Curs 1; 01.10.

2013

Structura: Cap 1- Continutul si sfera finantelor internationale Cap 2- Piata valutara internationala si pietele derivate Cap 3- Organizarea si functionarea principalelor piete internationale Cap 4- Notarea titlurilor financiare Cap 5- Creditul international trasaturi for!e garantii Cap "- #lu$urile financiare si internationale si i!pozitele directe Cap %- #lu$urile financiare internationale si i!pozitele indirecte Cap &- #lu$urile financiare pu'lice internationale generate de relatiile cu organizatiile si organis!ele financiare internationale cu institutii financiare 'ancare internationale Cap (- )iscul de tara Cap. 1 Continutul si sfera finantelor internationale 1.1 Ce sunt finantele internationale?
#inantele internationale reprezinta o disciplina in care se contopesc teoriile relatiilor econo!ice internationale cu ele!ente !icro si !acro econo!ice deseori recurgandu-se la aparatul statistic pentru a de!onstra aceste teorii. *er!enul de international puncteaza faptul ca sc+i!'urile internationale nu se fac intre natiuni ci intre fir!e indivizi sau institutii rezidenti ai unor state diferite. Cu 25-30 ani in ur!a relatiile finantelor internationale gravitau in ,urul pro'le!elor legate de a,ustarea 'alantei de plati e$terne. Piata valutara era studiata doar in conte$tul ec+ili'rarii 'alantei de plati e$terne. -e studia regi!ul cursului valutar dar nu!ai in conte$tul deter!inarii pretului relativ al !onedei. #lu$urile de plati e$terne si !iscarile de capital erau a'ia !entionate. Factorii care au condus la modificari in ceea ce priveste sfera de cuprindere a finantelor internationale sunt: - socurile petroliere- su' aceasta denu!ire este cunoscuta cresterea 'rusca a pretului petrolului din anul 1(%3 si apoi cea din 1(%4 crestere dupa care flu$urile de capital au 1

!igrat spre tarile ara'e care sunt principalele furnizori de petrol. .n aceste tari insa oportunitatiile de investitii erau foarte !ici tarile ara'e recicland practic acesti 'ani. O parte din acesti 'ani s-au reintors in tarile occidentale o parte au fost investitii in actiuni sau in i!o'ile iar o alta parte au fost depusi in 'anca. - trecerea la siste!ul cursurilor flotante /1(%30 - aparitia insta'ilitatii pe piata financiar internationala - cresterea inflatiei in -12 - declasarea procesului de deregle!entare respectiv de li'eralizare financiara 2ceste feno!ene au pornit de la faptul ca in -12 e$istau in anii %0-&0 legi care !entineau in viguare unele regle!entari care datau din 1(34-1(35. Confor! unora dintre aceste legi 'ancile a!ericane nu puteau avea sucursale sau filiale desc+ise in alte tari decat in -12. 2stfel era i!posi'ila diversificarea portofolilor ceea ce a constituit nu o singura data !otivul fali!entelor 'ancare. 3ancile co!erciale a!ericane puteau accepta constituirea de depozite pe ter!en scurt si puteau acorda credite pe ter!en scurt dar nu puteau e!ite o'ligatiuni si nu puteau detine actiuni e!ise de alte 'anci sau fir!e. 2ceasta legislatie a fost progresiv inlaturata procesul de deregle!entare si de li'eralizare a actiunii financiare continuandu-se si in prezent. .n concluzie afir!area finantelor internationale ca disciplina autono!a cu grad ridicat de co!ple$itate si specializare a avut loc la inceputul anilor 4&0 in ur!a cresterii a!plorii transferurilor internationale si ca ur!are a cresterii insta'ilitatii de pe piata financiara internationala ceea ce a constituit un i!puls in dezvoltarea si e$pansiunea !ecanis!elor financiar internationale si aparitia de noi piete financiare precu! si dezvotarea celor e$istente. #inantele internationale au fost definite de catre 5enri 3ourguinat ca fiind 6 o reteta din ce in ce !ai densa de operatiuni de vanzare cu!parare sau de credit i!pru!ut cu caracter de speculatie si de acoperire ce depaseste frontierele nationale dezvoltandu-se in consecinta o adevarata !egapiata financiara !ondiala6.

