Sunteți pe pagina 1din 10

CETATEA PLATONICA Doua pasiuni inflacarau sufletul lui Platon inca din anii adolescentei : filosofia si politica .

Politica era prima si cea mai veche dorinta a sa . O spune chiar el insusi in Scrisoarea a saptea : Tanar inca planuiam sa ma ocup de tre!urile pu!lice " de indata ce voi fi dispus de mine . Aceasta dorinta nu sa stins niciodata pe tot parcursul vietii lui. E un fapt caruia ii stau marturie insasi operele si calatoriile lui Platon in #icilia . In masura in care este filosof " Platon este politician in sensul cel mai adevarat si inalt . Asa ne spune si el su! masca lui #ocrate in Gorgias . Cred ca ma aflu printre putinii atenieni" ca sa nu spun ca sunt sin$urul care se ocupa cu adevarata arta a politicii " ca sunt sin$urul dintre cei de acum care face politica . Dealtfel " era sin$urul lucru posi!il in epoca lui . Educatia " sociala si politica " era sin$ura actiune politica po%itiva posi!ila . Insasi activitatea sa filosofica era politica . Cred ca e interesant citatul lui &ilamovit% " care ne spune : #coala lui Platon se ocupa desi$ur cu matematica si dialectica " dar nu ca sa forme%e matematicieni sau sofisti " ci !ar!ati ai vietii de toate %ilele " politicieni " care sa se inspire ca si el din principii politice adevarate si care sa reali%e%e poate opera ce lui nu'i fusese dat sa o reali%e%e . Platon credea ca ceea ce se desfasura in (urul lui nu era politica adevarata " ca viata politica de atunci a Atenei si a celorlalte cetati $recesti era in intre$ime o mare $resala . Credea ca toate tre!uie sa se schim!e din temelii . #car!it de a!u%ul celor nepriceputi si de supunerea celor mai !uni " el condamna cu intransi$enta radicala toate valorile politice consacrate . Nu scapa criticii lui nici marii !ar!ati ai tarii sale " nici Themistocle " nici Pericle . #i acestia se inselasera in principalele actiuni ale vietii lor politice . In Gorgias " Platon spune ca si ei impreuna cu atatia altii au contri!uit la distru$erea tarii lor : Au coplesit imprudent si nedrept cetatea cu porturi " santiere maritime " cu %iduri " impo%ite si alte nesa!uinte . Care este totusi ideea cetatii ) Oricare ar fi ea " !ineinteles " pana la urma se spri(ina pe sursa prima a vietii " pe telul tuturor celorlalte teluri " pe principiul unificator universal " pe !ine . *inele este telul suprem atat al actiunii cat si al teoriei " al sufletului su! toate aspectele lui . Totusi " pentru ca sufletul sa se poata apropia de !ine " tre!uie ca el insusi sa se intre$easca . #i a(un$e acolo atunci cand isi e+ercita pe deplin toate puterile . ,iecare virtute a lui este o astfel de e+ercitare . ,iecarei puteri sufletesti ii corespunde o forma distincta de virtute . #tim de(a ca puterile sufletului " functiile sufletesti sunt trei : lo$ica " vointa " dorinta . -irtutea functiei lo$ice este intelepciunea " a vointei vite(ia " a dorintei cumpatarea . E+ista si puterea care pune toate aceste functii speciale ale virtutii in locul ce li se
.

