nmormntarea

Cnd muribundul e gata s-i dea obtescul sfrit, i se pune n mn o lumin de cear aprins. Aceasta se face pentru ca s se tie c mortul e cretin i pentru ca mortul s vad pe lumea cealalt - cci acolo domnete un ntuneric deplin - i s sperie astfel pe Necuratul. Apoi, dup ce i-a dat sufletul, unul din cei mai apropiai dintre rudeniile mortului i nchide ochii, optind Dumnezeu s-1 ierte" ori Dumnezeu s-1 odihneasc". !ndat dup asta i se pregtete scalda, fie ntr-o albie, fie ntr-o covat sau van. "ortul trebuie splat bine, ca s se poat pre#enta n faa $omnului curat. $ac nu e splat bine, vina i pcatul e al aceluia care %-a splat. Apoi e mbrcat frumos, cu hainele cele mai bune sau cu haine fcute anume pentru asta, dac bolnavul a #cut mai mult. $up aceea e ae#at pe o lai cu capul sub icoan ori pe mas, n mi&locul casei. $ar totdeauna e cu picioarele spre u. ' se pun minile pe piept cea dreapt peste cea stng. !n mini i se pune o cruce de cear sau chiar lumnarea, pe care a avut-o atunci cnd i-a dat sufletul, n mi&locul cruciei se pune un ban, cu care mortul i va plti luntrea, cu care va trece rul spre lumea cealalt. ' se mi leag un ban de degetul mic cu care va plti pe omul ce-% va a&uta s treac puntea la rai. (anii pentru vmi i se pun n sn sau se dau de poman. )ng crucit i se mai pune o icoan. *este corp se aterne o pn# alb numit giulgiu, &ol&, sovor, ruspei ori respei. Cu pn#a aceasta se va apra mortul n contra focului din drumul su pn la rai. Cnd se pune n sicriu, cu pn#a aceasta se acopere mortul pe fa. )a capul mortului se aea# cte dou lumnri n sfenice. !n camera mortului se ntorc oglin#ile cu faa la prete sau se acopr cu tulpan negru, pentru c, dac mortul s-ar vedea n oglind, se preface n strigoi. +ot aa nu se las n odaie nici cini, nici pisici, ba chiar i oarecii sunt prini, pentru c dac ar trece vreun animal ,pe- sub patul mortului, el s-ar preface n strigoi, i pentru c sufletul, n #baterea lui, imediat dup moarte s nu intre n unul din aceste animale necurate. $up ce mortul a fost astfel ae#at, se d de veste la neamuri i la biseric, unde se trag clopotele. *entru btrni se trag toate clopotele, pentru un copil mic numai unul. +ot aa dac omul e mai bogat se trag toate clopotele i mai lung. dac e mai srac se trag mai puine i mai scurt. !n cele mai multe pri ale rii e obiceiul ca s se ae#e n faa casei un brdu sau un pom, ca s se tie c acolo a murit cineva. "ai nainte ns se d de tire prin bocet. $ac moare brbatul sau un copil, atunci mama sau soia, ori alt muiere de a casei ncepe s boceasc pe mort, mai nti deasupra lor, apoi iese afar i cnt bocete anumite pentru aceast mpre&urare, mai nti n prag, apoi la fiecare col al casei. (ocirea mortului se obinuiete n unele locuri s se fac de trei ori pe #i. $e ndat ce s-a aflat despre moartea cuiva, imediat ncep s soseasc rudele, prietenii i cunoscuii, ca s-i arate prerea de ru pentru cel ce-a plecat i s mngie pe cei rmai. Cnd cineva intr n odaia mortului, nu trebuie s dea binee, ci doar s ngne un "Dumnezeu s-1 odihneasc", ori Dumnezeu s-1 ierte". )ipesc o lumin de sfenicul de la capul mortului i uneori las cte un ban.

"ortul trebuie s stea n cas /-0 #ile. !n tot timpul acesta rudele mai apropiate i poart doliul, brbaii umblnd cu capul gol, iar femeile punndu-i tulpan negru. !n fiecare noapte se face privegherea mortului 1priveghi2, pentru c $racul susine c trupul oamenilor e al lui, deoarece el a adus din fundul apei lutiorul din care a fcut $umne#eu pmntul i mai apoi omul. $e aceea, cum aude c a murit cineva, vine s-% fure i dac n-ar priveghea oamenii. $racul ar rpi trupul morilor. )a priveghi se adun prietenii i cunoscuii, mai ales tinerii i ca s treac timpul, povestesc sau &oac diferite &ocuri, pentru ca cei a,i- casei s mai uite durerea. $up mie#ul nopii cei ai casei aduc plcinte i colaci i rachiu ca s nu adoarm lumea. Apoi se fac pregtirile pentru nmormntare. "ai nti se face o lumin mai lung, numit 3toiag4, care se aprinde numai la anumite rstimpuri i pe care se rea#im mortul, cnd trece puntea raiului. +oiagul 1privighietoarea, toiag de stat, lumin de stat2 se face tot att de lung ct mortul, i foarte subire. $up ce e gata, se face rotocol i se aa# la capul sau pe pieptul mortului. 5ri de cte on trag clopotele, se aprinde toiagul. "ai e aprins atunci cnd se scoate mortul din cas, cnd i se face prohodul, iar dup nmormntare se stinge i e adus acas. 6e aprinde apoi, n trei seri una dup alta, chiar pe locul unde i-a dat rposatul sufletul. Alturea de toiag se mai aa# un tergar, o sticl cu ap i pine, pentru ca sufletul s se poat odihni n rtcirile sale. Apoi se fac colacii pentru paos, coliva i pomul. *omul e de cele mai multe ori un brdu, dar poate s fie i alt pom. 7l se mpodobete frumos cu panglici i cu diferite fructe smochine, nuci, mere i altele. 7l ar repre#enta dup credinele populare 1) pomul vieii plin cu toate buntile, pe care mortul l prsete. 2) trectoarea n lumea cealalt. 3) umbrirea i recrearea sufletului n lumea cealalt, dup ce a trecut vmile i 4) pomul raiului ncrcat cu toate buntile. 6icriul 1cociugul, coprul2 se face din lemn de brad i dup msura mortului. Nu e bine s fie mai mare, pentru c se #ice c locul rmas cheam ali mori dintre ai casei. !n sicriu se aea# o perni, pe care s se spri&ine capul i n care se pune spunul, cu care s-a splat, piaptnul, cu care s-a pieptnat mortul ultima dat. 6e mai pune i sfoara cu care lemnarul a msurat lungimea mortului pentru sicriu. !n capacul sicriului se face o ferestruic. Cnd e ae#at, mortul n sicriu, se tmia#, iar femeile l bocesc. !n dimineaa #ilei, cnd e nmormntat 1n alte pri n fiecare diminea2, se cnt #orile. Zorilor, zorilor, Pe la nemurele Voi surorilor, S vin i ele, S nu mi-1 zori i, S vad c-i !ele"