#inantele internationale studiaza tranzactiile de natura co!erciala si financiara dintre state !iscarile de capitaluri dintre state si regle!entarile care privesc aceste tranzactii respectiv institutiile i!plicate in aceste procese. Pro'le!ele cu care se confrunta in prezent finantele internationale sunt legate de intercone$iunea 'urselor de valori de pe plan e$tern aparitia continua de produse financiare noi cresterea interdependentelor dintre operatiunile financiare internationale si pro'le!ele glo'alizarii pietei financiare. 7ezvoltarea financiara pe plan glo'al este insotita de dezvoltarea puternica a pietelor valutare piata valutara tinzand sa devina dintr-un si!plu centru de conversie a !onedelor nationale su'ordonata operatiunilor co!erciale un centru al activitatii financiare internationale.

Cap. 2 Piata valutara internationala si pietele derivate 2.1 Valutele- Notiune si clasificare 2.2 Notiunea de piata valutara internationala 2.3 Derivatele financiare (contractele futures, for ard, optiuni, s ap-uri!
Operatiile si tranzactile care au loc intre persoane fizice respectiv persoane ,uridice ale unor tari diferite respectiv relatiile care iau nastere intre state diferite genereaza flu$uri de incasari si plati transflotariere respectiv creante si datorii internationale. 8li'erarea de datorii /lic+idarea o'ligatiei unui de'itor fata de un creditor al sau0 pe plan e$tern se realizeaza prin !i,loace de plata internationale. Mijloacele de plata internationale se pot definii ca fiind acele posi'ilitati de plata prin care se lic+ideaza o'ligatia generata de tranzactii internationale. .n sfera de cuprindere a !i,loacelor de plata internationale regasi!9 aurul, valutele, compensatiile, acordurile de clearing si de barter.

2.1 Valutele- Notiune si clasificare

:oneda nationala a unui stat detinuta in afara granitelor sale de catre o persoana fizica sau ,uridica straina sau detinute de persoane fizice sau ,uridice straine pe teritoriul tarii e!itente a !onedei respective reprezinta valuta. Clasificarea valutei: 1. Din punct de vedere al formei de pre"entare:

a) Valuta efectiva: 'acnote nu!erar; b) Valuta in cont: disponi'il in cont la o 'anca; 2. D. p. d. v. al sta#ilitatii cursului de sc$im#: a) Valuta stabila: valuta al carei curs nu inregistreaza oscilatii se!nificative o perioada indelungata de ti!p; b) Valuta slaba: valuta al carei curs are o perioada indelungata de ti!p un trend descendent; c) Valuta forte: valuta al carei curs are o perioada indelungata de ti!p un trend ascendent; Curs 2; 0&.10.2013 3. Dupa re%imul converti#ilitatii valutele pot fi clasificate in: 1. valute convertibile /sunt acele valute care au putere circulatorie si li'eratorie de plata si in alte tari in afara tarii de origine0. Prin converti'ilitate se intelege insusirea legala a unei !onede de a putea fi presc+i!'ata cu o alta !oneda in !od li'er prin vanzarecu!parare pe piata fara restrictii. 2. valute neconvertibile / sunt acele valute care nu pot fi sc+i!'ate si in alte valute / !oneda nationala a unui stat este recunoscuta de autoritatea !onetara a statului respectiv nu!ai in cadrul granitelor sale00. 3. valute transferabile sunt cele care fara a devenii converti'ile au do'andit statutul de transfera'ile prin increderea cu care au fost investite de catre un grup de state i!'raca intotdeauna for!a de valuta in cont. 4. valute liber utili abile sunt acele valute cu o converti'ilitate totala recunoscuta de #:. si de alte organizatii financiar internationale. Monedele internationale sunt acele !onede care pot circula in afara granitelor statului e!itent servind ca !i,loc de plata si de rezerva pe piata internationala. !n practica se distin" 2 cate"orii de #onede internationale: 1. #onedele nationale care datorita unor insusiri si i!pre,urari capata carater de !oneda internationala /napoleonul francez lira sterlina lira oto!ana0 /dolarul a!erican lira sterlina francul elvetian ianul ,aponez si euro0. 2. instru#ente #onetare si unitati de cont e!ise de organis!e financiar internationale /unitati !onetare artificiale0.

