuie sa se faca prin aceleasi procedee !metode" si pentru expusi si pentru neexpusi& Durata urmaririi depinde de frecventa asteptata a bolii in populatie, de numarul cazurilor asteptate ca necesare din punct de vedere stochastic, daca prevalenta bolii este mica& .n timpul perioadei de urmarire a subiectilor apar pierderi care se datoreaza unor factori sociali sau medicali& $ste necesar un effort cat mai mare pentru a avea cat mai putine pierderi& .n cazul bolilor cronice, pierderile apar prin neparticipare sau deces& ,.Ma#!rarea #i ana"i&a date"or &asurare Pe baza datelor obtinute din ancheta se masoara: -frecventa bolii sau deceselor -forta asocierii epidemiologice -impactul actiunii factorului de risc in populatie& Datele rezutlate din ancheta se introdu intr-un tabel de contingenta de tipul :*x*;: %actor de ri#c Boa"a F F Lotal a c aFc b d bFd aFb cFd aFbFcFd Tota"

unde: a > persoanele care fac boala din cei expusi b > persoanele care nu fac boala din cei expusi c > persoanele care fac boala din cei neexpusi d > persoanele care nu fac boala din cei neexpusi

aFb > totalul expusilor cFd > totalul neexpusilor aFc > totalul bolnavilor bFd > totalul nonbolnavilor - riscul bolii !decesului" la expusi

- riscul bolii !decesului" la cei neexpusi

- riscul relativ care arata de cate ori este mai mare riscul bolii !decesului" la expusi fata de neexpusi:

- riscul atribuibil: - arata cu cat este mai mare riscul la cei expusi fata de neexpusi -masoara excesul riscului la expusi adica paretea din risc care se datoreaza factorului de risc& Acest lucru se poate exprima si printr-o fractie:

- fractiunea riscului atribuita la expusi care arata cat la suta din riscul expusilor se datoreaza factorului de risc& Se calculeaza in anchetele de tip )& Forta asocierii epidemiologice se masoara cu riscul relativ& Giscul relativ poate lua valori: -egala cu ): nu exista nici o asociatie intre factorul de risc si boala, pentru ca riscul este la fel si la expusi si la neexpusi -mai mare decat ): exista o asociatie intre factorul de risc si boala pentru ca riscul este mai mare la expusi& Cu cat este mai mare decat ) cu atat asociatia este mai puternica -mai mic decat ): factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protectie, pentru ca riscul bolii la expusi este mai mic fata de neexpusi& Pentru ca asociatia epidemiologica dintre factorul de risc si boala sa fie dovedita, riscul relativ trebuie sa fie mai mare decat ) si semnificativ statistic !se aplica un test de semnificatie statistica *, sau se determina intervalul de incredere"& Impactul actiunii factorului de risc in populatie se masoara prin riscul atribuibil in populatie !fractiunea atribuibila in populatie a riscului":

unde : Gp < incidenta bolii in populatie !sau Gp mortalitatea prin boala respectiva in populatie" sau

unde: GG > riscul relativ Pe > prevalenta factorului de risc in populatie GG < ) > puterea cu care actioneaza factorul de risc in populatie& %ractiunea atribuibila in populatie prezinta interes pentru organizatorul de sanatate publica in elaborarea strategiilor de interventie pentru controlul bolilor in populatie& Ana"i&a re&!"tate"or -se efectueaza conform schemei: Ri#c re"ati GG O ) GG > ) GG P ) -stabilirea intervalelor de incredere pentru fiecare risc& $/. St!di!" epidemio"o)ic e8perimenta" c"inic #i epidemio"o)ic METODOLO@IA ANC=ETELOR EPIDEMIOLO@ICE EAPERIMENTALE SI OPERATIONALE Anchetele epidemiologice experimentale si operationale prezinta deosebiri esentiale fata de anchetele analitice: Ri#c atri(!i(i" GA O ? GA > ? GA P ? Conc"!&ia factor de risc factor indiferent factor de protectie

)?

a&.n epidemiologia experimentala factorul de risc este controlat de catre epidemiolog& Acesta constituie un lot martor si un lot test asemanatoare& (otului test i se administreaza factorul de risc !sau de protectie < cel mai frecvent"& (otului martor i se administreaza un preparat in aceeas forma de prezentare si cu acelasi mod de administrare, din care insa lipseste partea activa !un asa numit :placebo;"& .n realitate, metodologia nu este chiar atit de simpla, se folosesc metode de administrare :orb; sau :dublu orb;& b&Alcatuirea lotului martor si a lotului test este mult mai usoara in epidemiologia experimentala decit in cea analitica& .n anchetele analitice populatia s-a preselectat prin expunere la factorul de risc, iar expunerea la factorul de risc nu este intimplatoare& A gasi perechea perfect asemanatoare este foarte dificil, teoretic aproape imposibil& .n studiile experimentale insa, avind posibilitatea sa controlam factorul de risc, putem stabili de la inceput doua loturi identice, urmind ca abia dupa aceea sa administram unuia factorul de risc sau de protectie, iar celuilalt lot placebo-ul& c&Din motive etice si deontologice, experimentarea factorilor de risc este aproape totdeauna imposibila& .n anumite limite, este posibila experimentarea factorilor de protectie !exemplu: vaccinuri" dar si in acest caz se pun probleme etice, in sensul ca nu este corect ca persoanele din lotul martor sa fie private de beneficiul factorului de protectie !al vaccinarii < in acest exemplu"& Administrarea factorului de risc sau de protectie se poate efectua direct, experimentatorul si loturile fiind incunostiintate la acest fapt& -u trebuie sa insistam ca un asemenea experiment introduce multipli factori de eroare& Pentru a elimina distorsiunile < hetero si isoinfluente < experimentul in epidemiologie trebuie sa se faca prin metoda :orb; sau :dublu orb;& In metoda -orb. sau cum mai este denumita -simplu orb. se lucreaza cu * loturi identice, carora li se administreaza produsul activ si respectiv placebo-ul& $xperimentatorul cunoaste care din cele * produse este activ si care inactiv, dar persoanele din cele * loturi nu stiu acest lucru& Acest mod de experiment poate fi considerat pina la un punct ca fiind corect si obiectiv& Lotusi, datorita faptului ca experimentatorul cunoaste care este produsul activ, pot apare * grupuri de erori: -atentia cu care experimentatorul urmareste cele * loturi difera, in sensul unei atentii mai mari fata de lotul test, care pe de o parte poate fi sesizata de persoanele din cele * loturi, iar pe de alta parte poate face ca experimentatorul sa nu sesizeze anumite aspecte care apar in lotul martor !considerat de catre acesta :mai putin interesant;" -modul de redactare si comunicare al rezultatelor obtinute in cele * loturi este incontestabil influentat de faptul ca experimentatorul stie care este produsul activ si stie la ce efecte sa se astepte din partea lui Datorita acestor erori care pot sa survina in experimentul :orb; se prefera experimentul :dublu orb;, care prezinta avanta#e incontestabile& In experimentul -dublu orb., nici loturile si nici experimentatorul nu cunosc care este produsul activ si care este placebo-ul& $xperimentatorul primeste produsele in ambala#e identice, dar care au numere de serie diferite& .n momentul cind comunica rezultatele, indica si numarul de serie al produsului administrat, si numai conducatorul experimentului este in masura sa separe fisele cazurilor care au primit produsul activ de cele ale cazurilor carora li s-a administrat placebo-ul& $ste evident ca in acest tip de experiment obiectivitatea rezultatelor nu mai poate fi pusa la indoiala& In exemplu luat din experimentul clinic poate fi binevenit: Inui medic i s-a dat sa experimenteze un nou medicament antiasmatic, atit sub forma activa cit si ca placebo& .n prima faza i s-a cerut sa comunice bolnavului care este produsul activ si care este placebo-ul& Gezultatul a fost deosebit de clar& Cind se administra in timpul crizei de astm medicamentul activ, criza inceta dupa citeva minute, in timp ce administrarea produsului placebo nu influenta cu nimic criza& .ntr-o a doua faza s-a folosit procedeul :orb;: medicului i s-a precizat cutia cu medicamentul real si cu placebo, cu indicatia de a nu comunica bolnavului continutul celor * ambala#e& 0edicamentul urma sa fie administrat numai de catre medic, care trebuia sa consemneze de fiecare data efectul obtinut& Ca si in prima faza, administrarea medicamentului activ, cunoscut numai de medic, suprima criza spre deosebire de placebo, care nu o influenteaza& Dupa terminarea experimentului, cind medicul a comunicat rezultatele foarte nete obtinute, i s-a dezvaluit acestuia ca in ambele cutii a fost placebo si s-a tras concluzia ca rezultatele aparent foarte clare si sigure s-au datorat, de fapt, atitudinii si comportamentului diferit al medicului, care era convins ca administreaza pacientului un produs activ sau inactiv si il influenta pe acesta pe cale psihica& Am prezentat acest exemplu pentru a ilustra necesitatea experimentului :dublu orb;, care va trebui aplicat ori de cite ori este posibil& Gezulta ca schema generala a unei anchete epidemiologice experimentale este urmatoarea: )&se aleg * loturi de subiecti cit mai asemanatoare intre ele *&se administreaza lotului martor un produs cu caracteristici similare, dar fara componenta activa !placebo" +&se adminstreaza unui lot !lotul test" produsul activ !factor de risc, factor de protectie" ,&administrarea este de preferat sa se efectueze dupa metoda :dublu orb;, dar se poate folosi si metoda :orb; sau chiar formula simpla cu cunoasterea de catre subiecti a factorului activ B&se consemneaza rezultatele aparute si se calculeaza !dupa metodologia prezentata la anchetele analitice", riscul bolii !decesului" la expusi, riscul bolii !decesului" la nonexpusi, riscul relativ si riscul atibuibil si se face analiza si interpretarea acestor valori !vezi exemplul )" E&se efectueaza testarea statistica a deosebirilor constatate !prin testul :I;, :t; sau : *;" 8&se efectueaza inferenta epidemiologica !in cazul in care cercetarea s-a facut pe esantioane" dupa metoda Cornfield sau 0iettinen pentru riscul relativ si 0iettinen sau Qalter pentru riscul atribuibil, pentru a stabili intervalul de incredere al riscurilor in populatia globala& /xemplul $" Prelucrarea datelor obtinute dintr-o A-CR$LA $CP$G.0$-LA(A Decese prin .&0& DA -I Lotal

))

Lratati cu

aspirina placebo

*)7 )6, ,)*

*?,6 *?E+ ,))*

**E8 **B8 ,B*,

L/LA(

$4. E8amene medica"e de ma#a: anc6ete de pre a"enta $0. Principii"e metodo"o)ice de or)ani&are a !n!i #creenin) 0odelul general al unui examen de screening Din populatia tinta se alege un esantion care, in urma aplicarii unui test de screening se va imparti in * loturi: unul alcatuit din persoane probabil bolnave !persoanele din esantion la care rezultatul testului a fost pozitiv" si celalalt alcatuit din persoane probabil sanatoase !persoanele din esantion la care rezultatul testului a fost negativ"& Screeningul este urmat de * faze: Faza de diagnostic in care cei probabil bolnavi trec printr-un test diagnostic pentru confirmarea bolii suspectate& Faza terapeutica si de supraveghere medicala Lestele de screening trebuie sa fie atit de bune incit sa ofere posibilitatea de a detecta cit mai multi bolnavi din toata populatia examinata& $ste de asteptat ca proportia real bolnavilor sa fie mai mare in rindul celor probabil bolnavi decit in rindul celor probabil sanatosi& De obicei, screeningul se practica in populatii la risc inalt pentru ca in aceste grupuri populationale, probabilitatea ca diagnosticul prezumptiv sa fie diagnostic cert este mare& Moda"itati de rea"i&are a !n!i #creenin) )&Anchetele prin interviu sau prin chestionar completat de catre persoana investigata& Sunt indicate, in special, pentru screeningul care vizeaza comportamentele si in anchetele facute in gospodarii& (imite: -sunt supuse unor distorsiuni care tin de memoria celor chestionati !de aceea, perioada recurenta nu trebuie sa fie mai mare de *-, sapt&" si de intervievatori& *&Anchetele medicale: efectuarea unui examen clinic, paraclinic sau combinat !interviu, examen clinic si paraclinic"& Conditii: -examenul sa fie standardizat -probele sa fie simple, ieftine -examenul sa tinteasca mai multe boli& .n prezent screeningul se practica pentru acele boli pentru care exista probe paraclinice valide de identificare a bolii& -u toate probele pentru screening sunt valide pentru diagnostic, fie ca probele nu sunt bune pentru stabilirea diagnosticului, fie ca pragul nu este valid& $1. @ra'ic!" Le8i# #i ap"icatii"e #a"e. E8emp"e. >Lp $2. Principa"e"e ca!&e a"e re"ati itatii c!noa#terii mor(iditatii ,3. Contin!t!" noti!ni"or de pro'i"a8ie primara* #ec!ndara* tertiara * primordia"a .nterventia la nivelul populatiei generale se poate realiza la + nivele: -profilaxie primara -profilaxie secundara -profilaxie tertiara& Pro'i"a8ia primara se adreseaza oamenilor sanatosi, in dorinta de a ramine sanatosi, de a nu face boala& Profilaxia primara urmareste: -evitarea aparitiei bolii la nivelul individului -scaderea incidentei bolii la nivelul populatiei prin schimbarea factorilor de risc in populatie& Se poate realiza la nivelul medicinii preventive, aplicata de medic si la nivelul sanatatii publice !masuri luate si de alte sectoare, nu numai medicale"& 0etode !mi#loace" de profilaxie primara: -imunoprofilaxie -chimioprofilaxia L=C

