Sunteți pe pagina 1din 7

Tot ce trebuie sa stiti despre Hinduism CATEGORIA : Religie & Spiritualism Credinta predominanta a subcontinentului indian este cea

de hinduism. Aceasta religie cuprinde o sumedenie de traditii si grupuri istorice si are o gama larga de legi si prescriptii de moralitate ba ate pe !arma" d#arma si alte norme sociale. Aceasta religie se di$erentia a de altele prin $aptul ca aduna la un loc un set de credinte intelectuale si $ilo o$ice di$erite si nu se ba ea a pe un singur set strict de credinte si legi. %u e&ista intemeietori ai acestei credinte pentru ca ea imprumuta atat din religia 'edica cat si din credinte mai apropiate de pre ent. (atorita aspectelor imprumutate din credinta 'edica" #induismul este considerat cea mai 'ec#e religie din lume care inca mai e&ista. Scripturile principale ale religiei sunt )a#ab#arata" *eda" Rama+ana" Agama" ,urana" -#aga'ad Gita si .panis#ada. Termenul #indu este unul de origine sanscrita si desemnea a raul Indus din partea de nord/'est a subcontinentului. Acesta a $ost mentionat pentru prima data in Rig *eda si a $ost $olosit de in'adatorii arabi pentru a/i desemna pe locuitorii acestei one. ,rin secolul 0* a $ost $olosit pentru prima data si termenul de #induism" acesta aparand in mod o$icial in limba engle a abia in secolul 0I0. Termenul desemnea a toate traditiile nati'e ale Indiei de ordin religios" cultural si $iloso$ic. .nul din cele mai importante concepte ale acestei religii este cea de d#arma" care a pornit de la puterea care se ascunde in spatele naturii si care tine toate lucrurile in ec#ilibru. (#arma este 'a uta ca un principiu uni'ersal ce este legea" armonia si ordinea in ade'ar. Se pare ca d#arma este cel mai important principiu moral din uni'ers si a1unge sa $ie considerata c#iar o realitate. ,rimele do'e i ale e&istentei credintei preistorice de #induism apartin neoliticului" inca din anii 2233 inainte de era noastra. ,e la inceputul erei noastre au $ost scrise si )a#ab#arata si Rama+ana" doua din cele mai importante po'esti mitologice din India antica. Traditiile bra#manice au dat nastere miscarii S#aramana din care a $acut parte si -udd#a" mai tar iu tragandu/se si 1ainismul" +oga" libertatea" samsara si ciclul 'ietii si al mortii. (upa anii 433 era noastra" numeroase 5asc#ii6 de credinta au rasarit din cadrul $iloso$iei indiene. In secolul *I #induismul a inceput sa creasca in oc#ii localnicilor" lasand in urma budismul pentru putin timp" caci in secolul *II au 'enit arabii care au inceput sa in'ade e subcontinentul si sa ii oblige pe bastinasi sa adere la islamism. Abia in secolul 0I0 indologia a de'enit o disciplina academica in *est" iar europenii au inceput sa in'ete mai multe despre uni'ersul #indus si $iloso$iile acestuia. Curentul religios #induism poate $i categorisit in mai multe subdi'i iuni. (oar 7oga si *edanta sunt scolile care au supra'ietuit istoriei. ,rincipalele di'i ii ale #induismului din pre ent includ

smartismul" s#ai'ismul" s#a!tismul si 'ais#a'ismul. Religia tine la loc de cinste credinta in reincarnare si !arma si recunoaste un numar mare de $iinte di'ine subordonate 8iintei Supreme sau care sunt considerate c#iar reincarnari ale acesteia. In prezent au fost distinse sase tipuri generice de hinduism menite a delimita anumite caracteristici si filosofii: Hinduismul 'edic sau Srauta este religia practicata de bra#mini9 Hinduismul traditional este ba at pe traditiile locale si pe cultele eitatilor locale" intin andu/se pana in timpurile preistorice in ceea ce pri'este ritualurile9 Hinduismul 'edantic se ba ea a pe $iloso$ia .panis#adelor9 Hinduismul d#armic are in centru !arma si normele morale si mai este numit moralitatea obisnuita a credinciosilor9 ,racticile de'otionaliste sau -#a!ti. Credintele hindusilor Hinduismul se ba ea a pe o cultura