10 $S%& $repturi speciale de tra"ere) constituie pri!a unitate de cont e!isa de #:.. .nitial valoarea unui 7-* a fost e$pri!ata in aur. 17-*; 0 &&&" gr aur Principalele caracteristici ale 7-*-urilor9 1. 8talon !onetar si instru!ent de rezerva valutara 2. 3an de cont sau o !oneda scripturala e!is de #:. in transe periodice alocate in conturile tarilor !e!'re proportional cu participarea lor la fonduri. 3. 8ste un !i,loc de plata conventional. 4. -u!ele in 7-* pot fi o'tinute si utilizate doar de #:. de tarile !e!'re prin 'ancile lor centrale de 'anca regle!entelor internationale si de 'anca centrala a 8lvetiei. 5. 7-*-urile sunt distri'uite su' for!a de credit reprezinta instru!entul de sporire a lic+iditatilor internationale. ". Persoanele particulare nu au drepturi de a detine 7-*-uri. %. <aloarea unui 7-* este 'azata pe !etoda cosului valutar. 20 'C( & 'uropean Currenc) (nit) a fost unitatea de cont e!isa in cadrul siste!ului !onetar european in anul 1(%( iar incepand cu 1 ianuarie 1((( locul acesteia a fost luat de catre !oneda 81)O. 30 '(*+- incepand cu ianuarie 1((( a fost !oneda oficiala a 12 state cursul !onedei unice este fi$ in raport cu valutele tarilor din zona 81)O. 40 ,M( &,ssian Monetar) (nit) este o !oneda folosita de uniunea asiatica pentru tranzactiile intre tarile !e!'re. 2ceasta !oneda este !entinuta la aceeasi paritate ca si 7-*-urile. 50 ,C*( &,rab Currenc) *elated (nit) unitate de cont introdusa in 1(%5 in ideea reciclarii fondurilor provenite din e$porturile de titei. <aluarea unui 2C)1 este ec+ivalenta cu valoarea dolarului a!erican. Curs 3; 15.10.2013

2.2 Notiunea de piata valutara internationala

Piata valutara internationala i!plica !ecanis!e confor! carora se realizeaza tranzactii intre vanzatorii si cu!paratorii de valute. Pe aceasta piata se realizeaza convertirea unei !onede in alta !oneda. Piata valutara se divizeaza in piete glo'ale