)*

-fluorizarea apei -igiena -educatie sanitara pentru schimbarea comportamentelor nefavorabile sanatatii -identificarea cazurilor la risc inalt -utilizarea unor tratamente !de ex& tratamente hormonale"& Alte sectoare trebuie sa instituie masuri de sanitatie privind mediul !aerul, apa, solul", alimentatia, medicina ocupationala& Problemele actuale ale starii de sanatate tin de poluarea chimica, fizica !radiatiile ionizante", iatrogenii, stress, responsabilitatile revenind atit serviciilor sanitare cit si altor sectoare& Pro'i"a8ia #ec!ndara are drept scopuri: -depistarea precoce a bolii !deci se adreseaza esecului masurilor profilaxiei primare", pentru a evita consecintele bolii !durata, incapacitate, etc&" -sa controleze evolutia bolii, sa previna consecintele, schimbind cursul nefavorabil al evolutiei bolii la nivelul individului& Aplicate la nivelul grupurilor omogene de bolnavi duc la scaderea prevalentei bolii prin vindecare si reducerea duratei bolii, deoarece prevalenta este rezultatul produsului dintre incidenta si durata bolii& .n cadrul profilaxiei secundare, sanatatea publica este interesata prin faptul ca aici se plaseaza screeningul, dispensarizarea, controlul periodic& Pro'i"a8ia tertiara cuprinde o serie de masuri care urmaresc: -evitarea handicapului -recuperarea medicala, profesionala, sociala -evitarea incapacitatii complete prin stabilizarea morfo-functionala ca urmare a aplicarii masurilor terapeutice -asigurarea unei autosatisfactii a vietii si a unei autosuficiente in dezvoltarea unor activitati cu caracter social& Astazi insa se recurge la combinarea strategiilor la risc inalt cu strategiile globale& De asemenea, se pune tot mai mult accent pe 1strategia1 deceselor evitabile& D&D&Gutstein impreuna cu un grup de specialisti !SIA" au intocmit o lista cu evenimentele santinela care semnalizeaza carente in activitatea serviciilor sanitare ,1. Domenii de ap"icare a anc6ete"or e8perimenta"e #i de inter entie Anchetele epidemiologice experimentale si operationale sunt singurele studii epidemiologice in masura sa dovedeasca relatia cauzala sau eficacitatea unor decizii diagnostice si organizatorice& Principa"e"e domenii de ap"icare a ace#tor tip!ri de anc6ete epidemio"o)ice sunt: )&$valuarea eficacitatii vaccinurilor noi in protectia populatiei impotriva bolilor transmisibile& *&$xperimentarea in vederea introducerii in preactica medicala a unor medicamente noi, dupa ce acestea au fost verificate in laborator si pe animale de experienta& +&Demonstrarea valorii unor conduite terapeutice noi fata de cele uzuale in momentul respectiv& ,&$valuarea anumitor forme de organizare a asistentei medicale& B&Au fost efectuate pe subiecti umani cercetari privind etiopatogenia anumitor maladii& Acest tip de experiment este interzis de legislatia multor tari datorita aspectelor etice si deontologice pe care le implica& ,2. De#crieti etape"e !nei anc6ete de inter entie ,$. Screenin). De'initie* #cop!ri: De'initie: examinare de masa care consta in aplicarea unui ansamblu de procedee si tehnici de investigatie asupra unui grup populational in scopul identificarii de prezumtie a unei boli, anomalii sau factori de risc& Screeningul a fost :la moda; in anii E?, dar apoi a inceput sa scada interesul fata de el pentru ca s-a dovedit ca examenele de screening nu au eficienta mare& Astazi, screeningul se practica doar pentru anumite boli, unde i s-a dovedit eficacitatea& .potezele care stau la baza practicarii screeningului: -intr-o populatie exista boli si bolnavi necunoscuti datorita unor nevoi nesimtite, neexprimate sau nesatisfacute -identificarea bolii in perioada ei de latenta face ca eficacitatea si eficienta interventiilor sa fie mare -tratamentele efectuate in stadiile precoce ale bolii sunt mai ieftine si mai eficace !boala nu se agraveaza, s-ar preveni decesele premature"& Scop!ri"e #creenin)!"!i )&0entinerea sanatatii si prevenirea bolii in ipoteza in care scopul screeningului este depistarea factorilor de risc& Prin acest scop, screeningul poate fi incadrat in masurile de profilaxie primara& *&Depistarea precoce a bolilor& Prin acest scop, screeningul are un caracter prescriptiv& +&Determinarea prevalentei unei boli sau factor de risc& Prin acest scop, screeningul este un instrument pentru planificarea si programarea sanitara& ,&Diagnosticul starii de sanatate a unei colectivitati& B&$valuarea unei actiuni, a unor programe& E&Determinarea prezentei unei asociatii& ,,. De#crieti moda"itati"e de admini#trare a inter entiei ,/. Principii de a"e)erea (o"i"or ptr #creenin): Criteriile de alegere a bolilor care sa faca obiectul unui screening

)+

)&=oala sa constituie o problema de sanatate !prevalenta mare, gravitate mare prin consecintele sale medicale si sociale: evolutie fatala, absenteism, invaliditate"& *&=oala sa fie decelabila in etapa de latenta sau in formele sale de debut asimptomatic& +&Sa existe probe capabile sa deceleze boala& ,&Lestul de screening sa fie acceptabil din punctul de vedere al populatiei& B&.storia naturala a bolii sa fie cunoscuta si inteleasa& E&Sa existe facilitati !servicii" disponibile pentru cei care sunt depistati ca ar avea boala& 8&Lratamentul sa fie acceptat de bolnavi& 7&=oala si strategia de tratament si supraveghere sa fie agreate de administratia sanitara& 6&Costul actiunii sa nu fie exagerat de mare& )?&.ntelegerea de catre medic sau echipa de medici ca un examen de sanatate constituie debutul unui proces lung de supraveghere medicala a celor bolnavi& ,4. Ca"itatea pro(e"or de #creenin) #i a ce"or de dia)no#tic Calitatile probelor de screening: -sa nu faca rau -sa poata fi aplicate rapid -sa aiba cost redus -sa fie simple -sa fie acceptate de catre populatie -sa aiba o validitate corespunzatoare -sa aiba o reproductibilitate !fiabilitate" care sa ofere o consistenta buna -sa aiba randament mare -sa aiba o valoare predictiva buna& 9a"iditatea reprezinta capacitatea unei probe de a identifica corect ceea ce este pusa sa identifice !frecventa cu care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee diagnostice mai riguroase"& Se exprima si se masoara prin sensibilitate si specificitate& Sen#i(i"itatea: capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care au boala& $xprima proportia rezultatelor pozitive in masa bolnavilor& $ste o probabilitate conditionata: exprima probabilitatea de a fi pozitiv cu conditia de a fi bolnav& Speci'icitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu au boala& $xprima proportia rezultatelor negative in masa nonbolnavilor& $ste o probabilitate conditionata: exprima probabilitatea de a fi negativ cu conditia de a nu fi bolnav& Alegerea testului si determinarea validitatii trebuie facute inainte de declansarea screeningului& Aaliditatea se determina :a priori; prin aplicarea probei !testului" pe un esantion mic !)??-*?? persoane", cunoscindu-se care sunt bolnavii de boala ce urmeaza a fi depistata in populatie !boala care face obiectul screeningului" din acest esantion& ,0. Principii"e promo arii #anatatii )&Definitie: strategia de mediere intre persoane si mediul lor !ecosistem", care sintetizeaza alegerea personala si responsabilitatea societatii fata de sanatate& *&Principii"e promo arii #anatatii: *&)&.mplica populatia ca un intreg, ceea ce impune necesitatea ca populatia sa fie informata& *&*&$ste orientata asupra determinantilor sanatatii, adica asupra celor , grupe de factori care influenteaza sanatatea: biologici, ambientali, mod de viata, servicii de sanatate& *&+&%oloseste metode/abordari diferite, complementare, deoarece sectorul sanitar nu poate singur sa promoveze sanatatea& *&,&Irmareste asigurarea participarii publice, deoarece promovarea sanatatii este posibila numai daca indivizii isi transforma cunostintele dobindite in comportamente, contribuind astfel toti la promovarea sanatatii& *&B&.mplicarea cadrelor medico-sanitare in promovarea sanatatii, mai ales la nivelul serviciilor primare& ,1. Pre&entati in para"e" principii"e ed!catiei #anitare #i a"e ed!catiei pentr! #anatate Metode"e ed!catiei pentr! #anatate 0etodele educatiei pentru sanatate pot fi clasificate in functie de calea de transmitere a mesa#ului educativ astfel: -mi#loace auditive!sau orale": convorbirea individuala, convorbirea de grup, lectia, conferinta, radioemisiunea -mi#loace vizuale: -cu rol dominant textul: lozinca, articolul, brosura, formele beletristice -cu rol dominant imaginea: afisul, pliantul, plansa, diapozitivul, macheta, expozitia -mi#loace audiovizuale: filmul, emisiunea LA, teatrul& Clasificarea mi#loacelor educativ-sanitare se poate face si in functie de adresabilitate& Se disting: -mi#loace individuale: sfatul medicului -mi#loace de grup: convorbirea de grup, lectia, instructa#ul -cu un grup omogen in raport cu pregatirea generala !scolari, muncitori, militari, etc&" -cu un grup omogen in raport cu interesul fata de subiect !bolnavi de o anumita boala, gravide sau mame" -mi#loace de larga informare: conferinta, filmul, emisiunea LA sau radiofonica, tipariturile& De asemenea se mai pot distinge: -mi#loace directe in care mesa#ul educativ sanitar este transmis ca o informatie nemediata -mi#loace indirecte care utilizeaza o cale de transmitere ce presupune o forma artistica si care capteaza interesul prin ea insasi, dar care urmareste, in fapt, acelasi scop& EDUCATIA PENTRU SANATATE Definitie: educatia pentru sanatate este un sistem care include: constiinta starii de sanatate, procesul de predare/invatare, participare& $ducatia pentru sanatate are urmatoarele scopuri: -ridicarea nivelului de cunostinte medicale al populatiei in principal in domeniul sanogenezei, protectiei mediului si preventiei bolilor -formarea si dezvoltarea unor deprinderi corecte care sa promoveze sanatatea

),

-crearea unei pozitii active fata de sanatatea individuala si fata de problemele sanatatii publice, in sensul atragerii si capacitarii maselor la participarea activa in realizarea consolidarii sanatatii& $ducatia pentru sanatate este diferita de educatia sanitara care vizeaza igiena personala& $lementul fundamental al educatiei pentru sanatate este comunicatia& ,2. Ed!catia ptr #ananatate* principii De'initie: educatia pentru sanatate este un sistem care include: constiinta starii de sanatate, procesul de predare/invatare, participare& $ducatia pentru sanatate are urmatoarele scopuri: -ridicarea nivelului de cunostinte medicale al populatiei in principal in domeniul sanogenezei, protectiei mediului si preventiei bolilor -formarea si dezvoltarea unor deprinderi corecte care sa promoveze sanatatea -crearea unei pozitii active fata de sanatatea individuala si fata de problemele sanatatii publice, in sensul atragerii si capacitarii maselor la participarea activa in realizarea consolidarii sanatatii& $ducatia pentru sanatate este diferita de educatia sanitara care vizeaza igiena personala& $lementul fundamental al educatiei pentru sanatate este comunicatia& $DICAL.A P$-LGI SA-ALAL$: /=.$CL.A$ $DICAL./-A($: -delimitarea conceptului de promovare a sanatatii de cel de educatie pentru sanatate -delimitarea obiectivelor celor * concepte -intelegerea notiunilor de comunicatie si de comportament in domeniul sanatatii -identificarea etapelor de programare si evaluare a educatiei pentru sanatate& A&PG/0/AAG$A SA-ALAL.. )&Definitie: strategia de mediere intre persoane si mediul lor !ecosistem", care sintetizeaza alegerea personala si responsabilitatea societatii fata de sanatate& 2.Principii"e promo arii #anatatii: *&)&Implica populatia ca un intreg, ceea ce impune necesitatea ca populatia sa fie informata& *&*&/ste orientata asupra determinantilor sanatatii, adica asupra celor , grupe de factori care influenteaza sanatatea: biologici, ambientali, mod de viata, servicii de sanatate& *&+&%oloseste metode0abordari diferite' complementare, deoarece sectorul sanitar nu poate singur sa promoveze sanatatea& *&,&Irmareste asigurarea participarii publice, deoarece promovarea sanatatii este posibila numai daca indivizii isi transforma cunostintele dobindite in comportamente, contribuind astfel toti la promovarea sanatatii& *&B&Implicarea cadrelor medico)sanitare in promovarea sanatatii, mai ales la nivelul serviciilor primare& +&Domenii de interes +&)&Accesul la sanatate. +&*&1ezvoltarea unui mediu sanogenetic: -tarile din vestul $uropei au elaborat politici in care starea de sanatate este o componenta, iar procesul general de dezvoltare economicosociala include si sanatatea sau este subordonat intereselor care vizeaza sanatatea -acest model obliga ca atunci cind celelalte sectoare economico-sociale isi proiecteaza dezvoltarea, ele trebuie sa favorizeze sanatatea& +&+&Intarirea retelelor sociale si a sprijinului social. +&,&Promovarea comportamentelor favorabile sanatatii. +&B&1ezvoltarea cunostintelor privind sanatatea. Metode"e ed!catiei pentr! #anatate 0etodele educatiei pentru sanatate pot fi clasificate in functie de calea de transmitere a mesa#ului educativ astfel: -mi#loace auditive!sau orale": convorbirea individuala, convorbirea de grup, lectia, conferinta, radioemisiunea -mi#loace vizuale: -cu rol dominant textul: lozinca, articolul, brosura, formele beletristice -cu rol dominant imaginea: afisul, pliantul, plansa, diapozitivul, macheta, expozitia -mi#loace audiovizuale: filmul, emisiunea LA, teatrul& Clasificarea mi#loacelor educativ-sanitare se poate face si in functie de adresabilitate& Se disting: -mi#loace individuale: sfatul medicului -mi#loace de grup: convorbirea de grup, lectia, instructa#ul -cu un grup omogen in raport cu pregatirea generala !scolari, muncitori, militari, etc&" -cu un grup omogen in raport cu interesul fata de subiect !bolnavi de o anumita boala, gravide sau mame" -mi#loace de larga informare: conferinta, filmul, emisiunea LA sau radiofonica, tipariturile& De asemenea se mai pot distinge: -mi#loace directe in care mesa#ul educativ sanitar este transmis ca o informatie nemediata -mi#loace indirecte care utilizeaza o cale de transmitere ce presupune o forma artistica si care capteaza interesul prin ea insasi, dar care urmareste, in fapt, acelasi scop& $tapele planificarii si evaluarii educatiei pentru sanatate )&.dentificarea si caracterizarea consumatorilor& *&.dentificarea nevoilor si ierarhizarea lor& +&%ormularea de scopuri si obiective strategice, tactice& ,&.dentificarea resurselor pentru a forma un comportament favorabil sanatatii& B&$laborarea continutului si alegerea metodelor de folosit& E&Actiunea propriu-zisa de influentare, de formare de atitudini, comportamente&