potriveste " le pune de acord " le confera unitate " le face virtutea virtutiei " !ineinteles intr'un lim!a( filosofic . -irtutea dreptatii este primul principiu al eticii platoniciene . #i nu ar fi putut sa fie decat asa / acolo unde ratiunea este invocata ca principiu primordial al vietii tre!uia ca si teoria morala sa porneasca de la aceasta aspiratie ce constituie in sfera actiunii e+presia spiritului clasic $rec " adica manifestarea ratiunii . Pentru a intele$e mai !ine ideea de dreptate as dori sa ma raporte% la 0itul lui 12$es aparut in 3epu!lica lui Platon " care dintr'o parere strict personala cred ca reflecta epicentrul realitatii in care noi " oamenii " $ravitam . Cateva idei despre acest mit . Cei care practica dreptatea o fac fara voie " din pricina neputintei de a face nedreptati " am intele$e lesne " daca ne'am $andi in felul urmator : sa dam dreptului si celui nedrept in$aduinta de a face ceea ce vor si apoi sa'i urmarim privind incotro ii va duce pofta fiecaruia . Ei !ine " il vom prinde pe omul cel drept in fla$rant delict " indreptandu'se spre aceeasi tinta ca omul nedrept datorita poftei de a avea mai mult " pe care orice fire o urmareste ca pe un !ine 4 doar le$ea si forta o conduc spre pretuirea e$alitatii . Asemenea in$aduinta " despre care vor!eam anterior " ar fi ma+ima " daca ei ar avea puterea pe care se %ice ca a avut'o odinioara 12$es se povestea " astfel " ca omul acela era pastor in slu(!a re$elui de atunci al L2diei . Intamplandu' se sa vina o ploaie mare si un cutremur " pamantul s'a crapat si s'a cascat o prapastie su! locul unde el se afla . -a%and acestea si mirat fiind " pastorul a co!orat in prapastie si a va%ut multe lucruri de !asm " printre care si un cal de arama " $ol pe dinauntru " cu mici porti . -arandu'si capul pe acolo a va%ut inauntru un mort " de statura mai mare decat firesc pentru un om . Pastorul nu lua nimic altceva decat un inel de aur pe care mortul " altfel $ol " il avea la mana si iesi . La adunarea o!isnuita a pastorilor " cand i se trimiteau lunar produsele pastoritului " veni si pastorul avand inelul . Ase%andu'se laolalta cu ceilalti " i s'a intamplat sa rasuceasca piatra inelului catre sine " spre interiorul mainii si " facand aceasta " deveni neva%ut pentru cei de fata " care vor!eau despre el ca despre unul plecat . El se mira si atin$and usor inelul rasuci piatra in afara " redevenind vi%i!il . 1andindu'se sa pro!e%e daca inelul avea intr'adevar aceasta putere " i se intampla astfel : cand intorcea piatra inauntru devenea neva%ut " cand o intorcea in afara 4 vi%i!il . *a$and de seama aceasta " orandui sa fie printre solii trimisi la re$e si a(un$and acolo " il insala cu re$ina . Apoi " impreuna cu ea " ii pre$ati re$elui uciderea si ii lua astfel domnia . Asadar " daca ar e+ista doua astfel de inele si daca pe primul l'ar avea omul drept si pe celalalt omul nedrept " se poate crede ca nimeni nu s'ar dovedi in asemenea masura stana de piatra " incat sa tina calea dreptatii si sa ai!a taria de a se infrana de la !unul altuia
5

