6 SINTEZA CURSULULUI INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 1. Precizri A. Denumirea cursului: Introducere n consilierea psihologic. B. Tip curs: de specialitate. C.

Durata cursului/Nr. de credite: 2 or curs/sptmn, semestrul I; total ore semestru 28; credite. D. !anualul recomandat: !atei "eor#escu, Introducere n consilierea psihologic, $d. %unda&iei 'omnia de !ine, Bucure(ti, 2))*+2)),. $. -.iecti/ele cursului: 0 #enerale: 1amiliari2area studen&ilor cu pro.lematica acti/it&ii de consiliere psi3olo#ic, a/nd drept principale repere cadrul teoretic, te3nicile 1undamentale (i domeniile consilierii psi3olo#ice. 0 speci1ice: o in1orma&ionale: capacitatea de a distin#e caracteristicile, /alen&ele (i limitele demersului de consiliere 4n rela&ie cu domeniul psi3oterapiei; o opera&ionale: 1ormarea deprinderilor te3nice minimale de raportare la su.iectul consilierii (i la cerin&ele practice ale procesului de consiliere. %. !odul de sta.ilire a notei 1inale: $5amen computeri2at la s1r(itul semestrului I, 4n sesiunea din iarn. ". Consulta&ii pentru studen&i: mar&i, orele 67+68. 8. Titularul cursului: con1. uni/. dr. !atei "eor#escu, asistent uni/. Amina 8le11. 2. Co !i "#"$ #e%&#ic &$ c"r'"$"i ()ro*r&%& & &$i#ic+, 1. Domeniul #eneral al consilierii psi3olo#ice. De1ini&ii. -ri#inile consilierii. Consiliere (i psi3oterapie. 2. %undamente #enerale ale procesului consilierii. %undamentele 1iloso1ice ale consilierii. %undamentele sociolo#ice ale consilierii. %undamente psi3olo#ice ale consilierii. %undamente etnopsi3olo#ice ale consilierii. 3. %undamente psi3analitice ale consilierii. 'ela&ia dintre clinic (i teorie. Teoria psi3analitic. Con1lictul psi3ic 4n /i2iune psi3analitic. 4. %undamente din a.ordrile de tip a1ecti/ ale procesului consilierii. Terapia centrat pe client. 9erspecti/a #estatist. Terapia e5isten&ialist. Consilierea 3olistic

5. %undamente din a.ordrile co#niti/+comportamentale ale consilierii. A.ordarea ra&ional+emoti/. Consilierea conportamental. Anali2a tran2ac&ional 6. 'aportul dintre 1undamentele teoretice (i personalitatea consilierului. 9ersonalitatea consilierului. :istemul a5iolo#ic al consilierului. A.ilit&ile (i rolul consilierului. Teorie (i personalitatea consilierului. 7. Cadrul #eneral al consilierii. $lemente de cadru. 9rima 4ntlnire. $5pecta&iile clientului. 'ela&ia de tip suporti/. 9roiectarea acti/it&ii de consiliere. 8. Te3nici 1undamentale 4n consiliere. $lemente de comunicare. Bariere 4n comunicare. 9. Caracteristici ale unei comunicri e1iciente. Te3nici 1undamentale de comunicare 10. Te3nici de consiliere e1iciente dup sta.ilirea cadrului.
-. .i/$io*r&0ie %i i% o/$i*&#orie, ./& 1 A. (coor2.+1 Consiliere educaional, Clu;+Napoca, 2))6. Geor*e'c" 3. Introducere n consilierea psihologic, $d. %unda&iei 'omnia de !ine, Bucure(ti, 2))*. Geor*e'c"1 3.1 Jurnal al defensei prin scris, $d. -scar 9rint, Bucure(ti, 2)) . Geor*e'c"1 3., Ghidul psihanalistului perfect, $d. -scar 9rint, Bucure(ti, 2))7. Le%e i G.1 3ic$e&. 3. (coor2+1 Consiliere i orientare, A:C', Clu;+Napoca, 2))*. Li'ie4ici1 P.1 Teoria i practica consilierii, $d. <ni/ersit&ii din Bucure(ti, 6==8. O& ce& C.1 Tehnici de sftuire/consiliere, Bucure(ti, 2))2. Ric5e61 G.1 Cri'#i& i1 T7.1 Counseling, theory and practice, 9rentice >all, $n#le?ood Cli11s, Ne? @erseA, 6==). To%8&1 G7.1 Consilierea i orientarea n coal, Casa de $ditur (i 9res Bia&a 'omneasc, Bucure(ti, 6===. 9. .i/$io*r&0ie 0&c"$#&#i4, .$oc7er D.H.1 The professional counselor, !acmillan, Ne? CorD, 6=8,. :re"21 S.1 EContri.u&ii la psi3olo#ia /ie&ii eroticeF, 4n Freud, pere !, "tudii despre se#ualitate, $d. Trei, Bucure(ti, 2))6 :re"21 S.1 EDeclinul comple5ului -edipF , 4n Freud, pere !, "tudii despre se#ualitate, $d. Trei, Bucure(ti, 2))6. :re"21 S.1 EDeclinul comple5ului -edipF, 4n Freud, pere !, "tudii despre se#ualitate, $d. Trei, Bucure(ti, 2))6 :re"21 S.1 EDincolo de principiul plceriiF, 4n Freud, pere $, %sihologia incontientului, $d. Trei, Bucure(ti, 2))). :re"21 S.1 EDincolo de principiul plceriiF, 4n Freud, pere $, %sihologia incontientului, $d. Trei, Bucure(ti, 2))). :re"21 S.1 E$ul (i :e+ul, 4n Freud, pere $, %sihologia incontientului, $d. Trei, Bucure(ti, 2))). :re"21 S.1 E$ul (i :e+ulF, 4n Freud, pere $, %sihologia incontientului, $d. Trei, Bucure(ti, 2))). :re"21 S.1 E%ormulri asupra celor dou principii ale 1unc&ionrii psi3iceF, 4n

L Freud, pere $, %sihologia incontientului, $d. Trei, Bucure(ti, 2))). :re"21 S.1 EIncon(tientulF, 4n Freud, pere $, %sihologia incontientului, $d. Trei, Bucure(ti, 2))). :re"21 S.1 EIncon(tientulF, 4n Freud, pere $, %sihologia incontientului, $d. Trei, Bucure(ti, 2))). :re"21 S.1 EGa dHcomposition de la personnalitH psAc3iIueF, 4n &ou'elles conf(rences d)introduction * la psychanalyse, "allimard, 6== . :re"21 S.1 E9ulsiuni (i destine ale pulsiunilorF J6=6 K, 4n Freud, pere III, %sihologia incontientului, $d. Trei, Bucure(ti, 2))). :re"21 S.1 E'e1ulareaF, 4n Freud, pere $, %sihologia incontientului, $d. Trei, Bucure(ti, 2))). :re"21 S.1 E'emarci asupra unui ca2 de ne/ro2 o.sesionalF, 4n Freud, pere +, &e'ro,, psiho,, per'ersiune, $d. Trei, Bucure(ti, 2))2 :re"21 S.1 ETrei eseuri asupra teoriei se5ualit&iiF, 4n Freud, pere !, "tudii despre se#ualitate, $d. Trei, Bucure(ti, 2))6 :re"21 S.1 Freud, pere -, Interpretarea 'iselor, $d. Trei, Bucure(ti, 2))L. Gor*o'1 C.1 .ade/ecu/ n psihiatrie, $d. !edical, Bucure(ti, 6== . Ho$2e4ici I.1 0le/ente de psihoterapie, $d. All, Bucure(ti, 6==7. Io e'c"1 ;.1 <&c="e# 3.>3.1 L7o#e C$&"2e1 1ecanis/ele de aprare, 9olirom, Bucure(ti, 2))2. L&)$& c7e1 <.1 Po #&$i'1 <.>..1 .oca2ularul psihanali,ei, >umanitas, Bucure(ti, l==*. Ne$'o ><o e' R.1 %ractical Counseling and 3elping "4ills, Cassel, Gondon, 6==). Pre2e'c"1 ?.1 coor2.1 %sihiatrie1 /ol. I (i II, Bucure(ti, 6=8=+6==8. Ric5$e6 G.1 T7ere'e C.1 Counseling, theory and practice, 9rentince >all, Ne? @erseA, 6==). Ro*er' C.1 Client Centred Therapy5 It)s Current %ractice, I/plication and Theory, Consta.le, Gondon, 6==2. Ro*er' C.1 Counseling and psychotherapy, >ou#3ton !i11lin, Boston, 6==). Ro*er' C.1 n 2eco/ing a person, >ou#3ton !i11lin, Boston, 6==*. S. :re"21 ECte/a tipuri de caracter din practica psi3analiticF, 4n Freud, pere 6, 0seuri de psihanali, aplicat, $d. Trei, Bucure(ti, 2))) ;& 2or ?.1 %sihopatologie psihanalitic, note de curs, <ni/ersitatea Titu !aiorescu, Bucure(ti, 6==8. @re 1 C.1 Crisis in counseling7 8 co//entary and contri2ution , 4n @. !c"o?an, ed., Counselor de'elop/ent in 8/erican society, Mas3in#ton: <. :. Department o1 Ga.or and <. :. -11ice o1 $ducation, 6=7 . Z&%0ire'c"1 ?. D1 Introducere n psihanali,, $d. Trei, Bucure(ti, 2))L.

* A. Preze #&re& $ec!ii$or 6. Do%e i"$ *e er&$ &$ co 'i$ierii )'i7o$o*ice A. I #ro2"cere $& #e%& #r&#&# 9o/eniul general al consilierii psihologice pre2int prncipalele repere teoretice (i practice ale domeniului. .. O/iec#i4"$ $ec!iei Cunoa(terea limitele consilierii psi3olo#ice pe 1ondul di1eritelor modele de inter/en&ie. C. Co ce)#e$e>c7eie #r&#&#e B $ec!ie /odel de inter'enie /odel e#presi' /odel de inconduit D. Rez"%&#"$ #e%ei #r&#&#e Consilierea nu este un demers orientat de palierul ra&ional, din care trirea a1ecti/ este e5clus sau minimi2at. Consilierea const n aplicarea tehnicilor specifice consilierii sau a altora cone#e, din c:/pul tiinelor co/porta/entului, pentru a susine n'area /odalitilor prin care se pot re,ol'a pro2le/e sau se pot lua deci,ii care pri'esc cariera, de,'oltarea personal, csnicia, fa/ilia etc. %ormarea 4n consiliere presupune re1lec&ia asupra modalit&ii de repre2entare a consilierii 4n raport cu psi3oterapia. Consilierea se de1ine(te ca rela&ia dintre un psi3olo# J1ormatK (i un client 1undamentat pe un cmp teoretic (i orientat printr+un instrumentar te3nic a/nd drept o.iecti/e sus&inerea clientului 4n cunoa(terea di1eritelor aspecte ale /ie&ii sale cu impact 4n re2ol/area pro.lemelor pe care i le ridic mediul 1amilial, social, pro1esional. Ni/elul de de2/oltare (i optimi2are personal este indicat de : capacitatea de desc3idere spre noi e5perien&e, sentimentul de /alori2are a poten&ialului propriu, capacitate de auto+re1le5ie, perceperea sc3im.rilor de sine po2iti/e, e1icien&, 1le5i.ilitate, creati/itate, respin#erea rutinei. Atin#erea unui ni/el optim al de2/oltarea personale presupune: perceperea de sens n 'ia: prin inter#rarea e5perien&ei trecutului, prin capacitatea de trire a pre2entului (i #estiunea /iitorului; acceptarea de sine: atitudine po2iti/ 1a& de sine, acceptarea calit&ilor (i de1ectelor; autono/ie7 caracteri2at prin independen&, 3otrre, re2ist la tensiune, ima#ine de sine consistent (i sta.il; control: capacitatea de control a propriul destin; capacitatea de a a'ea relaii po,iti'e : caracteri2ate prin 4ncredere, prin ne/oia de a primi (i o1eri a1ec&iune; Consilierea repre2int, din perspecti/a antropolo#ic a raportului dintre cultur (i .inomul normalitate+.oal mental, un /odel de inter'enie care urmre(te men&inerea indi/idului 4n cadrul /odelelor e#presi'e o1erite de cultur (i 4n a1ara /odelelor de inconduit. Conceptul de cultur e#presi' este propus de @o3n 'o.erts, 4n 6= = (i se re1er la e5isten&a de mi;loace institu&ionali2ate prin care o cultur permite descrcarea tensiunilor pro/ocate prin represia speci1ic. 'o.erts ilustrea2 conceptul su prin rela&ia dintre conte5tul socio+cultural (i ;ocurile practicate 4n societatea respecti/. Consider c ;ocurile sunt Emodele e5presi/eF prin care se