)B

8&$valuarea rezultatelor procesului& /3. De'initi principa"e"e metode de a(ordarea a promo arii #anatatii #i pre enirii (o"o"or ABORDARI POSIBILE IN EDUCATIA PENTRU SANATATE )&medicala *&educationala +&orientata spre individ !personalizare" ,&schimbarea sociala& 1.A(ordarea medica"a 0edicul este cel ce pune diagnosticul de boala sau incapacitate, deci el este cel ce prescrie masuri cu caracter preventiv sau de control si le realizeaza prin persuasiune sau prin autoritatea de care dispune fata de bolnav& 0edicul urmareste formarea la pacient a unor atitudini, comportamente conforme cu principiile sale pentru sanatate& Avanta#e: -medicul are mai multe cunostinte decit bolnavul -medicul raspunde de decizia luata atit fata de bolnav cit si in fata legii -bolnavul este liber sa aplice sau nu recomandarea medicului& (imite: -tine de opinia medicului: pot exista mai multe opinii in aceeasi problema -medicul isi impune pina la urma punctul de vedere pentru ca pacientul este ignorant, e pus sa aleaga intr-un domeniu in care nu se pricepe -bolnavul este de vinaS -pot sa apara reactii adverse& 2.A(ordarea ed!cationa"a Lransmite cunostinte asupra unor comportamente favorabile sanatatii sau defavorabile sanatatii& Cel ce primeste informatii este liber sa faca ceea ce doreste, sa aleaga& %aciliteaza adoptarea unor decizii comportamentale, nu impune un anumit comportament& Acesta abordare tine insa de conditiile socio-economice care favorizeaza un anumit comportament& $.A(ordarea orientata #pre indi id!a" :per#ona"i&are; Golul profesionistului !educatorului" este de a explica, de a transmite persoanei care doreste sa stie, pentru a adopta o anumita decizie& ,.A(ordarea ce nece#ita o #c6im(are de medi! 0edicul transmite cunostinte, individul intelege, dar societatea nu-i favorizeaza schimbarea sau alegerea comportamentului& =ariere in comunicatie $lementul esential in comunicatie este de a te convinge ca cei ce te asculta inteleg mesa#ul transmis& =arierele de comunicatie tin de: -deosebirea socio-culturala intre educator si client -receptivitatea scazuta a audientului !handicap mintal, bolnav, obosit, lipsa de valoare pe care o da pacientul sanatatii fiind preocupat de alte valori pe care le considera mai importante" -atitudine negativa fata de medic !experienta anterioara proasta, exemplu prost dat de medic, nu vrea sa afle ce spune medicul, nu are incredere in institutia respectiva" -intelegere limitata !dificultati de limba, utilizare de #argoane, etc&" -mesa#e contradictorii !ce ii spune educatorul este diferit de ceea ce stie de la familie, scoala educatorul isi schimba opinia pentru ca citeste lucruri noi, etc&"& Cum se pot depasi bariereleS -educatorul sa vorbeasca rar si clar -sa repete notiunile importante asupra carora are dubii in legatura cu intelegerea lor de catre auditor -sa foloseasca cuvinte si propozitii simple -intr-o sedinta numarul de informatii sa nu fie prea mare -sa fie transmise informatiile intr-o succesiune logica -utilizarea de tehnici pedagogice adecvate -atitudinea, mimica, gesturile educatorului participa la transmiterea informatiilor& .mportant: -exista si comunicatie nonverbala -exista * poli: educator-ascultator, dar si educatorul trebuie sa stie sa asculte -educatorul trebuie sa accepte sentimentele altor persoane -educatorul sa stie cum sa stimuleze discutia in cazul unui dialog cu un singur individ sau a unei convorbiri cu un grup mic& .n practica medicala, foarte frecvent se folosesc grupurile mici care pot fi omogene !cel mai eficace" sau neomogene& /biectivele comunicatiei in grupuri mici: -constientizarea participantilor privind importanta sanatatii -explorarea valorilor si a atitudinilor lor cu privire la sanatate -sa fie a#utati sa decida singuri -sa fie a#utati sa-si schimbe comportamentul& Lehnici utilizate in cadrul transmiterii active in cadrul grupului de lucru 1Lehnica brainstorming1-tehnica provocatoare ce urmareste sa mobilizeze participantii pentru gasirea unor solutii, pentru identificarea unor nevoi&

)E

1Lehnica brainTriting1-fiecare persoana este pusa sa-si exprime in scris si cit mai concis posibil ideile care se refera la nevoile educative intr-o problema definita, sau caile pentru a modifica un comportament ideile consemnate se triaza si se aduc la cunostinta grupului& 1Lehnica grupului nominal1-fiecare persoana isi exprima cite o parere in legatura cu o problema, iar educatorul grupeaza ideile comune& 1Lehnica Delphi1-care nu este folosita in educatia pentru sanatate !mai multe runde de intrebari cu prelucrarea si sinteza raspunsurilor aceasta sinteza se va trimite fiecarei persoane anchetate dupa fiecare runda"& 0/D$($ D$ A=/GDAG$ A PG/0/AAG.. SA-ALAL.. S. PG$A$-.G.. =/(.(/G $xista + modele posibile de abordare a promovarii sanatatii si prevenirii bolilor: )&0odelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor& *&0odelul epidemiologic& +&0odelul etapelor vietii& 1.Contro"!" (o"i"or (a&at pe inte"e)erea etio"o)iei (o"i"or& Lrebuie precizat ca acest demers al controlului bolilor include in factorii etiologici si factorii de risc& 0cUeoTn a grupat bolile in , grupe mari: a.!olile prenatale care sunt determinate la fecundare& Sunt incluse aici defecte si afectiuni ale unei singure gene, ce produc aberatii cromozomiale, independente de mediul ambiental si comportament& Aceste boli nu pot fi in mod practic influentate& Desi numarul entitatilor acestor afectiuni nu este mic, frecventa lor este insa rara, de unde faptul ca nu prezinta o preocupare ma#ora din punct de vedere al sanatatii publice ele nu pot fi prevenite ci doar interceptate& b.!olile determinate prenatal' dar dupa fecundare' de factori ce apar in perioada intranatala !nidarea oului si primele faze de multiplicare" prin interferarea acestor faze cu unii factori infectiosi, toxici, fizici !rubeola, talidomida, iradiere, fumat, unele droguri despre care nu se stie prea mult, carenta de iod care este tot mai frecvent citata in literatura, etc&" rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate& c.!olile determinate postnatal ca urmare a unor carente sau agresiuni a factorilor de risc din mediu& Aici se regasesc cele mai multe afectiuni ce domina modelul de morbiditate din tarile in curs de dezvoltare si in tarile in care nivelul de dezvoltare socio-economic si cel al serviciilor sanitare tinde sa a#unga la modelul tarilor dezvoltate& Aici intra: -bolile nutritionale-malnutritia -bolile infecto-parazitare -bolile legate de carente igienice SLGAL$'.. PG$A$-L.A$ )&Strategia bazata pe demersul individual in care actiunile se adreseaza individului cu boala sa& Aceasta strategie apartine exclusiv sectorului clinic& .ntrebarile pe care si le pune medicul cind are bolnavul in fata: 1De ce a facut boalaS1 1De ce a facut-o acumS1 1Ce-ar fi trebuit sa faca bolnavul ca boala sa nu fi aparutS1 $ste strategia in care, in fiecare moment, in mintea medicului apare ideea riscului relativ ca expresie a fortei asociatiei epidemiologice& $ste o strategie importanta pentru practica medicala individuala& *&Strategia populationala, care se bazeaza pe populatie, in care intereseaza nu boala individului, ci incidenta bolii in populatie& Cauzele bolii sunt diferite de cauzele incidentei& %actorii genetici pot explica susceptibilitatea individului fata de boala, dar nu explica frecventa bolii& %actorii genetici explica deci heterogenitatea intraindividuala, nu pe cea interindividuala& %recventa bolii este explicata prin factori ambientali& Strategia populationala intereseaza medicul colectivitatii !de sanatate publica"& $a poate fi imaginata sub * forme: %.a.Strategia riscului inalt, bazata pe populatia la risc inalt& Pentru a fi inteleasa sunt necesare conceptele epidemiologiei& Prima operatie in cadrul acestei strategii este identificarea persoanelor la risc inalt, deoarece 1filosofia1 strategiei este: cel la risc inalt este cel mai susceptibil sa faca boala de unde si nevoia de masuri adecvate de prevenire si combatere a bolii sau decesului& Prin persoane la risc inalt se inteleg persoanele care vor face cu o probabilitate mai mare boala& Deci aceasta strategie trece prin screeningul populatiei, pentru a fi retinute persoanele la risc inalt& .dentificarea acestor persoane se poate realiza si fara screening cind, cunoscindu-se factorii de risc, se pot identifica succeptibilii fara a mai fi examinati !ex&:sugarii, muncitorii care lucreaza in medii cu noxe, etc&"& /1. Com!nicarea > e"ement '!ndamenta" in ed!catia ptr #anatate $lementul esential in comunicatie este de a te convinge ca cei ce te asculta inteleg mesa#ul transmis& =arierele de comunicatie tin de: -deosebirea socio-culturala intre educator si client -receptivitatea scazuta a audientului !handicap mintal, bolnav, obosit, lipsa de valoare pe care o da pacientul sanatatii fiind preocupat de alte valori pe care le considera mai importante" -atitudine negativa fata de medic !experienta anterioara proasta, exemplu prost dat de medic, nu vrea sa afle ce spune medicul, nu are incredere in institutia respectiva" -intelegere limitata !dificultati de limba, utilizare de #argoane, etc&" -mesa#e contradictorii !ce ii spune educatorul este diferit de ceea ce stie de la familie, scoala educatorul isi schimba opinia pentru ca citeste lucruri noi, etc&"&

)8

Cum se pot depasi bariereleS -educatorul sa vorbeasca rar si clar -sa repete notiunile importante asupra carora are dubii in legatura cu intelegerea lor de catre auditor -sa foloseasca cuvinte si propozitii simple -intr-o sedinta numarul de informatii sa nu fie prea mare -sa fie transmise informatiile intr-o succesiune logica -utilizarea de tehnici pedagogice adecvate -atitudinea, mimica, gesturile educatorului participa la transmiterea informatiilor& .mportant: -exista si comunicatie nonverbala -exista * poli: educator-ascultator, dar si educatorul trebuie sa stie sa asculte -educatorul trebuie sa accepte sentimentele altor persoane -educatorul sa stie cum sa stimuleze discutia in cazul unui dialog cu un singur individ sau a unei convorbiri cu un grup mic& .n practica medicala, foarte frecvent se folosesc grupurile mici care pot fi omogene !cel mai eficace" sau neomogene& /biectivele comunicatiei in grupuri mici: -constientizarea participantilor privind importanta sanatatii -explorarea valorilor si a atitudinilor lor cu privire la sanatate -sa fie a#utati sa decida singuri -sa fie a#utati sa-si schimbe comportamentul& Lehnici utilizate in cadrul transmiterii active in cadrul grupului de lucru 1Lehnica brainstorming1-tehnica provocatoare ce urmareste sa mobilizeze participantii pentru gasirea unor solutii, pentru identificarea unor nevoi& 1Lehnica brainTriting1-fiecare persoana este pusa sa-si exprime in scris si cit mai concis posibil ideile care se refera la nevoile educative intr-o problema definita, sau caile pentru a modifica un comportament ideile consemnate se triaza si se aduc la cunostinta grupului& 1Lehnica grupului nominal1-fiecare persoana isi exprima cite o parere in legatura cu o problema, iar educatorul grupeaza ideile comune& 1Lehnica Delphi1-care nu este folosita in educatia pentru sanatate !mai multe runde de intrebari cu prelucrarea si sinteza raspunsurilor aceasta sinteza se va trimite fiecarei persoane anchetate dupa fiecare runda"& /2. Cic"!" '!nctii"or mana)eria"e Func2iile manageriale reprezint3 ceea ce fac managerii pentru atingerea obiectivelor organiza4iei lor, utiliz@nd oameni 5i alte resurse& $le sunt activit34ile de baz3 ale managerilor& Atribu2iile managerului pot fi clasificate 2n B categorii: )& planificare *& organizare +& func4ia de personal ,& conducere B& control& Cic"!" '!nc.ii"or mana)eria"e aratB a#t'e":

Control

Planificare

Conducere Personal

/rganizare

De5i aceast3 reprezentare este ciclic3, 2n realitate func4iile manageriale se pot suprapune frecvent 5i pot apare 2n orice secven43& Pentru o mai bun3 2n4elegere vom aborda func4iile separat, ca 5i activit34i manageriale distincte& /$. P"ani'icarea> '!nctie mana)eria"a P"ani'icarea Dup3 GaHich, (ongest 5i Darr, scopul planific3rii este acela de a da posibilitatea serviciilor de s3n3tate s3 fac3 fa43 prezentului 5i s3 anticipeze viitorul& Planificarea implic3 luarea deciziei asupra a ceea ce trebuie f3cut, c@nd trebuie f3cut 5i cum trebuie f3cut& Planificarea poate fi pe termen lung !mai mult de un an" sau pe termen scurt !un an sau mai pu4in"& $xemplu: - stabilirea bugetului unui spital poate fi considerat3 planificare pe termen scurt, pentru c3 anticipeaz3 viitorul pentru aproximativ un an& Acest lucru a#ut3 la stabilirea deciziilor ce trebuie luate 2n prezent&