S mi-1 o#ilit, Zorilor, zorilor, P$n%n-om gti S nu v gr&i i 'u(toare de (ane, S mi-1 o#ili i, )ou de mlai, P$n noi om #ace )ou &u i cu vin, )ou #erestrele* )ou cu rachiu" Pe una s-i vin Zorilor, zorilor. +iros de tm$ie, Voi surorilor, Pe alta s-i vin S nu mi-1 zori i, 'olac i lumin. S mi-1 o#ili i, Pe una s-i vie P$n noi vom #ace, , turtit cald )ou rvaele, --o ulcea cu a(" !nmormntarea se face dup-amia#. $e ndat ce a sunat amia#a, plcuri de prieteni i cunoscui se adun la casa mortului. Aci primesc cte o lumnare i o batist. Celor care duc nslia, li se prinde cte o basma neagr de umr. $ac e dus cu carul cu boi, se prind batistele de coarnele boilor, sau de &ug. 7 obiceiul, ca la moartea fetelor mari s se mbrace cteva fete ca drute, fata n rochie de mireas, iar batistele s fie albe. !nainte de a se pune capacul pe sicriu, i se rupe mortului orice nod ar avea n haine, pentru ca cel rmas vduv s se poat remrita sau rensura. Cnd l scot din cas se lovete sicriul uor de trei ori de prag. *rin asta mortul mulumete casei c %-a adpostit i aprat, n cas se face o scurt rugciune, apoi mortul e scos afar n curte, unde se face slu&ba pentru mori 8nii acopr sicriul, nainte de a-% scoate din cas. alii numai dup prohodul de la biseric, dup ce s-a cntat 3Veni i, #ra ilor, de-i da i mortului ultima srutare4, iar n alte pri, numai cnd se pune n mormnt. $up ce s-a scos mortul n ograd, cei rmai n cas nchid repede uile i ferestrele, ca s nu mai vie moartea n cas i s mai ia pe cineva. 'ar cnd pleac, se uit dup el, ca s poat uita mai repede. +ot cnd se scoate mortul din cas, e obiceiul ca cineva dintre ai casei s sparg o oal, iar uneori, la femei ,s se rup- o furc. n cas nu se mtur att timp ct st mortul. numai dup ce l-au scos i au pornit cu el spre biseric sau cimitir, numai atunci, se mtur i se gri&esc toate, dar nu de ctre ai casei, ci de ctre o strin. Cnd sicriul e scos afar, e obiceiul ca bocitoarele - ale casei sau nimite - s nceap s boceasc. (ocirea se mai face i pe drum, cnd se fac strile, dar mai ales la cimitir. $m pentru frumuseea cu care tiu stenii s-i mbrace durerea, desprirea de cei dragi, cteva bocete

-i cum mi te-au scos .n (rund De-amu nu-i veni mai mult. Da% cum de te-ai .ndurat i csu a i-ai lsat.

/i-ai lsat-o luminoas -i-ai ctat-o .ntunecoas. 0r% de ui, #ar% de #ereti. )u te duci s veseleti, 'i-acolo s vecuieti, )u te duci ca s-n#loreti. Da% te duci s vete!eti. 1tucu , gri!a noastr, 2ri!a noastr, mila noastr, +$ndr cas i-ai #cut, +atale nu i-a (lcut. 3a stoleri c mi-ai (ltit S des(ice-un &rad .n dou, 'a s- i #ac alta nou, 0r ui, #r #ereti, 4colo s vie uieti. )u-i #ereastr de (rivit -i nici scaun de ezut, 'i numai de (utrezit. Aceasta se cnt arunci cnd se pune mortul n sicriu +oarte, moarte, rea mai eti, 1u acolo nzuieti, ' i-ai (us m$na (e mas -i ne-ai #cut larg (rin cas. -i i-ai (us m$na (e grind, -i ne-ai #cut larg (rin tind -i i-ai (us m$na (e scar -i ne-ai #cut larg (e-a#ar. Pm$nte, drag (m$nte Prinde-m-a #rate cu tine, S-mi dai tu cheile mie, Pm$nte, drag (m$nte, S m uit .n casa ta, Doar a da de #iica mea. S m uit .n #undul tu -i s dau de co($ru. S iau ($nza de (e o&raz S-mi st$m(r al meu ncaz. S iau ($nza de (e #a . S st$m(r a mea via . S(une, moarte, s(une drag, De unde, moarte, ai venit5 )ici ua n-o c$r it. P-unde-n cas te-ai &gat5 ' c$nele n-o ltrat. P unde-ai venit alaltsar P su-meri, ( su-gutui, 3a omul meu la c(t$i. -i din una te-ai &gat Su-(erin la ca( te-ai aezat Da%, eu, moarte, s #i tiut 6u la tine-a #i venit, De (erin a #i scuturat -i moartea s-ar #i s(eriat Pe omul meu l-ar #i lsat. (ocetele sunt foarte numeroase. 6unt bocete pentru tat, pentru mam, pentru copil, pentru &une, pentru fat mare, pentru orice membru din familie, bocete care senva de ,la- bocitoare ,la- bocitoare i care se cnt cu oarecare modificri la fiecare mort. 6unt ns i bocete improvi#ate, dup anumite mpre&urri. (oci9toarele le cnt pe un ton &alnic, neuitnd s scoat ipete i lacrimi, chiar cnd sunt bocitoare de meserie. Cu ct un mort a fost mai tare i n versuri mai frumoase bocit, cu att nmormntarea ctig n prestan. *rohodul se ,oficia#- n unele pri n ograda mortului, n alte pri la biseric, dup un anumit tipic. $up aceea se pune cortegiul n micare. Cortegiul e astfel format n ma&oritatea ca#urilor n frunte merge un copil, ce duce crucea de

lemn, ce va fi ae#at pe mormnt. $up el vin oamenii cu praporii. $e obicei numrul praporilor depinde, dup importana mortului. Apoi vin oamenii care duc pomenile i paosurile. *entru oameni se face, n afar de colive, i colaci, n care se niing nite beioare mpodobite cu diferite poame 1mere, nuci, prune afumate, smochine2. $up ei vine corul, n satele unde biserica are cor, iar dac nu, preotul urmat de unul sau doi dascli sau cntrei. *e urm vine nslia sau carul cu mortul. n timpul iernii mortul este dus cu sania. +otui sunt unele pri n care i vara mortul este dus la groap cu sania, pentru ca s-i fie drumul mai lunecos spre cealalt lume. $up car, vin neamurile i lumea, care ine s-l ntovreasc pe mort pn la ultimul lca. Cnd mortul e &une sau fat nemritat, prinii in foarte mult s-% duc cu mu#ic. $e obicei, mu#ica e format din lutarii satului. !n unele pri de munte, ins, prietenii celui sau celei moarte aleg dintre dnii pe cei care tiu mai bine cnta din fluier i acetia ntovresc cortegiul. :luierarii ns nu trebuie s fie mai muli de %;. Cortegiul face n drumul su anumite popasuri sau stri 1stlpi2. 6unt %/ popasuri, pentru c ele nchipuie vmile, pe care trebuie s le treac rposatul. n unele pri ele se fac numai la rscrucile drumurilor. n alte pri, ele sunt hotrte n anumite locuri din sat. )a stri se face o scurt rugciune i apoi se pleac mai departe. Afar de stri 1popasuri2 se obinuiete s se mai fac i po9durile, n anumite locuri se aterne un tergar, pe care se pune un colac i o lumin i uneori i o sticl cu vin. +ot cortegiul funerar trebuie s treac peste acest pod de pn#, care nchipuie podurile peste rurile din lumea cealalt, pe care trebuie s le treac sufletul. <tergarul e dat apoi, fie preotului, fie de poman sracilor, dimpre9un cu colacul i lumina. =masul bun, care se ia sub forma srutrii cele din urm, ce se d mortului, n unele pri se face la sfritul prohodului, la biseric sau n ograda celui mort. n alt parte aceast desprire se face la cimitir. $e ndat ce s-a apropiat cortegiul de cimitir, bocitoarele ncep un bocet 7ucur-te, intirime, Da% nu vine s-n#loreasc, ' tranda#ir m$ndru- i vine. 'i vine s (utrezeasc. iar a(roa(e de groa(, ceastlalt* )egrule, (m$ntiile, )egrule, 3act ai Pm$ntiile, -i cheie n-ai. +ul i oameni ai adunat 'e .ncui, -i nu te-ai mai sturat. )u mai descui. +ul i oameni ai .nghi it 'ine-a(uc-a-antra su-tine, -i tot nu te-ai hrnit. P$n-i lumea nu mai vine. !nainte de a se cobor sicriul n groap, e obiceiul ca s i se ia mortului toate

