FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I GESTIUNEA AFACERILOR BABE-BOLYAI, CLUJ NAPOCA

SPECIALIZAREA FINANE I BNCI, ANUL III, ID, LINIA ROMAN

PROIECT FINANE INTERNAIONALE

EVOLUIA PE PIAA VALUTAR INTERNAIONAL A DOLARULUI CANADIAN N RAPORT CU EURO N PERIOADA 01.03.1211.05.12

MERLA CARMEN ALEXANDRA

2012

CUPRINS:

Introducere Dolarul canadian si Euro...1 Definirea noiunilor de valut, pia valutar-Valutele i monedele internaionale...2 Conceptul i formele valutei..........3 Sistemul monetar internaional..5 Riscul valutar.....6 Cursul valutar-Definirea conceptelor de baz...8 Factorii care influeneaz formarea cursului de schimb......10 Lista valutelor cu acronimele care apar in lista cursurilor pieelor valutare...11 Evoluia Dolarului canadian si a Euro in perioada 01.03.1211.05.12.Interpretare..14 Bibliografie..19

Introducere

Euro (ISO EUR, cu simbolul ) este moneda oficial a 17 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Aceste state, cunoscute colectiv ca Zona euro, sunt Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia i Spania. Euro mai este folosit cu acordul comunitii n Monaco, San Marino i Vatican, iar trei alte state Andorra, Kosovo (nerecunoscut ca stat de ctre Romnia i Republica Moldova) i Muntenegru utilizeaz moneda european fr s aib acordul UE. Estimrile arat c moneda euro este folosit zilnic de aproximativ 327 de milioane de europeni. Numele euro a fost adoptat oficial la 16 decembrie 1995, iar moneda nsi a intrat pe pieele internaionale la 1 ianuarie 1999, nlocuind aa-numita unitate monetar european (ECU), iar apoi, la 1 ianuarie 2002, a fost introdus n circulaie nlocuind n cele din urm monedele naionale din Zona euro. Un euro este subdivizat n 100 de ceni, numii i centime n rile vorbitoare de limbi romanice, sau lept () n Grecia. La sfritul anului 2010, proporia euro n cazul rezervelor valutare globale era de 26,3% cu o valoare de aproximativ 5.120 miliarde de dolari, fiind a doua moned de rezerv a lumii dup dolar.

Dolarul Canadian este unitatea monetar a Canadei. Este abreviat folosind simbolul $ sau C$. Dolarul Canadian este diviyat in 100 de ceni. Codul ISO 4217 este CAD.

Definirea noiunilor de valut i pia valutar Valutele i monedele internaionale

Piaa schimburilor valutare reprezint un segment de pia, prin intermediul creia se realizeaz operaiile devnzare-cumprare de valute (efective i n cont), precum i devize Obligaiile ce rezult din tranzaciile comerciale ifinanciare dintre firmele din diferitele ri se achit folosindmijloacele de plat internaionale, i anume: valutele, monedeleinternaionale i devizele. Valutele sunt monedele naionale ale diferitelor ri privite n relaiile lor de schimb cu monedele naionale ale altor ri. Monedele internaionale sunt monedele naionale convertibile care pot circula pe piaa internaional. n rolul demonede internaionale funcioneaz trei categorii de monede ianume: a) monedele naionale liber convertibile (liber utiliza-bile) cu convertibilitate absolut: dolarul S.U.A lira sterlin, yenul japonez .a. b) unitile de cont emise de organismele financiareinternaionale i anume: Drepturile speciale de tragere (DST)utilizate de Fondul Monetar Internaional(FMI); ECU (European Currency Unit), moned decont, utilizat pn la 1 ianuarie 1999 n cadrul Uniunii Europene. c) EURO, moned internaional efectiv, care a intratn funciune ncepnd de la 1 ianuarie 1999 pentru11 ri membre ale U.E. emis de Banca Central European (astzi sunt 12 ri) Devizele sunt titluri de credit sau efecte de comer(cambii, bilete la ordin i cecuri) exprimate n valut strin. Piaa valutar prezint dou trsturi: a) Pe aceast pia acioneaz numai ageni specia-lizai (Banca Central, bncile comerciale autori-zate, casele de schimb autorizate i alte instituiifinanciare autorizate). De asemenea, pe aceast pia acioneaz vnztorii i cumprtorii, care si exprim cererea i oferta prin casele de schimb, populaia i, prin intermediul bncilor, ntreprin-derile care au conturi bancare; b) Pieele valutare existente n cadrul fiecrei economiinaionale se supun legislaiei monetare i financiarea statului pe teritoriul creia funcioneaz, fiind supuse controlului Bncii Centrale.