regionale si interne. Pietele valutare glo'ale sunt concentrate in centrele financiare !ari ale lu!ii9 =ondra Ne> ?or@ *o@Ao #ran@furt Paris. Pe piata valutara re"ionala se realizeaza operatiuni cu un anu!it nu!ar de valute converti'ile. Piata valutara interna reprezinta piata unui stat. Pe piata valutara internationala cursurile valutare au scapat de su' stapanirea autoritatiilor !onetare deoarece rezervele 'ancilor centrale sunt insuficiente pentru a influenta in !od dura'il evolutia cursului valutar. Notiunea de piata valutara dese!neaza ansa!'lul 'ancilor si a institutiilor financiare autorizate sa efectueze tranzactii valutare pe teritoriul unei tari de catre autoritatea !onetara a tarii respective. -actorii care au condus la de voltarea sc.i#burilor valutare sunt: 1. =ipsa unui !i,loc unic de plata; 2. -uspendarea definitiva a controlului asupra sc+i!'urilor valutare in 1.8. incepand cu 1 iunie 1((0. 3. =i'eralizarea flu$urilor financiare intre statele !e!'re ale 1.8. 4. =argirea ga!ei de instru!ente si produse oferite operatorilor de pe aceasta piata. Piata valutara este singura piata glo'ala efectiva care functioneaza 24 de ore din 24. -iste!ele internationale ale principalelor 'anci care sunt legate intre ele prin siste!e eletronice au for!at piata valutara interbancara "lobala. %rasaturile caracteristice ale pietei valutare internationale sunt: 1. nu este caracterizata printr-un loc concret de realizare a tranzactilor; 2. nu are un ti!p concret de lucru 24 de ore din 24; 3. nu dispune de un organis! de regle!entare /cursurile se sta'ilesc in !od e$clusiv pe 'aza cererei si a ofertei0; 4. se caracterizeaza printr-un nu!ar !are de participanti si un volu! !are de operatiuni; Participantii la tran actiile pe piata valutara: 1. .n aceasta categorie intra 'ancile centrale /intervin sporadic pe piata0; 2. 2gentii econo!ici ne'ancari; 3. 7ealerii; 4. 3ro@erii;

"

5. 3ancile; +peratiuni pe piata valutara: I. In functie de cursul la care se lichideaza operatiunile de pe piata valutara pot fi: 1. operatiuni SP+%/la vedere- acestea se inc+eie si se lic+ideaza la cursul la vedere adica predarea respectiv pri!irea cantitatii de valuta tranzactionata se va realiza in !a$i! 4& de ore. 2. operatiuni -+*0,*$/la ter#en- acestea se inc+eie si se lic+ideaza la un curs la ter!enul sta'ilit in !o!entul inc+eierii contractului. Predarea respectiv pri!irea su!ei pentru care a fost inc+eiat contractul se realizeaza la ter!enul convenit prin contract adica la scadenta acestuia. ... .n functie de intentia celui care efectueaza operatia9 1. 587B.NB <2=1*2) intentia celui care efectueaza acest gen de operatie este de a se acoperii i!potriva riscului valutar se !ai nu!este si operatie de acoperire; 2. -P8C1=2*.2 <2=1*2)2 este operatia de vanzare- cu!parare de valuta prin care se ur!areste in !od ne!i,locit o'tinerea unui castig rezultat din diferenta de curs care apare in ti!p pe o piata pentru o valuta; ,rbitrajul valutar 2r'itra,ul valutar este tranzactia valutara inc+eiata de regula intre 'anci/ ar'itra, 'ancar0 si consta in vanzarea respectiv cu!pararea de valuta pe doua piete diferite. &r#itra'ul poate fi: 1. ,rbitraj direct/si#plu in acest caz sunt i!plicate doua piete; 2. ,rbitraj triun".iular cand intervin 3 piete; 3. ,rbitraj co#binat cand se lucreaza atat cu piete cat si cu ter!enele la care se inc+eie si se lic+ideaza tranzactia. Curs 4; 22.10.2013

2.3 Derivatele financiare (contractele futures, for ard, optiuni, s ap-uri!

1n derivat financiar este un contract financiar care are ca activ suport un activ pri!ar /actiuni o'ligatiuni valute si !arfuri0 active a caror curs de pe piata la vedere sta la 'aza deter!inarii pretului derivatului financiar. $erivatele financiare se pot "rupa in 3 #ari cate"orii: 1. Contracte futures si for1ard; %