podoabele de pre i s i se rup toate custurile sau nodurile, pentru ca s nu mai trag i pe ali ai casei dup el. $e cele mai multe ori, aci se aea# capacul 1pleoapa2 peste sicriu. n groap se arunc i msura gropii 1fcut de obicei dintr-un lemn subire sau din sfoar2 rupt n trei buci. $e asemenea, se arunc bani mruni, cu care mortul i pltete locul, pe care l ocup n pmnt, ca s nu i-% ia alii. $up ce s-a cobort sicriul, preotul pecetluiete groapa aruncnd trei lopei de pmnt, sau fcnd cu hrleul sau lopata cruce n cele patru pri ale groapii. +oat lumea spune, nchinndu-se Dumnezeu s-1 odihneasc"" 0ie r$na uoar"" Dumnezeu s-1 ierte"" Apoi toate neamurile, rnd pe rnd, i mai apoi i unii prieteni buni sau frai de cruce, arunc i ei cte un pumn de pmnt. $up care groparul astup groapa. 7 obiceiul n toate inuturile locuite de romni, ca o femeie dintre rudele casei s dea ori s arunce groparului o gin neagr peste groap. ' se mai d un colac, o can de ap sau vin, o lumnare, un tergar i un ban. Acestea ar constitui plata groparului i poman pentru sufletul mortului. >ina trebuie s fie neagr, pentru ca s rup vr&ile, ce s-ar fi fcut asupra mormntului, i s alunge duhurile necurate din &urul groapei. n unele pri se d un miel i chiar o oaie. $up ce s-a astupat groapa, i se aea# mortului crucea i bradul la cpti. !nc nainte de asta, rudele ncep s plece, iar o femeie priceput i de-a casei, mparte pomenile la sraci. :iecare capt un paos 1un colac, o lumin i o can2, cnd mortul a fost mai nstrit, ori coliv i o lumin, dac a fost mai srac. 6e mpart i bani. 8nii dau de poman i hainele mortului, pentru c e?ist credina adnc nrdcinat n sufletul romnilor, c tot ce se d de poman aici pe pmnt, sufletul le capt pe lumea cealalt. Cnd se ntorc de la nmormntare, fie la cea dinti cimea sau fntn, fie acas, toi trebuie s se spele pe mini, ca s se curee de duhurile necurate. 8nii fac nite focuri de frun#e i gte&e, peste care sar, ca s ndeprte#e prin foc miasmele morii i duhurile necurate ce s-ar fi prins de ei. 7 bine chiar ca, la ntoarcere, oamenii s vie pe alt cale, ca s rup firul morii i s nu ntoarc mortul ca strigoi. *entru odihna sufletului celui mort, n trei diminei dup nmormntare, pn a nu rsri soarele, cei ai casei se duc la mormnt i aprind lumnri i-l tmia#. n alte pri i se aprind luminile sub icoan timp de @; de #ile, cnd i se face parastasul. *arastas se face la 0, la A i la @; de #ile. Cui nu i se fac parastase, nu se poate odihni n mormnt, iar pcatele mici, care l opresc s a&ung la rai, nu pot fi iertate. +ot pentru odihna rposatului e obiceiul ca la ntoarcerea de la nmormntare s se fac comndul 1comandarea, pra#nic, srcust, poman2. n vechime, n preseara nmormntrii, se aduceau civa berbeci negri i dup ce rsreau stelele, venea preotul i fcea o scurt rugciune. Apoi li se lipeau cte o lumnare ntre coarne i erau ntori cu faa spre apus. 8n om i n&unghea, lsnd ca sngele lor s curg ntr-o groap spat n grdin, anumit pentru acest prile&, i care era numit ara. *ielea era dat popii i de atunci a rmas i #icala 3a dat pielea popii4, pentru cel care a murit. $in carnea berbecilor se fcea apoi mncare pentru comand. Acum nu se mai &unghie berbeci, ci imediat ce mortul a fost scos din ograd, femeile care au rmas s curee casa, aea# mesele i pregtesc bucatele pentru pra#nic. )a pra#nic sunt invitai toi cei care au luat parte la nmormntare i mai ales preotul.

Acesta, dup ce spune o mic rugciune pentru odihna sufletului rposatului, face cte o cruce nspre cei patru perei ai casei i spune Dumnezeu s-1 8s-o9 odihneasc"", pe care o repet toi cei pre#eni. Apoi se mparte coliva i dup ea se aduc diferite mncri, dintre care rar lipsesc sarmalele. Nu lipsete nici vinul i, la fiecare pahar, i se dorete mortului rn uoar, iertare i odihn venic. !n unele pri, mai e obiceiul ca cineva dintre rudele apropiate ale mortului sau dac nu poate nimeni, se pltete un om anume, - care s aduc n @; de #ile ap de la fntn pentru un srac. Aceasta se numete slo&ozirea a(ei" i se face tot pentru viaa de dincolo a morilor i pentru ca astfel duhurile morii s se mprtie din &urul casei. :cndu-se toate acestea, oamenii sunt de credin c sufletul mortului va putea ptrunde uor prin toate vmile i va a&unge cu bine n faa "arelui Budector. "ai ru e de cei care i dau singuri moartea, sau de cei care nu mai au pe nimeni, care s le fac toate rugciunile i parastasele. 6inucigaii, ca i copiii nebote#ai, erau ngropai ntr-o anumit parte a cimitirului, care n (ucovina se numete sniamen. *entru odihna sufletului acestora, ca i pentru acei mori fr urmai 1de aceea romnul ine mori ca s aib copii, care s-% nmormnte#e i s-i ridice parastasele2 se fac rugciuni la #iua morilor, la @; de "ucenici i la #ilele "oilor. )a #ilele "oilor se fac rugciuni pentru toi morii. 6unt foarte muli Moi. Aa se cunosc "oii de Crciun, "oii de iarn, "oii de presimi, "oii de primvar, "oii de :lorii, de *ati, de =usalii, de =usitori t alii. )a toi "oii se fac parastase i se dau de poman sracilor, pentru ca morii s nu duc lips de nimic pe lumea cealalt i pentru ca i ei s fie fericii, acolo unde sunt, cnd vd c cei rmai se gndesc la ei. /