fara sa se atin$a de el . Insa " facand asa ceva " prin nimic nu s'ar deose!i omul drept de celalalt " ci amandoi s'ar indrepta spre aceleasi fapte . Asa fiind " aceasta este o !una dovada si defapt ideea mitului si anume " nimeni nu este drept de !unavoie " ci doar silnic . Astfel " nee+istand un !ine propriu al dreptatii " oricand si oriunde omul se $andeste ca e in stare sa savarseasca nedreptati " le face . Caci toata lumea crede in sinea ei ca e mult mai profita!ila nedreptatea decat dreptatea si !ine $andeste " dupa cum va afirma cel ce opinia%a astfel . Pana in momentul de fata am considerat omul sin$ur . Ceea ce nu corespunde adevarului . Omul i%olat nu este decat o a!stractie a $andirii . In realitate " omul sin$ur nu e+ista " pentru ca nu apartine suficient siesi . Individul este trecator / este un crampei de viata si se de%volta complet doar acolo unde e+ista o societate alcatuita din oameni ce compensea%a mutual imperfectiunile e+istentei lor fi%ice . Asa cum in cunoastere individul sen%iorialului se pastrea%a prin $eneralitatea ratiunii " tot asa se pastrea%a si individul in mi(locul vietii " rasei " in comunitatea umana care " in forma ei cea mai inche$ata " devine cetate 6 stat 7 . Dar pentru ca cetatea sa devina dreptate reali%ata " tre!uie ca fiecare institutie si activitate a ei sa fie intotdeauna determinate de ratiune si nu de impulsurile intamplatoare ale pasiunilor . 1uvernarea cetatii tre!uie sa fie $uvernare a $andirii " a intelepciunii " a stiintei . Conducatorii cetatii platonice tre!uie sa fie detinatori ai ratiunii " filosofii adevarati " !ar!ati superiori . Nu filosofii avi%i ai cartilor " teoreticienii " care traiesc " straini de viata " in scheme lo$ice si in cercetari straine de lume " ci spiritele comple+e ce o!serva in intre$ime " in mod o!iectiv " dincolo de orice pasiune " miscarea comple+a a spiritului si a istoriei . In Statul se afla formulata cel mai clar aceasta conceptie a lui Platon in le$atura cu constituirea conducerii politice " conceptie ce se re$aseste adeseori si in alte opere ale sale . Daca in cetati nu domnesc filosofii " sau daca nu $andesc cum tre!uie si adevarat cei numiti re$i si suverani " daca nu coincide in aceleasi persoane filosofia ca putere politica " daca nu sunt indreptati oamenii de toata mana care acum " dupa cum le e firea " urmea%a fie o cale " fie cealalta " nu se vor sfarsi " prietene 1laucon " cele rele ale cetatilor" si cred ca nici cele rele ale oamenilor 6op. cit. " 889 d 7 . 3eali%area unei astfel de premise politice este sarcina principala a politicii platonice " adica intruchiparea ratiunii politice " adica a dreptatii . Dar acesta este si su!iectul intre$ii istorii " adica modul in care sa re%iste cei mai valorosi " aceia care vor ridica intamplatorul si irationalul fortelor naturale si al conflictelor istorice la o asemenea ordine si intr'un asemenea loc " incat

nici imprudenta " nici violenta nu vor mai putea actiona " si va $uverna re$ula de aur care echili!rea%a si armoni%ea%a totul . In aceasta incercare a ei " istoria a cunoscut vicisitudini nenumarate . Au disparut cetati " s'au transformat or$anisme sociale / in esenta totusi oamenii nu se schim!a " de fiecare data ei devenind detinatorii ratiunii politice si ai puterii politice . 0ai intai oamenii si apoi sistemele : iata credinta lui Platon atunci cand spri(ina intrea$a lui cetate pe !ar!atii filosofi / aceasta este si necesitatea cea mai profunda a istoriei . Cand e+ista conducatori meritori " atunci in mod necesar se vor reali%a si or$anismele politice corecte/ in mod necesar se va $asi si calea spre dreptate . Platon schitea%a acest tip ideal de conducator mai intai de toate in Statul " conducator ce intruchipea%a dreptatea . A'si face datoria este sensul dreptatii . Dreptatea cere ca fiecare sa se de%volte si sa'si e+ercite elementul cel mai important al personalitatii " posi!ilitatile cel mai pretioase " caci astfel in intrea$a societate sunt folosite