Conceptul si formele valutei

Disponibilitile n valut reprezint principalul mijloc de plat a obligaiilor nvalut din schimburile economice internaionale. Valuta reprezint moneda naional aunei ri, n msura n care ndeplinete funciile de instrument de plat i de rezerv nrelaiile economice internaionale. Valuta se poate prezenta sub form de numerar (bilete de banc i monedmetalic) i valuta n cont, n cazul n care se afl sub form de disponibil ntr-un cont bancar. Valuta n numerar se utilizeaz pentru plile privind deplasarea persoanelor nstrintate. n vederea evitrii riscurilor ce se manifest pe perioada deplasrii persoa-nelor, valuta n numerar se nlocuiete cu cecul de cltorie sau cartea de credit. Valutan cont se pstreaz la o banc din ara deintorului, la o banc din ara emitentului saula o banc dintr-o ter ar n funcie de prevederile legislaiei valutare. Valuta n numerar se depune n cont i devine valut de cont, iar pe msur ce se efectueazretrageri, valuta n cont se transform n valut n numerar. Depunerile de valut n contse pot efectua la vedere sau la termen.n funcie de condiiile de preschimbare a unei valute n alt valut se deosebescvalutele convertibile, monede neconvertibile, valute transferabile i valute liber utilizabile. Valuta convertibil se caracterizeaz prin faptul c poate fi preschimbat n modliber n alt moned la cursul pieei.Statutul Fondului Monetar Internaional cere fiecrei ri membre s nu aplicerestricii asupra efecturii plilor i transferurilor internaionale curente fr aprobareaFondului . n al doilea rnd, statutul FMI solicit rilor membre sevite practicile monetare discriminatorii. n al treilea rnd, prin statutul FonduluiMonetar Internaional rile membre se angajeaz s cumpere soldurile n monednaional deinute de un alt stat membru i provenite din tranzacii curente. n accepiunea statutului Fondului Monetar Internaional, moneda unei rimembre devine convertibil, dac ara nu-i nsuete avantajele aranjamentelor detranziie prevzute de art. XIV, sect. 2, i notific Fondului Monetar Internaional c accept obligaiile ce decurg din prevederile art. VIII din statut. n condiiile actuale, convertibilitatea reflect nsuirea unei monede de a fipreschimbat n mod liber pe pia, eliminarea restriciilor cu privire la suma deschimbat (tranzacii curente sau micri de capital) i calitatea persoanei care efectueazschimbul (rezident sau nerezident). Convertibilitatea asigur reflectarea direct a eficienei schimburilor economiceinternaionale, stimuleaz creterea productivitii muncii, ridicarea nivelului tehnic alproduselor, mbuntirea activitii de producie i atragerea investitorilor strini. Principalele riscuri ale convertibilitii monedei sunt reprezentate de epuizarearezervelor valutare, creterea preurilor mrfurilor importate, pierderea controluluiasupra circulaiei bneti i inflaiei.

Transferabilitatea reflect dreptul deintorului unui activ exprimat n monedaunei ri de a cere transferarea ntr-un activ n alt moned. Valutele liber utilizabile au fost reprezentate de monedele ce se utilizeazu ncadrul operaiilor Fondului Monetar Internaional i anume: dolarul SUA, marcagerman, lira sterlin, francul francez i yenul japonez. Valuta de rezerv reprezint moneda unei ri care se atrage, pstreaz iadministreaz de ctre autoritatea monetar a altei ri n vederea acoperirii deficituluibalanei de pli, a susinerii cursului de schimb i a garantrii solvabilitii externe. Eurovalutele reflect depunerile de valut n conturi la bnci comerciale ce iau sediul n afara rii emitente a monedei respective. Ponderea valutelor n plile internaionale depinde de structura exporturilor iimporturilor, de serviciile internaionale, de orientarea geografic a schimburilor economice, de serviciile bancare, de evoluia pieelor valutare. Diversificarea disponibilitilor n valut este de natur s atenueze influenelemonedelor statelor dezvoltate asupra relaiilor economice internaionale. Controlulasupra procesului diversificrii urmrete mbuntirea gestiunii riscului de transfer pe pieele valutare.