Cntece rituale, bocete i versuri funerare

Rating: 4.3/5 (11 votes cast)

Folclorul romnesc a pstrat o seam de cntece funebre de o vechime apreciabil. n cadrul obiceiului !nmormntrii" domin ritualurile de trecere" menite s accentue#e desprirea mortului de comunitate" dar mai cu seam de

familie. $isterul morii i teama de necunoscut au reuit s menin transmiterea concepiilor strvechi !mpreun cu practicile ce decurg din acestea. Repertoriul funebru de la noi cuprinde trei specii literare%mu#icale: cntece rituale" bocete i versuri funerare. &ntecele rituale se cnt !ntr%un anumit moment al 'scenariului( funebru. )le sunt e*ecutate numai !n grupuri" de obicei !n numr impar i numai de femei cunosctoare a repertoriului. &ele mai cunoscute cntece rituale" sunt cntecele #orilor. )le se cnt de ctre femei !n #orii #ilelor" !n cele trei #ile pn la !nmormntare (!n +anat" cntecul #orilor este cntat !n prima #i dup !nhumare). ,ot !n +anat femeile se despart !n dou grupuri" care cnt alternativ %% unul din grupuri !ntreab #orile" iar cellalt red rspunsul. -at un e*emplu" din #ona +anatului:

.rumul spre groap

' /ori" drag%mi surori &e mi%ai #bovit

.e nu mi%ai #orit ntr%ast diminea0 1 % 2oi nu am #orit" & noi am privit 3n s%o desprit Fiu de ctre maic i de ctre taic 4a cum se desparte /i de ctre noapte.( ' &ocoarii cntar ,oi se deteapt 2umai dumneata & mi%ai adormit 5omn nepomenit 1 -eri de diminea $i s%a pus o cea &ea la fereastr i%o corboaic neagr 3e sus !nvolnd .in aripi plesnind" 3e mine m%a plesnit.(

n ,ransilvania" cntecele de desprire numite i felurit" !niruie rudeniile pe rnd" iar !n 6or7 e*ist un cntec de !ntmpinare a celor care sosesc la mort cu lumnri aprinse:

Femeie la cimitir

'-eri mi%am venit" & mi%am au#it & mi%am adormit 5omn neprihnit i ieu mi%am venit &u mndr fclie" &ear de stupie &u flori din grdin 6hitu fcute &u a legate" &u lacrmi udate.( (6rai i suflet" 6!lcescu)

+ocetul se deosebete fundamental de cntecul funebru i urmrete !mbunarea mortului. 8a ba#a bocetului stau credine strvechi" care susin c mortul poate percepe ce se petrece !n 7urul su. n bocet !ntlnim e*primri violente" gesturi i acte care par ne!nelese: smulgerea (sau raderea) prului" culegerea lacrimilor !ntr%o nfram pus apoi lng mort" dar mai cu seam #grierea pn la snge. n #iua !nmormntrii" bocirea crete !n intensitate i frecven:

+ocitoare

' $nca%te%ar i focul" moarte1 &ci nime nu te%a chemat i ai rupt din vrful florilor i mama copiilor 1 i%ai rupt floarea dintre vii i mama dintre copii 1 i ne%ai rupt din rdcin 4i luat floarea din tulpin 1'

9nele bocete moldoveneti culeg cliee poetice cu rspndire mai larg" cunoscute din colinde i balade: '&te flori s!nt pe pmnt" ,oate merg la 7urmnt" 2umai floarea soarelui ede%n poarta raiului Face loc sufletului i odihn trupului1' :ersul funebru" numit i ver" este creaia crturarilor steti" pe care le cnt numai diecii" !nainte de plecare la cimitir" sau la groap" cutnd mngiere !n !nvturile bisericeti: ' n a plngerilor sale $i%am sfrit duioasa cale" &ale lung i udat" ,oat%n lacrimi !necat1' Folclorul are de toate i bucurii" dar i tristee; ,oate fac parte din viaa i cultura noastr" i indiferent de ceea ce se !ntmpl" ai ma*im cteva #ile s%i revii dup bucurie sau neca#.1 .e obicei !ncerc s las o amprent" destul de personal" la tot ceea ce scriu1 a#i nu pot. 5ubiectul e prea delicat" sunt o sensibil1 defapt nu !mi gsesc cuvintele pentru a reda starea insuflat de gndul morii. n conclu#ie: 1stai la semafor" dup ce tocmai ai venit de la o !nmormntare" pn atunci te%ai gndit ce trist e1 ve#i maga#inul i !i aminteti c trebuie s cumperi diverse lucruri. 5tai la alt semafor" unde !i

aminteti feele triste ale oamenilor de la !nmormntare" apoi a7ungi !n faa blocului" deschi#i ua" !nchi#i ua1 i !i ve#i de via !n continuare;

Pe drumuul dalungat (cntece de moarte de pe Valea Iadului)

Publicat 30 iulie, 2007 VALEA IADULUI / etnoestetic, etnografie i folclor !o""ent Etic#ete$folclor, Valea Ia%ului

&e'tele %e "ai (os a)ar*in gru)ei %enu"ite +n folcloristic ,bocete- sau ,c.ntece %e +n"or".ntare-/ ele sunt culese %e la un singur infor"ator, +n ca%rul unei singure e%in*e, +n ur" cu trei0eci %e ani, tot %e 1iron 2laga 3)entru "ai "ulte %etalii, a se 4e%ea )ostarea anterioar,Descntai feciori din gur56 Infor"atorul )ri"ar era, la acea 4re"e, un )racticant acti4 al )rocesului %e 74itare- %in ca%rul ritualului %e +n"or".ntare6 Infor"atorul nostru secun% 3bunica "ea, 1argareta 2laga, 77 %e ani5 a recunoscut %oar )u*ine te'te i nu cunoate )e %inafar %ec.t c.te4a %in 4ersurile antologate, au0ite cu )rile(ul )artici)rii )asi4e la 7)a0a- unor "or*i6 De notat c 4ersuri %e +n"or".ntare nu se "ai crea0 +n 0ona Ia%ului i nici obiceiul bocirii nu "ai este 4iu6 Versurile %e +n"or".ntare 8 )e care infor"atorul nostru secun% le9a i%entificat sub %enu"irile %e 74aieti- i 7c.ntici %i "oarti- 8 se "ai )strea0 +ntr9un lest %e "e"orie a unor fe"ei cel )u*in se)tagenare6 7Vaitile- se c.ntau )e o "elo%ie unifor", "onoton, +ntreru)te %e strigte %e %urere i )l.nsete 0go"otoase ale fe"eilor s)eciali0ate +n acest ritual sau ale ru%eniilor "ortului6 7!.nticili %i "oarti- se )ro%uceau nu"ai +n )erioa%a i"e%iat ur"toare "or*ii, +n cele trei 0ile %e )ri4eg#i 37)a0a "ortului-5, c.n% "ortul nu era lsat nicio%at singur, +nso*in% buturile 37)linc+-5 i ".ncrurile 37)it+ cu clis+ i cu br.n0+-, 7bolfoi-, 70a" %i #iribi o %i curitiu- 6a656