cele mai !une puteri de viata . In acest scop " tre!uie ca fiecare sa fie ase%at pe locul potrivit " cel care i se potriveste " caci pe acest loc va putea sa'si de%volte capacitatea cea mai de pret . E nevoie totusi ca actiunea de acest fel a fiecaruia sa complete%e actiunea celorlalti . Tre!uie $asita o divi%iune a muncii pe care Platon o sustine in mod special ca pe o e+presie a dreptatii " necesara functionarii vietii in cetate . Numai un astfel de $rup de indivi%i devine cetate / caci cetatea adevarata " in conceptia lui Platon " era tocmai or$ani%area in care fiecare isi face datoria . Telul a!solut " punctul sta!il si indiscuta!il este intotdeauna !inele " inceputul si sfarsitul vietii si al fiecareia dintre valorile acesteia . 0i(locul de atin$ere a acestui tel este virtutea cu tripla ei facultate si apoi cu sinte%a ei armonioasa in virtutea universala a dreptatii . Acest lucru este vala!il pentru om / el va tre!ui sa fie vala!il si pentru cetate . Telul acesteia este !inele si mi(locul prin care se a(un$e la el " virtutea " care mentine in cetate facultatile cunoscute noua din anali%a sufletului individual . Pentru ca o astfel de corespondenta a virtutilor sa fie posi!ila " a virtutilor cetatii cu cele ale sufletului " e nevoie " pentru ca sufletul are trei functii separate si trei puteri " ca cetatea sa ai!a si ea trei functii si trei puteri distincte " ale caror su!iecte vor fi trei clase sociale separate si individuale . E nevoie mai intai in cetate de o clasa de oameni care sa intruchipe%e elementul lo$ic " nous'ul / care sa fie pentru viata politica ceea ce este nous' ul pentru viata individuala / care sa ai!a virtutea intelepciunii . Toti cei care apartin acestei prime clase tre!uie sa detina cunoasterea " tre!uie sa stie ce e drept in actiunea politica " sociala " ce este de fiecare data drept . Asa sunt numiti filosofii " barbatii superiori .
8

0ai are apoi nevoie cetatea " in mod corespun%ator cu sufletul individual si de un al doilea element " o clasa de oameni care sa intruchipe%e elementul volitiv "daca l'am putea numi asa " al sufletului si care sa reali%e%e astfel in cetate virtutea vite(iei . -ite(ia in cetate inseamna puterea e+ercitata de tot ceea ce recomanda prima clasa sa fie facut . Aceasta putere este necesara cetatii " pentru ca se va opune tendintelor contrare le$ii si pentru ca va impune si in e+terior ordinele ratiunii . Aceasta putere este detinuta de clasa pa%itorilor " $ardienii cum ii numea Platon . Oamenii din aceasta clasa se achita de functia lor sociala impunand ordinele date de conducatori . 0ai are apoi nevoie cetatea platonica " ca si sufletul " de un element material " un element al functiei vitale " de o clasa de oameni a caror misiune sa fie aceea de a produce !unuri materiale . O astfel de clasa este " in cetatea platonica " cea a a$ricultorilor si a meseriasilor " a diversilor arti%ani " a tuturor celor care fac sa mear$a si sustin economia cetatii . Aceasta clasa nu tre!uie sa ai!a si ea puterea ratiunii atata vreme cat a(un$e sa vrea sa fie dominata de ea . Ea nu defineste si nu indruma viata cetatii / nici nu tre!uie sa arate vite(ia " atata vreme cat nu detine o functie ra%!oinica . #in$urul lucru de care are nevoie este supunerea " ascultarea " docilitatea " cumpatarea . Nu tre!uie insa sa credem ca virtutea cumpatarii " sin$ura pe care o cerem de la cea de'a treia clasa "o cerem doar acestei clase . ,iecare clasa tre!uie sa vrea sa se supuna limitelor sta!ilite de dreptate " tre!uie sa se