Cuprins:

I. NOIUNEA DE CRAH BURSIER

II. PREMIZE
III. EFECTE
IV. CRAHURI ISTORICE
V. CONCLUZII

I. NOIUNEA DE CRAH BURSIER

Bursa de valori este o instituie important a pieei de capital, exclusiv specific

economiei de pia, care concentreaz n acelai spaiu geografic i economic cererea i
oferta de titluri mobiliare, negociate deschis, liber i permanent, pe baza unor
regulamente cunoscute.
New York`s Wall Street este considerat a fi punctul de referin a nfiintarii
bursei de valori, ns adevarata fundatie o reprezint prima burs de valori ce a fost
nfiinat n 1790 n Philadephia. Imediat dup, un grup de 24 de afaceristi newyorkezi au
pus n aplicare deschiderea unei burse de valori n New York pe Wall Street unde se afl
i n zilele noastre. Wall Street este locul de unde totul a nceput, de asemenea locul unde
a fost creat cea mai mare pia financiar din lume. Odata cu Wall Street s-a creat o
noua industrie cu un limbaj i terminologii proprii, bursa de valori devenind o parte
integrant a economiei mondiale.1
n Europa, activitatea bursier este dezvoltat, cu precadere n rile puternic
industrializate, unde pieele de titluri de valoare sunt atractive i ofer garanii
suplimentare de ctig.Exist burse de valori n aproape toate statele cu economie de
pia, cu un grad mai mare sau mai mic de dezvoltare, dupa numrul titlurilor negociate i
importana agenilor economici pe care i reprezint.
Bursele de valori reprezint ntotdeauna un barometru extreme de sensibil i exact
al

strii

de

fapt

domeniul

economic,

social,

geo-

politic

valutar.

Preul la care se negociaz un titlu de valoare reflect fidel starea economico- financiar a
societii. De cele mai multe ori, datorit interdependenelor ntr-o economie naional,
dar i in mondoeconomie, modificarea cursului unui anumit titlu de valoare atrage dup
sine modificri n lan, cu repercursiuni asupra altor titluri. Este adevrat c, uneori bursa
poate nregistra semnale false, fortuite sau dirijate, perturnnd situaia real.

http://www.studentie.ro/campus/1929_octombrie_24_crahul_bursei_din_new_york/c-132-a-15325

Crahul bursier reprezint o scdere brusc i rapid a aciunilor care afecteaz o pia
financiar sau mai multe.
Mecanismul clasic al crahului bursier este urmtorul: el se caracterizeaz la
nceput printr-o cretere susinut a cursurilor i a ratelor dobnzii, generat de o
activitate economic febril i de suprasaturare a investiiilor. Creterea costurilor, care
nu mai poate fi acoperit prin creterea preurilor, conduce la diminuarea rezultatelor
financiare ale firmelor i a perspectivelor de profit ale acestora. n aceste condiii,
retragerea de pe pia a operatorilor care presimt crahul i anticipeaz o corectare a
cursurilor determin comprimarea cererii de titluri i genereaza panic, aceasta din urma
amplificandu-se apoi singur, ca urmare a lipsei cumprtorilor

de titluri.

Nu exist o definiie economic precis pentru un crah, dar, practic, aceast expresie se
aplic n cazul unei scderi a cursurilor cu mai puin de 20% n cteva zile.
Considerate de unii specialiti drept una dintre cele mai mari sfidri la adresa teoriei
pieelor eficiente , crahurile bursiere au afectat dintotdeauna echilibrul economic al
rilor i au condus la declanarea multor falimente industriale i bancare, deoarece au
avut ca efect contracia volumului creditelor i ngreunarea circulaiei capitalurilor.
Un crah bursier reprezint o cdere semnificativ a valorii totale a pieei bursiere atribuit
spargerii unei bule speculative.
Bulele speculative sunt considerate stri temporare ale pieei rezultate n urma
unor cereri excesive pe pia concomitent cu o cretere nefondat a nivelului preurilor
din pia. Intuind un trend cresctor al preurilor, investitorii creeaz o presiune masiv
de cumprare cu scopul de a participa la profitabilitatea pieei. De regul aceste bule sunt
urmate de vnzri i mai rapide n momentul n care preurile ncep s decad.
n general o bul speculativ se dezvolt ncet, ndreptndu-se gradual ctre punctul
culminant de-a lungul unei perioade de civa ani. Dup ce bula speculativ a atins
punctul culminant preurile ncep s scad iar investitorii cuprini de panic exercit
presiuni masive de vnzare ceea ce duce la o cdere i mai accelerat a preurilor din
pia. n ceea ce privete bursele de valori analitii financiari consider c bursa se afl
ntr-o bul n momentul n care cursurile bursiere afecteaz economia mai mult dect
economia afecteaz cursurile bursiere. Aceasta poate fi considerat o caracteristic
comun a tuturor bulelor din istorie