religioasa care a e'oluat in mod constant si care s/a imprastiat pe un teritoriu larg si di'ersi$icat. Atat asimilarea altor traditii si culte" cat si de 'oltarea proprie a religiei au a1utat la e'olutia intregii religii. Tocmai datorita acestor asimilari" curentul religios se bucura de o di'ersitate de traditii si credinte" cumuland culte minore si miscari religioase ce insumea a milioane de credinciosi. Cele mai importante elemente al #indusilor sunt !arma :actiunea si reactiunea alegerilor omului;" d#arma :indatoririle morale sau etica personala;" samsara :credinta in ciclul 'etii" mortii si renasterii;" mo!s#a :eliberarea de samsara; si +oga :practicile spirituale;. Dumnezeu in hinduism Conceptul de (umne eu este unul e&trem de comple& in ceea ce pri'este #indusii. Religia #indusa include o sumedenie de credinte printre care ateismul" gnosticismul" agnosticismul" politeismul" monoteismul si panteismul. Tocmai de aceea ramane la latitudinea credinciosului sa aleaga in ce si in cine crede. Rig *eda este cartea de capatai a $iloso$iei #induse si in aceasta nu e&ista puncte de 'edere restricti'e in ceea ce pri'este e&istenta lui (umne eu si a creatiei uni'ersului intr/un mod sau in altul. -a mai mult" credinciosii sunt indemnati sa se intrebe si sa isi raspunda" daca 'or reusi" intrebarilor e&istentiale" incura1andu/se deci cercetarea spirituala. Sufletul in credinta hindusa Credinciosii #indusi considera ca su$letul omului este etern si ca acesta este intr/o oarecare masura identic cu cel al eitatii supreme -ra#man. Ceea ce urmaresc #indusi de/a lungul 'ietii este reali area ca su$letul indi'idului este identic din toate punctele de 'edere cu cel al lui -ra#man" in acest $el $iind posibila mo!s#a :eliberarea;. In unele scoli religioase #induse se considera ca insasi !arma este un indiciu al e&istentei lui dumne eu. Scoala logica spune ca uni'ersul este un e$ect si deci trebuie sa aiba un creator. Scolile dualiste il 'enerea a pe -ra#man sub in$atisarea eilor -ra#ma" *is#nu" S#a!ti sau S#i'a si

considera ca su$letul este dependent de (umne eu in timp ce mo!s#a depinde de iubirea indi'idului $ata de (umne eu si de gandirea (umne eului. Atunci cand (umne eu este 'a ut ca $iinta suprema" el primeste numele de Is#'ara. El este una cu -ra#man pentru unele secte" iar pentru altele este identi$icat cu *is#nu. Doctrinele ateiste hinduse In scolile ateiste de #induism se crede ca e&istenta lui (umne eu nu poate $i do'edita si deci posibilitatea e&istentei acestuia este nula. .nii considera ca un dumne eu care nu se sc#imba" nu e'oluea a" nu poate $i creatorul unei lumi in continua e'olutie si ca acesta nu este mai mult decat o presupunere meta$i ica ce era necesara la un moment dat. (atele si do'e ile aduse in $a'oarea e&istentei lui (umne eu par a $i insu$iciente pentru unii practicanti #indu care considera ca nu este necesara e&istenta unui creator. ,uterile mantrelor" acolo unde apar numele eilor" sunt tot ce este ne'oie pentru credinta" acestea $iind 'a ute ca puterea eilor. Deva in hinduism In scripturile #induse poate $i obser'at termenul de (e'a" care desemnea a $iintele ceresti" cele stralucitoare sau eii. Acestea sunt $oarte populare in India si apar pe tot $elul de obiecte de arta" a'and si propriile legende mitice. Ele nu sunt insa considerate identice cu Is#'ara" eul suprem. Oamenii aleg in ce repre entari ale eului sa creada" ne$iind constransi de anumite concepte traditionaliste in acest sens. <egendele spun ca (umne eu a coborat pe pamant intr/o $orma eterica pentru a aduce d#arma inapoi oamenilor si pentru a le $acilita acestora accesul la mo!s#a. Aceste incarnari poarta numele de a'atare si ii includ pe Rama si =ris#na" protagonistii celor mai importante scripturi #induse. (e'a sau dae'ele au aparut si in 1ocuri 'ideo" un e&emplu