discipline%e dupa le$ea dreptatii " si cei vite(i tre!uie sa vrea sa se supuna " limite%e la sarcina ce le revine " ascultand ordinele !ar!atilor superiori " creandu'se un cerc vicios .Acestea sunt cele trei clase ale cetatii platonice si virtutile lor . Coe+istenta lor armonioasa si cola!olarea lor reali%ea%a dreptatea in forma ei concreta si prin ea se desavarseste adevarata cetate . Cand in cetate e+ista astfel de conducatori " le$ile scrise nu au ratiune de a e+ista . Dreptul scris " $eneral si ri$id " nu poate niciodata sa corespunda realitatii " care e in perpetua miscare si care e alta in orice manifestare a sa " in asa fel incat or$ani%area ei de catre le$e e de fiecare data infaili!ila . In timp ce le$ea'vie " filosoful' conducator " omnipre%ent " in mi(locul lucrurilor " poate sa cuprinda cu mintea lui orice circumstanta speciala si sa or$ani%e%e in intre$ime pro!lemele cele mai neasteptate ale vietii sociale . Aceasta neputinta a le$ii " e le$ata de insasi natura ei . Caci le$ea nu poate niciodata " cuprin%and cu e+actitate ceea ce e !ine si drept pentru toti " sa ordone%e ceea ce e mai !ine pentru fiecare . #i aceasta pentru ca lipsa de asemanare dintre oameni si dintre actiuni si faptul ca viata umana " putem spune " nu se linisteste nicicand " nu permit sa defineasca ceva " chiar intr'un mod simplu " in nici un ca% pentru toate lucrurile si pentru toate epocile 6
:

Statul " 5;8 a 7 . Cu aceasta fra%a " care constituie crita cea mai veche si mai severa a dreptului scris " Platon infatisea%a antinomia ascunsa de opera oricarui (urist. *a%and le$ile $enerale pe anume evenimente concrete " ei pretind sa reali%e%e dreptatea . Telul lor este de neatins " tocmai in acest fel " din cau%a $eneralitatii le$ii car nu poate sa urme%e miscarea vietii . Astfel " intrea$a opera a (uristului apare ca %adarnica . #uprimarea " cel putin relativa " a acestei antinomii " va deveni mai tar%iu principala misiune a metodolo$iei (uridice . In istoria aceste metodolo$ii " e+presia platonica pe care am amintit'o inseamna un prim principiu . La Platon " !ineinteles " suprimarea antinomiei este a!soluta " caci le$ea este total indepartata " iar locul ei este luat de le$ea vie " le$ea filosofului conducator " si desi$ur " daca s'ar putea $asi o asemenea le$e " le$ea scrisa nu si'ar mai $asi locul " ea fiind doar o copie moarta . Conform acestei opinii " in cetate nu se vor!este de le$i ale dreptului privat . Platon pare a accepta doar e+istenta catorva le$i penale . Caci " cu toata educatia si stapanirea ratiunii " e+ista si anume devieri care pro!a!il sunt franate de impunerea unei anume pedepse clare . Le$islatia cetatii platonice era astfel chiar constiinta !ar!atilor superiori in care domina ratiunea . In ea este schitata unica le$e vala!ila " le$ea ratiunii " cu deose!irea ca recunoasterea si aprecierea ei revin nu artei " ci stiintei . In cadrul acestei le$i foarte $enerale " si daca lasam de'o parte anumite eventuale e+ceptii " se alcatuieste un mare drept 4 $ol de continut " pe care fiecare (udecator are misunea de a'l umple calau%it de chiar le$ea cea mai $enerala a ratiunii practice . Apar insa si foarte putine situatii liti$ioase " cel putin pentru primele doua clase mai inalte . Acolo unde lipsesc interesul particular " proprietatea " posi!ilitatea unei schim!ari li!ere a po%itiei economice sau politice a fiecaruia " acolo unde toate se savarsesc conform ratiunii " conflictele si procesele se vor rari cu si$uranta . Acolo unde educatia este (usta