'nformator 1 24 :364)4 D;+:16<, => ani. <eme i, 1?@=

1 !"ra#a mea, micua mea$ $raga mea, micua mea, Ce m-oi face fr eaC $raga mea, draga meaD C fata ce n-are mam, *n-i lume nu-i viganD 'ar care n-are tat, *n-i lume, niciodat. $raga mea, micua meaD C mama, ct i de rea, +rage pruncii lng ea, $ar tata, ct i de bun, !i arunc pruncii-n drum. $raga mea, micua meaD 2 !%at&te focarea, moarte$ (at-te focarea, moarte, C nu umbli n direptate, Nu mergi unde eti rugat, Ci mergi unde eti pat, Nu mergi unde eti dorit, Ci unde nu eti trebuit. $ar eu nu te-oi sudi ru, C eti de la $umne#euD <i eu nu te-oi sudi tare, C eti voia )ui cea mareD 5, bat-te focarea, moarte, C, dac te-a putea prinde, Cu lacte te-a nchideD 3 !', dra#ul meu cel ocol mare$ 5, dragul meu cel ocol mare, *lin eti tu de suprareD 5, dragul meu, ocolul meu, Am rugat pe $umne#eu 6-mi arate neamul meu, Ca s m vaiet i euD Ed c nu l-am rugat bine, C m-am pclit pe mine. 4 !Mare ne#ur&a (icat$ "are negur-a picat *e drab mare de sat. <i nimic nu a stricat, Numai frun#a din doi nuci

<i tata de la doi prunciD 5, dragul meu, tata meuD ) !Cimitir cu iarb verde$ Cimitir cu iarb verde, "ila mea-n tine se pierdeD Cimitir, iarb uscat, "ila mea-n tine se gatD * !+us&am n#alu (e boi$ *us-am nglu pe boi 6 nu vii, maic, FnapoiD $u-te, du-te, nu veni, 6 nu faci urt p-aciD , !-u, maic, te&am vietat$ 7u, maic, te-am vietat *n pn#a i-am udatD <i, maic, te-oi vieta *n pn#a i-oi uscaD . !-u, maica mea, te&oi (etrece$ 7u, maica mea, te-oi petrece *nFla casa ta cea rece, $a-n cas nu m-oi bga, Numai sub perei voi staD Casa ta mie nu-mi place, C-i cas fr oblace, *e unul s-i vin soare, *e altul G vnt i rcoareD / !Maica mea, nu&i (ar ru$ "aica mea, nu-i par ru C fac larm-n capul tu, C la mort aa st bine 6-l vaiete oarecineD 10 !1aide, maica mea, la rt$ Haide, maica mea, la rt, <i nu te bga-n pmntD C-n pmnt vei putre#i, $ar la rt vei nver#iD Hai, maica mea, pn-n teleti, Nu-l lsa pustii pe veciD 11 !2mbl, maic, i tot umbl$ 8mbl, maic, i tot umbl, 6 te-ntlneti cu tata, 6 v bgai car cu plat, 6 venii la noi odat, 6au la *ati, sau la Crciun, C-atunci e ospul bunD )a Crciun v-om da colaci,

)a *ati, ou mpistrite, 6 avei i voi merindeD 12 !"ra#ii mei, cei (atru boi$ $ragii mei, cei patru boi $uc pe maica de la noiD +ragei boi, nu tragerei, C pe maica mea-o duceiD 13 !"ra#a mele, maica mele$ $raga mele, maica meleD "nce focul doctorii, Nu te putu tmdi, "nce focul potica, Nu-i a&unse nimicaD $eschide-te, temeteu, Ca s-i dau obolul meuD $ar nu te deschide tare, C nu-i dau cu voie mare, Ci cu mare suprareD 14 !3ii, micua mea, iertat$ :ii, micua mea, iertatD $e mine nu-i fi uitatD :ii, micu, hodinit <i de noi fii pomenitD 1) !4o#u&te, micua mea$ =ogu-te, micua mea, Nu merge pe drum prea tare, 6 te-a&ung i eu pe cale, C-atta mi-i mie bine, C-a merge i eu cu tineD )as-m, micua mea, 6au la cap, sau la picoare, 6au de laturile taleD 1* !Maica mea, vine seara$ "aica mea, vine seara, 5are unde te-i culcaC !ntr-o margine de drum, Ca i omul cel strin, !ntr-o margine de sat, Ca i omul fr sfatD 1, !5emeteu cu iarb verde$ +emeteu cu iarb verde, "aica mea-n tine se pierdeD +emeteu cu iarb ars, "aica mea-n tine se-ntoarsD 1. !"ra#a mea, sora mea$ $raga mea, sora mea,

Cum ai putut tu muri, C nu te-au vindecat doctoriiD Hai desear la oblace, 6 ve#i pruncul ce-i mai face, Hai desear n grdin, 6-i ve#i pruncul cum se-alinD 1/ !%ate moartea la fereastr$ (ate moartea la fereastr <i eu nu sunt mntuit, Ct mi-o fost viaa de lung )a moarte nu m-am gndit. Am fost tnr i-n putere <i-am gndit s fac avere, $ar acuma, la sfrit, " vd singur, prsit. Am gndit c-aceast lume Ea merge i ea cu mine, $ar acuma, la sfrit, 6unt singur i prsit. "oarte, moarte,-ngduiete, :irul vieii mi-l lungete, 6-mi vnd a mea avuie, 6-mi iau scump-mprieD "ntuire, mntuire, 7u am venica pieire, $e-a vinde toat lumea, Nu te-a putea cumpra. 6 privim la $omnul 'isus, Ce-a murit pe cruce, sus, "oarte crud-a suferit, *rin ea c ne-a mntuitD Acum s-) primim cu toii, FNainte de ceasul morii, *e Hristos ce ne-a iubit, :ie-n veci de veci slvitD 20 !6us, n cornul muntelui$ 6us, n cornul muntelui, 7ste-un pat mndru-ncheiat $in patru scnduri de brad. $ar n pat, ce-i aternutC 'arb verde de pe rt, :loricele de pe cmp. *este iarb G cerge dalbe, *este cergi G o perin. $ar n pat, cine-i culcatC Nicolae, mort de beatC