)7

Dup3 LaVlor 5i LaVlor: 1managerii fac planificare atunci c@nd proiecteaz3 o viziune asupra viitorului 5i ac4iuni care au ca scop realizarea anumitor obiective declarate& (a nivele manageriale mai 2nalte, accentul se pune pe determinarea misiunii organiza4iei precum 5i a scopurilor 5i obiectivelor adecvate, 2n timp ce la nivele mai #oase lucrul important este determinarea modului de a realiza aceste aspecte1& $xemplu: - la nivel superior se preg3te5te planul de ac4iune strategic3 pentru urm3torii B ani, de 2nfiin4are a unor noi servicii pediatrice 2n zona rurala 1C1 la nivel inferior - se stabile5te cum se 2ndepline5te prima parte a planului pentru primul an din cei B& Aceast3 func4ie permite selectarea misiunilor, a obiectivelor 5i a ac4iunilor necesare pentru realizarea lor& Activitatea de planificare presupune luare de decizii prin selectarea celei mai bune alternative& $ste, deci, o alegerea care orienteaz3 managerul 2n utilizarea resurselor /,. Cond!cerea - '!nctie mana)eria"a Cond!cerea :Cndr!marea; %unc4ia de conducere !diri#are, 2ndrumare" presupune orientarea oamenilor pentru a contribui la realizarea scopurilor grupului din care fac parte sau a organiza4iei, 2n 2ntregul ei, deci este orientat3 spre ac4iune& Prin aceast3 func4ie managerul are posibilitatea s3 orienteze oamenii asupra atribu4iilor 5i drepturilor lor, prev3zute 2n 1%i5a postului1& Astfel se realizeaz3 un mediu motiva4ional, de comunicare 5i leadership prin care membrii organiza4iei 2n4eleg ce se a5teapt3 de la ei, 2n munc3& Conducerea presupune 5i atribuirea unei sarcini unui subordonat - de"e)are de a!toritate. $xemplu: - 2n campania de vaccin3ri medicul manager deleag3 autoritatea de a catagrafia popula4ia vaccinabil3 unui subordonat& Delegarea de autoritate - ca metod3 de conducere eficient3 a unui serviciu de s3n3tate Defini4ie Procesul prin care depozitarul autorit34ii transmite o parte din sarcinile care-i revin de drept, unei alte persoane, 2n scopul realiz3rii unor obiective& $ste un proces necesar atunci c@nd se promoveaz3 descentralizarea& Autoritatea poate fi delegat3 c@nd 5eful nu poate coordona 2ntreaga activitate, nu are timp suficient pentru rezolvarea tuturor problemelor sau c@nd dore5te s3 verifice poten4ialul unor colaboratori 2n a 2ndeplini atribute de conduc3tor& Delegarea u5ureaz3 munca conduc3torului 5i poate cre5te randamentul muncii de conducere 5i eficacitatea responsabilit34ii& %orme"e de"e)Brii de a!toritate )& Delegarea simpl3 - se practic3 2n unit34ile mici 5i se refer3 la sarcini curente& *& Autorizarea - 2nseamn3 mandat limitat pentru rezolvarea unei sarcini precise& +& 9mputernicire - d3 mai mult3 libertate de ac4iune& ,& Lrecerea temporar3 a puterii unei alte persoane pe perioada concediului de odihn3, de boal3, de studii& E#te #in)!ra 'ormB care de"ea)B Di re#pon#a(i"itatea. Principii )&Gesponsabilitatea -I poate fi delegat3& $xcep4ie: perioada de trecere temporar3 a puterii unei alte persoane& *& Gesponsabilitatea este propor4ional3 cu autoritatea delegat3& +& Gesponsabilitatea se exercit3 fa43 de un singur 5ef: 5eful direct& $xcep4ie: urgen4ele vitale& Cui se deleag3 autoritateaS Subalternilor direc4i, competen4i, care au timp pentru executarea sarcinii delegate& Scopul deleg3rii este dob@ndirea de experien43, cre5terea nivelului profesional, afirmare dar 5i demonstrarea incapacit34ii 5i a comodit34ii subalternilor& Geguli 2n delegarea de autoritate )& C@nd se deleag3 autoritate trebuie s3 se stabileasc3 precis obiectivele 5i s3 se formuleze clar sarcinile& *& Lrebuie motivat3 clar delegarea 5i verificat3 2n4elegerea rostului deleg3rii& +& C@nd se deleag3 autoritate trebuie s3 existe un acord 2n privin4a resurselor umane, financiare, de timp& ,& Lrebuie formulate precis responsabilit34ile& B& Lrebuie asigurat3 libertatea de ac4iune pentru cel c3ruia i se deleag3 autoritate& E& Cel care deleag3 autoritate trebuie s3-5i asigure posibilitatea de control 5i un sistem eficient de informare !feed-bacH" pentru c3 responsabilitatea r3m@ne acelui care a delegat autoritatea& Autorit34i ce pot fi delegate )& Sarcini de rutin3 *& Sarcini ce pot fi realizate la fel de bine, sau mai bine, de alte persoane& +& Sarcini ce necesit3 o competen43 special3 ,& Sarcini care au ca scop cre5terea nivelului profesional al cadrelor Autorit34i care nu se deleag3 )& Sarcinile dificile *& $valuarea subordona4ilor +& Propunerile de avansare 5i recompensare a subalternilor ,& Autorit34i care 4in de prestigiul 5i pozi4ia 5efului Dificult34i 2n delegarea de autoritate a" Win de conduc3tor: supraaprecierea personal3, incompeten4a profesional3 !teama de a nu putea r3spunde la 2ntreb3rile subordona4ilor incapacitatea de a definii clar obiectivele"& b" Win de subordona4i: nepricepere, lips3 de 2ncredere 2n for4ele proprii, supra2nc3rcare cu alte sarcini, pasivitate 5i dezinteres&

)6

Stilul de conducerea, ales de manager, poate fi diferit, 2n func4ie de sarcina delegat3 5i de dorin4a anga#atului de-a rezolva acea sarcin3& $xemplu: - 2n cazul unui anga#at cu experien43 2n problema delegat3, dac3 aceasta este simpl3, s-ar putea s3 nu fie nevoie de 2ndrumare din partea managerului& Acela5i anga#at, care are o sarcin3 nou3 sau complex3, poate necesita instruire par4ial3, ini4ial3 pentru rezolvarea problemei, dup3 care i se poate delega total autoritatea& In anga#at far3 experien43 poate necesita direc4ionare specific3 5i supervizare continu3, chiar pentru o sarcin3 simpl3& 0anagerul poate folosi un stil preferat de conducere, bazat pe preferin4ele sau pe filozofia personal3& $l poate adopta un stil puternic autoritar sau democratic, 2n func4ie de nevoile momentului& $xemplu: - stil foarte directiv - c@nd trebuie evacuat3 o cl3dire 2n fl3c3ri - stil democratic - c@nd se elaboreaz3 planul de evacuare 2n caz de incendiu& 9n activitatea de conducere un rol important 2l au oamenii, iar realizarea acestei func4ii presupune dezvoltarea unor rela4ii interpersonale, favorabile realiz3rii misiunilor institu4iei& //. Principa"e"e tip!ri de cond!cere

Principii generale ale conducerii )& Conducerea prin obiective *& 9nv34area prin experien43 +& Diviziunea muncii ,& 9nlocuirea resurselor rare B& Convergen4a muncii E& %unc4iile determin3 structura 8& Delegarea autorit34ii 7& Conducerea prin excep4ie 6& Itilizarea celui mai scurt drum p@n3 la decizie& 1up3 a4lor' aceste principii sunt" )& 9nlocuirea regulilor de 1bun simt1 cu 5tiin4a !cunoa5terea organizat3" *& /b4inerea armoniei 2n ac4iunea de grup, 5i nu a discordiei +& Gealizarea cooper3rii persoanelor 5i nu a individualismului haotic ,& A lucra pentru rezultate maximale 5i nu limitate B& Dezvoltarea tuturor lucr3rilor la capacitatea maxim3 pentru a ob4ine cel mai 2nalt grad de prosperitate pentru ei 5i pentru companie 1up3 Fa4ol' optica privind principiile conducerii difer3" )& Diviziunea muncii *& Autoritatea 5i responsabilitatea +& Disciplina ,& Initatea de comand3 B& Initatea de direc4ie E& Subordonarea interesului personal celui general 8& Gemunerarea 7& Centralizarea 6& (an4ul scalar *?

)?& /rdinea ))& $chitatea )*& Stabilirea ocup3rii postului )+& .ni4iativa ),& Spiritul de 1corp1&

/4. Or)ani&area > '!nctie mana)eria"a 5rganizarea Se refer3 la stabilirea rela4iilor de autoritate 5i responsabilitate& Structura formal3 a unei organiza4ii ce furnizeaz3 servicii de s3n3tate c@t 5i rela4iile de raportare intern3, sunt determinate, 2n mod obi5nuit, de cei care iau deciziile la nivelul cel mai 2nalt al organiza4iei& Putem spune c3 managerul de nivel 2nalt este cel care trebuie s3 stabileasc3 structura formal3 5i rela4iile dintre colaboratori& /rganizarea stabile5te structura interioar3 a organiza4iei 5i define5te valorile persoanelor 2n cadrul diferitelor compartimente& $a presupune 5i stabilirea rela4iilor dintre compartimente 5i oameni& 9n luarea deciziilor managerul trebuie s3 selecteze solu4ia optim3 dintre mai multe op4iuni de structurare& 9n organizare exist3 dou3 componente: structural3 6i func2ional3, ambele favoriz@nd 2ndeplinirea sarcinilor ce servesc la realizarea scopurilor preformulate& $a vizeaz3 crearea mediului favorabil realiz3rii performan4elor serviciului de s3n3tate& /rganiza4iile pot fi structurate pe baza func4iilor - unde activit34ile similare sunt grupate 2n acela5i loc !exemplu laborator clinic, Gx, farmacie" pe baz3 serviciilor !exemplu: camere de gard3, s3li de a5teptare" 2n func4ie de produse: activit34ile din diferite departamente func4ionale sunt interconectate pentru c3 toate contribuie la realizarea aceluia5i rezultat !exemplu: maternitatea, centrul pentru diabet"& 5rganizarea' 7n management' se face pe termen lung !se stabilesc departamente sau alte structuri permanente" sau pe termen scurt !formare de grupuri de lucru care se vor dizolva c@nd sarcina este 2ndeplinita"& 9n plus fata de stabilirea unei structuri organiza4ionale formale, managerul trebuie sa tina cont si de multitudinea rela4iilor informale existente 2ntr-o organiza4ie& 0a#oritatea anga#a4ilor sunt influen4a4i de oamenii cu care lucreaz3 !prieteni, grupuri de lucru informale, asocia4ii profesionale"& In manager trebuie s3 fie con5tient de prezen4a liderilor de opinie ai organiza4iei, chiar dac3 ace5tia nu au o autoritate formal3 atribuit3& 5rganizarea este un mijloc 6i nu un scop 7n sine. /0. %!nctia de per#ona" Personalul %unc4ia de personal cuprinde activit34ile legate de managementul resurselor umane sau administrarea personalului& Scopul principal al func4iei de personal este desemnarea pe post a celor mai adecvate persoane care au calificarea cea mai corespunz3toare cerin4elor fi5ei postului& Func2ia de personal presupune" - recrutarea anga#a4ilor - selectarea celor ce vor fi anga#a4i - alocarea personalului 2n posturile existente - instruirea personalului pentru cre5terea calit34ii muncii - consilierea anga#a4ilor 2n privin4a performan4ei 5i avans3rii 2n carier3 - stabilirea criteriilor pentru plata anga#a4ilor 5i distribuirea beneficiilor - pensionarea, transferul 5i concedierea anga#a4ilor& Av@nd drept scop diferite pozi4ii 2n structura organiza4iei, func4ia de personal se refer3, 2n special, la persoanele cu responsabilit34i !1cadre1" 5i mai pu4in la personalul de execu4ie& Func2ia de personal are o importan23 deosebit3 7n toate organiza2iile +7n special 7n serviciile de s3n3tate,. B7& Contro"!" - '!nctia mana)eria"a (ontrolul %unc4ia managerial3 de control const3 2n monitorizarea 5i evaluarea performan4ei, m3sur@nd 5i corect@nd, permanent, activit34ile desf35urate de colaboratori, pentru a avea certitudinea c3 evenimentele se desf35oar3 conform planului& Controlul sau monitorizarea realizeaz3 corectarea abaterilor de la plan, standarde sau proceduri, 2n scopul 2mbun3t34irii continue a calit34ii& $ste, de fapt, o func4ie fundamental3 2n management, care trebuie inclus3 2n orice activitate managerial3 4intit3 spre ob4inerea de rezultate sau spre 2mbun3t34irea performan4ei& (ontrolul implic3 stabilirea de standarde 6i compararea rezultatelor concrete cu aceste standarde. Standardul realizeaz3 o baz3 m3surabil3, cantitativ3 care serve5te managerului 2n monitorizarea, a#ustarea 5i 2mbun3t34irea performan4ei activit34ii unui grup& LaVlor si LaVlor considera ca procesul de control presupune , etape: )& stabilirea standardelor de timp, calitate, cantitate

*)