e&trem de cunoscut $iind 1ocul 'ideo Aion: Turnul Eternitatii. (ae'ele de'in in acest ca a'atarele 1ucatorilor" acestia a'and sansa de a alege intre doua rase di$erite de dae'e. Conceptul de karma in hinduism =arma repre inta actiunile si consecintele acestora pentru $iecare indi'id in parte. Re ultatele $i ice sau mentale ale actiunilor omului sunt pastrate in spiritul omului si duse spre 'iata reincarnata" ast$el indi'idul primeste o noua 'iata menita a aduce noi in'ataminte pentru el. =arma este deci legata strans de reincarnare si personalitate" $amilie si caracteristicile personale. Tot ce $ace omul intr/o 'iata lasa ca amprenta !arma care 'a actiona pentru sau impotri'a omului in 'iata 'iitoare" acesta $iind 5condamnat6 sa isi retraiasca 'iata in prea1ma acelorasi su$lete din nou si din nou. =arma este cea care leaga notiunile de libera alegere si destin. Samsara este credinta in ciclul nasterii" 'ietii" mortii si renasterii" si este deci in stransa legatura cu !arma. Cum samsara o$era placeri e$emere trupului" oamenii de'in 'ra1iti de aceasta si isi doresc sa renasca pentru a trai din nou aceste placeri. )o!s#a :eliberarea; le permite oamenilor sa a1unga la ade'arata pace si $ericire prin eliberarea de reincarnare si pedeapsa !armei. In legendele #induse se spune ca" dupa un numar de reincarnari" su$letul a1unge sa caute unitatea cu spiritul suprem -ra#man.

In #induism" !arma si samsara au un singur scop: acela de a ii indemna pe oameni sa a1unga la mo!s#a sau nir'ana. %ir'ana este inteleasa in mod di$erit in $unctie de credintele oamenilor: aceasta poate insemna uniunea cu (umne eu" relatia eterna a su$letului cu dumne eu" unitatea e&istentei" cunoasterea de sine si lasarea 'iciilor si a sentimentelor negati'e" atingerea pacii mentale totale sau detasarea de dorintele carnale" umane" pamantesti. Odata ce #indusul a1unge sa atinga una din aceste reali ari" su$letul sau este eliberat de ciclul renasterii. Cum su$letul este indestructibil" credinta #indusa accepta sinuciderea in unele conditii in care omul considera ca nu mai are pentru ce trai in actuala reincarnare. Scolile religioase #induse au conceptii di$erite in ceea ce pri'este nir'ana ast$el ca" in timp ce unele considera ca la nir'ana su$letul este identic cu cel al lui -ra#man si deci nu mai are ne'oie de o identitate proprie" altele cred ca su$leul este parte din -ra#man si 'a trai o eternitate in rai :Io!a;. Obiectivele vietii hinduse: (#arma :dreptatea;9 =ama :placerea sen uala;9 )o!sa :libertatea" eliberarea;9 Art#a :bogatia" 'iata indestulata;. Yoga in hinduism Indi$erent de telurile credinciosului #indus in 'iata" acesta se poate g#ida dupa anumite metode lasate din strabuni. 7oga include numeroase scrieri in care di'erse te#nici sunt mentionate si descrise. Cele mai importante practici +og#ine sunt cele care au ca scop atingerea nir'anei: =arma +oga :drumul actiunii corecte;9 >nana +oga :drumul intelepciunii;9 -#a!i +oga :drumul de'otiunii si iubirii;9 Ra1a +oga :drumul meditatiei;. 8iecare #indus poate a'ea te#nicile de +oga $a'orite in $unctie de credintele sale. Atata timp cat un #indus practica +oga" el poate incerca orice tip de drum pentru ca practicile +og#ine nu se e&clud unele pe altele" ba c#iar se a1uta intre ele. Mantrele in hinduism Rugaciunile" in'ocatiile si laudele sunt numite mantre de catre #indusi. Acestea $acilitea a concentrarea mintii credinciosilor prin sunet" cu'ant si ritm si ast$el credinciosii intra in comuniune cu gandurile care preasla'esc pe (umne eu si celelalte eitati. Aceste mantre pot $i reali ate oriunde si oricand" insa au o intensitate mai mare in temple sau un casele oamenilor" acolo unde sunt $acute in liniste. (e cele mai multe ori" mantrele sunt spuse in temple sau acasa in $ata unui altar $acut de credinciosi pe care se a$la icoane sau