Sistemul monetar internaional

Sistemul monetar internaional reprezint organizarea relaiilor monetare dintre rile care au nevoie de moned din aceleai motive ca i agenii economici. El poate fi definit ca ansamblul regulilor care permit determinarea cursului valutar, a tranzaciilor care se pot derula la nivel internaional, a instituiilor care le deservesc i nu n ultimul rnd infrastructurile (reeaua de comunicaii) care creeaza legturile la nivel mondial, aprute la un moment dat. Sistemul monetar internaional, spune Jean Marc Siroen, trebuie s ndeplineasc dou funcii eseniale: 1. s permit circulaia internaional a bunurilor, serviciilor i capitalurilor. Aceast funcie odat ndeplinit ar permite fiecarui stat s i dezvolte activitile n care eficiena sa este maxim. 2. s asigure coordonarea politicilor interne ale statelor lumii astfel nct libera circulaie a bunurilor i serviciilor s se poat realiza fr probleme. Sistemul monetar internaional poate fi caracterizat plecnd de la urmatoarele criterii: - modul de circulaie i de obtinere a monedei - care sunt monedele ce pot fi utilizate n schimburile internaionale - regimul valutar - modul de ajustare a balanei de plti externe - rolul jucat de Stat respectiv de Banca Central. De-a lungul timpului statele au adoptat diferite forme ale sistemului monetar international. Fiecare forma a sistemului monetar international a fost caracterizata de un set de reguli uneori definite explicit prin legi si reglementari, alteori implicite de natura conventiilor sau a traditiilor, aceste reguli fiind cunoscute n finantele internationale sub denumirea generica de Regulile Jocului. Termenul este utilizat pentru prima data n 1920 pentru a descrie regulile care au guvernat sistemul etalon aur nainte de 1914 si i este atribuit lui Keynes. Este de fapt un termen care defineste ordinea monetara internationala si care a fost preluat de Ronald McKinnon ntr-un articol publicat n 19932 n care delimita sapte perioade distincte n evolutia sistemului monetar international, depistnd sapte seturi de reguli ce caracterizeaza sistemul monetar n fiecare perioada. Practic urmareste evolutia sistemului monetar international din punct de vedere a ordinii monetare internationale adica a regulilor care au guvernat n cele sapte perioade. Cele sapte episoade dupa McKinnon sunt: 1. Sistemul etalon aur 1879 -1913 2. Spiritul Acordului de la Bretton Woods 1945 3. Sistemul cursului valutar fix n raport cu USD 1950 -1970 4. Sistemul cursului valutar flotant n raport cu dolarul 1973 1984 5. Acordurile de interventia Plaza-Louvre si cursului valutar flotant n raport cu dolarul 1985 pna azi 6. Spiritul Sistemului Monetar European 1979 7. Sistemul Monetar European ca o mare arie a marcii germane, 1979 -1998. La aceste episoade Richard Levich, adauga cel de al optulea episod: 8. Uniunea Monetara Europeana, 1999 pna n prezent.