2. Contractele de optiune &optiuni); 3. S1ap2uri; 1. Contractul futures este un contract la ter!en si reprezinta un anga,a!ent standardizat de a cu!para sau de a vinde un activ suport /actiuni o'ligatiuni valute !arfuri0 la un pret sta'ilit la inc+eierea tranzactiei cu lic+idarea contractului la o data ulterioara. 8le!entele contractului futures9 1. Simbolul contractului 2. Activul suport /!arfa valuta actiuni o'ligatiuni0; 3. Unitatea de tranzactionare /!ari!ea contractului este cantitatea in functie de care se deter!ina valoarea contractului; 4. Cotatia este ele!entul care ne arata pretul unei unitati de tranzactionare; 5. Variatia minima de pret adica fluctuatia minima pe care o poate avea pretul activului suport. ". Sistemul de marje marja initiala! este constituita din fondurile pe care tre'uie sa le depuna orice investitor care isi desc+ide o pozitie pe piata futures. 2ceasta !ar,a are rolul unui depozit de garantie. marja de mentinere! reprezinta su!a !ini!a pe care un client tre'uie sa o pastreze ca depozit pentru fiecare contract tranzactionat pana in !o!entul lic+idarii acestuia. 7atorita faptului ca aceasta su!a tre'uie sa e$iste per!anent in cont ea a fost denu!ita si marja permanenta. %. Scadenta contractelor reprezinta lunile de livrare ce variaza de la un contract la altul si sunt sta'ilite de catre 'ursa. -cadenta contractelor se e$pri!a in nu!ar de luni. &. "ichidarea contractului la scadenta. Contractul for1ard Contractul for>ard- cu!paratorul si vanzatorul sunt o'ligati sa cu!pere sau sa vanda o anu!ita cantitate de !arfa la un pret sta'ilit si la o data viitoare. Contractul for>ard apare ca un 'loc co!pact cu!parat la o anu!ita data si !entinut pana la e$pirare. 2cest contract ur!eaza sa fie lic+idat nu!ai la scadenta iar rezultatul lui depinde de pretul zilei din !o!entul e$pirarii contractului. Co#paratie intre contractele for1ard si futures:

&

1 2 3

Caracteristica :ari!ea contractului 7ata livrarii :etoda de tranzactionare

#O)C2)7 Negocia'ila Negocia'ila Preturile sunt deter!inate in particular de catre vanzator si cu!parator

#1*1)8-tandardizata -tandardizata Preturile sunt deter!inate prin strigare intr-o piata de licitatie dintr-o 'ursa autorizata #oarte scazuta =egi specifice 1n sediu central in interiorul unei 'urse cu posi'ilitati de co!unicare in intreaga lu!e. Prin co!pensare 2tat cu!paratorul cat si vanzatorul plaseaza fonduri/!ar,e0 la casa de co!pensatie a 'ursei de !arfuri si valori.

4 5 "

#recventa livrarii )egle!entare =ocalizarea pietei

#oarte !are =egi co!erciale .n toata lu!ea telefon !i,loace electronice

% &

=ic+idarea contractului 7epozitul de asigurarea

Cu ocazia livrarii 7epinde de relatia de incredere dintre cu!parator si vanzator

Contractele futures pe valute - sunt contracte care includ in continutul lor specificatia e$presia unui volu! standard dintr-o anu!ita !oneda ce va fi sc+i!'ata la un anu!it ter!en; - un contract futures pe valute reprezinta o o'ligatie asu!ata in cadrul 'ursei futures de a cu!para sau de a vinde o valuta in viitor confor! e$plicatilor e!ise in contract; 2. Contractele de optiune &optiuni) -unt contracte standardizate inc+eiate intre vanzatorul optiunii si cu!paratorul optiunii prin care pri!ul vinde celui de-al doilea dreptul de a vinde sau cu!para activul suport al optiunii. Cate%oriile de optiuni: 1. 7. p. d. v. al activului suport9 a0 optiuni care au ca activ suport / actiuni o'ligatiuni valute si !arfuri0;