II.PREMIZE

Crahurile bursiere pot fi anticipate de catre cei care stiu ce indicatori sa

urmareasca. Pentru a se produce un crah, trebuie sa existe o anumita conditie in piata,
care se dezvolta pe parcursul a mai multi ani.
In primul rand, in piata trebuie sa existe speculatori, care de cele mai multe ori
exagereaza in ridicarea preturilor, iar activele devin supraevaluate, cu mult peste valoarea
lor "normala". Aceste cresteri exagerate de preturi poarta denumirea de bubble sau
baloane de sapun.
O a doua premiza care conduce la un crah este legata de ciclurile bursiere. Teoria
ciclicitatii pietei sustine ca exista o alternanta intre perioadele de crestere si perioadele se
scadere ale preturilor, ceea ce este oarecum natural. Insa un aspect important al acestei
teorii sustine ca, cu cat cresterile sunt mai abrupte si mai rapide, cu atat scaderile vor fi
mai substantiale.2
Aceste aspecte sunt logice daca ne gandim la substratul lor: un trend ascendent cu
cresteri masive pe o perioada scurta de timp conduce la euforie in piata, si la o incredere
exagerata a investitorilor in activele in care acestia isi plaseaza banii. Euforia tine de
gandirea emotionala, de centrul placerii din creier, care este alimentat mult mai mult
decat rationalul. Acest fapt conduce la investirea in active deja supraevaluate, fara a tine
seama de pericolele care depasesc cu mult potentialul castig, din punct de vedere rational.
Se cumpara deci tot mai mult, cu tot mai putine fundamente logice, stirile sunt pozitive,
iar analistii foarte optimisti.

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/volatilitatea-si-crahurile-bursiere-112524.html

III.EFECTE
La un moment dat, majoritatea are activele respective in portofoliile lor si banii
plasati. Cine mai cumpara pentru a duce preturile mai sus? Nu mai sunt bani pentru un
nou val de cumparare; s-a ajuns la saturatie. Aici intervin investitorii informati (smart
money) care incep lichidarea pozitiilor, de multe ori agresiv.
O vanzare de o asemenea amploare duce la o scadere a preturilor destul de brusca.
Investitorii sunt inca in euforie, iar primul val de scaderi nu are un efect foarte mare
asupra gandirii lor.
Insa urmeaza si un al doilea val, iar investitorii incep deja sa isi puna intrebari.
Mediul foarte optimist insa ii determina sa mentina pozitiile, iar cei care nu deschisesera
inca pozitii cumpara ceea ce vand investitorii mari, gandind ca au cumparat la un pret mai
bun.
Dupa cateva astfel de lichidari masive, pe piata intervine nelinistea, ca apoi sa se
ajunga la panica, ceea ce dezlantuie un val masiv de vanzari. Dupa declansarea panicii,
nimeni nu mai vrea sa cumpere, deci investitorii raman cu banii blocati in active care se
depreciaza tot mai mult, iar panica prinde amploare. Este de remarcat faptul ca gandirea
logica este inca suprimata de emotivitatea negativa. Acest val de panica genereaza
scaderile mari care definesc importanta crahului. Crahul reprezinta deci, din punct de
vedere al teoriei ciclurilor, valul descendent al unui ciclu, si in special partea de inceput a
acestuia.3
Pentru a considera o scadere a preturilor drept un crah, aceasta trebuie sa
depaseaca 20% din cea mai mare valoare pe care a avut-o activul. In practica insa, crahul
continua de multe ori pana la niveluri exorbitante, de 50 sau chiar 80%.
Bursa este strans legata de economie, iar efectele negative se propaga si la nivel
economic.
3