Riscul valutar

Variatia cursului valutar prezinta mai multe forme. Cand cursul valutar scade pe piata intr-o tendinta continua este asa-numita depreciere; cand acesta scade brusc in urma reducerii valorii paritare, introdusa de stat la intervale de timp mai mari, atunci aceasta se numeste de valorizare. Fenomenele contrare sunt cunoscute sub numele de repreciere (sau apreciere) si revalorizare. Toate aceste fenomene au efecte favorabile saau defavorabile (dupa caz) asupra contractelor la termen sau asupra creditelor. Cazul in care un partener inregistreaza o pierdere la un contract la termen, la o conventie de credit extern, la un acord international de plati etc, ca urmare fie a devalorizarii sau deprecierii, fie a revalorizarii sau reprecierii valutei de contract, inregistrata in intervalul de timp scurs de la incheierea contractului si pana la data incasarii sau platii, se numeste risc valutar. Acesta se concretizeaza pentru creditor in scaderea puterii de cumparare a monedei in care este exprimata creanta in urma unei deprecieri sau devalorizari survenite in intervalul de timp aratat mai sus. Pentru debitor, paguba apare la cresterea puterii de cumparare a monedei atunci cand, fiind datorata o plata la termen, aceasta se face intr-o moneda care a suferit intre timp o revalorizare sau reapreciere. Pentru un importator, riscul valutar apare fie in ipoteza cresterii valutei din contract, fie in acea a scaderii valorii monedei proprii. In ambele cazuri, importatorul sufera o paguba care consta in plata unei sume mai mari decat a prevazut in moneda nationala. Pentru un exportator, riscul apare in cazul cand contractul s-a incheiat intr-o moneda straina, iar intre timp fie valoarea valutei din contract scade, fie valoarea propriei monede creste. In ambele cazuri, exportatorul va primi in moneda nationala o suma mai mica decat cea prevazuta. In cazul in care contractul este incheiat intr-o terta moneda, riscul valutar apare pentru unul dintre parteneri, in functie de variatia monedei stipulate in contract. Riscul valutar are o influenta negativa asupra tranzactiilor comerciale si financiare si, din aceasta cauza, s-au cautat mijloace de protectie impotriva lui. Protectia impotriva riscului valutar se poate realiza: a) in cadrul contractului; b) in afara contractului. Mijloacele de protectie in cadrul contractului au un caracter preventiv si consta in inscrierea in contract a unor clauze asiguratorii impotriva riscului valutar. Aceste clauze sunt de mai multe feluri: Clauza valutara consta in faptul ca moneda de plata este legata de o alta moneda, considerata mai stabila si devenita moneda de referinta. Legarea se face printr-un raport intre cele doua monede, raport stabilit prin contract la voia partilor. La termen, plata se face in functie de acest raport. Daca moneda de plata se depreciaza in raport cu moneda de referinta, plata se va face intr-o suma mai mare, conform raportului stabilit si invers, in cazul cand moneda de plata se repreciaza fata de moneda de referinta. Eficacitatea acestei clauze deriva din stabilitatea monedei de referinta.

Clauza monedei internationale este aceea in care moneda de plata este legata printr-un raport de DST sau o alta moneda rezultata in urma unui cos valutar. In aceasta clauza se evidentiaza stabilitatea monedei de referinta. Clauza aur consta in legarea monedei de plata fie de o moneda cu valoare paritara exprimata in aur (care de fapt nu mai exista), fie de pretul aurului pe piata internationala. Puterea asiguratorie a acestei clauze depinde, evident, de stabilitatea pretului aurului. Clauza pretului provizoriu, prin care in contract se stipuleaza ca pretul ferm se va stabili in momentul livrarii marfii. In acest caz, creditorul va avea in vedere la stabilirea pretului modificarile cursului valutar, despagubindu-se de eventualele pierderi. Clauza temporizarii, prin care se intervine asupra factorului timp, avand in vedere ca riscul valutar depinde de acesta. Astfel, se poate prevede o plata anticipata sau la un moment dat cand cursul valutar este favorabil, se mai poate recurge si la plati esalonate in rate, in asa fel incat impactul variatiei cursului valutar sa fie cat mai mic. b. Protectie impotriva riscului valutar impotriva contractului, aceasta putanduse realiza prin diverse procedee: hedging-ul, swap-ul, optiunea valutara. Ca o concluzie, subliniem urmatoarele aspecte: 1. Riscul de curs valutar este un risc deosebit de mare. 2. Riscul de curs valutar exista permanent in activitatea unei banci. 3. Riscul de curs valutar este un risc perfect cuantificabil. Prin raportare la cursul din momentul respectiv se poate estima cu precizie profitul, respectiv pierderea potentiala, generate de pozitia initial asumata de banca. 4. Riscul de curs valutar poate fi evitat doar in conditiile existentei unor limite de lucru si risc bine stabilite si riguros respectate. 5. Abordarea de catre serviciul de arbitraj de noi instrumente de lucru care implica existenta riscului de curs valutar (OPTION, FUTURES etc) trebuie sa fie dublata, pe langa o pregatire teoretica aprofundata, de un sistem de masuri de supraveghere si control adecvat, care sa limiteze expunerea bancii la acest tip de risc. Pentru o cunoastere si o stapanire corespunzatoare a tehnicilor de supraveghere a riscului de curs valutar se impune pastrarea unui contact permanent al dealerilor cu piata internationala, cu cele mai noi metode si instrumente folosite, atat teoretice cat si practice.