*& m3surarea rezultatelor +& compararea rezultatelor cu standardele ,& aplicarea modific3rilor necesare& $xemplu: - 2n cadrul activit34ii obligatorii de for metodologic !2ndrumare 5i control" specialistul de s3n3tate public3 5i management al serviciilor de s3n3tate, care este managerul 2n probleme de protec4ia mamei 5i copilului, trebuie s3 monitorizeze 5i s3 evalueze periodic modul cum se realizeaz3 supravegherea medical3 activ3 a gravidei si copilului, 2n cabinetul 181& Aceasta presupune verificarea realiz3rilor !m3surarea rezultatelor" ob4inute 2ntr-un anumit interval compararea acestor realiz3ri cu standardele de supraveghere& C@nd se constat3 abateri de la standarde se stabile5te concret intervalul 5i modul 2n care s3 se remedieze deficien4ele, urm@nd ca dup3 acest interval s3 se fac3 o nou3 evaluare care s3 permit3 schimbarea intr3rilor sau ie5irilor din proces& Controlul presupune un mecanism bine pus la punct, care s3 ofere un feed)bac9 sistematic ce permite compararea intr3rilor 5i a resurselor folosite cu ie5irile sau rezultatele ob4inute& Pe baza acestui feed)bac9 managerul poate face schimb3rile necesare !la resurse folosite, proces de produc4ie, standarde de performan43"& Gepetarea constant3 a acestui proces reprezint3 baza 2mbun3t34irii continue a calit34ii& /valuarea poate fi periodic3 sau final3. 9n concluzie, toate func4iile manageriale presupun coordonare 5i urm3resc m3surarea eforturilor individuale 2n realizarea scopurilor grupului& Pentru a stimula implicarea personalului 2n realizarea scopului organiza4iei, este important s3 vad3 c3 efortul depus de ei duce la cre5terea performan4ei grupului& /2. Principa"e"e ro"!ri mana)eria"e:Golurile manageriale Dup3 RenrV 0intzberg, rolurile manageriale au o serie de caracteristici care dep35esc func4iile manageriale& In manager are un anumit statut care 2i confer3 o autoritate 5i o responsabilitate nu numai 2n cadrul organiza4iei, ci 5i 2n afara ei, ce nu se 2ncadreaz3 total 2n func4iile manageriale& Lotalitatea acestor comportamente sau activit34i realizeaz3 rolurile manageriale& E8i#tB trei mari cate)orii de ro"!ri: > interper#ona"e > in'orma.iona"e > deci&iona"e. 43. Ro"!ri"e interper#ona"e: Roluri interpersonale < fac parte din autoritatea formal a managerului: ) rol de reprezentare < se refer3 la 2ndeplinirea sarcinilor sociale 5i ceremoniale& $xemplu: - managerul este cel care are obliga4ia, 2n calitate de reprezentant al organiza4iei, s3 participe la o serie de evenimente ca: 2nt@mpinarea oaspe4ilor pension3ri, etc& $le ocup3 o bun3 parte din timpul managerilor& ) rol de lieder: liederii, prin autoritatea formal3 cu care sunt investi4i, r3spund de conducerea muncii depuse de compartimentul lor& 9n aceast3 calitate de lieder-manager,el stabile5te o direc4ie 5i un mediu de munc3 menite s3 2ncura#eze subordona4ii pentru a lucra la nivel optim& ) rol de leg3tur3 : managerii au obliga4ia de a stabili contacte permanente la nivel de egalitate, cu al4i manageri, din afara departamentului de lucru 5i din alte organiza4ii, realiz@nd, astfel, :lucrul 2n re4ea;& E)& Ro"!ri""e in'ormationa"e: Roluri informa2ionale: managerul trebuie s3 fie sursa de informa4ii pentru departamentul s3u de lucru, informa4ii care pot proveni din propria zon3 de influen43 sau din afara acesteia& Datorit3 rolurilor de receptor !monitor", diseminator 5i purt3tor de cuv@nt, managerul poate s3 transmit3 informa4ia subordona4ilor, fie nemodificat3, fie modificat3 par4ial, fie s3 nu o transmit3 deloc& - rol de monitor +receptor": poate primi informa4ii despre func4ionarea unei institu4ii sau poate c3uta informa4ii legate de munca pe care o desf35oar3& Sursa informa4iilor: c3r4i, reviste, mass-media, rapoarte, 2nt@lniri, conferin4e, conversa4ii informale, etc& 0anagerul sorteaz3 toate aceste date 5i alege informa4ia cea mai util3 5i pertinent3& Sursele formale 5i informale utilizate de manager au drept scop informarea lui riguroas3, documentat3 care s3-i permit3 luarea deciziilor avanta#oase 2naintea altor manageri care nu au acces la aceste informa4ii& - rol diseminator: alege informa4iile pe care le 2mp3rt35e5te altora& Aceast3 func4ie cuprinde 5i transferul de informa4ie c3tre subalterni care, altfel, nu ar avea acces la aceasta sau nu ar sesiza la timp importan4a informa4iei& - rol de purt3tor de cuv:nt: managerul este delegat s3 vorbeasc3 2n numele departamentului sau organiza4iei, put@nd informa sau influen4a persoanele din organiza4ie sau din afara ei& 42. Deci&ia - ro" mana)eria" Ro"!ri En "!area deci&iei (uarea deciziei reprezint3 cel mai important aspect al muncii manageriale& Pentru luarea deciziilor se apeleaz3 la informa4iile disponibile, pe baza c3rora se ini4iaz3 ac4iuni menite s3 ating3 obiectivele organiza4iei& Cele patru roluri de luare a deciziilor sunt: Ro" de antreprenor #a! a)ent de #c6im(are: 2mbun3t34irea activit34ii 2nseamn3 schimbarea unit34ilor de lucru 5i c3utarea unor noi idei, din orice surs3, care, dup3 analiz3 5i evaluare pot fi implementate& 9n acest rol pot fi utilizate surse tradi4ionale dar 5i netradi4ionale& 9n perioadele de schimbare managerul trebuie s3 sesizeze 5i s3 fac3 fa43 at2t for4elor motrice ale schimb3rii c2t 5i celor care se opun& Ro" de mediator este rolul managerial prin care se mediaz3 !rezolv3" conflictele, presupune cunoa5terea 5i aplicarea metodelor de rezolvare a conflictelor& C@nd 2n organiza4ie apar tulbur3ri, managerul trebuie s3 g3seasc3 solu4ii prin care s3 rezolve din timp problemele pentru ca ele s3 nu ia propor4ii crescute& $l trebuie s3 se informeze asupra situa4iei reale 5i s3 2ncerce reconcilierea diferen4elor&

**

Ro" de di#tri(!itor de re#!r#e 2l are cel care aloc3 rolurile& 9n limita resurselor existente managerii trebuie s3 decid3 cine 5i c@t va primi din acestea& Dac3 alocarea resurselor existente se face 4in@nd cont de nevoi, echita4ie, egalitate, performan43, etc&, 5i nu de influen43 politic3, prietenie, coerci4ie, deciziile managerului nu vor fi arbitrare& Ro" de ne)ociator ca negociator, managerul reprezint3 interesele necesare, 2ncerc@nd 5i s3 ob4in3 spri#inul altor persoane sau organiza4ii influente& 9n cadrul acestui rol, el este obligat s3 prote#eze interesele 5i resursele unit34ii, asigur@ndu-se c3 exist3 un schimb echitabil& Golurile manageriale, la fel ca 5i func4iile, nu sunt 2ntotdeauna distincte, ci se pot suprapune, dar experien4a managerial3 poate realiza o integrare abil3 a acestora& 4$. Principa"e"e aptit!dini mana)eria"e F4,F4/F44 Aptitudinile manageriale esen4iale pe care un manager trebuie s3 le aib3 pentru a-5i exercita eficient activitatea, pot fi grupate 2n trei categorii !dup3 Gobert Uatz": )& tehnice *& umane +& conceptuale& Uatz sugereaz3 c3 propor4ia timpului afectat de manager fiec3rei aptitudini depinde de nivelul lui 2n organiza4ie& $xemplu: - un manager de nivel de intrare va afecta mai mult timp aptitudinilor tehnice dec@t celor conceptuale, comparativ cu un manager de nivel superior 5i invers, dar la orice nivel managerii aloc3 aproximativ aceea5i unitate de timp pentru aptitudinile umane& $. Aptit!dini"e te6nice < presupun un anumit nivel de competen43 2ntr-o activitate specific3 5i este 2n leg3tur3 cu situa4iile 5i nu cu oamenii& $le includ procese specializate, metodologii, proceduri 5i tehnici necesare activit34ii 2ntr-un domeniu specific& 0anagerii trebuie s3 posede aptitudini tehnice specifice tipului de activitate coordonat3& In foarte bun chirurg care are aptitudini tehnice deosebite pentru realizarea opera4iilor poate s3 nu posede aptitudinile tehnice specifice necesasre unui bun manager, de exemplu s3 citeasc3 5i s3 interpreteze un raport financiar, s3 scrie un raport sau s3 fac3 o propunere concis3 5i u5or de citit s3 organizeze 5i s3 4in3 o prelegere 2n management, clar3 5i logic3& /dat3 cu promovarea la nivele mai 2nalte de responsabilitate, managerii aloc3 tot mai pu4in timp aplic3rii aptitudinilor tehnice 2n favoarea celor conceptuale& %. Aptit!dini"e !mane < reprezint3 abilitatea managerilor de a lucra eficient cu indivizi 5i grupuri& $l trebuie s3 cunoasc3 5i s3 4in3 cont de atitudinile, percep4ia 5i sentimentele colaboratorilor 2n procesul managerial& 0anagementul este un proces continuu de 2n4elegere a comportamentului 5i atitudinilor celor implica4i 2n organiza4ie 5i de comportare 2ntr-o manier3 care s3 le c@5tige 2ncrederea& Aptitudinile umane presupun respectarea c:torva reguli" - a conduce f3r3 a #igni - a exprima dezacordul f3r3 a fi dezagreabil - a conduce o 2ntrunire sau a facilita o discu4ie - a media un conflict etc& (a toate nivelele, managerii aloc3 o bun3 parte din timpul lor aptitudinilor umane, f3r3 modific3ri ma#ore odat3 cu avansarea la nivel ierarhic superior& #. Aptit!dini"e concept!a"e < presupun abilitatea managerului de a 2n4elege rela4iile existente 2n situa4ii complexe, de a vedea conexiuni 2n haos 5i de-a avea o viziune de viitor, ceea ce presupune vizualizarea organiza4iei 5i opera4iunilor ca un 2ntreg& $le 2i permit managerului eficient s3 2n4eleag3 consecin4ele unei ac4iuni 5i sunt necesare, 2n special, la nivele superioare ale managementului, dar 5i la nivel de mi#loc 5i chiar de intrare& 0anagerii de nivel inferior au mai rar ocazia de a-5i exercita aptitudinile conceptuale, dar existen4a lor 2i a#ut3 s3 realizeze integrarea adecvat3 a unit34ii lor 2n schema mare a organiza4iei& $xist3 diferen4e 2n ceea ce prive5te aptitudinile manageriale: unii le pot avea nativ, al4ii le dob@ndesc prin exerci4iu 5i practic3& .mportant: managerii seniori, cu experien43, s3-l a#ute pe cei #uniori s3 dob@ndeasc3 aptitudini manageriale& Cu c@t se implic3 mai mult 5i cu c@t 25i exercit3 2n public func4iile manageriale mai des, cu at@t c@5tig3 mai mult3 experien43& 40.idem $,: Anc6ete epidemio"o)ice pro#pecti e. E8emp"e. Caracteri#tici 41. Caracteri#tice"e #tr!ct!rii pop!"atiei d!pa #e8 #i d!pa )r!pe de ar#ta. Importanta medico>#ocia"a Str!ct!ra pop!"atiei: Structura populatiti pe medii Gepartitia populatiei pe medii depinde de structura economica a unei tari si de politica de dezvoltare economica a tarii respective& 0ediul de viata isi pune amprenta asupra modelului de morbiditate si de mortalitate precum si asupra serviciilor de sanatare, organizarea asistentei medicale fiind diferita la sat si la oras& Structura populatiei pe sexe .n general exista o egalitate intre numarul populatiei de sex masculin si numarul populatiei de sex feminin& (a nastere raportul este in favoarea sexului masculin& .n timp acest raport se schimba in favoarea sexului feminin, in #urul varstei de +B ani, ca urmare a supramortalitatii masculine& Structura pe sexe este diferita in mediul urban de mediul rural& Structura pe sexe prezinta interes in cunoasterea riscurilor si a frecventei bolilor la populatia masculina fata de cea feminina& Structura populatiei pe grupe de varsta 0asurarea si descrierea populatiei pe grupe de varsta prezinta interes pentru sistemul de sanatate doarece tabloul morbiditatii si al mortalitatii difera de la o grupa de varsta la alta&

*+

Gepezentarea grafica tipica pentru structura populatiei pe grupe de varsta este piramida populatiei !piramida varstelor"& Piramida varstelor poate avea aspecte diferite ca urmare, in principal, a raportului natalitate/mortalitate& 42. Componente"e mi#carii nat!ra"e a pop!"atiei #i importanta medici>#ocia"a. 0iscarea naturala a populatiei sau reproducerea populatiei reprezinta domeniul central al demografiei si care prezinta mare interes ptr medic& Geproducerea populatiei este fenomenul de reinoire permanenta a populatiei datorita intrarii unei generatii noi in fiecare an in populatie si a iesirii, in medie, a unei generatii prin deces& Deci, reproducerea populatiei prezinta doua componente: nata"itatea #i morta"itatea& .n sens restrans, prin reproducerea unei populatii se intelege natalitatea si fertilitatea& 03. Morta"itatea in'anti"e* mortinata"itatea* nata"itatea precoce #i morta"itatea po#tneonata"a - de'* 'orm!"e Principalii indicatori utilizati in masurarea mortalitatii infantile -Gata de mortalitate infantila -0ortalitatea infantila pe grupe de virsta: -mortalitatea neonatala -mortalitatea neonatala precoce -mortalitatea postneonatala -mortalitatea perinatala -0ortalitatea infantila pe sexe -0ortalitatea infantila pe cauze de deces -0ortalitatile proportionale&

)&Gata de mortalitate infantila:

unde: D?-)-decedatii ?-) an dintr-un an calendaristic si un teritoriu dat --nascutii vii din acelasi teritoriu si an calendaristic 2.Rata de morta"itate in'anti"a pe medii:

$.Rata de morta"itate in'anti"a pe #e8e:

,.Rate"e de morta"itate in'anti"a in '!nctie de ir#ta "a dece#:

*,

/.Rata de morta"itate in'anti"a pe ca!&e:

02. Ran)!" na#c!t!"!i i!* ar#ta mamei #i )re!tatea "a na#tere ca 'actori de ri#c: Na#c!t!" i! > este produsul de conceptie expulzat sau extras complet din corpul mamei, indiferent de durata sarcinii din care acesta provine si care prezinta un semn de viata: respiratie, activitate cardiaca, pulsatii ale cordonului ombilical sau contractia unui muschi voluntar, fie ca placenta a fost eliminata sau nu, iar cordonul ombilicala fost sectionat sau nu& Aarsta sarcinii, greutatea fatului sau oricare alt criteriu de viabilitate sunt ignorate in mod deliberat de definitie in scopul evitarii unor variatii interpretative& Ran)!" na#c!t!"!i > exprima al catelea nascut viu sau mort este nascutul considerat in suita celor pe care i-a nascut mama& 0$. De'initia principa"e"or e eninente demo)ra'ice "e)ate de reprod!cere De'initii"e e enimente"or demo)ra'ice #i a"e !nor noti!ni !ti"i&ate in #t!di!" 'erti"itatii. Na#c!t!" i! > este produsul de conceptie expulzat sau extras complet din corpul mamei, indiferent de durata sarcinii din care acesta provine si care prezinta un semn de viata: respiratie, activitate cardiaca, pulsatii ale cordonului ombilical sau contractia unui muschi voluntar, fie ca placenta a fost eliminata sau nu, iar cordonul ombilicala fost sectionat sau nu& Aarsta sarcinii, greutatea fatului sau oricare alt criteriu de viabilitate sunt ignorate in mod deliberat de definitie in scopul evitarii unor variatii interpretative& Na#c!t!" mort > este produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina de peste *7 de saptamani si care dupa separarea completa de corpul matern nu manifesta nici un semn de viata& Determinarea duratei sarcinii este adesea dificila& Se prefera drept criteriu o informatie indirecta, cum este greutatea fatului de peste )??? de grame si o lungime de peste +B cm& A ort!" > este produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina cu o durata mai mica de *7 de saptamani si care dupa extragerea completa din corpul matern nu manifesta nici un semn de viata& Din acelasi motiv ca mai sus, se poate utiliza drept criteriu o greutate mai mica de )??? de grame si o lungime mai mica de +B cm& Prod!#!" de conceptie > este rezultatul fecundarii unui ovul de catre un spermatozoid, care a parcurs perioada de gestatie si care se soldeaza prin nastere sau avort& Na#terea - este evenimentul expulzarii unui produs de conceptie dupa o perioada a sarcinii mai mare de *7 de saptamani& -umarul nasterilor nu coincide in mod necesar cu numarul nascutilor vii, deoarece exista pe de o parte posibilitatea unor nasteri multiple si pe de alta parte riscul aparitiei nascutilor morti& Ran)!" na#terii > exprima a cata nastere !vie sau nu" a mamei este cea in cauza& Ran)!" na#c!t!"!i > exprima al catelea nascut viu sau mort este nascutul considerat in suita celor pe care i-a nascut mama& Inter a"!" proto)ene&ic > este durata medie dintre casatorie si nasterea primului copil& Inter a"e"e inter)ene&ice > sunt duratele medii care separa intr-o populatie nasterile de rang succesiv !durata medie intre prima si a doua nastere, a doua si a treia, s&a&m&d&"& Nata"itatea > reprezinta fenomenul demografic al frecventei nascutilor vii intr-o populatie& 00. Re"atia dintre ri#c!" re"ati e* ri#c!" atri(!i(i"* pre a"enta 'actori!"or de ri#c #i acti!n!"e de contro" a"e im(o"na iri"or Datele rezutlate din ancheta se introdu intr-un tabel de contingenta de tipul :*x*;: %actor de risc =oala F F Lotal unde: a c aFc b d bFd aFb cFd aFbFcFd Lotal

a > persoanele care fac boala din cei expusi

*B

b > persoanele care nu fac boala din cei expusi c > persoanele care fac boala din cei neexpusi d > persoanele care nu fac boala din cei neexpusi aFb > totalul expusilor cFd > totalul neexpusilor aFc > totalul bolnavilor bFd > totalul nonbolnavilor - riscul bolii !decesului" la expusi

- ri#c!" (o"ii !decesului" la cei neexpusi

> ri#c!" re"ati care arata de cate ori este mai mare riscul bolii !decesului" la expusi fata de neexpusi:

- ri#c!" atri(!i(i": - arata cu cat este mai mare riscul la cei expusi fata de neexpusi -masoara excesul riscului la expusi adica paretea din risc care se datoreaza factorului de risc& Acest lucru se poate exprima si printr-o fractie:

- fractiunea riscului atribuita la expusi care arata cat la suta din riscul expusilor se datoreaza factorului de risc& Se calculeaza in anchetele de tip )& Forta asocierii epidemiologice se masoara cu riscul relativ& Giscul relativ poate lua valori: -egala cu ): nu exista nici o asociatie intre factorul de risc si boala, pentru ca riscul este la fel si la expusi si la neexpusi -mai mare decat ): exista o asociatie intre factorul de risc si boala pentru ca riscul este mai mare la expusi& Cu cat este mai mare decat ) cu atat asociatia este mai puternica -mai mic decat ): factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protectie, pentru ca riscul bolii la expusi este mai mic fata de neexpusi& Pentru ca asociatia epidemiologica dintre factorul de risc si boala sa fie dovedita, riscul relativ trebuie sa fie mai mare decat ) si semnificativ statistic !se aplica un test de semnificatie statistica *, sau se determina intervalul de incredere"& Impactul actiunii factorului de risc in populatie se masoara prin riscul atribuibil in populatie !fractiunea atribuibila in populatie a riscului":

unde : Gp < incidenta bolii in populatie !sau Gp mortalitatea prin boala respectiva in populatie" sau

unde: GG > riscul relativ Pe > pre a"enta 'actor!"!i de ri#c in pop!"atie GG < ) > puterea cu care actioneaza factorul de risc in populatie& %ractiunea atribuibila in populatie prezinta interes pentru organizatorul de sanatate publica in elaborarea strategiilor de interventie pentru controlul bolilor in populatie& Analiza rezultatelor -se efectueaza conform schemei: Gisc relativ GG O ) GG > ) GG P ) -stabilirea intervalelor de incredere pentru fiecare risc& Gisc atribuibil GA O ? GA > ? GA P ? Concluzia factor de risc factor indiferent factor de protectie

*E

02. Spor!" nat!ra". Ni e" #i tendinte pe p"an mondia" #i in tata noa#tra De'ini.ie: Diferen4a dintre num3rul de n3scu4i vii 5i num3rul de decese generale se nume5te spor !excedent " natural al popula4iei& .deal: popula4ia 2n cre5tere datorit3 cre5terii natalit34ii 5i sc3derii mortalit34ii generale& E o"!.ia e8cedent!"!i nat!ra" En RomGnia Gom@nia a avut 2ntotdeauna o natalitate mai crescut3 care chiar 2n condi4iile unei mortalit34i mai ridicate a permis realizarea excedent natural pozitiv !spor natural" situazt 2ntre )),EM !)78?" 5i B,+M !)676", +M !)66?", )M!)66)"& 9n aniiX8?-X7? politica demografic3 aberant3 ! decretul 88?/)6EE" 2ncerca s3 realizeze cre5terea popula4iei doar printr-o natalitate foarte crescut3, f3r3 a 4ine cont de condi4iile prealabile s3n3t34ii& De5i s-a 2nregistrat o cre5tere marcat3 a excedentului natural imediat dup3 intrarea 2n vigoare a decretului, prin efectul factorului economic 5i al tranzi4iei demografice tendin4a ulterioar3 a fost de sc3dere continu3 a sporului natural& Anul )66?, prin liberalizarea avortului m5i introducerea planific3rii familiale, a dus la o sc3dere marcat3 a natalitt34ii, care 2n )66* a 2ncruci5at tendin4a mortalit34ii !2n cre5tere", realiz@nd pentru prima dat3 2n istoriae un deficit de popula4ie&Astfel, cu o natalitate de )),,M 5i o mortalitate de )),EM 2n Gom@nia s-a realizat un deficit de popula4ie de -?,*M, fenomen care s-a accentuat a#ung@nd 2n )66B la o valoare de <),EM 5i care 25i men4ine tendin4a 5i 2n prezent& 9n demografie se poate considera c3 na4iunea care nu are o politic3 demografic3 adecvat3 carec s3 realizeze un excedent natural pozitiv poate fi numit3 :na4iune sinuciga53;& 03surile socio-economice adecvate de protec4ie social3 real3 5i bine diri#at3, 5i nu o politic3 demografic3 constrictiv3 5i aberant3 ,sunt solu4iile pentru realizarea unui spor natural adecvat al popula4iei& 13. Principa"e"e caracteri#tici a"e den#itatii* di#per#i!nii #i #tr!ct!rii pop!"atiei pe medii Den#itatea pop!"atiei reprezinta numarul de locuitori pe Hm*& Di#per#ia pop!"atiei reprezinta gradul de imprastiere a populatiei in colectivitati constituite !comune, orase"& Str!ct!ra pop!"atiei: Structura populatiti pe medii Gepartitia populatiei pe medii depinde de structura economica a unei tari si de politica de dezvoltare economica a tarii respective& 0ediul de viata isi pune amprenta asupra modelului de morbiditate si de mortalitate precum si asupra serviciilor de sanatare, organizarea asistentei medicale fiind diferita la sat si la oras& 1$. De'initia epidemio"o)iei #i domenii"e ei de ap"icare Definitia clasica a epidemio"o)iei, data de 0ac0ahon !)6E?" este: stiinta care studiaza distributia si determinantii bolii in populatiile umane& .n ultimele decenii, in modelul morbiditatii, mai ales in tarile dezvoltate, locul bolilor transmisibile a fost luat de catre bolile cronice degenerative& De aceea epidemiologia a inceput sa fie mai mult folosita in domeniul bolilor cronice& .n perioada mai recenta, asistenta medicala a devenit tot mai scumpa si serviciile medicale acordate in mod ineficient& Acestea au facut ca epidemiologia sa se ocupe si de studiul eficacitatii si eficientei serviciilor de sanatate& De aceea, in )67+, (ast a definit epidemiologia ca fiind: studiul distributiei si determinantilor starilor si evenimentelor din populatii diferite, precum si aplicarea rezultatelor la controlul problemelor de sanatate& Deci, (ast adauga definitiei clasice o componenta cu caracter aplicativ& Do!a domenii de ap"icare: -in sanatatea publica -in medicina clinica !epidemilogia clinica" Ap"icarea epidemio"o)iei in #anatatea p!("ica )&Laxonomia bolilor !clasificarea bolilor"& =olile sunt codificate dupa un sistem international in functie de caracteristicile lor !de exemplu: bolile aparatului cardiovascular, bolile aparatului respirator" si dupa modul lor de producere !accidentele"& *&Descrierea tabloului real al bolii in populatie& +&Determinarea frecventei factorilor de risc& ,&Descrierea si explicarea modelelor de morbiditate si mortalitate& B&Depistarea si supravegherea de masa a bolilor& E&Prevenirea si controlul comunitar al bolilor& 8&Planificarea sanitara si promovarea actiunilor de sanatate& 7&$valuarea actiunilor, procedeelor si serviciilor de sanatate& Aplicarea epidemiologiei in medicina clinica )&Descrierea istoriei naturale a bolii& *&Determinarea valorilor normale& +&Completarea tabloului clinic si identificarea de sindroame noi& ,&Studiul etiologiei bolilor& B&Ameliorarea perspectivei clinice !ameliorarea eficacitatii interventiei prin evaluarea procedeelor diagnostice si terapeutice"& E&$valuarea tehnologiilor medicale vechi si noi& 8&Studiul prognosticului bolii& 7&Citirea critica a literaturii de specialitate& 1/. St!di!" epidemio a" ariati"or tempora"e. E8. Tip!ri de ariatii. St!di!" morta"itatii in'anti"e* la fel ca si in cazul celorlalte fenomene demografice, se poate realiza intr-o maniera transversala, de moment !un an calendaristic" sau intr-o maniera longitudinala !studiu pe o generatie"& 0etodele utilizate sunt de esenta epidemiologica si pot fi anchetele descriptive, analitice si operationale, de interventie& Anchetele epidemiologice descriptive permit evidentierea unor diferentieri ale mortalitatii infantile in functie de o serie de caracteristici personale, de timp si de loc& $le raspund, deci, la intrebarile:

*8

-:la cine; apar decesele ?-) an !descrierea fenomenului in functie de virsta la deces a copilului, de sex, de mediu de rezistenta, de rang, de greutate la nastere, de cauza medicala a decesului, etc&" -:cind; apar decesele ?-) an !descrierea fenomenului in timp" -:unde; apar decesele ?-) an !descrierea distributiei geografice, teritoriale a fenomenului"& Deci anchetele epidemiologice descriptive permit masurarea nivelului fenomenului, evaluarea tendintei, identificarea teritoriilor in care fenomenul inregistreaza o evolutie deosebita, determinarea frecventei factorilor cunoscuti ca fiind asociati unui risc crescut de deces ?-) an, elaborarea unor ipoteze epidemiologice& Anchetele epidemiologice analitice permit verificarea asociatiilor epidemiologice intre factorii considerati !de risc" si decesul sub ) an, ele raspunzind la intrebarile :cum;, :de ce; s-au produs decesele ?-) an& Aceste anchete pot fi anchete de tip prospectiv !pe cohorta" sau anchete de tip retrospectiv !caz-control"& .n cazul mortalitatii infantile, ancheta analitica este de fapt o ancheta pe o generatie, deoarece atit in abordarea prospectiva cit si in cea retrospectiva, populatia luata in studiu este reprezentata de nascutii vii ai unui an calendaristic& Pe baza datelor obtinute din anchetele epidemiologice analitice se poate masura: )&riscul de deces infantil la copiii expusi actiunii unui factor de risc *&riscul de deces infantil la copiii expusi unui factor de risc fata de cei ce nu sunt expusi !riscul relativ" +&cu cit este mai mare riscul de deces infantil la copiii expusi actiunii factorului de risc fata de cei neexpusi !riscul atribuibil" ,&impactul actiunii unui factor de risc in populatie prin calcularea fractiunii atribuibile, cu alte cuvinte cit i se poate atribui unui factor de risc in nivelul mortalitatii infantile la generatia de nascuti vii studiata& Anchetele operationale, de interventie permit evaluarea eficacitatii unor strategii !programe" de interventie care au drept scop reducerea mortalitatii infantile& Principalii indicatori utilizati in masurarea mortalitatii infantile -Gata de mortalitate infantila -0ortalitatea infantila pe grupe de virsta: -mortalitatea neonatala -mortalitatea neonatala precoce -mortalitatea postneonatala -mortalitatea perinatala -0ortalitatea infantila pe sexe -0ortalitatea infantila pe cauze de deces -0ortalitatile proportionale& %actorii de risc ai mortalitatii infantile Conditionarea multifactoriala a mortalitatii infantile a impus clasificarea factorilor de risc& Dintre clasificarile intilnite in literatura de specialitate retinem clasificarea intr-o viziune sistemica, clasificare convenabila atit pentru practica curenta cit si pentru cercetare& 14. metode !ti"i&ate in #t!di!" morta"itatii in'anti"e 0odelele utilizate 2n m3surarea mortalit34ii infantile au drept scop: - m3surarea dimensiunii fenomenului, - descrierea caracteristicilor mortalit34ii infantile, - identificarea factorilor de risc 5i cauzali care se asociaz3 5i explic3 mortalitatea infantil3& Scopul general al acestor metode: elaborarea unor m3suri !strategii" de interven4ie 2n vederea amelior3rii 5i controlului mortalit34ii infantile& Studiul mortalit34ii infantile se poate realiza transversal !de moment" sau longitudinal !studiu pe o genera4ie"&0odelele utilizate sunt de esen43 epidemiologic3 5i pot fi anchete descriptive, analitice 5i opera4ionale, de interven4ie& Anc6ete"e epidemio"o)ice de#cripti e permit eviden4ierea unor diferen4ieri ale mortalit34ii infantile 2n func4ie de o serie de caracteristici personale, de timp 5i de loc& $le r3spund la 2ntreb3rile: - :la cine S; apar decese ?-) an !descrierea fenomenului 2n func4ie de v@rsta la deces a copilului, sex, mediu de reziden43, rang, greutate la na tere, cauza medical3 a decesului etc&" - :c@nd S; apar decesele ?-) an !descrierea fenomenului 2n timp - :undeS; apar decesele ?-) an !descrierea distribu4iei geografice, teritoriale a fenomenului"& Deci anchetele epidemiologice descrptive permit m3surarea nivelului fenomenului, evaluarea tendin4ei, identificarea teritoriilor 2n care fenomenul 2nregistreaz3 o evolu4ie deosebit3, determinarea frecven4ei factorilor cunoscu4i ca fiind asocia4i unui risc crescut de deces ?-) an, elaborarea unor ipoteze epidemiologice& Anc6ete"e epidemio"o)ice ana"itice permit verificarea asocia4iilor epidemiologice 2ntre factorii considera4i de risc 5i decesul sub ) an, ele r3spunz@nd la 2ntreb3rile :cum;, :de ce; s-au produs decesele ?-) an& Aceste anchete pot fi de tip prospectiv !pe cohort3", 5i retrospectiv !cazuri-control"& .n cazul mortalit34ii infantile, ancheta analitic3 este de fapt o anchet3 pe o genera4ie, deoarece at@t 2n abordarea prospectiv3 c@t 5i 2n cea retrospectiv3 popula4ia luat3 2n studiu este reprezentat3 de n3scu4ii vii ai unui an calendaristic& Pe baza datelor ob4inute din anchetele epidemiologice analitice se poate m3sura: - riscul de deces infantil la copiii expu5i ac4iunii unui factor de risc - riscul de deces infantil la copiii expu5i la un factor de risc fa43 de cei ce nu sunt expu5i !riscul relativ" - cu c@t este mai mare riscul de deces infantil la copiii expu5i ac4iunii factorilor de risc fa43 de cei neexpu5i !risc atribuabil"