#estionea2 sim.olic rela&iile cu s1era social, natural sau supranatural. !odelele psi3opatolo#ice sunt acti/ate 4n urma e(ecului celor e5presi/e (i sunt de1inite de 'al1 Ginton ca /odele de inconduit. -rice entitate psi3opatolo#ic 0 1ie din sistemele etiolo#ice tradi&ionale 1ie din cele moderne 0 este un model prin care su.iectul trans#resea2 re#ulile sociale 4ntr+o manier prescris, 1ie anodin, 1ie presti#ioas. :ntarea mental a unei societ&i este de1init de .alansul dintre modalit&ile represi/e (i cele e5presi/e. Inter/en&ia institu&ionali2at asupra indi/idului + modelul de inter/en&ie + se situea2 la con1luen&a dintre modelul e5presi/ (i cel de inconduit. 9rin modelul de inter/en&ie se 4ncearc men&inerea indi/idului 4n cadrul modelului e5presi/ (i pre/en&ia modalit&ilor de inconduit. !aladia mental, modelul de inconduit, poate 1i pri/it (i 4n&eles 0 dup modelul 1lu5ului (i re1lu5ului 0 ca o entitate care se construie(te 4ntr+un conte5t socio+cultural (i 4n raport cu acesta se deplasea2 spre alte 2one (i dispare. Desi#ur s1era modelului de inter/en&ie este lar#, ceea ce ne interesea2 este includerea consilierii (i a psi3oterapiei 4n acest cadru. Di1eren&e dintre consiliere (i psi3oterapie sunt di1icil de operat 4n mod a.solut din cau2a 1aptului c demersul consilierii este tan#ent J4n specialK celui al psi3oterapiilor scurte, de supra1a&. Consilierea se a1l 4ntr+un raport asociati/ cu psi3oterapia, raport care a;un#e, con1orm anumitor autori, pn la identitatea celor dou domenii. "ndite su. 1orma polarelor unui continuum, se conturea2 un model care pare a o1eri cea mai .un msur a rela&iei contro/ersate dintre consiliere (i psi3oterapie. :e o.ser/, la e5tremele inter/alului, o 2on speci1ic 1iecrui domeniu iar 4n spa&iul median, o 2on de con1luen&. !odelul este dinamic ast1el 4nct 4n 2ona median este indicat interac&inea, interpolarea dintre cele dou domenii: procesul de consiliere poate trece 4ntr+unul de psi3oterapie iar cel de psi3oterapie poate con&ine elemente speci1ice consilierii. Demersul de consiliere urmre(te 4n special de2/oltarea unui ansam.lu de o.iecti/e care s re1lecte ne/oile clientului. Clientul este sus&inut 4n de2/oltarea comportamentului de tip inten&ional, 1le5i.il (i, 4n consecin& producti/. $5isten&a de o.iecti/e adec/ate determin orientarea su.iectului spre /iitor, spre oportunit&ile care 4i con1er sens 4n /ia&. :u.iectul consilierii nu se consider a a/ea pro.leme mentale, 1iind considerat client (i nu pacient. Clientul este considerat a 1i capa.il 4n a+(i ale#e scopurile, a lua deci2ii (i a+(i asuma responsa.ilitatea propriului comportament (i a e/olu&iei personale. Consilierul nu este o iposta2 a autorit&ii ci un partener al clientului 4mpreun cu care /i2ea2 o.iecti/e comune. Consilierul se 1ocali2ea2 pe sc3im.area comportamentului (i nu pe 1acilitatea insi#3t+ului. Consilierea (i psi3oterapia repre2int demersuri necesare, pre/enti/e sau reparatorii ale pre;udiciilor aduse indi/idului de e5isten&a 4ntr+un spa&iu cultural, cu normele, /alorile (i restric&iile sale. C3iar dac ori#inea2 4n cadrul educa&ional (i /oca&ional demersul consilierii a 1ost adoptat 4n numeroase alte domenii: + consilierea #eriatric + speci1ic pro.lematicii 4m.trnirii (i .trnului; + consilierea matrimonial + centrat pe pro.lemele de cuplu; + consilierea 1amilial 0 pro.lematica 1amiliei. + consilierea recuperatorie + /i2ea2a personalitatea cu ne/oie speciale de ordin 1i2ic sau psi3ic; Caracteristicile rela&iei consilierii nu pot 1i 1erm separate de cele ale psi3oterapiei. Att 4n psi3oterapie ct (i 4n consiliere este /or.a despre o rela&ie orientat spre scopul diminuri sau 4nlturrii di1icult&ilor e5isten&iale ale indi/idului.

7 Consilierea poate 1i considerat un proces terapeutic. Consilierea (i psi3oterapia au 4n comun att un anumit spa&iu teoretic ct (i unele te3nici. Di1eren&a dinre cele dou domenii este #radual: consilierea di1er de psi3oterapie prin ni/elul sc2ut de se/eritate al pro.lemelor cu care se con1runt su.iectul. Demersul consilierii, ca model de inter/en&ie, este re2ultatul unui mediu socio+ cultural caracteri2at printr+o consistent dinamic (i ne/oie de e1icien&. De aceea, s+a impus ini&ial 4n societatea nord+american, la 4nceputul secolului NN. E. Co c$"zii &'")r& #e%ei #r&#&#e Consilierea, c3iar dac se recomand din punct de /edere te3nic ca orientat spre demersul ra&ional, e1icient, al supra1e&elelor, nu e5clude 1actorul ira&ional, al pro1un2imilor. Consilierul tre.uie aten&ionat asupra riscului de a de/eni un a#ent al ra&ionalit&ii prin de1ens de planul ira&ional (i eludare a conceptului 1iin&ei umane inte#rale. Domeniul consilierii este tan#ent celui al psi3oterapiei. Cosilierea poate 1i considerat un demers de psi3oterapie 1ocal. -.iecti/ele sale sunt mai restrnse 1a& de cele ale psi3oterapiei, centrate pe actualitate (i de2/oltare. :. Li'#& '"/iec#e$or )e #r" )re*#ire& B 4e2ere& e4&$"rii 0i &$e Care sunt elemente pe care se sus&ine de1ini&ia consilierii psi3olo#ice O Pn ce const 1unc&ia (i determinarea cultural a consilierii psi3olo#ice ca model de inter/en&ie O Pn ce mediu socio+cultural a prut (i de2/oltat consilierea psi3olo#ic (i 4n ordinea crui determinism O Care sunt domeniile 4n care s+a impus consilierea psi3olo#ic O Care sunt di1eren&ele esen&iale dintre consilire (i psi3oterapie O Care sunt similitudinile dintre consilire (i psi3oterapie O Pn ce tip de rela&ie se a1l consilierea cu psi3oterapia O Care sunt pricipalele cate#orii de o.iecti/e ale consilierii psi3olo#ice O 2. :" 2&%e #e #eore#ice &$e co 'i$ierii A. I #ro2"cere $& #e%& #r&#&# Consilierea psi3olo#ic se 1undamentea2 teoretic pe domeniul di1eritelor (tiin&e umane (i umaniste. .. O/iec#i4"$ $ec!iei 9reci2area conte5tului teoretico+practic pe care se 4ntemeia2 demersul consilierii psi3olo#ice C. Co ce)#e$e>c7eie #r&#&#e B $ec!ie i/agine se sine eu so/atic eu psihic real eul psihic ideal sti/ de sine /oral heterono/ /oral autono/ incontient etnic D. Rez"%&#"$ #e%ei #r&#&#e

, Din cadrul 1iloso1iei, indi/idualismul recomand indi/idul ca /aloare suprem 4n timp ce esen&ialismul pune pro.lema raportului dintre esen& (i 1enomen (i a consecin&elor unei perspecti/e uni/ersaliste asupra /alorilor. 9ro#resismul rele/ importan&a e5perien&ei (i speci1icul indi/idual iar e5isten&ialismul indic unicitatea e5isten&elor. Aceste perpecti/e 1iloso1ice desc3id cmpul de re1lec&ie necesar unei inter/en&ii adec/ate de consiliere. :ociolo#ia permite consilierului 4n&ele#erea determinismului (i a presiunii pe care societatea o opune indi/idului. Consilierul /a a/ea ca o.iecti/ sus&inerea clientului 4n #sirea modalit&ilor de #estionare a 1or&elor din cmpul social care 4i 1acilitea2 de2/oltarea. Totodat /a identi1ica modului 4n care condi&ionrile sociale determin rela&iile sale, 4ntr+o manier po2iti/ sau prin producerea de con1lict. 9si3olo#ia 1enomenului percepti/ indic necesitatea 4n&ele#erii modalit&ii 4n care clientul percepe lumea. :tudiile asupra procesului percepti/ au condus spre ideea con1orm creia comportamentul este determinat 4n mare msur de modalitatea 4n care indi/idul percepe lumea. :c3im.area poate 1i produs la ni/elul cmpului perpecti/ plecnd dinspre cmpul repre2entati/, respecti/ prin intermendiul rela&iei dintre repre2entarea realit&ii (i percep&ia acesteia. Din perspecti/a psi3olo#iei 4n/&rii, consilierul /a decela situa&iile care au condus la 4ntrirea comportamentelor. Teoriile co#niti/iste indic posi.ilitatea de inter/en&ie la ni/elul comportamentului clientului prin strate#ii de 4n/&are. Consilierul tre.uie s ia 4n considerare etapa de de2/oltarea 4n care se a1l clientul (i speci1icul acesteia. Conceptul de ima#ine se sine permite consilierului 4n&ele#erea raportului dintre $ul corporal (i cel psi3ic Ja1ecti/ (i co#niti/K. Ima#inea de sine cuprinde ansam.lul JautoK percep&iei a.ilit&ilor, atitudinilor (i comportamentelor proprii. 9rin ima#inea de sine este repre2entat propria persoan + cine sunt eu + su. 1orma unei structuri coerente de in1orma&ii declarati/e despre sine cu e1ect la ni/el comportamental + ceea ce pot face eu. Ima#inea de sine are o du.l dimensiune: con(tient (i incon(tient. Dimensiunea incon(tient are /aloare de ec3ili.rare (i compensare a celei con(tiente. Dimensiunea incon(tient se distri.uie att la ni/elul $ului somatic, ct (i la ni/elul celui psi3ic. $ul somatic se stucturea2 la con1luen&a manierei 4n care indi/idul se autopercepe 4n raport cu percep&ia Jauto+ apro5imatK a celorlal&i. !odalitatea de JautoKpercep&ie este determinat de idealurile induse de mediul socio+cultural. $ul psi3ic real or#ani2ea2 ansam.lul repre2entrilor (i a1ectelor cone5e personalit&ii actuale, reale a clientului. $ul psi3ic ideal or#ani2ea2 ansam.lul a1ectelor (i repre2entrilor constituite 4n psi3o#ene2 prin identi1icarea cu idealurile repre2entate (i pre2entate de ctre persoanele semni1icati/e din istoria su.iectului. Dimensiunea a1ecti/ a $ului psi3ic reune(te totalitatea a1ectelor determinate de sine (i lume. $ul a1ecti/, real (i ideal, se construie(te prin rela&iile semni1icati/e pe care clientul le+a a/ut de+a lun#ul istoriei sale. Dimensiunea co#niti/+repre2entati/ a $ului psi3ic or#ani2ea2 con&inuturile in1orma&ionale despre sine (i lume. Aceste con&inuturi sunt sus&inute ener#etic de palierul a1ecti/. De2/oltarea personal presupune punerea 4n raport a $ului real cu cel Ideal. Ga inciden&a dintre $ului real cu cel Ideal se de1ine(te starea /iitoare a $ului. 'e2ultatul interac&iunii dintre $ul real (i cel ideal este stima de sine. :tima de sine este /ectorul care or#ani2ea2 raportul dintre $ul somatic (i cel psi3ic. :e opera&ionali2ea2 prin atitudinea 1a& de sine, prin ansam.lul a1irma&iilor pu.lice sau pri/ate despre sine. Inter/en&ia /a a/ea 4n /edere reducerea di1eren&ei dintre $ul psi3ic real (i $ul psi3ic ideal, care /a a/ea ca e1ect cre(terea stimei de sine. %aptul moral poate 1i surprins prin modelarea raportului dintre ceea ce este 0 starea de 1apt, actual, real 0 (i ceea ce tre2uie s fie 0 starea /iitoare, necesar,