nici restul vietii nu poate fi nedrept . In cetatea platonica " ca si in oricare alta cetate in care educatia e desavarsita " inchisorile si tri!unalele sunt aproape inutile . Platon a acordat un interes aparte prorprietatii in comun si anume " proprietatea si mai cu seama economia particulara individuala " creea%a interese separate / creand interese separate " distru$e unitatea sociala si contravine interesului $eneral . Tre!uie asadar sa nu e+iste o proprietate individuala si odata cu ea economia separata . Desi$ur " acest lucru este vala!il doar pentru cele doua clase superioare " al caror model de viata este definit cu precadere de Platon . Clasei inferioare nu i se inter%ice nici familia separata " nici proprietatea individuala . Dar aceasta clasa " nu pre%inta importanta politica . Au importanta doar cele doua clase conducatoare in cetatea platonica . Pentru ele proprietatea este inutila . De necesitatile vitale
<

ale celor doua clase superioare are $ri(a insasi cetatea . Pa%itorii si conducatorii se hranesc in locuri comune si se adapostesc in ta!ere comune . Ei nu pot sa traiasca nici mai !ine nici mai rau " nici altfel decat traiesc pentru ca sa'i interese%e !o$atia . Cat despre hrana si celelalte !unuri materiale necesare vietii celor doua clase superioare " ele sunt date in mod o!li$atoriu de a$ricultori si mestesu$ari . Desi$ur " acest lucru nu ramane nerecompensat " caci numai pa%itorii apara cea de'a treia clasa de orice atac inamic si de orice de%ordine interna . Celor care apara si conduc cetatea nu le este permis nici sa posede " dar nici sa atin$a ar$int sau aur . Dealtfel " le'ar poseda in %adar " cata vreme nu ar putea sa schim!e si sa'si in!unatateasca intru nimic modul de viata " sever instituit in cele mai mici amanunte . 0ai merita de amintit si po%itia femeii in clasa pa%itorilor . Atata vreme cat in aceasta clasa nu e+ista nici familie " nici maternitate si deci femeia nu'si poate indeplini datoriile o!isnuite de sotie si mama " menirea ei nu e diferita de cea a unui !ar!at . In cetatea platonica se+ele se asimilea%a complet . #i femeile au aceeasi educatie pu!lica si comuna " se hranesc si se adapostesc in comun . #i lor li se inter%ice ceea ce li se inter%ice !ar!atiilor . Le sunt straine orice interes individual si orice initiativa individuala . #i ele sunt $ardieni ai cetatii " soldati disciplinati dupa canoane spartane . In optimismul acesta le$at de asimilarea femeii cu !ar!atul " Platon este sustinut de teoria lui #ocrate " care accepta faptul ca femeia are aceleasi posi!ilitati de virtute ca si !ar!atul si astfel ea este e$ala din punct de vedere moral cu !ar!atul . Deci " daca are aceleiasi posi!ilitati " tre!uie sa ai!a si aceleasi indatoriri . Daca intre femeie si !ar!at nu e+ista nici o diferenta calitativa " dupa Platon e+ista o diferenta cantitativa in privinta puterii corporale si a re%istentei sufletesti . De aceea " el inter%ice ca la ra%!oi femeile sa se afle in prima linie . #e teme ca nu cumva ele sa se sperie si sa raspandeasca panica in intrea$a armata . Aceasta este totusi sin$ura diferenta notata de Platon . Pro!lema deose!irii dintre diversele forme de re$imuri l'a preocupat pe Platon inca o data in dialo$ul Politikos . In timp ce in Statul sunt mai istorice si se potrivesc vietii politice a lumii $recesti antice " astfel incat orice aplicare a lor in afara acestei lumi nu s'ar putea face fara adaptari " divi%iunile din Politikos sunt mai teoretice si constituie punctul de plecare al distinctiei aristorelice clasice a re$imurilor . #i in Politikos Platon distin$e tipurile corecte de tipurile $resite de cetate . #e !a%ea%a pe sin$ura cetate adevarata a ideii si apoi " avand'o drept criteriu " studia%a in calitate de imitatii mai !une sau mai rele toate celelalte forme de cetati reale . Pentru a defini cetatea corecta " spune : Cetatea adevarata este prin e+celenta si