$e-a fi beat, el s-a tre#i, $e-a fi mort, va putre#i. )a picioare cine edeC <ede cucul, &elnicul, Care i-a schimbat glasul. $ar la cap, dar cine edeC <ede moartea, groa#nica, Care i-a legat limba. <i moartea din grai gria - 6chimb, cuce, glas cu mineD - 7u cu tine glas nu schimb. $ar eu, cu glasul meu, Cnd vine primvara, 6cot afar plugurile, :etele cu cosele, Nevestele cu cipcile, (abele cu r#boaieleD 'ar tu cu glasul tu "ulte case-mpustieti, 6o de soie despreti, *rini de prunci, <i pe toi i duci *e deal, printre huci. 21 !+e drumuul d7alun#at$ *e drumuul dFalungat "ergea-un car mpiedecat, +ot cu leacuri ncrcat. )a Nicolae le ducea, $ar nimic nu-i a&ungea. $ar Nicolae unde mergea, Cu cine se ntlneaC +ot cu popi i cu dieci. - 8nde mergei, popi i dieciC - Noi mergem la pmnturi 6 curuim ntre rnduri. - Curuii la dreptate <i-mi facei i mie parte $e lungu G de-un stn&enu, <i de ltu G de-un pu, <i nalt G numai de-un strat, 6 ncap i eu n pat, C leacul meu nu-i $ect inima gorunului <i rsunetul clopotului !n fundul pmntuluiD Eenii frai, venii surori,

<i m-mpodobii cu flori, Eenii i voi, veriene, <i m-mpodobii cu peneD 22 !"ra#ul meu, tata meu$ $ragul meu, tata meuD C m-oi uita prin teleac, Nu te-oi vedea nici de leacD C m-oi uita prin ocol, Nu te-oi vedea nici de dorD $ragul meu, tata meu, Eine popa, cu sfntul <i te-or duce cu totulD 23 !8u te duce, soare, tare$ Nu te duce, soare, tare, C vine mortul pe caleD $raga mele, maica mele, Cum ai putut tu muri C nu te-or vindecat doctoriiD 24 !"ra#ul meu, moul meu$ $ragul meu, moul meu, 6pune la micua mea 6 trimit hainele, C eu mndru le-oi spla <i le-oi trimite Fnapoi *e fluierul vntului !n fundul pmntuluiD @
Mormantarea in Boian a ramas aproape ca fara schimbari. Pur si simplu dobandirile civilizatiei si-au jucat rolul intr-o masura oarecare (mortul nu transporta cu caruta ci cu automobilul s.m.d). Daca se vede ca omul e gata sa moara (e complet slabit, aproape ca nu vorbeste, s.m.d) se cheama preotul ca sa fie spovedit si precistuit. in si rudele apropiate si se iarta cu el. Persoana se inbraca in haine curate si i se pune o lumanare in mana. Daca nu este in stare sa tie lumanarea in maina o tine altcineva, insa nu din rude. !celei persoane i se pe urma pomana si toiagul. "iecare batran din Boian doreste foarte mult sa moara anume asa, caci se crede ca i se va ierta pacatele. #ste interzis ca rudele sa planga tare langa patul bolnavului, caci poate sa-l intorca de la moarte. $e intelege ca bolnavul auzind bocete nu poate sa moare linistit. Daca el este intors de la moarte atunci timp de cateva zile, pana moare, mult se chinuie. %n alte cazuri cand bolnavul nu poate sa moare se strang rudele langa el sperand ca vazandu-i pe dansii bolnavul in sfarsit o sa moara. Dupa ce moarte se deschide usa si ferestele sa iasa sufletul afara iar, mortul este spalat in apa calda si se inbraca in hainele pregatite pentru moarte (acei batrani, cei tineri in hainele cele mai frumoase). %n prezent batranii in Boian se pun in sicriu in portul national romanesc. Daca moare o fata se imbraca in mireasa, cu inel de cununie pe mana, daca un flacau -in mire, cu floare la piept. Mortul este pus in sicriu pe o masa, in cas-cea mare. Pe piept i se pune toiag, (lumanare

lunga invartita roata), si intre degete o cruculita. "emeia se spala de femei, barbatul de barbati. !cest lucru este facut de migies si de prieteni si nu de rude. !pa se toarna intr-o groapa la radacina unui copac ca nu cumva sa calce pe acel loc picor de om sau de animal. Parul, dintii (daca e inposibil sa i se puie in gura), lama cu ce a fost berberit, pieptenele se pune in sicriu. Pe langa aceasta in sicriu inca este surcele care au ramas de la faurirea sicriului, un colac, o pierna. Picioarele mortului cat se afla in casa sunt legate, este impiedicat. $e dezleaga picioarele inainte de a scoate mortul din casa. &egatura o ea stapanul de casa. Daca cumva cineva ea legatura de la mort poate sa impiedice cu ea norocul ciuva. 'ospodarul de casa poate sa intrebuintasca aceasta legatura de e(emplu la vama (cei care umbla cu bisnita in alta tara). $e leaga geanta cu marfa ca sa faca piedica pentru vames. Daca doreste sa faca cineva rau cuiva, sa se razbune ia apa de la mort si o varsa langa poarta blestemand in fel si forma. Daca doreste ca o fata sa nu se marite nicodata, se face rost de parul ei si pe ascuns se pune in sicriu. )data cu ingroparea sicirului se ingroapa norocul si partea fetei. Dupa ce se spala mortul toti se spala cu aghiazma, deasemenea se spala cu agiazma si vasul. %n fiecare dimineata mortul se spala cu agiazma si busuioc. Pe loc dupa moarte se trimite un om sa aduca de la biserica crucea. Palamarul bisericii trage de trei ori pe zi clopotele dand de stire cu aceasta ca cineva a murit. $icriul cu mort se pune in camera mare a casei, asa zise *asa cea Mare. +imp de trei zile vin sa-si ee ramas bun satenii. ,oapte migiesii si rudele stau la privigheri. Dupa obicei nu se cuvine sa se lase mortul singur in camera. *ei mai isteti, cateodata leaga de mana mortului o ata lunga. #i se acund ori afara, ori in alta camera si cand in camera se afla mai multe femei ei trag din ata. %n urmare maina mortului se incepe a misca si -babele- se sperie nu in gluma. Dupa traditie mortul se tine in casa trei zile. %nca Dimitirie *antemir scrie in -Descrierea Moldovei- despre aceasta, mentionand ca se face astfel pentru nu a ingropa cumva un om viu. Dimineata cand trebuie sa fie inmormantarea vin omenii cu prosesia, cativa coristi si Parintele. .udele mortului il bocesc. $unt diferite cuvinte cu care rudele se adreseaza celui scump pe care il vede ultima zi. Din noapte la bucatarie lucreaza cateva femei, sub conducatoarea unei povarite, care pregatesc bucatele pentru praznic. Deasemenea ele pregatesc / pomuri - intr-o tava se pun trei colaci lungueti, o sticla de oloi, dulcuri, de toate cate trei si un stergar care inptreuna cu tavaluta se v-a lua acasa de cel ce v-a duce pomurile. Pomurile sunt pregatite pantru ca mortul sa aiba de unde da hrana celora cu care se v-a intalni in lumea cealalta. Pomurile se duc de obicei de nanas si de fini. Dupa ce este scos din casa se pune in automobil, (mai de mult in caruta), pornindu-se astfel in ultimul drum. Pe drum spre tintirim rudele mortului dau 01 pomeni la rudele mai indepartate. !ceste pomeni se dau cand se trece peste pod, ca rasplata pentru ce i se drumu. &a fiecare rascruce de drum parintele citeste #vangelia. &a poarta bisericii mortul se pune pa nasalii si se duce in biserica. $e face slujba mortului. &a sfarsite toti care il petrec in ultimul drum se apropie si isi ea ramas bun, sarutand-ul pe maini si pe frunte. De la biserica mortul se duce la tintirim. !colo, pana si in timpul cand se bate capacul sicriului, rudele il plang si il bocesc cel mai tare. &a Boian se boceste astfel. Bocet pentru o sora $urioara mea frumoasa, De ce esti tu manioasa2 *a eu vin si vin la tine, Da tu nu graiesti la mine. +u in viata cand erai, &a mine daca veneai, De sfat nu te saturai