8 posi.il, ideal. $tica permite studiul raportului dintre morala 3eteronom a $ului ideal (i morala autonom a $ului real. :arcina consilierului const 4n sus&inerea clientului 4n instituirea moralei autonome a $ului real. $tnopsi3olo#ia indic raportul dintre cultur (i .inomul .oal+normalitate. Consilierul /a 4ntmpina clientul prin intermendiul propriului cod cultural (i al incon(tientului su etnic. Tul.urarea mental este un construct cultural: percep&ia (i concep&ia despre .oala mental este supus e/olu&iei (i sc3im.rilor uneori radicale. Normalitatea este distri.uit 4n 1unc&ie de Ecerin&eleF (i de structura societ&ii. De/ereu5 propune urmtoarea noso#ra1ie etnopsi3iatric: tul.urri tipice; tul.urri etnice; tul.urri sacre; tul.urri idiosincretice. E. Co c$"zii &'")r& #e%ei #r&#&#e Consilierea psi3olo#ic se 1undamentea2 teoretic pe domeniul di1eritelor (tiin&e umane (i umaniste. :. Li'#& '"/iec#e$or )e #r" )re*#ire& B 4e2ere& e4&$"rii 0i &$e Care sunt principalele curente ale #ndirii 1iloso1ice care 1undamentea2 demersul consilierii O Pn ce const o.iecti/ul esen&ial al consilierului din perspecti/a sociolo#iei O Care sunt conceptele psi3o#iei cu interes pentru consilier (i care sunt o.iecti/ele pe care tre.uie s le ai. 4n /edere 4n raport cu acestea O Pn ce raport se a1l ima#inea de sine cu stima de sine O Ce dimensiuni reune(te ima#inea de sine O De1ini&i conceptele de $u somatic (i $u psi3ic O Care sunt indicatorii ni/elul stimei de sine Jpo2iti/ sau ne#ati/K O Din punct de /edere al eticii care este o.iecti/ul principal al consilierii O Care sunt tipurile de tul.urri delimitate de ". De/ereu5 4n noso#ra1ia sa etnopsi3iatricO

= L. :" 2&%e #e )'i7& &$i#ice &$e co 'i$ierii A. I #ro2"cere $& #e%& #r&#&# 9si3anali2a o1er consilierului un important cmp de re1lec&ie, un in/entar conceptual util (i mai ales repere perene ale unei a.ordri clinice e1iciente. .. O/iec#i4"$ $ec!iei 9reci2area elementelor esen&iale care sunt cu deose.ire utile 4n demrsul consilierii. C. Co ce)#e$e>c7eie #r&#&#e B $ec!ie 1etapsihologie punct de 'edere dina/ic punct de 'edere econo/ic punct de 'edere topic "e 0u "upraeu 1ecanis/e de aprare D. Rez"%&#"$ #e%ei #r&#&#e 9si3anali2a o1er consilierului un important cmp de re1lec&ie. <n prim aport este modalitatea 4n care este 4n&eles mesa;ul implict pe care 4l transmite clientul prin determinan&ii incon(tien&i. 9si3anali2a o1er un model al construc&iei te3nicii 4n raport cu realitatea su.iectului. !odelul teoretic construit de %reud a 1ost 4n permanen& remaniat 4n raport cu o.ser/a&ia clinic. -rice critic a modelului tre.uie s ia 4n considera&ie modalitatea 4n care acesta a 1ost ela.orat (i s se 1undamente2e pe un .o#at material clinic. Te3nica se adaptea2 dup noile e5perien&e ale rela&iei cu su.iectul: de la 3ipno2, la metoda cat3arctic, la metoda asocia&iei impuse, la metoda asocia&iei li.ere. 'ela&ia dintre teorie (i clinic este caracteri2at, 4n psi3anali2, prin remanierile te3nicii analitice (i a/ansul conceptual Jdin perioada preanalitic (i cea analitic timpurieK. 9erspecti/a metapsi3olo#ic, teoria analitic prin e5celen&, const 4n studiul 1enomenului psi3ic dintr+un triplu punct de /edere: dinamic, economic (i topic. Din punct de /edere dinamic., 1enomenele psi3ice sunt considerate ca re2ultat al con1lictului (i interac&iunii 1or&elor de ori#ine pulsional. Pn /i2iunea 1reudian con1lictul constituie esen&a dinamicii psi3ice. Din punct de /edere economic, psi3ismul 1unc&inea2 #ra&ie unui permanent sc3im. de ener#ie: 4n&ele#erea distru.u&iei ener#iei 4n di1eritele sisteme ale psi3ismului este un element de ma5im importan&. 9unctul de /edere topic JstructuralK se re1er la di1eren&ierea aparatului psi3ic 4n su.sisteme cu caracteristici (i 1unc&ii di1erite, a1late 4n raporturi comple5e. :e+ul este polul pulsional al personalit&ii. Con&inuturile sale, 1ormate din repre2entan&i psi3ici ai instinctelor (i din re1ulat Jtendin&e pulsionale respinse de instan&ele sociali2ateK, sunt att ereditare ct (i do.ndite 4n cursul psi3o#ene2ei. 0ul este instan&a central a personalit&ii. Tre.uie s 1ac un compromis 4ntre cerin&ele pulsionale, cele ale :upraeului (i cele ale realit&ii. $ste or#ani2at 4n ;urul con(tiin&ei, care este nucleul $ului. Con&ine totodat precon(tientul, care este 4n mare parte parte 4n#lo.at 4n $u ct (i incon(tientul, 4ntruct ma;oritatea opera&iilor de1ensi/e sunt incon(tiente. "upraeul este instan&a cen2or do.ndit prin sociali2are. :upraeul 4ndepline(te trei 1unc&ii: autoo.ser/are, con(tiin& moral (i 1unc&ia de ideal.

6) Cunoa(terea principalelor mecanismele de aprare, dup cum sunt 4n&elese de psi3anali2 permite 4n&ele#erea necesit&ilor structurante de1ensi/e ale clientului. 3ec& i'%e 2e &)r&re repre2int ansam.lul opera&iilor incon(tiente care au drept scop reducerea sau anularea e1ectelor pericolului e5tern sau pulsional. :entimentul de culpa.ilitate este e1ectul raportului dintre $u (i :upraeu (i indic 1or&a :upraeului. 'e1ularea este opera&ia prin care sunt respin(i (i men&inu&i 4n incon(tient repre2entan&i pulsionali. Condi&ia re1ulrii este ca scopul pulsional s pro/oace neplcere 4n loc de plcere. :atis1acerea pulsiunii supus re1ulrii este posi.il (i produce plcere 4ns #enerea2 neplcere 4n raport cu alte e5i#en&e. De/ine moti/ al re1ulrii neplcerea care are o 1or& mai mare dect plcerea satis1acerii. 9roiec&ia este opera&ia prin care su.iectul e5pul2ea2 din sine (i locali2ea2 4n altul calit&i, sentimente, dorin&e, c3iar Eo.iecteF pe care nu le cunoa(te sau le re1u2 4n sine 4nsu(i. Introiec&ia este mecanismul prin care o.iectele sunt trecute, 4n mod 1antasmatic, din Ee5teriorF 4n EinteriorF. De aceea, introiec&ia se 1undamentea2 pe 4ncorporare, ca prototip corporal al mecanismului. Introiec&ia nu se opre(te 4ns la limita corporal, ci se re1er la 4ntre#ul aparat psi3ic + sunt aduse 4n $u o.iecte e5terne. Anularea retroacti/ este mecanismul prin care su.iectul anulea2, prin re/enire ulterioar, repre2entri, cu/inte, acte 4n1ptuite cu a;utorul unor repre2entri, cu/inte sau #nduri opuse. $ste /or.a despre un comportament reparatoriu, dispus di1a2ic, menit s stope2e un altul. Pn urma unei ac&iuni care e5prim o tendin& /ine o alt ac&iune care o opre(te sau anulea2 pe prima. I2olarea este mecanismul prin care repre2entri, cu/inte, comportamente sunt i2olate de lan&urile lor asociati/e . $ste un mecanism tipic ne/ro2ei o.sesionale. Pn acest ca2, su.iectul i2olea2 repre2entrile printr+o pau2 4n care percep&ia sau acti/itatea este suspendat. %orma&iunea reac&ional este o atitudine, comportament, trstur de caracter opus dorin&ei re1ulate, constituit ca reac&ie 4mpotri/a acesteia. 9entru a se putea opune dorin&ei re1ulate, 1orma&iunea reac&ional 0 ca un contrasimptom 0 tre.uie s .ene1icie2e de un curent de in/esti&ie de 1or& e#al cu cel al dorin&ei re1ulate. E. Co c$"zii &'")r& #e%ei #r&#&#e Coordonatele metapsi3olo#ice psi3anali2ei pot 1i, cu succes 1olosite 4n a.ordarea dinamicii intrapsi3ice ale clientului. :. Li'#& '"/iec#e$or )e #r" )re*#ire& B 4e2ere& e4&$"rii 0i &$e 9rin ce este util 4n&ele#erea raportului dintre teorie (i te3nica psi3analitic O Care sunt consecin&ele raportului dintre teorie (i personalitatea su.iectului cunosctor O Care sunt etapele parcurse de te3nica 1reudian pn a a;un#e la re#ula asocia&iei li.ere O Pn ce const punctul de /edere dinamic O Pn ce const punctul de /edere economic O Pn ce const punctul de /edere topic O Care este scopul mecanismelor de aprare O Care sunt etapele re1ulrii (i caracteristicile acesteia O Pn ce const mecanismul proiec&iei O

66 *. :" 2&%e #e$e co 'i$ierii 2i &/or2ri$e 2e #i) &0ec#i4 A. I #ro2"cere $& #e%& #r&#&# :unt trecute 4n re/ist principalele a.ordri 4n care palierul a1ecti/ este considerat determinant 4n 1unc&ionarea psi3ismului. .. O/iec#i4"$ $ec!iei %amiliari2area cu reperele teoretice 1undamentale ale lui consilierii centrate pe client, ale #estaltismului (i e5iten&ialismului. C. Co ce)#e$e>c7eie #r&#&#e B $ec!ie c:/p feno/enal c:/p de referin /o/entul aici;i;acu/ culp e#istenial an#ietate e#istenial D. Rez"%&#"$ #e%ei #r&#&#e 9erspecti/a ro#ersian permite consilierului 4n&ele#erea importan&ei e5periementrii 4n cadrul consilierii. Clientul e5perimentea2, prin sen2a&ia de securitate imanent cadrului, realitatea rela&iei cu sine (i cu cellalt. 9rin desc3idere spre e5perien& (i apreciarea adec/at a sa 4n rela&ie cu cellalt JconsilierulK, distan&a dintre $ul real (i cel ideal se mic(orea2, autopercep&ia se 4m.unt&e(te. Consilierea centrat pe client este o a.ordare de tipul dac, atunci. Dac sunt 4ndeplinite anumite condi&ii, atunci este determinat un proces de sc3im.are a comportamentului sau personalit&ii clientului. Condi&ii 4n care se poate opera sc3im.area: contactul psi3olo#ic, an5ietatea minim necesar, con#ruen&a 4n rela&ie, autenticitatea consilierului, atitudinea po2iti/ necondi&ionat, 4n&ele#ere empatic. Ca urmare a 4ntrunirii condi&iilor necesare cadrului, clientul de/ine mai pu&in de1ensi/ (i desc3is e5perien&elor sale. Ast1el, se crea2 condi&iile prin care clientul poate de/eni mai o.iecti/ 4n aprecierea e5perien&elor sale 0 distan&a dintre eul ideal (i cel real se mic(orea2. $ul ideal de/ine reali2a.il (i, 4n consecin&, autopercep&ia se ameliorea2. 'ela&ia de consiliere este pri/it ca o rela&ie aici i acu/. !omentul actual este repre2entati/ pentru 4ntrea#a e/olu&ie (i istorie a clientului. Aceast a.ordare 4nlocuie(te dia#nosticul care se 1undamentea2 pe o atitudine normati/ e5tern indi/idului 0 clasarea acestuia 4ntr+o cate#orie. Cunoa(terea ra&ional nu a;ut clientul, de aceea demersul consilierii se a5ea2 pe o cunoa(tere a1ecti/. 9rin cadrul consilerii se o1er clientului posi.ilitatea de a tri rela&ia cu consilierul (i rela&ia pe care o are cu sine. 9erspecti/a #estaltist remarc /aloarea curati/ a momentului aici+(i+acum, preci2nd caracterul de1ensi/ al centrrii pe trecut prin care clientul 4(i dero# responsa.ilitatea. An5ietatea este determinat de trirea decala;ului 4ntre momentul actual (i cel trecut sau ulterior. $5perien&a persoanei alctuie(te un #estalt atunci cnd se tran2itea2 cursi/ 4ntre e5perien&ele semni1icati/e din trecut (i e5perien&a actual. :copul esen&ial al personalit&ii umane este autoreali2area, toate celelalte scopuri (i ne/oi sunt consecin&e. !omentul auto+reali2rii este cel pre2ent (i nu cel /iitor: personalitatea real e5ist atunci cnd e5perien&a persoanei alctuie(te un 4ntre# semni1icati/ 0 #estalt (i e5ist o tran2i&ie cursi/ 4ntre seturile de e5perien&e actuale (i cele semni1icati/e. An5ietatea este 4n&eleas ca decala; e5istent 4ntre momentul aici (i momentul trecut sau ulterior. Indi/idul prse(te securitatea momentului acu/ pentru