=

numai aceea in care conducatorii sunt oameni cu adevarat si nu in aparenta invatati / daca conduc dupa le$e sau fara le$e " daca sunt ascultati de !unavoie sau nu " daca sunt !o$ati sau saraci " nu e+ista nici un motiv pentru care vreunul din aceste lucruri sa fie luat in consideratie 6 Politi>os " 5;9 c 7 . Pentru toate cetatile reale " copii ale celei adevarate " Platon enunta urmatoarea le$e : Tre!uie ca cetatile de acest fel " daca vor sa imite cat se poate mai !ine cetatea cea adevarata " sa nu faca nimic niciodata 4 odata sta!ilite le$ile 4 care sa contravina literei scrise si o!iceiurilor nationale . 6Politi>os " 9?? e " 9?. a 7 . Deci " ceea ce este indiferent pentru cetatea ideala " caci in ea nu e+ista re$uli po%itive " pentru aceste cetati e indispensa!il . 3espectarea le$ilor este criteriul de !a%a in descrierea de calitate si valoare dintre ele " indiferent de distinctia !a%ata pe constituirea formala " am putea %ice" a puterii. Asadar " cetatile se impart in cetati ale dreptului si in cetati reale . E+ceptie facand intotdeauna cetatea ideala " dupa deose!irile lor formale " e+istand trei feluri de cetati : monarhia " in care domneste unul sin$ru "cetatea unui numar restrans " adica a celor !o$ati si cetatea celor multi . Aceste se vor imparti conform respectarii le$ilor . 0ai intai " monarhia va fi regala " daca un sin$ur om conduce conform le$ilor " imitand pe conducatorii cetatii corecte / va fi " dimpotriva " tiranica " si monarhul va fi tiran nu se conduce nici conform le$ilor " nici o!iceiurilor . Apoi cetatea numarului restrans de oameni " in care !o$atii care domnesc imita cetatea corecta " respectand le$ile " tre!uie sa se numeasca aristocratie / atunci cand nu se respecta " cetatea tre!uie sa se numeasca oligarhie . #i " in sfarsit " cetatea celor multi " democratia " tre!uie sa fie de doua feluri " conform respectarii sau nerespectarii le$ilor " chiar daca nu se intitulea%a diferit . Cat despre valoarea unor astfel de cetati " dupa consecintele pe care le are fiecare respectare sau nerespectare a le$ilor " se poate face urmatoarea distinctie a+iolo$ica : monarhia " atunci cand functionea%a conform unor le$i !une este cea mai !una dintre ele / fara le$e insa " este cea mai proasta si mai $reu de locuit 6 Politi>os " 9?5 e 7 . Cetatea numarului restrans de oameni " datorita faptului ca se afla intre monarhie si democratie este moderata si in aspecte !une si rele . Cat despre democratie " iata ce crede Platon : cetatea celor multi e sla!a in toate " fara vreo putere " intru !ine sau rau in comparatie cu celelalte " si asta pentru ca puterile sunt impartite intre toti / de aceea " dintre toate formele de $uvernamant le$ale " aceasta este cea mai proasta " dar dintre cele care nu respecta le$ea " este cea mai !una 6Politi>os " 9?9 a 7