imagini ale eilor. Icoanele sunt 'a ute drept legaturi tangibile dintre credinciosi si (umne eu" $iind considerate c#iar mani$estari ale acestuia. ,este tot in credinta si cultura #indusa e&ista simboluri si repre entari religioase ale sacrului. Hindusii reali ea a tot $elul de ritualuri in $unctie de sarbatorile si de pelerina1ele pe care le $ac. Cele mai multe ritualuri insa pot $i reali ate acasa" multe ritualuri de celebrare si di'ini are $iind reali ate in momente c#eie ale ilei. Cantarea imnurilor" meditatia" mantrele" scripturile si 7oga sunt doar cate'a din asa/ isele ritualuri pe care credinciosii #indusi le reali ea a cu s$intenie. ,uri$icarea este un element important al religiei" $iind reali ata in mai toate momentele ilei pentru ca impuritatile sa $ie inlaturate si credinciosul sa poata intra in comuniune cu eitatile. Festivalurile in hinduism

E&ista o sumedenie de $esti'aluri #indu care au loc cu regularitate in cadrul comunitatilor de credinciosi. 8esti'itatile 1oaca un rol simbolic al in$rumusetarii 'ietii in relatie cu d#arma si au date $i&e de/a lungul anului. Cele mai multe $esti'aluri celebrea a e'enimente legate de mitologie si coincid in acelasi timp cu sc#imbarile de se on. 8iecare celebrare are un rol esential in anumite culte ale #induismului" in alte culte acestea $iind mai putin importante. Scripturile dupa care se ba ea a religia #indusa includ S#ruti si Smiriti. <egile spirituale cele mai importante descoperite in timpuri di$erite sunt puse laolalta pentru ca toate sectele #induse sa de'ina o comoara religioasa. Canonul religios a $ost improspatat de/a lungul 'remii" iar scrierilor originale li s/au adaugat si altele noi. )a1oritatea scrierilor post/'edice nu sunt interpretate in mod literal" o mai mare importanta acordandu/se eticii si intelegerii spirituale asociate scripturii. )a1oritatea scrierilor sunt in limba sanscrita" iar credinciosii in'ata inca de mici credintele care le sunt lasate in $amilie. ,rincipalele autoritati doctrinare din #induism sunt S#ai'ismul" Smartismul S#a!ismul si *ais#an'ismul. 8iecare dintre ele pune accentul pe o eitate sau etica personala. ,rincipalele eitati 'enerate de cele patru doctrine sunt cei cinci?sase ei 'enerati ca cei Supremi" *is#na" S#a!ti si S#i'a. )ulti credinciosi sunt 'egetarieni si practica non/'iolenta" respectand toata 'iata pe care o intalnesc in lume" in toate $ormele sale. )a1oritatea credinciosilor #indusi s/au nascut in aceasta religie si inca mai considera ca toti oamenii cu care intra in contact $ac parte din aceeasi religie ca si ei. )a1oritatea lor nu agreea a ideea de aderare la alte concepte religioase si raman $ideli #induismului. Cei care traiesc in *est insa accepta ideea de con'ersie si in$luentea a c#iar si India pentru a accepta aceste practici. <ibertatea alegerii religiei personale de'ine din ce in ce mai aproape de ade'ar. Cel mai usor mod de a adera la #induism este prin casatorie. In acest mod" membrii care nu sunt inca in mod o$icial credinciosi #indusi sunt primiti in randurile acestei religii odata cu participarea la ritualurile religioase si spirituale din cadrul ceremoniei casatoriei. %u e&ista insa ritualuri ce trebuiesc indeplinite pentru ca un nou credincios sa $ie acceptat in #induism" doar o asa/ isa initiere $iind de a1uns. %u este necesara insa o con'ertire pentru ca aceasta religie respecta libertatea omului de a/si alege religia si considera ca prin orice religie se poate a1unge la inaltare daca practicile sunt $acute cu s$intenie si daruire. Hinduismul nu se ba ea a strict pe pro elitism" ci pe dreptul omului de a a'ea propria religie si de a nu cadea prada pro elitismului. <iderii #indusi incearca insa sa sc#imbe c#iar legea re$eritoare la libertatea religiei pentru ca ar a'ea o $ormulare gresita ce promo'ea a pro elitismul.