Cursul valutar

n general, cursul de schimb valutar (cursul valutar) este pretul unei monede exprimat n alt moned. Operatiunea tehnic de stabilire a cursului valutar se numete cotatie. Exist dou tipuri de cotatii: a) incert b) cert. Cotatia incert const n indicarea numrului variabil de unitati monetare nationale (cot), care revin la o unitate (100 de unitti) monetar strin(baz). 1 EUR=4,2 RONb. Cotatia cert const n indicarea numrului variabil de unitati monetare strine (cot) care revin la o unitate monetar national(baz). 1RON = 0,23 EURIndicele deprecierii / aprecierii [%] = Cotatia certa t1 / Cotatia certa in t0[%]Deprecierea / aprecierea = Indicele 100% Cursurile formate pe piata la vedere sunt de doutipuri: curs de cumprare i curs de vnzare. 1) Cursul de cumprare este cursul la care o banc este dispus s cumpere o anumit valut 2) Cursul de vnzare este cursul la care o banc este dispus s vnd o anumita valuta. Factori determinanti ai cursului de schimb: Cursul depinde de cererea/oferta de valut i de factorii subdiacenti acestora: - volumul importurilor; - volumul exporturilor; - micrile internationale de capital (determinate de diferentele dintreratele dobnzii); - expectatii (asteptari) etc. Metode de determinare a cursului A. Cursurile de schimb i rata inflatiei - Teoria parittii puterilor de cumprare B. Cursurile de schimb i rata dobnzii - Teoria parittii ratelor dobnzii (J. Keynes). Previzionarea CV A. Nevoia acut de previziuni(risc valutar) B.Imposibilitatea previzion rii exacte a evolutiei viitoare a CV (mai ales pe termen scurt) C.Metode de previzionare :- Analize tehnice (statistic, econometrie, modele etc.);

- Analize economice: variabile socio-politice (stabilitatea guvernului, rolulpartidelor politice, alegeri, grupuri de presiune), psihologice (ncrederea n moneda national), economice (rata inflatiei, rata dobnzii, SBP), monetare (CVla termen ca predictor al CV la vedere). Regimuri de curs valutar Sunt prezentate de ctre Fondul Monetar International: A) Cursuri flotante - flotare libera (free floating) - flotare controlata (managed floating) B) Peg-uri - cu banda de fluctuatie (crawling bends) - cu banda de fluctuatie orizontala (pegged with horizontal bands) - ajustabile (crawling pegs) C) Cursuri fixe consiliu monetar (currency board) D) Dolarizare( euroizare )

Factorii care influeneaz formarea cursului de schimb

Studiul factorilor care influeneaz cursul valutar se face cu ajutorul teoriilor economice existente bazate pe ideea echilibrului . Toate aceste teorii pornesc de la acelai principiu, cursul de schimb, ca i preul oricrui bun economic este determinat prin legea cererii i ofertei. Realitatea economic a zilelor noastre fiind mult mai complex apar o serie de complicaii deoarece legea cererii ofertei determin doar n mod generic formarea cursului de schimb. Factorii de influen pot fi mprii n dou grupe: - Factorii interni sunt cei care includ factorii care in de activitatea economic ce se concretizeaz n bunuri materiale sau servicii de o anumit calitate i un anumit pre, factorii monetari care privesc masa bneasc, creditul i dobnda i factorii de esen social politic ca i cei care privesc strile psihologice ale oamenilor. - Factorii internaionali includ raportul dintre cerere i ofert pe piaa valutar extern, starea balanei de pli externe a fiecrei ri, factori de natur economic financiar, social, politic, psihologic, caracteristici ale economiei mondiale. ntre aceti factori interni i internaionali exist o strns legtur impunndu-se determinarea n mod tiinific a dimensiunilor i tendinelor lor pentru a aprecia corect cursul valutar i micarea acestuia n timp i spaiu. Balana de pli externe i cursul de schimb Balana de pli externe reprezint un instrument economico - statistic n care se includ i se compar ncasrile i plile realizate de o ar din relaiile sale economice, financiare i monetare cu alte ri pe o perioad de un an. n balana de pli externe se nscriu toate fluxurile valorice cu strintatea. Nu se include stocul activ sau pasiv de resurse financiar -valutare ce se afl la dispoziia economiei naionale la un moment dat. Deficitul sau excedentul unor solduri ale balanei de pli externe pot explica nivelul cursului de schimb n baza efectului mecanic al unui astfel de dezechilibru asupra cererii i ofertei de valut. Astfel, un deficit mrete cererea de valut, ceea ce determin reducerea valorii monedei naionale pe pia. Soldul excedentar al balanei comerciale provoac o tendin de cretere a valorii cursului valutar, iar soldul deficitar o tendin de scdere. Situaia nu trebuie privit n mod unilateral, izolat, ntruct se refer la excedente sau deficite globale n relaiile unei ri cu restul lumii, chiar dac n situaii bilaterale comerul exterior poate fi excedentar sau deficitar. Dac soldul balanei operaiunilor curente este pozitiv, cursul de schimb se va aprecia i dac este negativ, cursul se va deprecia, adic se va nregistra o scdere a cursului monedei naionale.