62 a se preocupa de momentul trecut sau ulterior resim&it ca insecuri2ant. !en&inerea departe de timpul actual consum ener#ia necesar operrii reamena;rilor necesare. An5ietatea este 4n&eleas ca decala; e5istent 4ntre momentul aici (i momentul trecut sau ulterior. Indi/idul prse(te securitatea momentului acu/ pentru a se preocupa de momentul trecut sau ulterior resim&it ca insecuri2ant. !en&inerea departe de timpul actual consum ener#ia necesar operrii reamena;rilor necesare. Teoriile e5isten&ialiste, care ori#inea2 4n curentul 1iloso1ic, se centrea2 pe condi&ia uman (i constituie mai curnd o atitudine Jdect o te3nicK prin care se urmre(te 4n&ele#erea acesteia. Gi.ertatea indi/idului (i capacitatea sa de deci2ie se a1l 4n rela&ie cu ni/elul su de con(tiin&. Destinul uman nu este condi&ionat de 1or&e e5terioare, ci de ctre indi/id. Con(tiin&a condi&iilor e5isten&ei, a li.ert&ii (i a necesit&ii de a ale#e, a consecin&elor deci2iei, produc an5ietatea e5isten&ial. 9erpecti/a e5isten&ialist arat sursa an5iet&ii Je5isten&ialeK: condamnarea la li.ertatea de ale#ere (i consecin&ele acesteia pe 1ondul unui timp limitat de actuali2are a poten&ialului. :copul esen&ial al consilierii const 4n e5tinderea lumii indi/idului. Pn cadrul consilierii lumea clientului este de2/luit 4n scopul de a o 4n&ele#e (i cuta noi posi.ilit&i de e5perien&. Te3nica este secundar scopului 0 orice te3nic este util. :copul esen&ial al consilierii de tip e5isten&ialist const 4n sus&inerea clientului 4n descoperirea de noi semni1ica&ii ale /ie&ii cu consecin& 4n reducerea an5iet&ii asociate pericolului non+e5isten&ei. E. Co c$"zii &'")r& #e%ei #r&#&#e %iecare autor (i teorie restituie un aspect de consisten& a raportului indi/idului cu mediul su (i, 4n consecin&, resorturi ale inter/en&iei clinice e1iciente :. Li'#& '"/iec#e$or )e #r" )re*#ire& B 4e2ere& e4&$"rii 0i &$e Care sunt pricipalele idei utile 4n consiliere enun&ate de C. 'o#ers O Care sunt condi&iile 4n care se poate opera sc3im.area din perspecti/a lui 'o#ers O Cum este 4n&eles indi/idul uman de %. 9earls O Care sunt cate#oriile de pro.leme din perspecti/ #estaltist O Cum este de1init indi/idul din punct de /edere e5isten&ialist O Care sunt etapele consilierii din perspecti/ e5isten&ialist O . :" 2&%e #e$e co 'i$ierii 2i &/or2ri$e co* i#i4>co%)or#&%e #&$e. A. I #ro2"cere $& #e%& #r&#&# :unt trecute 4n re/ist principalele a.ordri 4n care palierul co#niti/ este considerat determinant 4n 1unc&ionarea psi3ismului. .. O/iec#i4"$ $ec!iei %amiliari2area cu reperele teoretice esen&iale ale perspecti/elor co#niti/iste (i comportamentaliste ale consilierii. C. Co ce)#e$e>c7eie #r&#&#e B $ec!ie e'eni/ent acti'ator credine iraionale ntrire social control co/porta/ental stare a eului

6L

D. Rez"%&#"$ #e%ei #r&#&#e Din perspecti/ ra&ional+emoti/ sc3im.area se operea2 la ni/elul #ndirii: 1ericirea este o consecin& a #ndirii ra&ionale. Indi/idul #nde(te, simte (i ac&ionea2 4ntr+o manier simultan. Cele trei paliere: #ndirea, sim&irea (i ac&iunea se condi&ionea2 reciproc. 9entru a sc3im.a cele trei paliere este su1icient modi1icarea unuia 0 prin interac&iunea (i interdependen&a lor (i celelalte se /or modi1ica. :copul consilierii const 4n demonstrarea 1aptului c auto+/er.ali2rile sunt sursa tul.urrilor a1ecti/e 4ntruct sunt ilo#ice (i ira&ionale. Tul.urrile a1ecti/e sunt re2ultatul ideilor ilo#ice despre anumite situa&ii. %iecare indi/id dispune de un set de idei ira&ionale ma;ore care 4l determin s se 1ie de1ensi/. "ndirea ira&ional con&inut 4n auto+ /er.ali2are determin tul.urri a1ecti/e. :arcina consilierului const 4n deconstruc&ia ideilor ira&ionale. -.iecti/ele consilierii din perspecti/ ra&ional+emoti/ const 4n: 6. identi1icarea co#ni&iilor ilo#ice ; 2. indicarea rela&iei pe care o au cu tul.urrile comportamentale (i a1ecti/e; L. sus&inerea clientului 4n a ne#ocia (i sc3im.a co#ni&iile ilo#ice; *. discutarea, dincolo de ideile ira&ionale ale clientului,a 1iloso1iei sale de /ia&. <na din te3nicile speci1ice este tema pentru acas: clientul i se dau sarcini speci1ice prin care s 4ncerce comportamente (i situa&ii de care se teme, s 4(i asume riscuri, s e(ue2e 4n mod /oluntar. Din perspecti/ comportamentalist clientul este un produs al e5perien&ei sale 4n&eleas 4n sensul raportului dintre comportamentele adaptati/e (i cele non+ adaptati/e. Comportamentul este re2ultatul istoriei 4ntririlor (i a unui stimul declan(ator. 9entru consilierul comportamentalist clientul este un produs al e5perien&ei sale. Comportamentele nonadaptati/e sunt comportamente 4n/&ate. Comportamentul nu pot 1i apreciat dup un ni/el #eneric de adaptare, ci dup modalitatea 4n care indi/idul resimte situa&ia. -rice comportament care conduce spre re2ultate plcute sau le reduce pe cele neplcute /a 1i repetat. 9aradi#ma stimul+rspuns este esen&ial pentru comportamentali(ti: orice reac&ie comportamentale este predicti.il dac este cunoscut stimulul (i istoria e5perien&ei (i 4ntririlor comportamentale. Consilierii comportamentali(ti sunt mult mai pu&in preocupa&i de procesul consilierii. Interesul se centrea2 pe scopurile consilierii, alese de clientul su. asisten&a consilierului. Consilierea comportamental su.linia2 importan&a o.iecti/rii pro#resului consilierii. :c3im.rile sur/enite 4n comportamentul clientului pot 1i o.ser/ate att de .ene1iciar ct (i de antura;, ceea ce repre2int un alt 1actor de 4ntrire. Pn perspecti/ tran2ac&ional eul con&ine trei stri: 9rinte, Adult, Copil. $ul 9arental Je5teropsAc3eK 0 este structurat pe /alori, pe comadandament (i comportamente ale persoanelor semni1icati/e internali2ate. $ul 9arental limitati/, critic, este centrat pe re#uli interdicti/e. De aceea poate 1i asociat cu imperati/ul tre2uie. $ul 9arental protecti/ se re1er la ansam.lul a1ecti/ (i comportamental centrat pe rela&ia protecti/ a(a cum este trait de printe 4n raport cu copilul. $ul Adult JneopsAc3eK 0 este centrat pe a 1ace (i nu pe a tri, pe estimarea pro.a.ilit&ii (i pe procesul deci2ional prin testarea realit&ii. 9oate 1i asociat cu 4ntre.rile de tipul cine, ce, cu/ i c:nd. $ul Copil Jarc3eopsAc3eK0 nu se re1er la partea in1antil din 1iecare indi/id ci la partea copilroas, antrenat 4n ;oc (i .ucurie. :e#mentul de tip

6* copil din eu are urmtoarele 1orme: $ul copil natural Jcare se des1(oar 4ntr+o total li.ertate 0 con&ine impulsul natural spre dra#oste, a1ec&iune, creati/itate, a#resiune, spontaneitate (i re.eliuneK, $ul copil adaptat Jcare a descoperit modalit&ile de e5presie nereprimate de $ul 9rinte 0 consecin&a const 4n apari&ia de trri precum /ino/&ia, mnia, 1rustrareaK (i $ul copil re.el Jcare se opune condi&ionrilor parentaleK. 9entru $ul copil lumea se construie(te con1orm lui doresc, /i place. Tran2ac&ia repre2int unitatea ac&iunii sociale. Anali2a tran2ac&ional se centrea2 pe identi1icarea strilor eului prin care se reali2ea2 un sc3im. social. -.iecti/ul const 4n o.&inerea controlului asupra tendin&elor indi/idului de a manipula sau de a 1i manipulat. Consilierul /a indenti1ica interac&iunile care au loc la ni/elul eului 4n scopul reali2rii sc3im.ului social. Comportamentul adaptat este re2ultatul inter/en&iei celor trei strri ale eului 4n raport cu situa&ia. E. Co c$"zii &'")r& #e%ei #r&#&#e 9alierul co#niti/, ultimul consolidat 4n ordine psi3o#enetic, ;oac un rol important 4n dinamica personalit&ii, condesnd /ectorii comportamentali ai indi/idului :. Li'#& '"/iec#e$or )e #r" )re*#ire& B 4e2ere& e4&$"rii 0i &$e Care sunt caracteristicile indi/idului din perspecti/ ra&ional+emoti/ O Care sunt ideile ira&ionale ma;ore identi1icate de a.ordarea ra&ional+emoti/ O Pn ce const ABC+ul tul.urrilor a1ecti/e rpopus de $llis O Care sunt o.iecti/ele consilierii din perspecti/ ra&ional+emoti/ O Cum este 4n&eles indi/idul 4n a.ordarea coportamental O Cum se reali2ea2 sc3im.area comportamental O Care sunt in1orma&iile prin care se reali2ea2 anali2a unui comportamentO Care sunt cele trei stri ale eului de1inite de a.ordarea tran2ac&ional O 7. A/or2&re& 7o$i'#ic B co 'i$iere A. I #ro2"cere $& #e%& #r&#&# A.ordarea 3olistic se 4ntemeia2 pe modelul 3olo#ra1ic al uni/ersului, speci1ic a.ordrilor 1i2icii cuatice. .. O/iec#i4"$ $ec!iei 9reci2area raportului dintre parte (i 4ntre#, dintre analitic (i sintetic, 4n demersul consilierii, precum (i necesitatea perspecti/ei 3olistice asupra clientului. C. Co ce)#e$e>c7eie #r&#&#e B $ec!ie %eratologie consiliere holistic D. Rez"%&#"$ #e%ei #r&#&#e %undamentele consilierii pun pro.lema 1actorului predilect prin care este antrenat sc3im.area. Pn manier ireducti.il, 1undamentele consilierii distri.uie 1actorul determinant al inter/en&iei 4ntre palierul ira&ional, a1ecti/, de pro1un2ime (i cel ra&ional, co#niti/, al supra1e&elor.