I!D"ISM"# $ introducere
@n 'iaAB cButBm constant sB ne rBspundem la marile CntrebBri pe care trBirea Cn plan $i ic ni le ridicB mereu: cine suntemD de unde 'enimD care este scopul 'ieAiiD unde gBsim aceste rBspunsuri. @n

lumea pe care organismul numit umanitate Ei l/a construit Cn ultimele cFte'a mii de ani putem identi$ica trei mari curente care CncearcB sB rBspundB Cntr/un $el sau altul la aceste CntrebBri Ei s/au cristali at" con$orm modului nostru de gFndire Ei de trBire Cn trei mari curente religioase care de$inesc Cntr/un $el lumea Cn care trBim: CREGTI%IS).<" IS<A)IS).< Ei HI%(.IS).<. C#iar dacB dintre cele trei" religia de care ne 'om ocupa a i este" dupB numBrul adepAilor numai pe locul H" totuEi" gBsim $oarte multe in$ormaAii pe care lumea EuropeanB nu le/a luat Cn considerare pentru mult timp ori din cau a lipsei acestor in$ormaAii" ori pentru cB pBreau atFt de strBine" concepute pentru alt $el de indi'i i. @nsB" odatB cu desc#iderea conEtiinAei a cFt mai mulAi oameni se CntFmplB un $enomen interesant: datoritB abundenAei de in$ormaAii" dacB 'reAi un subiect relati' paralel pe care Cl 'om aborda Cn 'iitorul apropiat este CreEtinismul E oteric" cei care aleg acest drum sunt in'adaAi de cunoaEtere Cn locul tainelor" de acceptare totalB decFt de Cncercare" de d#arma nu de !arma. Gi ast$el pornim Cntr/un secol 4I unde practicanAi tradiAionali de religii europene a1ung sB plece Cn cButarea unor surse mai puAin interpretate Ei a unor rBspunsuri la aceste CntrebBri $undamentale. %u spun cB e singura cale" dar sunt elemente importante pe care le putem gBsi Cn cadrul Hinduismului" care de alt$el e Ei consideratB" datoritB 'ec#imii surselor din care CEi trage se'a ca $iind cea mai 'ec#e religie din lume. (e $apt Hinduismul se pre intB ca un amestec de religie" $iloso$ie Ei idei culturale ce au rBdBcina India Ei care nu e neapBrat desenatB de un set strict de reguli ci mai mult de un cumul de credinAe :credinAa Cn reCncarnare" Cntr/o $iinAa unicB ce are multiple mani$estBri Cn persoana lui (umne eu" Cn legea cau ei Ei e$ectului" Cn urmBrirea drumului dreptBAii Ei Cn dorinAa eliberBrii din ciclul de naEteri Ei morAi;" ce se mani$estB practic Cntr/un mod de 'iaAB pe care practicanAii Cl numesc (HAR)A. (#arma este legea care gu'ernea B toate lucururile. I 'orFte din Hinduism sunt multiple ramuri ce ating di'erse aspecte ale acestei e&istenAe" poli'alenAa in$ormaAiilor Ei a conAinutului transmis a creat de/a lungul timpului numeroase practici ce astB i ocupB un loc important Cn 'iaAa a miliarde de oameni: 7oga" A+ur'eda" Tantra" 7a1na" *astu" >+otis#" *edanta" ,u1a etc. (acB Cntrebi un practicant care ar $i planul Cn care mani$estBrile #induismului se aEe B rBspunsul imdiat s/ar aEe a Cn pBtratul de$init de cei patru termeni de ba B care trasea B cum'a coperAile in$ormaAiilor conAinute: (#arma :etica Ei Cndatoririle;" Samsara :ciclurile reCncarnBrilor;" =arma :legea cau ei Ei a e$ectului; Ei )o!s#a :eliberarea de Samsara;. (e asemenea piesa centralB care aEea B #induismul iremediabil Cn dimesniunea H" materialB" cBreia Ci corespunde ci$ra 2" este -RAH)A%. Conceptul de -ra#man este unic Cn rFndul religiilor lumii Ei asocierea lui cu noAiunea de (umene eu care este CntFlnitB Cn alte religii este cum'a incorectB" pentru cB Cn sine acesta este CnsBEi natura ade'Brului" CnAelepciunii Ei a in$initului. -ra#man