$i de bine ma-nvatai. +ot amarul ce-0 aveam, ,umai tie ti-0 spuneam. +u, scumpo, ma ascultai, Din inima ma jeleai, &a nime nu ma spuneai. De spun ceva la strain, Pana-n seara satu-i plin, $trainul vrea sa vorbeasca $i sa mai adaugeasca, ,u de bine, dar de rau, $tie unulDumnezeu, 'ate le-am suferit eu. Dar de la Domnul este dat 3nul pe-altul de iertat. )f, Maicuta Domnului, *um ii viata omului4 *a si omul cat traieste Pentru trup agoniseste, &a suflet nu se gandeste, Dar moartea cand vine-odata, *e-ai muncit ramane balta5 laipacatelecutine $i te duci in ceea lume. $ufletul pleaca-n cea lume, +rupul in pamant ti-0 pune5 $ufletelul chinuieste, +rupusorul putrezeste. Dintr-un trup asa de mare .amane-un pumn de ciolane, De ciolane si de oasa, "iindca lumea-i pacatoasa. +e scoli cu gand sa faci bine, .aul se tine de tine, Deschide, sora,-ochisorii $i ti-i vedea locu6oru. ,-are casa usi, feresti, *um, scumpo, ai sa traiesti2 ,-ai fereastra de privit, ,-ai nici pat de hodinit, ,ici scaun de te-asezat, ,ici icoana de-nchinat, *a sa te inchini fioimos Domnului lisus 7ristos. +rebuie a ne ruga &a Maicuta Precista, $-o rugam necontenit *a "iul ei eel iubit $a se-ndure, sa ne ierte, *alea dreapta sa ne-arete. Bocet pentru frate Deschide, frate,-ochisorii, $a vezi cum te plang feciorii,

+e plang si nurorile, "rumoase ca florile. Deschide-ti pleoapele, *a sa-ti vezi nepoatele, *um te plange si nevasta, *u care ti-ai trait viata. *and spuneam ceva de bine, ,u prea lua-n sama nime, Dar de spui o vorba rea, $e-ntinde ca si guma $i ca ceara se topeste, Prin lume se raspandeste. !r fi o mare pomana $a nu luam raul in sama. $coala, fratioare scump, $i imbla pe-acest pamant. Bocet pentru mama $coala, mama, inpicioare $i mi-i spune ce te doare. De te doare inima, 7ai, scumpo, si ne-om schimba, *a a mea ii sanatoasa, Dar de jele-i tare arsa5 %i arsa ca-mi pare rau, *a singura-amramas eu. *u cine te-ai sfatuit, *a la ist drum te-ai pornit2 !ist drum este pietros, *ine-a mers, nu s-a intors, $a vie sa povesteasca Despre viata cea cereasca. Mama, cat ai tot trait, Pentru noi ai tot muncit, $a ne cresti, $a ne hranesti, *-asa-i, mama, cat traiesti &a copiii tai gandesti, *a ei sa aiba de to ate $i noroc, si sanatate. Maiculita, acum te duci, ,e lasi ca pe pui de cuci. Bocet pentru un vecin $coala, scoala, nu te da, *-amus vin si te-or lua. Pune-ti piciorul in masa, ,u te da iesit din casa5 Pune piciorul in scara, ,u te da iesit afara. !fara daca-i iesi, %n casa nu-i mai veni. *u cine te-ai sfatuit

*a la-aist drum te-ai pornit2 !ist drume-nselator $i-napoi neintorcator5 Pe-aist drum cine-a pornit, %napoi n-a mai venit. Bocet pentru o fata $coala, surioara, scoala $i iesi cu noi pana-afara, $i imbla prin ograjoara, $a-ti ramana urmuta, *-odrasleste ierbuta. *e fel de nunta-ai pornit, Mirele nuti-a venit2 *e fel de nunta-ai facut, Mirele nu ti-am vazut2 De-asa nunta nu mi-i dor, atajei cu capul gol5 De asta n-am fost dorite, De druscute despletite. *a mireasa te-ai gatit $i te duci la putrezit. ,aframita de mireasa %i legata-n colt de casa. 7ai, ia sipul si cinsteste, ,untisoara ti-o porneste. Bocet pentru sot Bata-te pustia, moarte, +are esti fara dreptate, *a ti-ai pus picioru-n prag, Mi-ai luat ce mi-a fost drag. Dragele mamei sprancene, *um s-or face buruiene, Dragii mamei ochisori, *um s-or face mandre flori. &arga casa ti-ai lasat $i stramta ti-ai cautat. +oata vara ai muncit $i de noi te-ai ingrijit Dragile mele picioare, *are mult au imblat goale $i pe glod, si pe uscat, $i pe mine m-au crutat. +oate plugurile unbla, ,uma-al tau sede la umbra, *oasa spanzura in cui, Da cosasu-i dus si nu-i. !mara, moarte amara &a cantatul cucului, &a iesitul plugului.

Bocet pentru tata $coala, scoala, nu te duce, *a-napoi nu te-or aduce, *a-aist drum cine il face %napoi nu se-ntoarce, *a-aist drumii petruit, *ine-a mers n-a mai venit, *a-aist drum ii in cea lume, *ine merge nu mai vine. Daca-as stie c-ai veni, %nainte ti-as iesi, *ararusa i-as plivi $i de iarba, si de nalba, Doar ii veni mai degraba. #u la lucru nu te-oi pune, ,umai jelea mea ti-oi spune. +ata, deschide-ochisorii $i ii-i vedea puisorii, *um sed toti pe la unghere $i cum plang cu mare jele. %esi, tatica, pana-afara $i imbla gradina roata, *a ramane suparata, *a se duce-al ei stapan, 'ospodarul eel batran. Plange gradina rotata, De neata a fost lucrata, De neata a fost pastrata. $tii, tata, ce te-oi ruga2 $-o-ntalnesti pe mamica. De cand de la noi s-a dus, ,u ne-a dat nici un raspuns. ,u stiu tocu-a ruginit )ri mana i-a putrezit. *ata jele-i pe pamant +ot o petrec eu pe rand. 8elele si scarbele %mi scurteaza zilele5 $i nu trece nici o luna *a sa am eu voie buna5 $i nu trece nici un an, *a sa nu-mi petrec un neam. $coala si imbla prin casa $i te uita pe fereastra *e-a venit la casa noastra. 9 ,u-s cu lemne carele, *i gospodari cu prapurile. Din casa daca te-or duce %napoi nu te-or aduce. *ararusa prin gradina *um a creste tot neghina, *ararusa la ocol *um a creste tot mohor.

