GLANDELE SUPRARENALE Sunt organe pereche situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi.

Glanda suprarenala este invelita de capsula conjunctiva, iar tesutul glandular este format din doua parti distinctc: una periferica denumita corticosuprarenala si una centrala denumita medulpsuprarenala. MEDULOSUPRARENALA: este friabila, bine vascularizata, spre deosebirc de corticosuprarenala care este parte componenta a sistemului vegetativ simpatic, secretand hormoni cu actiune asemanatoare stimularii simpaticului. CORTICOSUPRARENALA este glanda endocrina de origine mezodermica. MEDULOSUPRARENALA este constituita din inlantuirea unor cordoane de celule mari ovoide, grupate in jurul sinusurilor venoase bogat inervate. Celulele medulosuprarenaliene sunt neuroni postganglionari simpatici care si-au picrdut axonii si au capatat proprietati secretorii; de aceea medulosuprarenala poate fi considerata ca un ganglion simpatic. Hormonii medulosuprarenalieni sunt denumiti catecolamine; secretia medulosuprarenaliana cste constituita dintr-un amestec in proportic variata de adrenalina si noradrenalina (la om adrenalina reprezinta 80% din secretia de catecolamina). Catecolaminele descarcate din medulosuprarenala raman putin in nismului (frica, frig, hipotensiune, hipogliccmie, asfixie, durcre) se produc descarcari importante de catecolamine medulosuprarenaliene, care prin organismul in conditii mai bune de aparare. Actiunea catecolaminelor descarcate de M.S.R. mareste usor efectele vasoconstrictoare ale simpaticului, dar efectele metabolice ale catecolaminelor circulante sunt importante in anumite situatii, ca de pilda expunerea la frig. Descarcarile postagresive de catecolamine din M.S.R. se produc printr-un mecanism nervos, fiind dat de impulsuri provenite din centrii hipotalamici care ajung la M.S.R. pe calea nervilor splanhici. Data fiind importanta acestor hormoni ai apararii exista si alte zone nervoase in talamus, mezencefal, lobul frontal, a caror excitare provoaca descarcari catecolaminice. Atat in conditii fiziologice, cat si in situatii patologice, exista variatii ale raportului adrenalina/noradrenalina in secretia M.S.R. In conditii postagresive se descarca in circulatie un amestec de catecolamine in care proportia dc adrenalina cste mult mai mare decat in conditiile bazale, iar in cazul asfixiei si al hipoxiei, creste proportia de noradrenalina. Secretia de noradrenalina este marita, in special in stari emotionale cu care individul este obisnuit, iar secretia de adrenalina creste mai ales in situatii neobisnuite.

Bolile glandelor suprarenale Insnficienta corticosuprarenala Pentru a mentine un organism sanatos si rezistent la boli, trebuie ca glandele suprarenale sa fie intr-o stare eel putin buna de functionare, caci potentialul de vitalitate si rezistenta al organismului impotriva imbolnavirilor este dat, pc langa sistemul limfatic, si de glandele suprarenale cu rol central in procesele de oxidare din organism. Astfel, tulburarile renale, diareile, obezitatea si chiar cancerul sunt, nu rareori, consecinte imediate ale activitatii anormale a suprarenalelor. Stimulandu-le prin reflexoterapie, acceleram detoxifierea sangelui prin intermediul rinichilor. Portiunea corticala a glandelor suprarenale seereta trei grupe de hormoni: - mineralocorticoizii (cu rol in metabolismul apei si electrolitilor); glucocorticoizii (cu rol in metabolismul glucozei si cu efect antiinflamator, antisclerogen si anticicatrizant); - sexoizii (cu rol in procesul de sexualizare si secundar in metabolismul protidic). Hipoovaria puberala (eunucoidism feminin) Este un sindrom de insuficienta ovariana ce apare la pubertate. Cauze: leziuni tumorale sau inflamatorii ale ovarelor, traume psihice sau leziuni ovariene de natura genetica. Semite clinice: tulburari de maturizare sexuala si de crestere. Organele genitale externe si interne nu se dezvolta, vulva si vaginul raman cu aspect infantil, uterul este atrofie. Menstruatia lipseste sau este rara si in cantitate foarte mica. Sanii nu sunt dezvoltati, parul pubian este rar, libidoul scazut, frigiditatea si sterilitatea constante. Tendinta de obezitate concentrata in parlea inferioara a corpului. Sterilitatea endocrina feminina Cuplurile care intr-o perioada de 2-3 ani de convietuire nu au copii, fara a folosi procedee anticonceptionale, sunt apreciate ca sterile, in acestc cazuri este necesar un consult medical de specialitate al ambilor parteneri. Sterilitatea endocrina la femei se poate instala datorita afectiunilor ovariene si/sau ale unor glande cu secretie interna (tiroida, pancreas endocrin, suprarenala). Ovulele distrofice due la sterilitate si sunt mai frecvente in avitaminoze (, , E) si la femeile toxicomane (morfinomanc, alcoolicc). Tulburarile hipofizare pot genera sterilitate ovariana. Alte cauze extraovariene: diabetul, hipotiroidismul etc. Existenta menstruatiei normale nu implica neaparat fecunditate.