Lista valutelor cu acronimele care apar in lista cursurilor pieelor valutare

In literatura de specialitate, piata valutara poate fi prezentata sub urmatoarele acronime: FOREX RETAIL FOREX FX SPOT FX SPOT Piata valutara internationala este cea mai mare piata financiara din lume, cu un volum zilnic de 4 trilioane de dolari. Piata valutara s-a format in anii 70, cand comertul international a trecut la sistemul de cursuri fixe la sistemul de cursuri flotante. Piata valutara internationala (Foreign Exchange Market - FOREX) constituie un sistem complex interbancar prin care actorii pietei tranzactioneaza sume mari de bani la o rata de schimb stabilita la o anumita data, in scopul schimbarii (convertirii) unor valute contra altora. Piata valutara mai poate fi definita ca ansamblul relatiilor care se formeaza la nivel national si international intre diferitele institutii nationale sau de vocatie international, intre personae fizice sau juridice, angajate in operatiuni valutare. Factorii de baza care determina formarea cursului pot fi: Schimbarea indicatorilor economici ai unei tari Evenimentele politice importante din tara si din strainatate Efectuarea operatiilor de vanzare/cumparare a valutei in volume mari Evenimentele importante de pe alte piete de capital Zvonurile din piata sau schimbarea in psihologia pietei Tipologia valutelor Cele mai tranzactionate valute poarta denumirea de valute majore sau valute hard Restul valutelor existente pe piata sunt cunoscute sub numele de valute minore sau valute soft Terminologia utilizata pe piata valutara a) Curs valutar (currency) si curs cross (cross rate) -> incrucisat Curs valutar = pretul unei monede in termenii altei monede Curs cross = cand ambele sunt non-domestice Ex: in Japonia cursul de schimb dolar-lira sterlina = e un curs cross; ptr SUA sau Marea Britanie nu e curs cross. b) Conceptele de BID si ASK Orice cotatie FOREX include 2 preturi: - BID curs de cumparare - ASK curs de vanzare ! Intotdeauna cotatia ASK este mai mare decat cotatia BID. Diferenta dintre ASK si BID este cunoscuta sub denumirea SPREAD si reprezinta castigul dealerului valutar.