Mohorul s-a poligni, Mata-n pamant ii putrezi. Plange casa, Plange masa, Plangeti voi patru pereti, *a fara de stapan ramaneti. Bocet pentru un tanar $coala, scoala, frafioare, $i te scoala pe picioare, $i te roaga la san-soare, $a fie ziua mai mare, *-astazi nu-i de intalnire, *i e zi de despartire De la frati, de la surori, De la gradina cu flori, De la mama, de la tata, De la lumea adunata. De esti calator pe cale, %an scoala-te pe picioare $i pe toti cati au venit, "ratiorul meu iubit, Dupa masa mi-i pofteste, Pe rand pe toti mi-i cinsteste, *a au venit nepoftiti $i s-or duce necinstiti. Daca esti tu mire, spune ! cui fetisoara iei29 leifiicutavantului Din fundul pamantului. *ine nunta ti-o vedea2 ,umai luna si o stea. ,aframuta cea de mire )f, ti-orpune-o la psaltire, %ara acea de nanas +i-or pune-o sub prapuras.. $us, in deal la rasarit #ste-un pom mandru-nflorit *u crengile de argint. $cobori, Doamne, pe pamant $i vezi moartea ce-o facut. *e-o facut, n-o facut bine *a te-o omorat pe tine. Plangeti usi, plangeti feresti $i tuspatru voi pereti *a de ,. ramaneti. !lte bocete pentru mama $coala, mamicuta, scoala, *a ti-o fi destul de-asara4 $i deschide ochisorii, $i ii-i vedea toti feciorii, $i-ti ridica genele, $i ti-i vedea fetele,

$i deschide gurita $ii vorbi cu noi ceva, Macar doua-trei cuvinte, *a noi sa le tinem minte. *a-n cea lume-i tare bine, *ine merge, nu mai vine. *and ti-a fi camasa neagra, $a mi-o trimiti, maica draga, Pe feciorul vantului Din fundul pamantului, *a eu cum oi capata-o, Deauna si ti-oi spala-o. $i-oi spala-o-n lacrimele, $i ti-oi strange-o paturele, $i-oi usca-o-n gandurele, *a traim in mare jele. Mamucuta, draga mea, Draga mea si scumpa mea, *and as sti ca ai veni, *ararusa ti-as plivi $i de iarba, si de nalba, $a vii, maicuta, degraba, $i de spini, si de pelini, *a tare-i greu in straini. $a vii, maicuta, sa vii, $a mai vezi pe ai tai fii, *and or fi graiele-n floare, *and or fi graiele-n clai, $a vii, maicuta, la noi. $coala, mamicuta, scoala, ,u ne face-atata jale, %ntinde-timainile moi, *are ne-au crescut pe noi, $a-ti auzim vorba-ti moale, *are ne punea la cale. Dar gurita cea-ti isteata. $-a tacut un sloi de gheata. $araca mamica mea, *at cu ochii tot la ea $i vad cum moartea mi-o ia5 $i saraca vorba dulce, at cu ochii cum se duce. Plangeti us.i, plangeti feresti, Plangeti voi patru pereti, De-amu stapana n-aveti. "etele mi-s mititele, ,u stiu a boci de jele. "ie omul cat un brad, Moartea nu-i mai cata-n prag, "ie omul cat un munte, Moartea nu-i mai cata-n frunte. Moartea trece pragu-n casa $i ia sufletul din casa.

.aman copii suparati $i pe fata lacramati, .aman puii mititei, *ine-a-avea grija de ei2 Mancare cine le-a da, &a mancare cin-i-a chema2 ai de copii micuti, *-au ramas fara parinti. $coala, maica, si ne spune Pe care parte te-om pune. $pune, maica, ce-ai baut *a durerea ti-a trecut2 $pune, maica, ce-ai mancat *a durerea te-a lasat2 +ii, maica, ochii-n podele, Pe toti ne-ai umplut de jele. 8elea asta tare-i mare, ,e da jos de pe picioare5 8elea asta-i tare grea $i noi n-o putem tinea. 8elea Prutul a trecut $i nu s-a-necat in Prut. Mama, cin-te-a sfatuit, *a la ist drum ai pornit2 !ist drum ii lung si cotit, *ine-a mers, n-a mai venit. ,oi de-am stie ca-i veni, *araruia ti-am plivi $i de floarea cea de nalba, $i de spin cu floarea alba. $a vii, mama, prin gradina, $a vezi de-a noastra hodina. $i sa treci peste parlaz, $a vezi de-al nostru necaz. $pune-ne, maica, ce-i vrea, *a noi nu ne-om supara, *a-asa-s plina de jele, *a zavoiul de nuiele. $i zavoiul se rareste, 8elea mea nu se gateste. *a copilul fara mama ,ime nu-0 mai baga-n sama. #l cand merge, tropoteste $i cand sede, fosaieste, *and mananca, molfaieste $i cand doarme, haraieste. $coala, maica, nu te da, *-amus vin si te-or lua, +e-or lua cu car cu boi, $a nu te-aduca-napoi. Plange casa, plange masa, *a maica acum va lasa.

Bradul la romni de la riturile de trecere, la pomul de Crciun

n tradiia romneasc, nu a existat o legtur ntrebrad i srbtoarea de Crciun. Asta nu nseamn ns c bradul nu a jucat mereu un rol important ntradiiile noastre populare. Dimpotriv: l regsim n obiceiuri a cror vechime urc, dup cum spun specialitii, pn la daci.

Bradul este pre ent, n tradiia popular, n !iecare din cele trie momente"cheie ale vie#ii omului: natere, nunt i moarte.

Ast!el, n unele one exista tradi#ia $ destul de rar ntlnit, n pre ent $ de a se sdi un brad la naterea pruncului. n mod simbolic, cei doi erau n!r#i#i. %couri ale acestui obicei se regsesc mai cu seam n basme. &ot la natere, se mai obinuia ca moaa s l nchine pe nou"nscut n !a#a unui brad.

Bradul de nunt, !rumos mpodobit, joac n continuare un rol important n cadrul ceremoniei nup#iale, n mai multe regiuni ale #rii. %l este purtat de obicei de cavalerul de onoare, atunci cnd mireasa merge la o !ntn, dar i la biseric.

n s!rit, bradul apare i la ceremoniile de nmormntare, atunci cnd persoana decedat este un tnr care nu s"a cununat. mpodobit cu turti#e i bomboane, care apoi se mpart la poman, bradul este o reminiscen# a credin#ei c moartea este, totodat i nunt $ motiv n jurul cruia este construit, de alt!el, i balada Mioria.

n pre ent ns, cea mai popular iposta a bradului este cea de pom de Crciun. 'biceiul este de inspira#ie occidental, cel mai probabil nordic. n #rile scandinave, se obinuia ca locuin#ele s !ie mpodobite cu ramuri de brad i de vsc. De asemenea, n provinciile !rance e Alsacia i (orena, casele erau mpodobite cu pomi de Crciun, n perioada de iarn.

&reptat, acest obiceiuri au ptruns spre rsrit, ajungnd inclusiv n )usia. Acolo, n ajunul *rciunului, era ales cel mai !alnic brad dintr"o pdure, pentru a !i mpodobit cu lumnri aprinse, bomboane i jucrii ce urmau s !ie o!erite drept cadou.