http://www.e-referate.ro/referate/Crahurile_bursiere2010-07-20.html

In primul rand, investitorii care si-au plasat sume importante pe piata de capital si
care acum sunt in pierdere isi diminueaza consumul. Ca urmare, micile firme dezvoltate
in perioada de crestere incep sa intre in insolventa si dispar de pe piata. Acest fapt are
efecte si la nivelul celorlalte firme, pozitiv sau negativ. De exemplu, firmele de
contabilitate isi pierd clientii, in timp de firmele care activeaza in acelasi domeniu isi
extind cota de piata, prin diminuarea concurentei.
Debitorii incep sa aibe probleme cu plata la timp a datoriilor, din lipsa de
lichiditati, ceea ce are efecte importante si asupra creditorilor, care nu isi pot onora la
randul lor obligatiile.
Disparitia unor firme precum si situatia inrautatita asupra altora duc la pierderea
de locuri de munca, ceea ce va genera un alt val de scadere a consumului, iar procesul
continua in spirala.
Exista insa statul, care intervine pentru protectia sociala prin micsorarea
dobanzilor si ajutorarea companiilor cu norme care sa le favorizeze dezvoltarea. Procesul
de revenire este insa de lunga durata, iar efectele se resimt la nivelul economiei prin
contractia produsului intern brut, falimente, somaj si inflatie.
Pe scurt, efectele crahului se reduc la:
- scaderea masiva a preturilor
- instalarea panicii ca sentiment general in piata
- instabilitatea economica sau recesiunea

IV. CRAHURI ISTORICE

De-a lungul istoriei au existat mai multe crahuri, dintre care cele mai importante:
- Criza lalelelor, 1634 1637, Olanda
Dupa ce lalelele au fost aduce din Turcia in Olanda, in 1593, au captat un virus
care provoca modificarea culorilor petalelor. Acestea au inceput sa fie cautate pentru
raritatea combinatiilor de culori, si s-a ajuns la investirea in bulbi de lalele pentru a putea
profita de pe urma cererii. Preturile au crescut insa atat de repede, inca cererea nu a putut
face fata ofertei in crestere, si s-a produs o scadere masiva a preturilor. Pentru a putea
realiza cat de mult au scazut preturile, la inceputul crizei oamenii vindeau cladiri pentru a
achizitiona bulbi, iar dupa criza, pretul unei lalele nu se deosebea de cel al unui cartof.4
- Balonul companiei Marile de Sud, 1711, Marea Britanie
In perioada de dezvoltare a imperiului britanic, compania a cumparat monopolul
pentru comertul in Marile de Sud. Oamenii aveau bani pentru investitii si, in urma unor
evenimente importante, au inceput sa investeasca masiv in aceasta firma. Actiunile s-au
supraapreciat, insa situatia companiei nu reflecta aceste aprecieri masive. Cei mai
importanti investitori si-au dat seama de greseala facuta, asa ca au lichidat detinerile,
ducand la un val de scaderi ce a generat panica si scaderi masive ale preturilor.
- Criza imobiliara din 1926, Florida
Intr-o perioada de prosperitate, oamenii au considerat Florida drept cea mai buna
locatie din America, iar oferta nu a putut face fata cererii din ce in ce mai mari de
locuinte. Curand toata lumea era actionar intr-o companie imobiliara din Florida sau
detinea o locuinta acolo, iar preturile s-au apreciat exagerat datorita prezentei

http://www.businessmagazin.ro/analize/servicii-financiare/istoria-marilor-crahuri-bursiere-8591331

speculatorilor. Ajunsa la saturatie si neexistand alti investitori care sa mai cumpere, a