este o realitate necesarB" eternB" total independentB Ei Cn acelaEi timp sursa tuturor lucrurilor" dar Cn acelaEi timp transcende toate acestea. Este Cn acelaEi timp $undaAia pe care se clBdeEte realitatea Ei substanAB ontologicB din care au reieEit toate cele care sunt. Este Cntr/un $el o 'i iune #olisticB asupra realitBAii dar Ei asupra celor ne'B ute" a non/e&istenAei 'idului dar Ei a substanAei cu personalitate a realitBAii $i ice. Gi dacB -ra#amn este Sursa tutror lucrurilor Cn acelaEi timp este Ei $inalul cBlBtoriei pentru cB )o!s#a te suprapune acestuia" Cnc#i Fnd un cerc pe care indienii l/au studiat Ei desenat Cn ceea ce se c#eamB >o+tis#. Ca orice religie totuEi #induismul are Ei el cFte'a te&te sacre care sunt cum'a ba a ling'isticB Ei mor$ologicB a mani$estBrilor pe care le CntFlnim pornind pe acest drum iniAiatic" pentru cB pBtrunderea Cn orice practicB spiritualB CnseamnB cum'a o re'enire Cn inetrior Cn locul acela mai

bun din $iecare. Acestea pot $i categorisite pe douB mari ramuri: S#ruti J scripturi rele'ate J Ei Smriti J scripturi reamintite. Aceste te&te acoperB o s$erB $oarte largB CncepFnd cu teologia" $iloso$ia" ritualuri Ei merge pFnB la date despre construcAia templelor" te#nici Ei multe altele pentru a compune ceea ce se c#eamB (#arma :e&istenAa;. (esigur cB pentru a Cncepe sB 'orbeEti Ei sB CnAelegi $irele care Aes toatB matricea de luminB pe care se ba ea B #induismul este absolut necesar sB citeEti cele mai importante dintre aceste scripturi ce de$inesc practic #induismul: *edele" .paniEadele" -#aga'ad Gita" sau Rama+ana Ei )a#ab#arata. Toate sunt opere comple&e ce conAin multe pBrAi de CnAelepciune strB'ec#e ce CncB strBlucesc c#iar Ei Cn structura socialB a Indiei" nu numai Cn practicile religioase. Este oricum o lume $ascinantB Ei e Ei mai $ascinant sB $acem noi conEtient un pas cBtre globali area credinAelor mai CntFi Ei apoi a prospectelor Ei a socialului" pentru cB 'om a'ea o luntre cu care putem tra'ersa lacul ce acum desparte de e&emplu credinAele ma1ore din lume" deEi toate militea B Ei con'erg cBtre acelaEi punct: di'initatea din TI%E. Atmanul J pre enAa spiritului etern Cn $iecare J sau (e'ele J eitBAi sau entitBAi luminoase J sau A'atarii J CncarnBri ale unor maeEtrii sau ale acestor entitBAi celeste care de'in g#i i pe drumul cBtre )o!s#a J sunt parte integrantB din Hinduism Ei sunt CntFlnite din plin CncepFnd cu te&tele sale dar Ei atFt de decorata ar#itecturB caracteristicB onei. (acB la noi se spune cB moti'ele populare sunt atFt de dese Ei de intricate Kpentru ca sB nu intre necuratul Cntre ele6" similar construcAiile lor" ce sunt $ascinante pentru noi" pre intB acest 1oc de plin/gol repre entat prin imagini sculpturale Ei ar#etipuri $ormale Cn care 1ocul proporAiilor Ei al conceptelor se pierde cum'a" similar ar#itecturii sud/central/americane. *om pBEi mai departe pe aceastB cale" ale cBrei rami$icaAii unii dintre 'oi le/aAi regBsit Cn 7oga sau Cn alte curente nBscute din aceiaEi sursB" din -ra#manul cBtre care tinde Atmanul pentru a se identi$ica cu el" cu Sursa. ,FnB 'om reuEi atingerea interioarB la ni'elul la care ne e #BrB it sB o $acem 'B in'it sB meditaAi puAin pe marginea uni$icBrii curentelor religioase Ei sB 'enim CmpreunB cu soluAii pentru a desc#ide oc#ii oamenilor" ast$el CncFt sB $acem primii paEi cBtre %oul ,BmFnt Ei din acest punct de 'edere.