'0 optiuni care au ca activ suport un contract futures; 2. 7. p. d. v. al !o!entului in care se poate realiza e$ercitarea operatiunii9 a0 optiuni de tip european / caz in care e$ercitarea optiunii nu se poate realiza decat la scadenta acesteia0; '0 optiuni de tip american / caz in care optiunea poate fi e$ercitata in orice !o!ent pana la scadenta0; 2cestea sunt tranzactionate pe toate pietele 'ursiere din lu!e. 3. 7. p. d. v. al drepturilor pe care le au detinatorii lor9 a0 optiuni de cumparare sau call care dau dreptul cu!paratorului lor dar nu si o'ligatia de a ac+izitiona la scadenta sau pana la scadenta activul suport la un pret sta'ilit prin contract nu!it pret de e#ercitiu. <anzatorul optiunii isi asu!a o'ligatia de a ceda cu!paratorului optiunii activul suport la pretul convenit in contract. '0 optiuni de vanzare$put dau dreptul cu!paratorului lor de a vinde pana la scadenta sau c+iar la scadenta activul suport vanzatorului lor la pretul de e$ercitiu contra pri!ei platite in !o!entul ac+izitionarii optiunilor. <anzatorul optiunii put isi asu!a o'ligatia de a ac+izitiona activul suport al optiunii daca 'eneficiarul optiunii decide sa o e$ercite. 3. S1ap2urile O tranzactie s>ap reprezinta cu!pararea si vanzarea si!ultana a unui activ de referinta sau a unei o'ligatii de o valoare ec+ivalenta care prin sc+i!'urile reciproce de aran,a!ente financiare confera a!'elor parti i!plicate in tranzactie conditii !ai favora'ile fata de cele cu care ar putea sa se confrunte daca nu ar apela la acest tip de tranzactie. + tran actie este un acord intre doua parti prin care pri!a parte pro!ite sa faca o plata in contul celei de-a doua parti si cea de-a doua parte face o plata si!ultana in contul pri!ei parti. ->ap-urile sunt contracte negociate privat si individualizate sunt acesi'ile nu!ai corporatiilor si 'ancilor. Partile tre'uie sa se cunoasca reciproc. '3ista 4 cate"orii de S1ap2uri: 1. ->ap-uri pe !arfa; 2. ->ap-uri pe actiuni; 3. ->ap-uri pe valute;

10

4. ->ap-uri pe ratele do'anzii; 3. (n s1ap pe valute reprezinta o intelegere intre 2 parti prin care una dintre parti face plati intr-o anu!ita valuta iar cealalta parte face plati intr-o valuta diferita la date viitoare convenite pana la scadenta contractului. Platile periodice facute de cele doua parti pot fi 'azate fie pe un curs fi$Dflotant pentru a!'ele valute. 4. S1ap pe rata doban ii este un contract inc+eiat intre doua parti avand ca o'iect plata unor volu!e de do'anda calculate periodic prin aplicarea unor rate de do'anda convenite asupra a doua su!e din care una in !oneda nationala si una in deviza.

Cap 32 +r"ani area si functionarea principalelor piete internationale 3.1 (iata euro-devi"elor) 3.2 *esursele pietelor euro-devi"elor) 3.3 +ipolo%ia pietelor financiare) 3., Compartimentele pietei financiare) 3.1 (iata euro-devi"elor
)eprezinta un rezervor de capitaluri lic+ide in !onede converti'ile pe ter!en scurt. :o'ilul dezvoltarii acestei piete il constituie faptul ca s-au putut optine randa!ente superioare co!parativ cu pietele interne. Caracteristicile pietei euro2devi elor: 10 -unt piete angro care trateaza nu!ai su!e i!portante; 20 -unt piete paralele fara control strict din partea autoritatilor !onetare; 30 -unt piete inter'ancare care i!plicau la inceput 200 de 'anci participante ulterior nu!arul lor a a,uns la cateva !ii; Centrul reprezentativ pentru tranzactiile cu euro-devize este la =ondra.