EUR/RON Valuta de baza 4,2580 valuta cotata 4,3780

BID = dealerul cumpara la ASK = dealerul vinde la SELL = clientul vinde la c) Conceptual de PIP sau plural PIPs = reprezinta prescurtarea de la percentage in point si evidentiaza cea mai mica unitate de masura cu care pretul poate varia. = PIP-ul e ultima zecimala a cotatiei si ajuta la masurarea profitului sau pierderii. Ex: miscarea perechii EUR/USD de la 1,2250 la 1,2251 e considerate ca a crescut cu 1 PIP deci ptr perechea EUR/USD 1 PIP = 0,0001 Tranzactionarea pe piata valutara a acestui tip de marfa (valutele) prezinta numeroase avantaje: Nu exista comisioane, nu exista taxe de clearing, taxe de tranzactionare, taxe guvernamentale, taxe ale brokerilor. Brokerii sunt platiti ptr serviciile lor din spread-ul dintre cele 2 preturi BID(pret oferit) si ASK(pret cerut) Nu exista intermediari: tranzactiile valutare spot elimina intermediarii si permit comertul direct cu piata responsabila de stabilirea preturilor pt perechile de valute. Costul scazut al tranzactiilor: costul tranzactiilor (spread-ul dintre BID si ASK) e in mod normal mai mic de 0,1% conditii normale de piata. Este o piata ce functioneaza 24 ore/5 zile pe saptamana, in acest caz nimeni nu e nevoit sa astepte opening bell Nimeni nu poate sa monopolizeze si sa controleze piata: FOREX este atat de mare si are atat de multi participanti incat nimeni n poate sa controleze pretul pietei ptr o perioada lunga de timp. Nici macar bancile central nu pot sa controleze piata pe termen lung, iar in privinta bancilor comerciale, interventiile acestora sunt pe termen scurt.

Curs valutar EURO Valori valabile pentru data de 25.05.2012 Valuta Simbol 1 EUR /EUR RON 4,4662 0,2239 USD 1,2536 0,7977 CHF 1,2012 0,8325 GBP 0,8001 1,2499 100 JPY 1,0000 1,0000 CAD 1,2872 0,7769 MDL 15,0150 0,0666 100 HUF 3,0303 0,3300 CZK AUD SEK RUB NOK 100 ISK BGN UAH RSD LVL DKK PLN 25,3807 1,2835 8,9928 39,8406 7,5586 1,6129 1,9558 10,1523 116,2791 0,6977 7,4294 4,3668 0,0394 0,7791 0,1112 0,0251 0,1323 0,6200 0,5113 0,0985 0,0086 1,4332 0,1346 0,2290

Variatie 0,1679 % 0,4028 % 0,0240 % 0,2567 % 0,0000 % 0,1934 % 0,6042 % 0,0000 % 0,5102 % 0,5290 % 0,2705 % 0,0000 % 0,3014 % 0,0000 % 0,0000 % 0,5102 % 0,0000 % 0,0559 % 0,0000 % 0,2188 %

Evoluia Dolarului canadian si a Euro in perioada 01.03.1211.05.12.Interpretare

Dolarul Canadian in perioada 01.03.12-11.05.12

Pe parcursul acestei perioade, dolarul Canadian a crescut semnificativ de la o cota de 3.3031 la 3.3973. Dolarul Canadian a inregistrat mari de la o saptamana la alta , de ex. In perioada 8-15 martie a crescut de la 3.3097 la 3.3700. Din acest grafiic al evolutiei CAD putem deduce o mare instabilitate a monedei si un grad ridicat de risc pe piata. Evolutia dolarul canadian in ultimele 12 luni Valoarea maxima : 3.4661 RON Valoarea curenta : 3.4661 RON Valoarea medie : 3.1865 RON Valoarea minima : 2.8821 RON Euro in perioada 01.03.12- 11.05.12

Pe durata acestei perioade, euro nu a avut oscilatii foarte mari, pastrand un tipar.

Putem observa in graphic o crestere treptata de la 4.3488 la inceput pana la 4.4053 la sfarsitul intervalului studiat. Datorita faptului ca nu a inregistrat oscilatii foarte mari, a fost o investitie relativ sigura si previzibila pe piata international. Evolutia euro in ultimele 12 luni Valoarea maxima : 4.4662 RON Valoarea curenta : 4.4646 RON Valoarea medie : 4.3142 RON Valoarea minima : 4.1207 RON Euro a coborat luni sub nivelul de 1,3 dolari pe unitate pentru prima oara in ultimele doua luni

Bibliografie:

1. Fat Codruta Maria, Finante Internationale, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2007 2. Dragoescu Elena, Relatii valutare financiare si de credit internationale, Ed. Dimitrie Cantemir, Trgu Mures, 2000 3. Pecican Eugen, Piata valutara, banci si econometrie, Ed. Economica, Bucuresti, 2000 4. http://ro.wikipedia.org/wiki/ 5. http://www.imf.org/external/index.htm 6. http://www.bnro.ro/Home.aspx