6 Pn manier ireducti2il posi.ilitatea de sc3im.are este 4n&eleas ca distri.uindu+ se 4ntre palierul a1ecti/ Ji+ra&ionalK (i cel ra&ional Jco#niti/K. A/nd 4n /edere ordinea de structurare 1ilo#enetic a celor dou paliere, ordine enun&at 4n special de perspecti/ele dinamice, .inomul 4n discu&ie #lisea2 4n cel dintre psi3ismul de pro1un2ime, a1ecti/, ira&ional (i psi3ismul supra1e&elor, cel ra&ional 0 4n sensul 4n care #ndirea ra&ional JautoKre1le5i/ este o ac3i2i&ie 1ilo#enetic relati/ tr2ie Jdup cum este (i eul (i personalitateaK. %iecare perspecti/ teoretic, pentru a+(i de1ini maniera de inter/en&ie tre.uie s de+limite2e 1actorul predilect mediator al inter/en&iei. Pn consecin&, acest 1actor de/ine de1initor pentru indi/idul uman. Teoreticianul re+ pre2ent, Econstruie(teF 1iin&a uman prin trasarea unei limite speci1ice, recomandnd umanitatea ca predilect de1init 1ie prin 1actorul ra&ional 1ie prin cel ira&ional. -rice teorie care 1undamentea2 demersul consilierii 4ntemeia2 o peratolo#ie (i intr totodat 4n spa&iul de interes al unei antropolo#ii 1iloso1ice care are ca o.iect de studiu limitele ontolo#ice ale 1iin&ei umane. 'aportul dintre ira&ional (i ra&ional este e5primat de raportul cosmo#onic dintre 3aos (i cosmos. Gimita dintre 3aos (i cosmos, trasat de mitul cosmo#onic este determinat cultural. Cultura (i societatea actual trasea2 limita 1iin&ei umane 4ntre palierul ra&ional (i cel ira&ional. Ira&ionalul este lsat 4n a1ara umanit&ii de1init de cultura actual a /ite2ei (i a in1orma&iei. Demersul consilierii se recomand 4n acest conte5t ca #arant al ne/oilor societ&ii actuale 4n care su.iectul inter/en&iei nu 4(i mai permite s 1ie pacient ci client. 'ela&ia economiei pu.lice pare a se muta 4n cea a ecomoniei psi3ice. Consilierul nu este departe de Ea /indeF un produs clientului su. :tatutul de pacient deran;ea2 o societate care tre.uie s 4(i marc3e2e 1oarte limpede modelele de inconduit. C3iar dac este o consecin& a mediului socio+cultural, consilierul tre.uie s ai. 4n /edere riscul pe care 4l presupune e5cluderea ira&ionalului din ori2ontul de interes al teoriei (i practicii. Consilierea 3olistic sus&ine drepturile e#ale ale celor dou paliere, ra&ional (i ira&ional 4n recuperarea 1iin&ei umane 4n 4ntre#ul su, la inter1eren&a dintre so/a (i psyche. Consilierea se dore(te un demers de tip 1ocal normat mai mult de Etimpul comunitarF dect de cel al indi/idului pe cnd psi3oterapiile, cele dinamice 4n special, 4ncearc s 4(i #estione2e demersul 4n special printr+un Etimp al indi/iduluiF. $ste pro.a.il ca di1icult&ile de separare ale domeniilor consilierii (i psi3oterapiei s 1ie determinate pe 1ond tocmai de oscila&ia indi/idului, a practicianului 4ntre ne/oile dictate de sinele su pro1und a1lat 4ntr+un spa&iu din ce 4n ce mai cli/at de realitatea socio+cultural te3nicist (i eul su de supra1a& prins 4n /ltoarea /ite2ei (i a in1orma&iei. Tre.uie 4ns mereu su.liniat pericolul produs prin trasarea a.solut a #rani&ei dintre personalitatea pro1und, topos al ira&ionalului (i cea de supra1a&, 4ntre inter/en&ia speci1ic pro1un2imilor (i cea adec/at supra1e&elor. 9erspecti/a 3olistic asupra personalit&ii umane poate 1i mult mai pro1ita.il su. aspectul restituirii umanit&ii indi/idului 4n 4ntre#ul su. A.ordarile de tip comportamental pot 1i considerate 4n anumite situa&ii unica solu&ie e1icient, 4ns, pe 1ond, tre.uie a/ut 4n /edere 1aptul c palierul a1ecti/ este su.iacent oricrui demers de inter/en&ie clinic. Din acest perspecti/ a 1ace consiliere pare a 1i opus cu a a.orda su.iectul 4ntr+o manier Jpsi3Kanalitic sau de tip a1ecti/, din demersul consilierii 1iind e5clus 1actorul ira&ional. - asemenea perspecti/ asupra consilierii considerm c nu este adec/at a 1enomenolo#iei su.iectului .ene1iciar al inter/en&iei de consiliere.

67 'ecomandarea 3olismului se re1er 4n special la considerarea J4n&ele#erea (i trireaK comportamentului su.iectului att din perspecti/ ra&ional ct (i su. aspectul ira&ionalit&ii sale, prin aplicare concertat a a.ordrilor de tip a1ecti/ cu cele de tip comportamental. Tre.uie &inut cont de 1aptul c te3nici 1undamentale de comunicare 4n consiliere, precum empatia, interpretarea, re1lectarea, nu pot 1i aplicate 1r recursul la 1actorul a1ecti/ (i ira&ional. E. Co c$"zii &'")r& #e%ei #r&#&#e -.iectul consilierii este personalitatea total a clientului, care inte#rea2 dimensiunea corporal (i cea psi3ic 4ntr+un stil de /ia& adaptat att mediului 1i2ic ct (i mediului socio+cultural. -.iecti/ul principal al perspecti/ei 3olistice rmne 4ns a.ordarea clientului printr+un ;udicios .alans 4ntre ira&ional (i ra&ional, 4ntre a1ect (i co#ni&ie. :. Li'#& '"/iec#e$or )e #r" )re*#ire& B 4e2ere& e4&$"rii 0i &$e Care este utilitatea unei perspecti/e antropolo#ice 4n discutarea a.ordrii 3olistice a consilierii O $ste limita, dintre 3aos+cosmos, ira&ional, ra&ional instituit cultural O Ce indic 4n mod esen&ial mitul cosmo#onic O Pn ce raport se a1l societatea actul cu 1actorul ira&ional O Care este pericolul e5cluderii 1actorului ira&ional din cmpul conislierii O Pn ce const a.ordarea 3olistic O Care este principala recomandare pe care o 1ace perspecti/a 3olistic 4n consiliereO C. R&)or#"$ 2i #re 0" 2&%e #e$e #eore#ice 8i )er'o &$i#&#e& co 'i$ier"$"i A. I #ro2"cere $& #e%& #r&#&# Pn consiliere, personalitatea este un concept care pune pro.lema personal a propriei structuri (i dinamici intrapsi3ice ca element 1undamental. .. O/iec#i4"$ $ec!iei :u.linierea importan&ei 1ormrii 4n consiliere prin 4n&ele#erea locului personalit&ii 4n e1icien&a inter/en&iei. C. Co ce)#e$e>c7eie #r&#&#e B $ec!ie personalitatea consilierului 'alorile consilierului D. Rez"%&#"$ #e%ei #r&#&#e $1icien&a consilierului este re2ultatul 1le5i.ilit&ii consilierului 4n a.ordarea pro.lematicii clientului, capacit&ii de implicare 4n non+de1ensi/ rela&ie (i al capacit&ii consilierului de a reali2a o sinten2 teoretico+te3nic adec/at. Capacitatea de #estiune a1ecti/ (i co#niti/ a consilierului este re1lectat de capacitatea de a+(i accepta propriile e5perien&e, de atitudinea po2iti/, de capacitate de an#a;are 4n rela&ie, de a se lsa perceput de ceilal&i a(a cum este, de a accepta responsa.ilitatea pentru propriul comportament, de a a/ea aspira&ii realiste (i de a+(i con(tienti2a sistemul de /alori. Balorile consilierului nu pot 1i total reprimate 4ntruct sunt e5primate att de elementele de cadru ct (i de reac&ia consilierul la con&inutul pro.lematicii Balorile consilierului nu pot 1i con(tient e5primate 4ntruct aduc

6, atin#ere procesului de autoe/aluare necesar indi/idurii clientului. Anali2a (i sinte2a corpului teoretico+te3nic se 1ace prin personalitatea consilierului care Econstruie(teF realitatea clientului. 9ersonalitatea consilierul este unul dintre elementele de cadru esen&iale 4ntruct se constituie 4ntr+un model pentru client. !esa;ul de 1ond pe care 4l emite personalitatea consilierului se re1er la c3iar pro.lematica constituit 4n o.iect al consilierii: consilierul a reu(it s 4(i ne#ocie2e di1eritele pro.leme personale. Pntruct a putut s 4(i oriente2e /ia&a spre sensul unei e5isten&e e1iciente poate s se indice ca #3id pentru client. Pn acest plan reiese, din nou, importan&a 1actorului a1ecti/ (i a raportului cu cel ra&ional. Capacitatea consilierului de a 1i putut dep(i pro.lemele speci1ice e5isten&ei sale presupune un .un indice de 1le5i.ilitate att la ni/el a1ecti/ Jira&ionalK ct (i ra&ional. $1icien&a este determinat 4ns de personalitatea consilierului 4n ansam.lul su (i este indicat de elemente precum capacitatea de a accepta propriile e5perien&, #ndire (i atitudine po2iti/ 1a& de lume, capacitatea de an#a;are 4n rela&i, capacitatea de a se lsa percepu&i de ceilal&i a(a cum sun, capacitatea de a accepta responsa.ilitatea pentru propriul comportamen, capacitatea de a a/ea aspira&ii realist, con(tienti2area propriului sistemului de /alori. A5iolo#ia este disciplina 1iloso1ic interesat de studiul #ene2ei, interac&iunii, ierar3i2rii /alorilor. Baloarea se 4ntemeia2 pe rela&ia social, prin raportarea (i coresponden&a o.iectelor sau 1aptelor cu tre.uin&ele mediului socio+cultural. De aceea, criteriile a5ilo#ice sunt dinamice (i determinate de e/olu&ia mediului pe care 4l sus&in. Ga ni/el #eneric, /alorile sunt ec3i/alente: nici un set de /alori nu poate 1i considerat a 1i superior altui set de /alori. Cu toate acestea, consilierul de&ine propriul sistem a5iolo#ic care se e5prim 4n procesul consilierii. 9rocesul consilierii este e1icient 4n condi&iile 4n care e5ist un anumit #rad de asonan& a5iolo#ic 4ntre consilier (i client 0 un optimum de asonan& 4ntre sistemele a5iolo#ice. Pn situa&iile e5treme 4n care 1ie sistemele a5iolo#ice sunt 1oarte apropiate, 1ie 1oarte 4ndeprtate procesul consilierii nu este e1icient. 9rincipala /aloare necesar consilierului este li.ertarea, /aloare care permite ale#eri creati/e (i responsa.ile. Acceptarea clientului repre2int premisa oricrui demers de sc3im.are, de2/oltare (i optimi2are. Capacitatea de acceptare a clientului, element esen&ial al demersului consilierii, se 4ntemeia2 pe un ;ust raport al consilierului cu sistemul su a5iolo#ic. Teoria 1urni2ea2 date (i apro5imea2 prin #enerali2are, 1acilitea2 4n&ele#erea 1enomenelor comple5e, pre2ice acolo unde limitele psi3ice Ja1ecti/e (i co#niti/eK ale cercettorului JconsilieruluiK inter/in. Teoria (i modelul teoretic repre2int un tip de a.ordare sistematic a pro.lemei. Teoria propune principii, discurs metaclinic. :altul din palierul speculati/ al teoriei 4n cel al strii de 1apt, al o.iectului 0 4n spe& al clientului 0 este a.rupt. 'ealitatea clientului este 1rec/ent di1icil de 4n&eles. Consilierul Econstruie(teF personalitatea clientului din sursele de in1orma&ie di1erite o1erite de acesta. $ste /or.a despre in1orma&ii 1actuale, e5plicite (i de in1orma&ii de pro1un2ime care sunt receptate pe canale implicite care nu mai &in de capacit&ile ra&ionale. Trecerea de la stilul directi/ la cel non+directi/ este sus&inut de a.ordarea relati/it a clientului. Gumea clientului este considerat di1erit de cea a consilierului. Pn consecin&, inter/en&ia directi/, con1orm personalit&ii consilierului nu este adec/at 4ntruct masc3ea2 realitatea di1erit a clientului. -rice teorie a 1ost conceput de un indi/id (i se 4nscrie 4n modalitate 4n care acesta a re+construit lumea, construc&ie acceptat la un moment dat (i de al&i indi/i2i, su.iec&i ai cuno(terii din acel domeniu. 'esorturile ima#inarului epistemic, (tiin&i1ic,