3.2 *esursele pietelor euro-devi"elor

)esursele acestei piete au fost la originea plasa!entelor facute de investitorii internationali su' for!a depozitelor la ter!en sau su' for!a certificatelor de depozit. Piata euro devizelor este ali!entata in pri!ul rand prin depozite la ter!en a caror scadenta variaza de la cateva zile la 5 ani. -cadenta !a,oritatii acestor depozite este su' " luni. *e+nica depozitelor la ter!en este utilizata de catre euro-'anci pentru o'tinerea sau

11

colectarea de fonduri. Certificatele de depozit sunt titluri care atesta faptul ca investitorul a efectuat un depozit in devize/valuta0 de o anu!ita valoare pentru o perioada deter!inata la o rata a do'anzii negocia'ila. Certificatele de depozit nu sunt identice cu depozitele la ter!en ele difera printr-o caracteristica principala si anu!e9 - posi'ilitatea de negociere a conditiilor de depozit este !ai !are in cazul certificatelor de depozit; 2vanta,ele certificatelor de depozit9 10 sta'ilizeaza resursele 'ancilor pe perioade de ti!p indelungate. 20 aceasta sta'ilizare este in avanta,ele investitorilor care accepta scadente !ai lungi intrucat intervine piata secundara unde se pot procura lic+iditati necesare fara a se astepta scadenta la depozite. 30 Conditile referitoare la do'anda sunt atragatoare atat pentru investitori cat si pentru 'anca.

3.3 +ipolo%ia pietelor financiare

'3ista 3 cate"orii de piete financiare: 10 Piata pri!ara secundara si cenusie; 20 Piata nationala si internationala; 30 Piete organizate si piete de titluri necotate; 1) Piata pri#ara4 secundara si cenusie Pe piata pri#ara sunt vandute titlurile none!ise prin care e!itentul poate o'tine fondurile necesare proprilor necesitati. *itlurile care sunt de,a in circulatie pot fi tranzactionate pe piata secundara. -e spune despre un titlu ca este lic+id atunci cand poate fi usor vandut pe piata secundara pretul variand in functie de legea cererii si ofertei cu partea sa de riscuri. Piata cenusie reprezinta piata in cadrul careia 'ancile si inter!ediarii financiari cu!para titluri in 'loc cu ocazia lansarii unui nou i!pru!ut. 2) Piata nationala si internationala Pe pietele nationale intervin rezidentii unei tari care sc+i!'a titluri e!ise in !oneda nationala. Odata cu desc+iderea frontierelor pentru capitaluri /li'era circulatie a capitalurilor0 pietele financiare sunt accesi'ile pentru toti operatorii pietele nationale !ai

12

pastreaza specificul lor in functie de rolul atri'uit organelor de control din fiecare stat. O data cu li'eralizarea capitalurilor o parte din piete s-au transfor!at in piete internationale. 3) Piete or"ani ate si piete de titluri necotate O piata or"ani ata presupune regle!entari si institutii. Pentru un anu!it tip de titluri intalnirea dintre ofertanti si solicitanti se realizeaza in !od siste!atic si regulat intr-un loc prevazut in acest scop. *itlurile sunt cotate iar toata lu!ea are acces la infor!atii. Pu'licarea preturilor si garantarea tranzactiilor sunt asigurate de un organis! de control. 8$e!ple de piata organizata/'ursa de valori0; Piata titlurilor necotate nu este o piata institutionalizata ofertantii si solicitantii intra in legatura pentru a convenii tranzactii de titluri in conditii ce variaza de la caz la caz piata ne fiind localizata.

