lasificarea operelor lirice I.Opere lirice populare 1.

Doina-opera lirica populara in versuri, specifica poporului nostru, prin care sunt exprimete cele mai variate sentimente- de dor, de jale, de dragoste, de regret, de revolta etc.- fiind insotita de obicei, de o melodie adecvata, caracterizata prin tempo larg, taraganat): a)doine de jale : "Unde-aud cucul cantand" b)doine de dor : "Frunza verde lacramioare" c)doine de haiducie : "Mult mi-e dor si mult mi-e sete" d)doine de catanie : "Maica, maica draga mea" e)doine de instrainare : "Cantecul singuratatii" f)doine de pastorie : "Voi brazi, nalti, incetinati" g)doine de dragoste : "Mai badita, floare dulce" 2.Strigaturile - creatii lirice de mica intindere, de obicei catrene, care se rostesc la hora, la nunta, in alta momente din viata satului, in timpul dansului si in ritmul acestuia si care contribuie la conducere si sincronizarea miscarilor, la inveselirea celor din jur, transmitand mesaje de dragoste, reflectii morale si atitudini satirice. II.Opere lirice culte 1.Lirica cetateneasca a) Imnul - opera lirica prin care se preamareste divinitatea, un erou, patria, o idee, un eveniment deosebit. Imnuri internationale : -Gaudeamus igitur (imnul studentilor) imnuri nationale (cantece patriotice, solemne, adoptate de o tara pentru a fi intonate in cadrul unor ceremonii publice nationale sau internationale, exprimand idealuri de libertate si unitate nationala ale unui popor) b) Oda - opera lirica in care se exprima sentimente de admiratie sau de veneratie fata de o persoana, fata de o idee, fata de un sentiment, fata de patrie, fata de un eveniment sau fata de limba nationala - cu alte cuvinte, fata de un aspect al realitatii prezente sau trecute (ex : "Patria romana" de Geoge Cosbuc). c) Psalmul - specie a liricii religioase, imn sau oda religioasa, prin care se inalta lauda lui Dumnezeu, exprimand sentimente de recunostinta, de implorare, de umilinta, de regret, de adoratie, de multumire si de iubire (ex : "Psalmul 145"). 2.Lirica intima d)Elegia - poezie lirica in care se exprima sentimentul de tistete intr-o gama variata melancolie, regret, nostalgie, duiosie, jale si durere (ex : "O, ramai... "de Mihai Eminescu). e)Meditatie - poiezie lirica filosofica in care poetul isi exprima sentimentele cugetand - meditand - asupra problemelor fundamentale ale existentei (ex : "Psalm" de Tudor Arghezi). 3.Lirica peisagista f)Pastelul - opera lirica descriptiva in care sunt infatisate un tablou din natura, o priveliste, un fenomen al naturii, aspecte din viata plantelor sau a animalelor, in stransa legatura cu care autorul isi exprima direct si propriile sentimente, prin intermediul imaginilor artistice realizate cu alutorul figurilor de stil (ex : "Oaspetii primaverii" de V.Alecsandri). Clasificarea operelor epice I.Opere epice populare 1.Basmul - opera epica narativa in proza, de mare intindere, in care intamlparile reale se

impletesc cu cele fantastice, fiind savarsite de personaje obisnuite sau, mai ales, cu puteri supranaturale, care reprezinta fortele binelui si ale raului si din a caror confruntare ies invingatoare fortele binelui ("Greuceanu"). 2.Balada populara sau cantecul batranesc - opera epica narativa cu elemente descriptiv-lirice, care dezvolta un subiect fantastic, legendar, istoric sau familial, ale carei versuri se canta sau / si sunt recitate acompaniate de un instrument muzical. balade vitejesti ("Gruia lui Novac")balade haiducesti ("Toma Alimos") balade istorice ("Constantin Brancoveanu") balade pastoresti ("Miorita") balade familiale ("Ghita Catanuta") balade fantastico-mitologice ("Sarpele") 3.Legenda - opera epica narativa in versuri sau proza, in care se da o explicatie imaginara unui fapt real, unui fenomen etc. legende mitologice ("Soarele si luna") legende istorice (legendele despre Stefan cel Mare) legende toponimice ("Povestea Vrancei") 4.Snoava - opera epica narativa in proza de factura umoristica si de scurta intindere in care se ironizeaza si se face haz pe seama unor defecte omenesti cum sunt lenea, prostia, ingamfarea, minciuna, hotia ("Boierul si Pacala").

Rugaciune.O.Goga

Rtcitor, cu ochii tulburi, Cu trupul istovit de cale, Eu cad neputincios, stpne, n faa strlucirii tale. n drum mi se desfac prpstii, i-n negur se-mbrac zarea, Eu n genunchi spre tine caut: Printe, -ornduie-mi crarea! n pieptul zbuciumat de doruri Eu simt ispitele cum sap, Cum vor s-mi tulbure izvorul Din care sufletul s-adap. Din valul lumii lor m smulge i cu povaa ta-neleapt, n veci spre cei rmai n urm, Tu, Doamne, vzul meu ndreapt.

Dezleag minii mele taina i legea farmecelor firii, Sdete-n braul meu de-a pururi Tria urii i-a iubirii. D-mi cntecul i d-mi lumina i zvonul firii-ndrgostite, D-i raza soarelui de var Pleoapei mele ostenite. Alung patimile mele, Pe veci strigarea lor o frnge, i de durerea altor inimi nva-m pe mine-a plnge. Nu rostul meu, de-a pururi prad Ursitei matere i rele, Ci jalea unei lumi, printe, S plng-n lacrimile mele. D-mi tot amarul, toat truda Attor doruri fr leacuri,

D-mi viforul n care url i gem robiile de veacuri. De mult gem umiliii-n umbr, Cu umeri grbovi de povar... Durerea lor nfricoat n inim tu mi-o coboar. n suflet seamn-mi furtun, S-l simt n matca-i cum se zbate, Cum tot amarul se revars Pe strunele nfiorate; i cum sub bolta lui aprins, n smal de fulgere albastre, ncheag-i glasul de aram: Cntarea ptimirii noastre.\

Du-m, fericire, n sus, si izbeste-mi timpla de stele, pn cnd lumea mea prelunga si n nesfirsire se face coloana sau altceva mult mai inalt si mult mai curnd. Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt! Doua cntece diferite, lovindu-se amestecindu-se, doua culori ce nu s-au vzut niciodata,

una foarte de jos, intoarsa spre pmnt, una foarte de sus, aproape rupta n infrigurata, neasemuita lupta a minunii ca esti, a-ntimplari ca sunt.

Ne-om aminti cndva trziu de-aceasta ntmplare simpla, de-aceasta banca unde stam tmpla fierbinte lnga tmpla.