68 sunt re#late de psi3ismul con(tient dar 4n special de cel incon(tient. Insi#3t+ul, momentul Ea3aQF poart marca reor#ani2rii in1orma&iei la ni/elurile pro1unde ale personalit&ii. Apeten&a pentru o anumit teorie se a1l 4n rela&ie cu #radul de asemnare dintre structura (i dinamica psi3ic a creatorului de teorie cu cea a .ene1iciarului, a aspirantului la cuno(terea acelei teorii. Cu alte cu/inte (i 4n ca2ul 1ormrii 4n domeniul (tiin&ei modelul (i idealul sunt elemente determinante. Consilierul /a prelua teoriile care 4i par consistente su. aspect co#niti/, dar care 4n 1apt sunt sus&inute de structura (i dinamica personalit&ii sale 4n ansam.lu prin similarit&i cu personalitatea creatorului de teorie, de/enit ideal. E. Co c$"zii &'")r& #e%ei #r&#&#e 9ersonalitatea consilierului repre2int instrumentul esen&ial al inter/en&iei, 1iind modelul implicit de #estiune a situa&iilor de /ia& pro.lematice. :. Li'#& '"/iec#e$or )e #r" )re*#ire& B 4e2ere& e4&$"rii 0i &$e 9e ce 1actori se 1undamentea2 e1icien&a consilierului O Care sunt caracteristicile comportamentului e1icient al consilierului O Care sunt calit&ile necesare consilierului O Care sunt atitudinile ra&ionale pe care le poate a/ea consilierul 4n #estiunea ipote2elor de lucru sau a sistemului teoretic O 9rin ce se caracteri2ea2 personalitatea consilierului e1icient O Care sunt po2i&iile consilierului 4n raport cu sistemul su a5iolo#ic O Care sunt principiile utile 4n a.ordarea realit&ii clientului, din perspecti/ epistemolo#ic O Care este 1unc&ie epistemolo#ic a personalit&ii consilierului O Pn ce const trecerea de la stilul directi/ la cel non+directi/ O D. C&2r"$ *e er&$ &$ co 'i$ierii A. I #ro2"cere $& #e%& #r&#&# 'ela&ia de consiliere se de1ine(te prin intermediul unor elemente de re#lementare a 4ntlnirii. Ansam.lul acestor elemente, 4n 1orm lor particular constituie 1undamentul inter/en&iei. .. O/iec#i4"$ $ec!iei 9reci2area elementelor de cadru, ast1el 4nct s 1ie preci2at rolul (i rostul lor 4n demersul consilierii. C. Co ce)#e$e>c7eie #r&#&#e B $ec!ie cadrul consilierii D. Rez"%&#"$ #e%ei #r&#&#e !odalitatea 4n care este sta.ilit cadrului consilierii este determin e1icien&a demersului. Cadru consilierii este constituit din ansam.lul elementelor care re#lementea2 (i sus&in rela&ia dintre consilier (i client 4n sensul atin#erii o.iecti/elor speci1ice. Cadrul 1i2ic spa&ial se re1er la ansam.lul condi&iilor mediului am.iant 4n care se des1(oar consilierea. Cadrul 1i2ic temporar se constituie din modalitatea de raportare a consilierul la durat. Cadrul alian&ei de inter/en&ie este constituit din personalitatea consilierului (i in1luen&a acesteia asupra clientului. $lementul esen&ial de cadru al consilierii este personalitatea consilierului (i modalitatea 4n care acesta poate construi rela&ia cu clientul.

6= 'ela&ia de cadru se constuie 4ntr+un tip de Ealian&F 4ntre client (i consilier orientat de o.iecti/ele comune. Alian&a de inter/en&ie, element necesar pro#resului (i succesului consilierii, este determinat de personalitatea consilierului, de modul 4n care consilierul este perceput de client, de ni/elul de 4ncredere acordat. 9ersonalitatea consilierului (i modalitatea 4n care este perceput de client /a in1luen&a alian&a de inter/en&ie sta.ilit 4ntre consilier (i client 4n /ederea atin#erii o.iecti/elor demersului. Cadrul deontolo#ic al consilierii adun principii necesare re#lementrii rela&iei cu clientul. Pn acti/itatea sa, consilierul /a 1i #3idat att de drepturile clientului, de etica pro1esional ct (i de standarde morale, /alori indi/iduale (i culturale speci1ice clientului. 'e#ula 1undamental a oricrui cod etic pro1esional se 4ntemeia2 pe ideea c indi/idul tre.uie respectat (i prote;at, ceea ce de/ine posi.il numai 4n condi&iile 4n care consilierul este onest, inte#ru (i o.iecti/ 4n rela&ia sa cu clientul. Pn ordinea eticii pro1esionale (i a respectrii drepturilor clientului, consilierul tre.uie s 1ie #3idat de urmtoarele principii: primum non nocere, ;e le pensaA, dieu le #uerit, /is medicatri5 naturae, con1iden&ialitatea, rele/an&a, simetria. -.iecti/ul de 1ond al primei 4ntlniri cu clientul const 4n e/aluarea moti/a&iei pentru consiliere (i 4n testarea modalit&ilor de rela&ie speci1ice clientului 4n timp ce o.iecti/ul speci1ic se re1er la con&inutului pro.lematicii. Pn raport cu prima 4ntlnire clientul poate 1i adresat unui alt consilier. Clientul /a e5perimenta (i testa raportul su cu consilierul 4n prima 4ntlnire, prin comportamente implicite care /i2ea2 #radul de acceptan& al consilierului, capacitatea de a impune limite, interesul personal al consilierului, interesul material al consilierului, onestitatea consilierului. 'olul consilierul se constituie la inter1eren&a dintre e5pecta&iile clientului (i comportamentul su real. 9rima 4ntlnire este indicati/ pentru decursul rela&iei. Pn acest moment se condensea2 speci1icul interac&iunii care /a #u/erna rela&ia dintre consilier (i client. 9rima reac&ie, de natur a1ecti/, pe care o are att consilierul ct (i clientul este rele/ant. Aceast reac&ie o1er in1orma&ia .rut, ne+ela.orat J4n manier represi/+ culturalK, pri/ind personalitatea celuilalt a(a cum EpoateF 1i perceput. Pn anumite ca2uri, e/aluarea pro.lematicii clientului poate necesita mai multe 4ntlniri Jdou sau treiK. Ga 1inalul inter/iului de e/aluare se /a re/eni asupra re#ulilor care sus&in cadrul consilierii. %inalul consilierii este 4n #eneral decis 4mpreun cu clientul. $5ist situa&ii 4n care consilierul este cel care decide momentul terminrii rela&iei. Pn acest ca2 consilierul /a e5plora ne/oia clientului de a continua (edin&ele. Pn situa&ia 4n care clientul dore(te s ternine prematur procesul, consilierul /a interpreta comportamentul 1r 4ns a 1or&a clientul 4n continuarea 4ntlnirilor. Consilierul are sarcina de a+l sus&ine pe client 4n con(tienti2area alternati/elor, ale#erea (i urmarea celei mai .une modalit&i de re2ol/are a pro.lemelor sale. Pn /irtutea acestui enun&, e5ist situa&ii 4n care clientul tre.uie adresat unui alt consilier. Adresarea poate 1i perceput de client ca dero#are a competen&ei. Deci2ia de adresare a clientului este sus&inut de o .un ima#ine pro1esional a consilierului. Acesta 4(i cunoa(te capacit&ile sale (i poate ale#e cea mai indicat solu&ie pentru client, c3iar dac aceasta 4nseamn 4ntreruperea rela&iei de consiliere. 'olul consilierului 4n cadru este re2ultatul interac&iunii dintre e5pecta&iile clientului, modalitatea 4n care este 1antasmat (i comportamentul su real. Apro5imarea ct mai .un a personalit&ii reale a consilierului are /aloare de optimi2are. Ast1el, cunoa(terea rolului real al consilierului de ctre client este premisa unei rela&ii e1iciente. Consilierul tre.uie s 4(i de1ineasc rolul (i limitele sale 1r a

2) 4ncerca s EseducF, atra#e sau men&ine clientul 4n a1ara ne/oilor de sus&inere real ale acestuia. Pn #eneral, ideali2area consilierului repre2int o etap situat 4n de.utul rela&iei de consiliere. Ideali2area consilierului poate #enera di1icult&i dac este sus&inut de consilier. Consilierea, pri/it din perspecti/a teoriilor 4n/trii, repre2int un proces de restructurare comportamental 4n care personalitatea consilierului are rolul unui model. Ga ni/elul rela&iei, ideali2area ac&ionea2 ca 1actor de sta#nare. Consilierul, cu o ima#ine de sine de1icitar poate sus&ine clientul 4n aceast atitudine, resim&it ca #rati1icant. 'e1u#iul 4ntr+un rol pro1esional supracali1icat (i pre2entarea ca atare 4n 1a&a clientului este un indicator al du.iilor pro1esionale ale consilierului (i a unor marcate di1icult&ii de rela&ie. De(i consilierea de #rup este un concept relati/ rspndit nu s+a a;uns la un consens teoretic asupra acestei te3nici. "rupul se constituie 4ncepnd cu trei mem.ri care se in1luen&ea2 reciproc (i sunt in1luen&a&i la rndul lor de mediu. Pn consecin&, 4n orice #rup e5ist in1luen&e reciproce 4ns speci1icul #rupului de consiliere const 4n 1aptul c e1ortul de a in1luen&a trirea, #ndirea (i comportamentul este deli.erat. Ast1el, 4n consilierea de #rup, interac&iunea dintre indi/i2i este 1olosit 4n scopul de a 1acilita 4n&ele#erea de sine (i sc3im.area comportamental. E. Co c$"zii &'")r& #e%ei #r&#&#e %iecare element de cadru re1lect personalitatea consilierului (i are in1luen& determinant asupra e1icien&ei demersului. :. Li'#& '"/iec#e$or )e #r" )re*#ire& B 4e2ere& e4&$"rii 0i &$e Pn ce const cadrul 1i2ic al consilierii O Care sunt recomandrile principale pri/ind amena;area cadrului 1i2ic al consilierii O Cum poate 1or&a clientul cadrul temportal al consilierii O Pn ce const cadrul alian&ei de inter/en&ie O Care sunt perspecti/ele care interac&ionea2 4n rela&ia de consiliere O Ce /i2ea2 comportamentele prin care clientul testea2 personalitatea consilierului O Care sunt principiile deontolo#ice ale consilierii O Care sunt normele de aplicare a principiului con1iden&ialit&ii O Care este o.iecti/ul esen&ial al primei 4ntlniri cu clientul O Pn ce condi&ii poate 1i adresat clientul unui alt consilier O Care este rolul consilierului O Cum este ima#inat consilierul EatotputernicF O Pn ce situa&ii nu este prescris consilierea de #rup O Care sunt o.iecti/ele consilierii de #rup O Care sunt limitrile consilierii de #rup O E. Te7 ici 0" 2&%e #&$e B co 'i$iere A. I #ro2"cere $& #e%& #r&#&# $lemente ale comportamentul e1icient al consilierului sunt condensate su. 1orma unor Econduite prototipF care nu au e1ect ca recomandri co#niti/e, ci maniere de mani1estare implicit a consilierului, #ra&ie 1ormrii sale. .. O/iec#i4"$ $ec!iei