inceput ajustarea preturilor, intr-un mod destul de abrupt.
- Marea depresiune, 1929, SUA
In ciuda faptului ca criza imobiliara din Florida lovise cu doar 3 ani inainte,
americanii incepusera sa creada ca piata de capital poate imbogati pe oricine si ca este
foarte stabila. S-a ajuns la o situatie in care toata lumea detinea actiuni, chiar daca nu
aveau nici o idee despre piata. Cererea foarte mare a generat o crestere a preturilor
importanta, oprita insa de lichidarea investitorilor inteligenti, care au realizat ca investeau
intr-o piata supracumparata. Crahul bursier s-a incheiat cu declaratia de razboi.
- Crahul din 1987, SUA
A fost anticipat de multi, insa nu au putut sa il justifice cu baze reale. S-au
dezvoltat conglomeratele si multe oferte publice initiale ale companiilor pentru a se lista.
Speculatiile pe aceste companii au dus la un balon de sapun in ceea ce priveste preturile
bursiere, si in final la crah.
- Criza asiatica, incepand din 1989, Asia de S-E, Japonia
A implicat in special Japonia, care si-a pus bazele unui plan de revigorare
economica dupa razboi si a inceput sa se dezvolte. Celelalte state au inceput sa fie
interesate de aceasta dezvoltare si de metodele japoneze de afaceri, asa ca au inceput sa
investeasca masiv in imobiliare si actiuni. Aprecierea speculativa a acestora a culminat cu
lichidari si apoi cu scaderi masive.
- Criza dotcom, 2000-2002
Crearea Internetului si interesul pe care l-a manifestat multimea de a folosi
aceasta resursa noua a dus si la investitii masive in companiile cu activitati in acest
domeniu. Supraaprecierea actiunilor acestora, pe baze speculative, a condus intr-un final
la o scadere masiva a preturilor, dupa ce a inceput lichidarea.
- Actuala criza economica, inceputa in 2007

Criza imobiliara actuala a fost declansata de SUA, prin creditele subprime

acordate populatiei pentru achizitionare de locuinte cu mult pentre posibilitatile lor reale.
Pierderea slujbelor datorita automatizarii si mutarii productiei in China a condus
la imposibilitatea platii datoriilor catre creditori, ceea ce a determinat preluarea caselor de
catre banci si instituriile financiare creditoare. Aceastea s-au confruntat insa cu o lipsa de
lichiditate, iar valoarea caselor a scazut considerabil pentru a determina populatia sa le
cumpere. Situatia instabila din piata bancara a culminat cu falimentul Lehman Brothers,
si ulterior cu insolvabilitatea multor firme importante, generand panica in randul
actionarilor si al populatiei.5
Ajutorul primit de bancile americane din partea celor europene sau asiatice a
determinat extinderea efectelor negative la nivelul intregului glob, cu exceptia unor
economii energente ca India sau China.
Istoria arata ca atitudinea si mentalitatea omului nu se schimba major de-a lungul
timpului, iar oamenii au tendinta de a actiona la fel in situatii asemanatoare, chiar daca
sunt constienti de ceea ce s-a intamplat in trecut. Acest fenomen este explicat de gandirea
emotionala, care ia locul logicii in analiza situatiilor, ajungandu-se la concluzia: de data
aceasta va fi altfel.

http://eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=1981:top-9-cele-mai-mari-crahuri-bursiere-din

istorie&catid=107:internaional&Itemid=478

V. CONCLUZII
Volatilitatea pieei n cea mai mare parte a ei trebuie pus pe seama psihologiei
investitorilor. n realitate deciziile iraionale ale investitorilor produc cea mai mare parte
din risc datorit optimismului exagerat al acestora care mreste preurile dincolo de
valoarea real a companiilor n cauz. Atunci cnd cursurile bursiere nregistreaz
creteri exponeniale de regul vorbim de existena unei bule speculative. Aceasta nu
nsemn ns c preurile nu pot nregistra un salt legitim de valoare dar acest salt ar
trebui justificat n mod raional. Convingerea nefondat i iraional a investitorilor c se
pot mbogi rapid reprezint cauza primar a pierderilor suferite n urma crahurilor
bursiere. Investitorii trebuie s realizeze c n momentul n care i plaseaz resursele
financiare ntr-o investiie cu potenial ridicat de profitabilitate trebuie s fie constieni de
riscul la fel de mare de a pierde sumele investite.
Un element important de care trebuie inut seama reprezint reducerea perioadei
dintre crahurile bursiere, la nceput existnd secole ntre crahuri apoi decade apoi ani. De
aceea orice investitor ar trebui s fie mereu informat , educat i raional n deciziile
investiionale.

10

Bibliografie
1.

http://www.businessmagazin.ro/analize/servicii-financiare/istoria-marilorcrahuri-bursiere-8591331

2.

http://eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=1981:top-9cele-mai-mari-crahuri-bursiere-din
istorie&catid=107:internaional&Itemid=478

3.

http://www.studentie.ro/campus/1929_octombrie_24_crahul_bursei_din_new
_york/c-132-a-15325

4.

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/volatilitatea-si-crahurile-bursiere112524.html

5.

http://www.e-referate.ro/referate/Crahurile_bursiere2010-07-20.html

11