#i in sfera dreptului privat " Platon este animat de conceptii care se aproprie foarte mult de cele de asta%i . In afara de principiul ei traditional " conform caruia toate contractele care nu contravin ordinii pu!lice o!li$a chiar daca nu au fost formulate " fara a fi scrise " Platon a!ordea%a toate relatiile dreptului privat din punct de vedere social . I$nora individualismul e+trem al secolului AIA . De aceea " proprietatea e functia sociala. Ea e+ista mai intai de toate pentru colectivitate . Pentru colectivitate e+ista si mostenirea . Ceea ce spune Platon e caracteristic : Asadar " eu " le$islatorul " declar ca voi nu dispuneti aici de voi insiva " nici de aceste !unuri : voi si ele totul apartine ansam!lului natiei ( genos ) voastre " celei de ieri si celei de maine / si mai ales cetatii ii apartin natia si !o$atia voastra 6 Legile " ;59 ! 7 . Cat de departe ne aflam de individualismul dreptului de mai tar%iu si cat de aproape de conceptiile care incep sa domneasca asta%i B Iata contri!utia lui Platon si in acest domeniu . In istoria filosofiei nu $asim nici un punct de comparatie pentru cetatea lui Platon. #e fac desi$ur adeseori comparatii intre cetatea platonica si o serie de cetati ima$inare " utopice " pe care multi au vrut sa le constituie intentionand sa imite cetatea platonica in antichitate si in epoca moderna . Nu ni s'a pastrat nicio astfel de cetate din antichitate . Cele mai vechi cetati din timpurile moderne sunt Cetatea sorelui a lui Campanella " Utopia lui Th . 0orus " cancelar al lui Cenric al -III 4 lea si Atlantida lui *acon . Totusi" asemanarea dintre cetatea platonica si toate aceste cetati ima$inare este doar e+terioara . Nici una nu se !a%ea%a " precum cetatea platonica " pe vreun principiu a!solut" nici una nu'si are propriile temelii filosofice . De aceea " in istoria spiritului cetatea platonica tre!uie sa ramana incompara!ila . In privinta anumitor elemente ea poate fi comparata doar cu teoria cetatii a lui Ce$el . In aceste doua teorii politice e+ista un punct comun : cetatea apare in amandoua ca o de%voltare a spiritului in istorie " ca tel suprem al acestuia " ca reali%are a ideii si intruchipare a ratiunii . De aceea " pentru amandoi filosofii nu individul " ci cetatea constituie daca nu unicul atunci telul final si primordial al istoriei / pentru fericirea indivi%ilor nu e+ista cetatile " ci indivi%ii care sin$uri nu au independenta " ci traiesc pentru edificare a ceea ce este a!solut valoros " a cetatii . Astfel " pentru am!ii filosofi viata morala nu se desavarseste in individ " morala nu e individuala . In filosofia dreptului si a cetatii " amandoi includ morala . 0orala lor este element al vietii cetatii . Aceasta le$atura dintre Platon si Ce$el clarifica intr'un fel disputata pro!lema a le$aturii cetatii platonice cu realitatea . Aceasta le$atura a fost inteleasca in mai multe feluri . Dnii au socotit cetatea platonica o idee " un principiu calau%itor / altii au va%ut'o mai aproape de istorie fara a inceta
;

vreodata sa fie un ideal " deci ireali%a!il / altii au considerat'o ca pe ceva ce se poate reali%a " ca pe un ideal ce poate fi vi%at de un politician al realitatii " si " in sfarsit " altii au interpretat'o asa cum ne este ea data in ansam!lul ei " vala!ila secole de'a randul pentru toate popoarele si pentru toate timpurile" iar altii ca pe un ideal vala!il pentru o sin$ura epoca " realitatea clasica $reaca . *I*LIO13A,IE : Tsatsos C " ,ilosofia sociala a vechilor $reci " Ed. Dnivers *ucuresti " .;=; Lupascu E " Cacman 1 " 0anual de filosofie pentru clasa a AII'a Tip *" Ed.Didactica si Peda$o$ica *ucuresti 5??= Platon " La repu!liEue " Paris " L1, " Le livre de poche " .;;: Platon " Opere " vol - " Ed. #tiintifica " *ucuresti " .;@< Ce$el 1. &. ,r. " Principiile filosofiei dreptului " Ed. Polirom Iasi " .;;@

.?