26 In/entarierea principalelor repere te3nice aplica.ile 4n demersul consilierii. C. Co ce)#e$e>c7eie #r&#&#e B $ec!ie tehnici de consiliere relaie de tip suporti' D. Rez"%&#"$ #e%ei #r&#&#e 'ela&ia de tip suporti/ constituit 4n cadrul consilierii este o rela&ie intens (i dinamic sus&inut 4n special de palierul a1ecti/ al consilierului. 9si3oterapia suporti/ urmre(te 4n special 1unc&ia protecti/ a demersului 4n ordinea resta.ilirii unui ec3ili.ru psi3ic. Pn 2ona comun cu consilierea, psi3oterapia suporti/ are ca o.iecti/ adaptarea la mediul social prin 4m.unt&irea a.ilit&ilor de ne#ociere (i #estionare a con1lictului. 'ela&ia de tip suporti/ este util 4n situa&iile de cri2 0 clien&i cu di1erite adic&ii, cu de2adaptare masi/, cu pro.lematc psi3osomatic. !esa;ul non+/er.al al consilierului este o consecin& a dinamicii personalit&ii sale (i este determinat de palierul a1ecti/. De aceea, controlul ra&ional al mesa;ului non+/er.al este di1icil (i oricum ine1icient prin caracterul de1ensi/. Comportamentul non+/er.al are att determina&ii culturale ct (i speci1ice indi/iduale de care se /a &ine cont 4n interpretare. A.ilitatea 4n domeniul comunicrii non+/er.ale este un 1actor necesar consilierului e1icient. :unt pre2entate caracteristicile unei comunicri e1iciente Jempatie, autenticitate, neutralitate .ine/oitoare, speci1icitateK (i practici care a1ectea2 comunicarea. Pn&ele#erea empatic se 1undamentea2 pe un proces de identi1icare, prin adoptarea cadrului de re1erin& intern al clientului. 9resupune un rspuns sen2iti/, adaptat (i non+e/aluati/ la sentimentelor (i tririle clientului. $mpatia const esen&ial 4n capacitatea de transpunere 4n situa&ia clientului, 1r a 1i 4ns un e1ect al 4ncercrii de identi1icare cu acesta. Autenticitatea repre2int capacitatea consilierului de a 1i el 4nsu(i, 1r a a/ea ne/oie s se apere printr+o atitudine ri#id. $ste consecin&a con#ruen&ei dintre reac&iile interne (i atitudinea e5tern. Pn situa&ia 4n care consilierul nu poate con&ine reac&ii a1ecti/e ale clientului comunicare se .loc3ea2 iar procesul consilierii e(uea2. $5ist #rade ale autenticit&ii care /aria2 de la o atitudine impersonal (i 1olosirea timpului trecut la raportul personal cu consilier (i 1olosirea timpului pre2ent. Consilierul are o atitudine de acceptare neutru .ine/oitoare, non+posesi/ sau directi/. Atitudine po2iti/ creea2 clientului sen2a&ia c este acceptat de consilier 4n mod necondi&ionat de sistemul de /alori sau comportament. Capacitatea de acceptare a clientului sustinut de o atitudine po2iti/ non+posesi/, de neutralitate .ine/oitoare, este simetric ni/elului de acceptare de sine (i auto+respect al consilierului. Atitudinea po2iti/ se re1er la capacitatea consilierului de a percepe clientul ca pe o persoan dotat cu calit&ile necesare re2ol/rii pro.lemelor. Aceast atitudine permite clientului demontarea (i reconstruc&ia modalit&ilor de aprare, autenticitatea 4n rela&ie. Pn ca2ul 4n care consilierul nu poate sus&ine atitudinea de neutralitate .ine/oitoare procesul consilieri este .locat. Neutralitatea .ine/oitoare adoptat 1omal poate s de/in o atitudine construit prin represia tririlor consilierului. :peci1icitatea se re1er la capacitatea consilierului de a da e5presie speci1ic tririlor clientului. Capacitatea de a Epune 4n cu/ntF 4ntr+o manier adec/at a1ectele, repre2entrile suscitate de procesul de consiliere (i este determinant pentru susccesul consilierii.

22 Comportament de1ensi/ al consilierului este indicat de ne/oia sa de a da s1aturi (i solu&ii, a e/alua, a 4n/ino/&i, a morali2a, a interpreta, a anali2a, a etic3eta, a comanda, a 1i directi/, a lauda, a simpati2a, a acorda suportul la modul #eneral, a amenin&a, a a/erti2a, a e/ita, a condi&iona, a patrona, a impune reluarea unui su.iect. :unt repre2entate te3nici 1undamentale 1olosite 4n consiliere: te3nica intero#ati/, te3nica ascultrii, te3nica tcerii, te3nica re1lectrii, te3nica sumari2rii, identi1icarea temei, e5primarea (i modelarea a1ectelor, interpretarea, con1runtarea cu 1lu5ul repre2entati/, re2ol/area de pro.leme, te3nici #estaltiste Jpersonali2area discursului, trans1ormarea 4ntre.rilor 4n a1irma&i, asumarea responsa.ilit&ii, ;ucarea rolului proiectat, te3nica scaunului #olK, te3nici comportamentale Jdesensi.ili2area sistematic, contractul comportamental, modelarea socialK (i direc&ii ale optimi2rii personale. E. Co c$"zii &'")r& #e%ei #r&#&#e $1icien&a Ete3nicF 4n consiliere este e1ectul 1ormrii (i al prelurii e5plicite de prescrip&ii comportamantale. :. Li'#& '"/iec#e$or )e #r" )re*#ire& B 4e2ere& e4&$"rii 0i &$e Care sunt caracteristicile rela&iei de tip suporti/ O Care sunt canalele prin care se comunic non+/er.al O Pn ce const Ecomportamentul de pre2en&F al consilierului O Are sunt caracteristicile unei comunicri e1iciente O Pn ce const atitunidea empatic a consilierului O Care sunt indicatori ai de1icien&ei 4n atitudinea empatic O Ga ce se re1er caracteristica autenticit&ii consilierului O Care sunt o.stacolele a.ordrii unei atitudini neutru+.ine/oitoare O Care sunt practicile cu e1ect ne#ati/ 4n comunicare O Care sunt pricipalel tipuri de 4ntre.ri 1olosite 4n te3nica intero#ati/ O Care sunt 1actorii care sus&in ascultarea acti/ O Care sunt 1unc&iile po2iti/e (i ne#ati/e ale sus&inerii tcerii clientului O Pn ce const te3nica re1lectrii (i a sumari2rii O Care sunt temele 1rec/ente a.ordate de clien&i O Pn ce const e5primarea (i modelerea a1ectelor O Care sunt pricipalele metode interpretati/e O Pn ce const te3nica con1runtrii cu 1lu5ul repre2entati/ O Care sunt metodele de #enerare a solu&iilor alternati/e 4n cadrul re2ol/rii de pro.leme O 9e ce capacit&i co#niti/e se .a2ea2 procesul re2oluti/ O Care sunt etapele procesului re2oluti/ O Care sunt principalele te3nici #estaltiste 1olosite 4n consiliere O Care sunt principalele te3nici conportamentale 1olosite 4n consiliere O Care sunt direc&iile principale ale optimi2rii personale O 1F. E$e%e #e 2e co 'i$iere B 'i#"&!ii ')eci0ice A. I #ro2"cere $& #e%& #r&#&# Consilierea 4n situa&ii particulare presupune a.ilit&ii speci1ice pe 1ondul di1icult&ilor, a ur#en&ei (i caracterului dramatic al di1eritelor situa&ii de /ia&.

2L .. O/iec#i4"$ $ec!iei 9re2entatarea elementor de teorie (i te3nic utile 4n situa&ii speci1ice de consiliere. C. Co ce)#e$e>c7eie #r&#&#e B $ec!ie cri, pierdere reacie la 2oal so/atic conflict D. Rez"%&#"$ #e%ei #r&#&#e 9si3iatric se 1ace di1eren&a dintre an#oas (i an5ietate: an#oasa este an5ietate cu acompaniament somatic Jconstric&ie larin#ian, toracic, al#ii precordialeK. An#oasa are un con&inut psi3o1i2iolo#ic 4n timp ce an5ietatea unul psi3ic. Pn situa&ia an#oasei sunt e5puse pricipalele etape ale inter/en&iei: identi1icarea surselor de an#oas, con(tienti2area semnelor an#oasei, de2/oltarea unor a.ilit&i (i comportamente de #estiune a an#oasei, sta.ilirea (i men&inerea unui suport social adec/at, de2/oltarea unui stil de /ia& adec/at, de2/oltarea stimei de sine. Consilierea pe pro.leme de se5ualitate are ca o.iect att pre/en&ia ct (i remedierea anumitor pro.leme. Condi&ia ini&ial a e1icien&ei 4n consilierea pe pro.leme de se5ualitate este un .un raport al consilierului cu propria se5ualitate. 9rin consiliere, indi/idul este a;utat s 4(i opera&ionali2e2e educa&ia se5ual primit din mediul su 4n comportamente se5uale adaptate (i responsa.ile. Pn consilierea personanelor cu ne/oie speciale se /or a/ea 4n /edere att condi&iile speciale de care clien&ii au ne/oie ct (i percep&ia nerealist a acestora care are un impact ne#ati/ supraadu#at pe ima#inea de sine (i determin comportamente supra+de1icitare. <na din pricipalele pro.leme ale acestei cate#orii de clien&i const 4n sen2a&ia de i2olare pe care o resimt acut. 9rin di2a.ilit&ile de natur 1i2ic, a1ecti/ sau co#niti/, aceast cate#orie de clien&i este i2olat ca e1ect al etic3etrii, atri.uirii, stereotipului (i a imposi.ilit&ii de a .ene1icia de 1acilit&ile o1erite de comunitate. Din acest punct de /edere consilierul tre.uie s 1ie in1ormat 4n pri/in&a condi&iilor de mediul social 4n care trie(te clientul cu ne/oi speciale. Clientul cu ne/oi speciale se con1runt cu trei cate#orii de pro.leme care se determin reciproc: condi&iile (i ne/oile sale speciale, percep&ia nerealist a di1eritelor persoane din mediul social, pro1esional, impactul percep&iei nerealiste asupra ima#inii de sine. Pn consilierea pentru emi#ran&i o.iecti/ul pricipal const 4n 4n&ele#erea di1eren&elor culturale dintre mediul de pro/enien& (i cel actual al clientului (i inter1eren&a dintre cele dou culturi. 9ro.lema care se pune apsat 4n consilierea inter+ cultural se re1er la raportul 4n care se a1l consilierul cu /alorile sale (i modul de repre2entare al comportamentul uman. Condi&ia minimal, pentru a putea trece 4n dimensiunea inter+cultural, este asumarea coerent a propriilor /alori (i capacitatea de acceptare a unor /alori deprtate de cele personale. -.iecti/ul principal al consilierii emi#ran&ilor este determinarea speci1icului inter1eren&ei dintre cele dou culturi. Inter1eren&a poate pro/oca situa&ii con1lictuale c3iar dac Edistan&a culturalF dintre cultura de ori#ine (i cea actual este minimal. 9entru atin#erea acestui o.iecti/, consilierul tre.uie s de&in in1orma&ii despre codul cultural e5istent 4n cultura de ori#ine. Inter/en&ia se poate reali2a prin 1olosirea alternati/ a celo dou coduri culturale, pentru a de/elopa natura con1lictului.

2* -.iecti/ul principal a inter/en&iei de cri2 const 4n e/itarea consecin&elor ma;ore (i sta.ilirea unui moment de ec3ili.ru 4n dinamica personalit&ii clientului. Cri2a este perceput de client ca #eneratoare de consecin&e cu e1ect catastro1al asupra /ie&ii sale indi/iduale (i 1amiliale. $1ecte cri2ei sunt corespondente modalit&i percepti/e distorsionate 4n care situa&ii cotidiene capt dimeniunii ma;ore. :unt pre2entate etapele inter/en&iei de cri2: a 4n&ele#e prin ce anume trece clientul, ce simte (i #nde(te ; a sta.ili de comun acord cea mai .un solu&ie ; a discuta alternati/e de implementare a solu&iei con/enite. Consilierea pentru situa&ia de pierdere se re1er la toate situa&iile 4n care clientul este separat de un o.iect in/estit. De aceea, situa&ia de pierdere se re1er att la e/enimentele trite ne#ati/ ct (i la cele trite po2iti/. :unt discutate cele dou cate#orii importante de pierdere, doliului (i di/or&ul (i elemente de inter/en&ie. Pn ca2ul pierderii rpin deces, sarcina consilierului const 4n a sus&ine tra/aliul de doliu 0 de2in/estirea treptat a persoanei disprute (i rein/estirea o.iectelor actualit&ii. !odelul propus de 8u.ler 'oss este /alid 4n orice situa&ie de pierdere, indicnd 1a2ele necesare ela.orrii psi3ice a 4mpre;urrii. Consilierea clien&ilor a1la&i 4n situa&ia de .oal JsomaticK repre2int un demers de cri2. Boala aduce 4n discu&ie 4ntre#ul uni/ers de /ia& al clientului, personalitatea (i identitatea acestuia. Pn 1unc&ie de #ra/itatea a1ec&iunii, resim&it att la ni/el somatic, ct 4n special la ni/el ima#inar J1unc&ia dia#nosticului 4n ne#ocierea cu .oalaK, .oala pune 4n discu&ie (i ori2ontul social al clientului. Pn consilierea clien&ilor a1la&i 4n situa&ie de .oal somatic se /a a/ea 4n /edere modalitatea 4n care este ima#inat .oala (i mecanismele de aprare acti/ate, re#resia (i dene#area. :unt pre2entate elemente ale consilierii situa&iei de con1lict, 1unc&iile acesteia, roluri 4n ne#ociere, strate#i de a re2ol/are a con1lictului (i erori de ar#umentare. E. Co c$"zii &'")r& #e%ei #r&#&#e %iecare situa&ie special de /ia& necesit, 4n /ederea a.ordrii e1iciente, cunoa(terea principalelor resorturi ale reac&iei la realitatea traumatic. :. Li'#& '"/iec#e$or )e #r" )re*#ire& B 4e2ere& e4&$"rii 0i &$e
Care sunt etapele inter/en&iei 4n situa&ia de an#oas O De ce este condi&ionat e1icien&a inter/en&iei 4n pro.lematica se5ual O Care sunt cate#oriile de pro.leme cu care se con1runt clientul cu ne/oie speciale O Care ste o.iecti/ul principal 4n consilierea emi#ran&ilor O Care sunt e1ectele situa&iei de cri2 O Ce are 4n /eder consilierul 4n #estionarea situa&iei de cri2 O Care sunt etapele inter/en&iei 4n situa&ia de cri2 O Pn ce const situa&ia de pierdere O Care este caracteristica actual a raportului pe care mediul socio+cultural 4n are cu decesul (i moartea O Care sunt 1unc&iile ritului 1unerar O Care sunt 1a2ele tririi situa&iei de di/or& O Care sunt a/anta;ele pre2entate de situa&ia de con1lict O Care sunt 1unc&iile acti/ate 4n situa&ia de con1lict O