*7

- impactul ac4iunii unui factor de risc 2n popula4ie prin calcularea frac4iunii atribuabile, cu alte cuvinte c@t . se poate atribui unui factor de risc 2n nivelul mortalit34ii infantile la genera4ia de n3scu4i vii studiat3& Anc6ete"e opera.iona"e' de interven4ie permit evaluarea eficacit34ii unor strategii !programe" de interven4ie care au drept scop reducerea mortalit34ii infantile& %actorii de risc ai mortalit34ii infantile: condi4ionare multifactorial3 clasific3ri multiple ale factorilor de risc 10. St!di!" epidemio"o)ic de#cripti e a" ariatii"or #patia"e. E8. 2$. Re"atia dintre #en#i(i"itatea #i #peci'icitatea te#te"or de #creenin) #i importanta "or 9a"iditatea reprezinta capacitatea unei probe de a identifica corect ceea ce este pusa sa identifice !frecventa cu care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee diagnostice mai riguroase"& Se exprima si se masoara prin sensibilitate si specificitate& Sen#i(i"itatea: capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care au boala& $xprima proportia rezultatelor pozitive in masa bolnavilor& $ste o probabilitate conditionata: exprima probabilitatea de a fi pozitiv cu conditia de a fi bolnav& Speci'icitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu au boala& $xprima proportia rezultatelor negative in masa nonbolnavilor& $ste o probabilitate conditionata: exprima probabilitatea de a fi negativ cu conditia de a nu fi bolnav& Alegerea testului si determinarea validitatii trebuie facute inainte de declansarea screeningului& Aaliditatea se determina :a priori; prin aplicarea probei !testului" pe un esantion mic !)??-*?? persoane", cunoscindu-se care sunt bolnavii de boala ce urmeaza a fi depistata in populatie !boala care face obiectul screeningului" din acest esantion& Gezultatele obtinute se introduc intr-un tabel de contingenta :*x*;& =oala F Gezultatul probei de screening F Lotal GP %= %P G-= P n Lotal

unde: -GP> real pozitivi !bolnavii la care rezultatele au fost pozitive" -%P> fals pozitivii !persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost pozitive" -%-> fals negativii !bolnavii la care rezultatele au fost negative" -G-> real negativii !persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost negative" -P> pozitivii !persoanele la care rezultatele au fost pozitive" --> negativii !persoanele la care rezultatele au fost negative" -=> bolnavii --=> nonbolnavii -n> efectivul esantionului

Sensibilitatea nu este complementara cu specificitatea& Cind sensibilitatea creste, specificitatea scade dar nu in aceeasi masura& Sensibilitatea este complementara cu proportia fals-negativilor:

Specificitatea este complementara cu proportia fals-pozitivilor:

Gezulta ca: -o proba cu sensibilitate mare va determina o populatie a fals-negativilor mica, deci se vor pierde putini bolnavi& .n general, in screening si in special cind boala este grava se prefera probe cu sensibilitate inalta

*6

-o proba cu specificitate mare va determina o proportie a fals-pozitivilor mica& Probele cu specificitate inalta sunt de preferat pentru diagnosticarea bolii& .n screening se prefera teste cu specificitate mare atunci cind din considerente de cost nu dorim sa incarcam faza de diagnostic& $ste de dorit ca si sensibilitatea si specificitatea probei sa fie mari& Aaliditatea unei probe de screening depinde de pragul de separare ales pentru proba, schimbarea pragului determinind modificarea sensibilitatii si specificitatii& Cresterea validitatii se poate face prin aplicarea mai multor teste in serie sau in paralel !de ex&, pentru depistarea diabetului zaharat: glicemia si glicozuria"& 24. 9a"oarea predicti a .mportanta pentru clinician, care este interesat sa adopte o proba care sa aiba sansa cea mai inalta de a identifica corect boala& Aaloare predictiva po&iti a !valoarea predictiva a unui rezultat pozitiv" exprima proportia real-pozitivilor in masa pozitivilor& $ste o probabilitate conditionata: exprima probabilitatea de a fi bolnav cu conditia de a fi pozitiv&

P!=/P" Aaloarea predictiva ne)ati a !valoarea predictiva a unui rezultat negativ" exprima proportia real-negativilor in masa negativilor& $ste o probabilitate conditionata: exprima probabilitatea de a nu fi bolnav cu conditia de a fi negativ&

P!-=/-" Aaloarea predictiva a unei probe nu depinde de alegerea pragului de separare& $a depinde de prevalenta bolii in populatie& Determinarea probabilitatii post-test a diagnosticului !teorema =aVes" Gelatia:

exprima care este probabilitatea bolii la pozitivi, sau care este sansa de a fi bolnavi& Pr!="> probabilitatea bolnavilor !prevalenta bolii =/n" Sb> sensibilitatea probei, Sp> specificitatea probei Geproductibilitatea sau consistenta unei probe este gradul de stabilitate al acesteia, care poate fi dovedit cind o masuratoare se repeta in conditii identice !capacitatea probei de a da rezultate asemanatoare atunci cind este aplicata in conditii asemanatoare, in aceeasi populatie, de catre persoane diferite"& Geproductibilitatea probei nu trebuie confundata cu acuratetea !exactitatea"& Acuratetea reprezinta gradul in care masuratoarea sau estimarea bazata pe o anumita masuratoare prezinta valoarea reala a caracteristicii masurate& $xemplu: %olosirea unui tensiometru care a fost verificat si s-a constatat ca greseste in plus la masurarea LA la )??? de persoane& Proba este reproductibila pentru ca de fiecare data face aceeasi eroare sistematica, dar nu prezinta acuratete pentru ca masuratoarea nu are exactitatea necesara& Pentru clinician este foarte importanta acuratetea probei, pentru epidemiolog reproductibilitatea probei& Daca se cunoaste abaterea, o proba cu o reproductibilitate mai mica poate fi folosita la un examen medical de masa& Geproductibilitatea inalta a unei probe nu garanteaza si o validitate inalta& Aaliditatea inalta a unei probe ofera, de regula, si o reproductibilitate inalta& Pentru ca o proba sa fie cit mai reproductibila este necesar ca: -proba sa fie standardizata -personalul sa fie antrenat -sa se asigure controlul& 0asurarea reproductibilitatii unei probe necesita prezentarea datelor obtinute de catre observatori diferiti intr-un tabel de contingenta :*x*; sau :r x H;& Gezultate observator . Gezultate observator .. F F a c b d aFb cFd Lotal

+?

Lotal

aFc

bFd

$xista mai multe modalitati de masurare a reproductibilitatii& Cele mai frecvente sunt: )&Coeficientul simplu de reproductibilitate observata sau procentul de concordanta este raportul dintre suma rezultatelor concordante si numarul total al persoanelor examinate&

*&Coeficientul de corelatie intraclasa sau coeficientul de concordanta Uappa !U"

unde: -Po> proportia observata a concordantei -Pr> proportia asteptata Coeficientul Uappa poate lua valori intre <) si F)& U>-) semnifica lipsa totala a unei reproductibilitati !discordanta totala" U>F) semnifica reproductibilitate maxima !toate rezultatele sunt similare" .ntre aceste valori se obtin intensitati diferite ale coeficientului de concordanta U& 2/. Criterii ptr! a"e)erea pro(e"or in e8 de #creenin) Criterii"e de a"e)ere a (o"i"or care #a 'aca o(iect!" !n!i #creenin) )&=oala sa constituie o problema de sanatate !prevalenta mare, gravitate mare prin consecintele sale medicale si sociale: evolutie fatala, absenteism, invaliditate"& *&=oala sa fie decelabila in etapa de latenta sau in formele sale de debut asimptomatic& +&Sa existe probe capabile sa deceleze boala& ,&Lestul de screening sa fie acceptabil din punctul de vedere al populatiei& B&.storia naturala a bolii sa fie cunoscuta si inteleasa& E&Sa existe facilitati !servicii" disponibile pentru cei care sunt depistati ca ar avea boala& 8&Lratamentul sa fie acceptat de bolnavi& 7&=oala si strategia de tratament si supraveghere sa fie agreate de administratia sanitara& 6&Costul actiunii sa nu fie exagerat de mare& )?&.ntelegerea de catre medic sau echipa de medici ca un examen de sanatate constituie debutul unui proces lung de supraveghere medicala a celor bolnavi& 20. E#enta #tandardi&arii morta"itatii )enera"e* procedee de ca"c!" &Rata #tandardi&ata a morta"itatii. Standardizarea mortalitatii reprezinta modalitatea de eliminare a influentei pe care o exercita structura diferita pe grupe de varsta a populatiei asupra mortalitatii& $a permite compararea corecta a nivelurilor mortalitatii inregistrate in doua sau mai multe populatii diferite din punct de vedere structural& $xista doua procedee clasice: Metoda directa :metoda pop!"atiei #tandard;. Se alege o populatie de referinta, populatia standard, cu o anumita structura pe grupe de varsta& Acestei populatii i se aplica mortalitatiile specifice pe grupe de varsta reale din fiecare zona pe care o comparam obtinandu-se astfel ratele standardizate ale mortalitatii pentru zonele respective, rate care exprima frecventa asteptata a deceselor in ipoteza in care fiecare zona ar avea aceeasi structura pe grupe de varsta, respectiv structura populatiei de referinta& Metoda indirecta :metoda morta"itatii #tandard;. Se alege un model de mortalitate specifica pe grupe devarsta drept model de referinta, standard& Acest model se aplica la structura pe grupe de varsta reala a fiecarei zone pe care o comparam, obtintandu-se astfel frecventa asteptata a deceselor in ipoteza unui model standard de mortalitate specifica& Aceasta metoda se recomanda a fi utilizata atunci cand se compara mortalitatea in populatii relativ mici& Raport!" #tandardi&at a" morta"itatii reprezinta raportul dintre numarul de decese observate si numarul de decese asteptate& $l masoara excesul de mortalitate inregistrat intr-o populatie fata de un model standard de mortalitate specifica 21. Ri#c!" re"ati e* ri#c!" atri(!i(i" #i imp c!noa#terii "or ptr acti!ni"e de pre enire #i com(atere a (o"i"or.