3., Compartimentele pietei financiare

Piata financiara internationala per!ite intalnirea cererii cu oferta de capitaluri pe ter!en scurt !ediu si lung la nivel !ondial in acele centre internationale in care opereaza agenti fara deose'ire de nationalitate cu devize la alegere. Co!parti!entele pietei financiare internationale sunt9 1) Piata euro2 obli"atara - euro-o'ligatiunile au ca suport o euro-deviza respectiv o !oneda care nu este cea a tarii de e!isiune; - euro-o'ligatiunile sunt categorii de titluri preferate de catre co!unitatea internationala a investitiilor deoarece9 1. titlurile sunt negocia'ile si la purtator /anoni!atul claritatea si siguranta lor reprezinta principalele avanta,e0 2. a'senta i!pozitului asupra do'anzilor ofera posi'ilitati pri!are de castig 8!isiunea de euro-o'ligatiuni presupune interventia a 3 categorii de participanti9 a0 e!itentul; '0 investitorii; c0 institutiile financiare organizatoare /'ancile0; 2) Piata e#isiunilor straine /e!isiunea straina este efectuata de un e!itent nerezident pe o anu!ita piata nationala. 8!isiunea se efectueaza in !oneda tarii efective.

13

3) 'uro2 creditele sunt plasa!ente efectuate de euro 'anci in 'aza depozitelor pri!ite si acestea pot fi pe ter!en scurt !ediu si lung. -u!ele i!pru!utate sunt de o'icei foarte !ari iar 'eneficiarii sunt fir!e foarte !ari si adeseori guverne. .ntrucat creditele sunt negarantate in cazul plasa!entelor pe ter!en lung 'ancile se constituie in sindicate pentru a putea astfel sa repartizeze si sa suporte !ai 'ine eventualele riscuri. 'uro2creditele pe ter#en scurt asigura aprovizionarea cu fonduri de rul!ent si finantarea tranzactiilor internationale. 'uro2creditele pe ter#en #ediu4 lun" servesc finantarii proiectelor de investitii iar intr-o !are !asura sunt utilizate pentru finantarea deficitelor 'alantei de plati sau pentru refinantarea unor datorii !ai vec+i. Scadenta euro2 creditelor poate sa varieze in general intre 24 de ore si 12 ani. .n prezent i!pru!uturile ce depasesc 10 ani sunt dificil de o'tinut. !n functie de dobanda euro2creditele sunt de doua cate"orii: 1) euro2creditele cu dobanda fi3a/ linia de credit plafonul descoperit0; 2) euro2credite cu dobanda variata in care do'anzile sunt calculate la =ondra dupa =.3O) /=ondon .nter'an@ Offered )ate0 sau la Paris dupa P.3O) la care se adauga o !ar,a deter!inata in functie de 2 ele!ente9 1. un ele!ent varia'il /sunt co!isioane percepute in functie de diferitele etape ale i!pru!utului0; 2. un ele!ent fi$ care se aplica pe toata durata i!pru!utului si care tine de riscul creditorului;

Cap 42 5otarea titlurilor financiare ,.1 -ervicile financiare de raitin% ,.2 (rocesul de notare ,.1 -ervicile financiare de raitin%
)atingul titlurilor financiare consta in acordarea de note pentru titlurile care apartin e!itentilor calificandu-le astfel9 riscul atri'uit acestora. #unctia acestei notari este de a for!ula o calificare pe !asura posi'ilului risc de nera!'ursare /partiala sau totala0 asu!at de investitorul care a efectuat plasa!ente in titluri financiare.

14

)ating ; evaluare; reprezinta un proces de analiza a riscului si rezultatul sau final calificativul sau nota. *atin"ul este un proces de evaluare a riscului aferent unui titlu de creanta sintetizat printr-o nota per!itand o clasificare in functie de specificul caracteristicilor titlului in cauza si in functie de garantiile oferite de e!itenti. 2ccesul la pietele internationale de capital este in prezent conditionat de notarea riscului de tara deoarece incidentele de nera!'ursare din partea unor state s-au !ultiplicat. 7. p. d. v. eti!ologic cuvantul rating este de origine a!ericana si se traduce prin evaluare. 2gentii internationali de evaluare sunt9 - -*2N72)7 E POO)4- :OO7?4-

,.2 (rocesul de notare

15

1"