G. A)$ic&!ii, &. Te'# 2e &"#oe4&$"&re, 6. Ce tip de rela&ie se instituie 4ntre consilier (i clientul su O

2 a. .. c. d. e. participare (i cola.orare reciproc; opo2i&ie; distan& reciproc; alian&; cole#ialitate;

2. 9si3oterapia (i consilierea se a1l 4ntr+o rela&ie de: a. asociati/; .. de opo2i&ie; c. dis;uncti/; -. Consilierului, prin demersul su, se aseamn 4n special cu un: a. psi3oterapeut analitic; .. so1roterapeut; c. psi3oterapeut E1ocalF; d. psi3analist; e. 3ipnoterapeut. 9. Ce este proiec&ia din perspecti/a consilierului O a. un tip de aprare ar3aic; .. opera&ia prin care su.iectul e5pul2ea2 din sine (i locali2ea2 4n altul calit&i, sentimente, dorin&e, c3iar Eo.iecteF pe care nu le cunoa(te sau le re1u2 4n sine 4nsu(i; c. o manier de /oluntar de de1ormare a realit&ii, . An5ietatea e5isten&ial este produs de: a. trecutul indi/idului; .. con(tiin&a condi&iilor e5isten&ei; c. #rupul de apartenen&; d. con(tiin&a li.ert&ii (i a necesit&ii de a ale#e; e. consecin&ele deci2iei, ale ale#erii. 7. 9rincipalele calit&i ale consilierului sunt: a. dependen&; .. 4nc3idere 4n sine; c. capacitatea de a accepta; d. 1le5i.ilitate; e. sinceritate. C. Pn care dintre 2onele indicate de pro5emic se recomand situarea consilierului 1a& de clientul su O a. 2ona intim; .. 2ona personal; c. 2ona social; d. 2ona pu.lic; e. nici una. 8. Comportamentul de1ensi/ al consilierului este indicat de ne/oia acestuia de: a. a da s1aturi (i solu&ii; .. a morali2a;

27 c. d. a sus&ine e5presia a1ecti/ a clientului; a e/alua, a 4n/ino/&i;

E. Desensi.ili2area sistematic este o te3nic: a. #estaltist; .. tran2ac&ional c. comportamental; Din perspecti/a lui Carl 'o#ers an5ietatea este: a. o 1als pro.lem a clientului; .. re2ultatul distan&ei dintre ima#inea de sine (i e5perien&a indi/idului; c. re2ultatul incon#ruen&ei dintre eul ideal (i cel real. /. R')" '"ri$e $& #e'#"$ 2e &"#oe4&$"&re, Pntre.area 6 R aSd Pntre.area 2 R a Pntre.area L R c Pntre.area * R aS. Pntre.area R .SdSe

Pntre.area 7 R cSdSe Pntre.area , R c Pntre.area 8 R aS.Sd Pntre.area = R c Pntre.area 6) R .Sc C. EHe%)$e 2e #e'#e 2e &"#oe4&$"&re 2i #o&# %&#eri& (co 0or% )recizri$or )ri4i 2 e4&$"&re& e$ec#ro ic 2i A oc#o%/rie 2FFG+, 6. Con1orm Asocia&iei Britanice de resort, scopurile consilierii se re1er la a sus&ine (i 1a/ori2a: a. autoacceptarea; .. de2/oltarea resurselor pro1esionale; c. traumatismele; d. maturi2area; e. cunoa(terea de sine. 'T:9<N: R aS.SdSe

2,

2. -.iecti/ul consilierii const 4n a a;uta clientul s: a. retriasc e5perien&ele timpurii; .. 4n&elea# (i clari1ice modalitatea 4n care 4(i percepe /ia&a; c. uite 4ntmplrile neplcute; d. 1ie 4n cea mai .un 1orm 1i2ic; e. 4n/e&e s 4(i atin# scopurile esen&iale. 'T:9<N: R .Se L. $ste ade/rat urmtorul enun& O 9rocesul consilierii pune pro.lema modalit&ilor de 4n/&are ct (i a condi&iilor 4n care o personalitate se poate de2/olta 4n mod optim. 'T:9<N: R A *. Demersul consilierii se centrea2 pe: a. dimensiunea pre/enti/ a tul.urrilor comportamentale; .. tratarea tul.urrilor psi3osomatice; c. dimensiunea re2ol/rii de pro.leme; d. resuscitarea e5perien&elor primilor ani de /ia&; e. de2/oltare (i optimi2are personal. 'T:9<N: R aScSe. a1ecti/e (i

. Ni/elul de de2/oltare (i optimi2are personal este indicat de : a. capacitatea de desc3idere spre noi e5perien&e; .. sentimentul de /alori2are a poten&ialului propriu; c. capacitate de auto+re1le5ie; d. perceperea sc3im.rilor de sine po2iti/e; e. e1icien&, 1le5i.ilitate, creati/itate, respin#erea rutinei. 'T:9<N: R aS.ScSdSe 7. $ste ade/rat urmtorul enun& O Conceptul de cultur e5presi/ se re1er la e5isten&a de mi;loace institu&ionali2ate prin care o cultur permite descrcarea tensiunilor pro/ocate prin represia speci1ic 'T:9<N: R A ,. 9rin modelul de inter/en&ie se 4ncearc: a. scoaterea indi/idului 4n a1ara culturii; .. men&inerea indi/idului 4n cadrul modelului e5presi/; c. pre/en&ia modalit&ilor de inconduit. 'T:9<N: R .Sc. 8. Pn perioada post.elic apare: a. consilierea pentru situa&ia de cri2a; .. consilierea pentru situa&ii de pierdere; c. consilierea pentru emi#ran&i. 'T:9<N: R aS.Sc =. $ste ade/rat urmtorul enun& O

28 !odelele e5presi/e sunt supape de si#uran& ale ordinii sociale, sunt o 1orm de Ecomentariu meta+socialF care codi1ic tensiunile societ&ii. 'T:9<N: R A 6). 9e care din urmtoarele dimensiuni este centrat demersul consilierii: a. pre2ent (i /iitor; .. normalitate; c. spa&iul de2/oltrii; d. actualitate; e. termen scurt. 'T:9<N: R aS.Sc SdSe 66. Pn care dintre urmtoarele cate#orii pot 1i dispuse o.iecti/ele consilierii: a. promo/area strii de .ine (i a snt&ii clientului; .. de2/oltarea personal a clientului; c. pre/en&ia situa&iilor care aduc atin#ere strii de .ine (i de2/oltrii personale a clientului. 'T:9<N: R aS.Sc 62. Care dintre urmtorii autori au contri.uit la constituirea (i de2/oltarea domeniului consilierii: a. @esse B. Da/is; .. Cli11ord Beers; c. @o3n >eiser#; d. %ranD 9arsons; e. :tanleA "rand/ille >all. 'T:9<N: R aS.SdSe 6L. Din perspecti/a 1undamentelor sociolo#ice, sarcina consilierului const 4n: a. identi1icarea modului 4n care condi&ionrile sociale determin rela&iile sale, 4ntr+o manier po2iti/ sau prin producerea de con1lict; .. recuperarea trecutului clientului; c. anali2a modalit&ilor de ac&iune a controlul social 4n di1eritele spa&ii de e5isten& ale clientului. 'T:9<N: R aSc 6*. Pn ce tar european a 1ost desc3is 4n 6=6,+6=68 <iroul de consiliere a prinilor i tinerilor O a. %ran&a; .. "ermania; c. $l/e&ia; d. -landa; e. Austria. 'T:9<N: R c 6 . <n .un ni/el al stimei de sine este indicat de: a. sentimentul de autoapreciere; .. comportament dependent; c. e#ocentrism; d. 4ncredere 4n propriile capacit&i;

2= e. asumarea de responsa.ilit&i; 'T:9<N: R aSdSe 67. $ste ade/rat urmtorul enun& O Consilierea urmre(te de2/oltarea comportamentului de tip inten&ional, 1le5i.il, producti/ al clientului. 'T:9<N: R A 6,. :tima de sine: a. este re2ultatul interac&iunii dintre $ul real (i $ul ideal; .. depinde de resursele mene2ice ale su.iectului; c. este /ectorul care or#ani2ea2 raportul dintre $ul somatic (i cel psi3ic; d. este o dimensiune op&ional a personalit&ii; e. se opera&ionali2ea2 prin atitudinea 1a& de sine, prin 'spunsam.lul a1irma&iilor pu.lice sau pri/ate despre sine. 'T:9<N: R aScSe 68. De1icien&e ale stimei de sine sunt indicate de : a. nepsare sau re.eliune; .. incapacitatea de implicare; c. ni/elul de studii; d. dele#area responsa.ilit&ii. e. dependen&. 'T:9<N: RaS.SdSe 6=. $ste ade/rat urmtorul enun& O Consilierul nu este o iposta2 a autorit&ii ci un partener al clientului 4mpreun cu care /i2ea2 o.iecti/e comune. 'T:9<N: R A 2). $ste ade/rat urmtorul enun& O Din perspecti/a 1undamentelor etice ale consilierii, domeniul lui este limitea2, periclititea2, anulea2 li.ertatea indi/idului. 'T:9<N: R % 26. $5plica&ia metapsi3olo#ic psi3analitic este complet numai dac a.ordea2 1enomenul psi3ic su. urmtoarele trei aspecte: a. te3nic; .. dinamic; c. istoric; d. economic; e. topic+structural. 'T:9<N: R .SdSe 22. Din perspecti/a lui Carl 'o#ers an5ietatea este re2ultatul: d. distan&ei dintre ima#inea de sine (i e5perien&a indi/idului; e. 1als pro.lem a clientului; 1. re2ultatul incon#ruen&ei dintre eul ideal (i cel real. 'T:9<N: R aSc

L)

2L. 9e care din urmtoarele dimensiuni este centrat demersul psi3oterapiei: a. patolo#ie Jne/ro2eK .. trecut; c. termen lun#; d. reconstruc&ie; e. pro.lematic pro1und. 'T:9<N: R aS.Sc SdSe 2*. $ste ade/rat urmtorul enun&: :copul esen&ial al consilierii de tip e5isten&ialist const 4n sus&inerea clientului 4n descoperirea de noi semni1ica&ii ale /ie&ii cu consecin& 4n reducerea an5iet&ii asociate pericolului non+e5isten&ei. 'T:9<N: R A 2 . Care sunt, 4n /i2iune ra&ional+emoti/, ideile ira&ionale ma;ore: a. indi/idul tre.uie s se #ndeasc 4n mod constant la posi.ilitatea de a 1i implicat 4ntr+o situa&ie periculoas; .. este mai u(or s 1u#i de responsa.ilitate (i di1icult&i dect s te implici, s te con1run&i cu acestea; c. indi/i2ii au ne/oie s depind de ceilal&i (i s 1ie condu(i de cine/a cu autoritate, mai puternic; d. e/enimentele din trecut determin comportamentul pre2ent (i nu pot 1i sc3im.ate; e. e5ist 4ntotdeauna un rspuns precis (i corect la orice pro.lem (i este catastro1al s nu 4l #se(ti; 'T:9<N: R aS.Sc SdSe