Datele rezutlate din ancheta se introdu intr-un tabel de contingenta de tipul :*x*;: %actor de risc =oala F +) Lotal

F Lotal

a c aFc

b d bFd

aFb cFd aFbFcFd

unde: a > persoanele care fac boala din cei expusi b > persoanele care nu fac boala din cei expusi c > persoanele care fac boala din cei neexpusi d > persoanele care nu fac boala din cei neexpusi aFb > totalul expusilor cFd > totalul neexpusilor aFc > totalul bolnavilor bFd > totalul nonbolnavilor - riscul bolii !decesului" la expusi

- riscul bolii !decesului" la cei neexpusi

- riscul relativ care arata de cate ori este mai mare riscul bolii !decesului" la expusi fata de neexpusi:

- riscul atribuibil: - arata cu cat este mai mare riscul la cei expusi fata de neexpusi -masoara excesul riscului la expusi adica paretea din risc care se datoreaza factorului de risc& Acest lucru se poate exprima si printr-o fractie: - fractiunea riscului atribuita la expusi care arata cat la suta din riscul expusilor se datoreaza factorului de risc& Se calculeaza in anchetele de tip )& Forta asocierii epidemiologice se masoara cu riscul relativ& Giscul relativ poate lua valori: -egala cu ): nu exista nici o asociatie intre factorul de risc si boala, pentru ca riscul este la fel si la expusi si la neexpusi -mai mare decat ): exista o asociatie intre factorul de risc si boala pentru ca riscul este mai mare la expusi& Cu cat este mai mare decat ) cu atat asociatia este mai puternica -mai mic decat ): factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protectie, pentru ca riscul bolii la expusi este mai mic fata de neexpusi& Pentru ca asociatia epidemiologica dintre factorul de risc si boala sa fie dovedita, riscul relativ trebuie sa fie mai mare decat ) si semnificativ statistic !se aplica un test de semnificatie statistica *, sau se determina intervalul de incredere"& Impactul actiunii factorului de risc in populatie se masoara prin riscul atribuibil in populatie !fractiunea atribuibila in populatie a riscului":

unde : Gp < incidenta bolii in populatie !sau Gp mortalitatea prin boala respectiva in populatie" sau +*

unde: GG > riscul relativ Pe > prevalenta factorului de risc in populatie GG < ) > puterea cu care actioneaza factorul de risc in populatie& %ractiunea atribuibila in populatie prezinta interes pentru organizatorul de sanatate publica in elaborarea strategiilor de interventie pentru controlul bolilor in populatie& Analiza rezultatelor -se efectueaza conform schemei: Gisc relativ GG O ) GG > ) GG P ) Gisc atribuibil GA O ? GA > ? GA P ? Concluzia factor de risc factor indiferent factor de protectie

-stabilirea intervalelor de incredere pentru fiecare risc&

22. A"e)erea "ot!ri"or inanc6ete"e epidemio"o)ice ana"itice * procedeee* e8

Selectionarea loturilor: Alegerea lotului de test Alegerea se poate face: -in functie de susceptibilitatea de a face boala !o asemenea selectionare este posibila mai ales in cazul bolilor transmisibile, ea fiind mult mai greu de realizat in cazul bolilor cronice" -in urma unui studiu de prevalenta !examen medical de masa" -utilizarea unei :cohort tip; ca in cazul studiului de la %ramingham, in care populatia a reprezentat un model tipic pentru orasele mai mici din SIA -populatii :captive; !scolari, militari" -grupuri profesionale expuse la un anumit risc profesional& Alegerea lotului de comparare (lotul martor) (otul martor este alcatuit din persoane neexpuse la factorul de risc& $l poate fi: -grup intern, grup care s-a autoformat din interiorul aceluiasi esantion !modelul de tip )" -grup extern, care nu provine din esantionul initial, ci din alta populatie !modelul de tip *" -grup mixt, mai multe loturi de comparare, util atunci cand dorim sa masuram cu un rafinament mai mare relatia dintre factorul de risc si boala -metoda perechilor, care nu se prea foloseste in ancheta prospectiva&
133. Importanta procede!"!i ta(e"e"or de mortaHitate pentr! c"inician #i medica" de co"ecti itate* e8 Ta(e"a de morta"itate. Geprezinta o metoda de masurare, analiza si comparare a mortalitatii& Permite calcularea unor indicatori numiti functii biometrice si care sunt urmatorii: numarul de supravietuitori - lx sau Sx numarul de decese - dx - reprezinta numarul de decese inregistrate in generatia fictiva de )??&??? daca aceasta generatie ar fi fost supusa riscurilor de deces din modelul de mortalitate inregistrat in anul de calcul probabilitatile de deces - Kx probabilitatile de supravietuire - px speranta de viata la diferite varste - ex $xemplificarea standardizarii mortalitatii, a tabelei de mortalitate cu principalele notiuni precum si reprezentarea grafica a functiilor biometrice & Speranta de viata la nastere !durata medie a vietii" - e? reprezinta un indicator sintetic al mortalitatii si in acelasi timp al starii de sanatate& $ste numarul mediu de ani pe care o persoana spera sa-l traiasca in conditiile caracteristicilor modelului de mortalitate pe grupe de varsta a populatiei din care provine persoana, pentru un anumit an&

++

131. %actori care in'"!entea&a a"iditatea pro(e"or de #creenin) 9a"iditatea reprezinta capacitatea unei probe de a identifica corect ceea ce este pusa sa identifice !frecventa cu care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee diagnostice mai riguroase"& Se exprima si se masoara prin sensibilitate si specificitate& Sen#i(i"itatea: capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care au boala& $xprima proportia rezultatelor pozitive in masa bolnavilor& $ste o probabilitate conditionata: exprima probabilitatea de a fi pozitiv cu conditia de a fi bolnav& Speci'icitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu au boala& $xprima proportia rezultatelor negative in masa nonbolnavilor& $ste o probabilitate conditionata: exprima probabilitatea de a fi negativ cu conditia de a nu fi bolnav& Alegerea testului si determinarea validitatii trebuie facute inainte de declansarea screeningului& Aaliditatea se determina :a priori; prin aplicarea probei !testului" pe un esantion mic !)??-*?? persoane", cunoscindu-se care sunt bolnavii de boala ce urmeaza a fi depistata in populatie !boala care face obiectul screeningului" din acest esantion& Gezultatele obtinute se introduc intr-un tabel de contingenta :*x*;& Boa"a F Gezultatul probei de screening F Lotal GP %= %P G-= P n Tota"

unde: -GP> real pozitivi !bolnavii la care rezultatele au fost pozitive" -%P> fals pozitivii !persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost pozitive" -%-> fals negativii !bolnavii la care rezultatele au fost negative" -G-> real negativii !persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost negative" -P> pozitivii !persoanele la care rezultatele au fost pozitive" --> negativii !persoanele la care rezultatele au fost negative" -=> bolnavii --=> nonbolnavii -n> efectivul esantionului

Sensibilitatea nu este complementara cu specificitatea& Cind sensibilitatea creste, specificitatea scade dar nu in aceeasi masura& Sensibilitatea este complementara cu proportia fals-negativilor:

Specificitatea este complementara cu proportia fals-pozitivilor:

Gezulta ca: -o proba cu sensibilitate mare va determina o populatie a fals-negativilor mica, deci se vor pierde putini bolnavi& .n general, in screening si in special cind boala este grava se prefera probe cu sensibilitate inalta -o proba cu specificitate mare va determina o proportie a fals-pozitivilor mica& Probele cu specificitate inalta sunt de preferat pentru diagnosticarea bolii& .n screening se prefera teste cu specificitate mare atunci cind din considerente de cost nu dorim sa incarcam faza de diagnostic& $ste de dorit ca si sensibilitatea si specificitatea probei sa fie mari& Aaliditatea unei probe de screening depinde de pragul de separare ales pentru proba, schimbarea pragului determinind modificarea sensibilitatii si specificitatii& Cresterea validitatii se poate face prin aplicarea mai multor teste in serie sau in paralel !de ex&, pentru depistarea diabetului zaharat: glicemia si glicozuria"&

+,

13/. Im(atranirea pop!"atiei ca pro("ema de #anatate p!("ica C/-S$C.-L$($ .0=ALG.-.G.. P/PI(AL.$. P$-LGI SA-ALAL$A PI=(.CA )&Consecinte demografice: -cresterea numarului persoanelor virstnice -cresterea numarului faniliilor fara copii si a celor alcatuite din persoane virstnice& *&Consecinte medicale: -polimorbiditate !mai multe boli la aceeasi perosana" -cresterea foarte mare a consumului medical& Conform datelor /0S, dintre subiectii tineri, doar )?J au o afectiune, in timp ce la virstnici doar *J sunt sanatosi& +&Consecintele sociale decurg din: -pierderea autonomiei persoanelor virstnice -aparitia incapacitatii functionale partiale sau totale ceea ce necesita servicii sociale adecvate 113. Metode de e a"!are Ima#!rare a im(atrinirii pop!"atiei )&Determinarea ponderii populatiei virstnice din totalul populatiei& *&Airsta medie a populatiei& +&Gaportul dintre numarul virstnicilor si numarul copiilor& ,&.ndicele de dependenta care reprezinta raportul dintre numarul persoanelor inactive si numarul persoanelor de virsta activa& 111. Impact!" im(atranirii pop!"atiei a#!pra #er icii"or de #anatatte Programe specifice de prevenire a imbolnavirilor si de mentinere a unei stari de sanatate corespunzatoare, prin prelungirea cit mai mult posibil a independentei si capacitatii de autoingri#ire Scopuri" )&Stimularea capacitatii virstnicilor de a se adapta la noile situatii& *&Dezvoltarea de programe educationale, sanitare, preventive, in special pentru problemele de sanatate ale virstnicului: prevenirea caderilor, accidentelor, depistarea precoce si tratamentul tulburarilor de vaz si aur& Pentru cointeresarea medicilor in astfel de programe s-a propus instituirea unor stimulente financiare si formarea unui personal auxiliar care sa se ocupe in special de virstnici& / atentie deosebita trebuie acordata problemelor financiare ale virstnicului deoarece resursele lui materiale sunt reduse, in schimb el are nevoie de multe ingri#iri medicale care sunt foarte costisitoare& Se impune necesitatea de a lua masuri pentru sustinerea financiara a virstnicilor prin asigurarea unui venit minim si preluarea de catre un tert !stat, sistemul de asigurari sociale, societati de caritate" a costului ridicat al ingri#irilor medicale acordate virstnicilor& Airstnicul trebuie sa fie considerat ca o resursa umana si nu numai ca un consumator& Prin pregatirea sa, prin experienta sa de viata, virstnicul poate fi antrenat in diverse actiuni de educatie sanitara, in realizarea unor programe de actiuni umanitare !lupta impotriva drogurilor, munca cu handicapati, actiuni de a#utorare a copiilor in cadrul unor asociatii precum Crucea Gosie, I-.C$%", in programe culturale& Pe plan international, se pune problema organizarii unor orase, :cartiere; si tipuri de locuinte specifice pentru virstnici& S-a pornit de la observarea faptului ca virstnicul necesita un stil de viata compact: serviciile medicale, serviciile sociale si locuinta trebuie sa se afle la distanta minima intre ele pentru a facilita deplasarea& (ocuintele trebuie sa fie adecvate tinind cont de faptul ca abilitatea functionala a virstnicului este scazuta si de faptul ca ei au o serie de handicapuri care limiteaza deplasarea& / alta problema care exista este problema pregatirii medicilor si cadrelor medii auxiliare in domeniul gerontologiei si al geriatriei& Desi pe plan mondial gerontologia si geriatria sunt recunoscute ca specialitati, ele sunt foarte putin reprezentate in specialitatea medicilor si a cadrelor auxiliare& .n programa facultatilor de medicina, doar )EJ din problematica virstnicilor este abordata& 'erontologia si geriatria beneficiaza de cele mai putine programe subventionate de stat& Programele in domeniul gerontologiei si geriatriei ar trebui sa includa obiective legate de problemele specifice virstnicului si de ingri#irile virstnicului la domiciliu& Aceste obiective ar trebui incluse si in programa de pregatire a medicilor si a cadrelor auxiliare& De asemenea, ar trebui avuta in vedere si o pregatire a intregii populatii si a persoanelor aflate inaintea retragerii din activitate pentru a le pregati psihic pentru momentul pensionarii < o persoana a#unsa la pensie se degradeaza rapid pentru ca se considera inutil si o povara& 112. Starea de #anatate a pop!"atiei ir#tnice - a'ecti!ni"e care determina incapacitatea ar#tnic!"!i * principa"e"e ca!#e de dece#: .n ultimele decenii, in aprecierea starii de sanatate a virstnicilor se insista tot mai mult pe metodele epidemiologice si pe autoevaluarea starii de sanatate < capacitatea intervievatului de a-si evalua starea functionala si determinarea raportului dependenta / independenta a perosanei virstnice in legatura cu activitatea vietii zilnice& Studiile intreprinse au aratat existenta fenomenului de supramorbiditate la virstnici, si anume existenta, in medie, a *-+ afectiuni cronice pe persoana virstnica, dupa unele studii dupa altele, care au utilizat tehnici de diagnostic foarte sensibile, )? afectiuni pe persoana in virsta de 8B ani si peste& Problemele ridicate de diagnosticarea afectiunilor la aceasta populatie sunt: -tendinta de supradiagnostic, ceea ce determina un consum medical crescut -serviciile medicale primare, care se bazeaza pe adresabilitatea persoanelor virstnice, subevalueaza morbiditatea -serviciile medicale primare cunosc doar B?-E? J din problemele de sanatate ale virstnicilor, pentru ca acestea depind de gradul de adresabilitate si accesibilitate fizica !prezenta unor defecte sau incapacitati"& Principa"e"e ca!&e de im(o"na ire a ir#tnici"or in tari"e de& o"tate #!nt:

+B

-caderi si fracturi consecutive -osteoporoza -tulburari de vedere -tulburari de auz -dementa senila -probleme de incontinenta& Pentru Gomania nu exista date concrete& In Romania* principa"e"e ca!&e de dece# in pop!"atia )enera"a #!nt: -bolile aparatului C-A -tumori -bolile aparatului respirator& (a populatia virstnica, principa"e"e ca!&e de dece# #!nt: -bolile cerebro-vasculare -bolile circulatiei pulmonare -cardiopatiile ischemice -RLA -bronsita cronica& 11,. Or)ani&area #er icii"or de #anatate #peci'ice per#oane"or in ar#ta /rganizarea serviciilor de sanatate specifice persoanelor virstnice Airstnicii, ca parte integranta a intregii populatii, au dreptul la servicii de sanatate corespunzatoare& Dar serviciile pentru virstnici ridica o serie de probleme specifice, ceea ce impune organizarea unei game variate de servicii geriatrice specifice& Serviciile medicale pentru virstnici sunt foarte costisitoare iar resursele lor financiare sunt reduse& Se insista pe pastrarea cit mai indelungata a virstnicilor in familia proprie& .n concluzie, virstnicii au dreptul la servicii medicale si sociale, fiind de dorit sa ramina cit mai mult in familiile proprii& Strategii )&Getea de servicii sanitare si de ocrotire acordate la domiciliu& *&Gealizarea unor programe de screening pentru identificarea virstnicilor care pot sa ramina acasa, integrati in familiile lor si a celor care trebuie ingri#iti in institutii speciale& +&.maginarea unor facilitati comunitare, un a#utor suplimentar acordat familiilor ce au in ingri#ire un virstnic cu probleme sociale& ,&/rganizarea de centre de ingri#ire de zi& B&/rganizarea de centre de ingri#ire de noapte& E&/rganizarea de institutii de ingri#iri pe termen lung unde sa se acorde asistenta medicala si sociala persoanelor virstnice cu afectiuni cronice, dependente& Pentru tarile $uropei de vest, *?J din virstnici sunt internati in acest tip de unitati, restul sunt ingri#iti in familie sau la propriul lor domiciliu& 8&/rganizarea de unitati de ingri#ire terminala& 7&/rganizarea de servicii de stomatologie specifice virstnicilor&

+E