TEORIA ADMINISTRAIEI PUBLICE Introducere

Cursul de Teoria administraiei publice constituie o disciplin de b ! pentru do"eniul #tiin$elor soci le% esen$i l pentru speci li! re d"inistr $ie public& Obiectivul general l cursului const 'n de(inire #i cl ri(ic re % pe b ! (ondului de idei #i conclu!iilor desprinse 'n ur" n li!ei r portului dintre #tiin$ d"inistr $iei% dreptul d"inistr ti) #i " n *e"entul public% unor no$iuni% proceduri% nor"e #i institu$ii speci(ice d"inistr $iei publice& Obiectivele specifice le cursului sunt+ - 'n$ele*ere corect i"plic $iilor socio,-uridice #i politice r porturilor dintre st t #i cet$e n% dintre utorit te public #i libert te indi)idu l% dintre *u)ern re #i d"inistr re. - de!)olt re c p cit$ii de n li! #tiin$i(ic (eno"enelor #i proceselor d"inistr ti)e. - utili! re p r tului conceptu l neces r pentru el bor re #i i"ple"ent re deci!iilor d"inistr ti)e. - deprindere oper $iunilor te/nico," teri le #i procedurilor speci(ice cti)it$ii (unc$ion rilor din d"inistr $i public. - cuno #tere siste"ului utorit$ilor d"inistr $iei publice% l institu$iilor #i l ser)iciilor publice desconcentr te #i descentr li! te. - el bor re de "odele teoretice de or* ni! re #i (unc$ion re pentru utorit$ile% institu$iile #i ser)iciile publice. Cursul este (oc li! t pe e0plic re institu$iilor d"inistr ti)e respecti)% principiilor de or* ni! re #i (unc$ion re d"inistr $iei% structurii% (eno"enelor #i proceselor speci(ice cti)it$ii d"inistr $iei publice% 'n # (el 'nc1t s si*ure (und "entul unei culturi de speci lit te 'n s(er #tiin$elor d"inistr ti)e& Pentru 'nsu#ire te"einic cuno#tin$elor l disciplin teoria administraiei publice este neces r% 'n pri"ul rind% studiul indi)idu l pro(und t l lucrilor indic te 'n biblio*r (ie #i% 'n l doile r1nd% e(ortul de solu$ion e0erci$iile propuse& E) lu re cuno#tin$elor studen$ilor se re li!e ! continuu t1t 'n c drul se"in riilor% c1t #i prin inter"ediul testelor pro*r " te prin c lend rul disciplinei& E) lu re (in l l disciplin teoria administraiei publice se ( ce l s('r#itul se"estrului prin e0 "en scris l c re se cord note de l 23unu4 l 25 3!ece4& Sunt pro"o) $i studen$ii c re ob$in "ini" not 6 3cinci4& Not (in l se c lcule ! dup ur"to re (or"ul+ 758 pentru rspunsurile l e0 "enul scris. 958 pentru lucrile pre!ent te l se"in r. 258 pentru cti)it$i&

BIBLIO:RA;IE SELECTI<A

PARLAGI, A.P. ALEXAN RU, I. AN R#NI$EANU,A. (#$*EN!+I, ,.-. GRIG#RE!$U, ..

Teoria administraiei publice, curs, Universitatea Nicolae Titulescu,2008 Structuri, mecanisme i instituii administrative, !N!PA, 1""2 Management public, E%itura Econo&ic', (ucure)ti,1""" Ce este autoritatea ? E%itura *u&anitas, (ucure)ti, 1""2. Managementul relaiilor publice i corespondena economic, E%itura !trate/ic -ana/e&ent, (ucure)ti, 1""0.

-URARU, I. 2T3N3!E!$U, !. PARLAGI, A.P. PARLAGI, A.P. PR#5IR#IU A, 2 P#PE!$U I.

Drept constituional i instituii politice, E%itura Lu&ina Le1, (ucure)ti, 2002 Teoria administraiei publice, curs, Univeristatea N.Titulescu, 2008 Dicionar de administraie public, E%itura Econo&ic', (ucure)ti,2004 Bazele administraiei publice, e%- a III-a, E%itura Econo&ic', (ucure)ti, 2006.

TEORIA

A D M I N I S T R A I E I P U B L I C E&

CAP& I& OBIECTUL TEORIEI ADMINISTRAIEI PUBLICE&

$#N7INUT8 Eti&olo/ia, %e9ini:ia )i o;iectul a%&inistra:iei <u;lice= -eto%ele )tiin:ei a%&inistra:iei= $orela:ia teoriei a%&inistra:iei cu alte )tiin:e= !co<ul )i utilitatea teoriei a%&inistra:iei <u;lice. Teoria a%&inistra:iei <u;lice i&<une, %e la >nce<ut, %e9inirea )i clari9icarea, unor no:iuni )i institu:ii a9late la /rani:a %intre )tiin:a a%&inistra:iei )i %re<tul <u;lic ?constitu:ional, a%&inistrativ, <enal@, cu& ar 9i administraie public, autoritate public, instituie de stat, autonomie, putere local, descentralizare i desconcentrare etc. 5'r' a insista <e o analiA' a<ro9un%at' a ter&inolo/iei care 9ace o;iectul altor %isci<line ne vo& o<ri, <entru >nce<ut, la eti&olo/ia cuvBntului administraie, ca <unct %e <lecare <entru e1<licarea celorlalte no:iuni cu care vo& o<era >n stu%iul %isci<linei Teoria a%&inistra:iei <u;lice .

2& No$iuni *ener le&

4 Etimologia cuvntului "administraie" e9inirea no:iunii %e Ca%&inistra:ieD este cu atBt &ai necesar', cu cBt cunoa)terea )tiin:i9ic' a unei anu&ite &aterii, <resu<une i%enti9icarea no:iunilor cu care o<ereaA' )tiin:a care are %re<t o;iect &ateria res<ectiv'. $uvBntul administraie este %e ori/ine latin', >nse&nBn% EsluF;'D, C>n/riFireC, E&o% %e 9olosin:'D a unor ;unuri. $uvBntul latin administer are >n:elesul %e CaFutor al cuivaC, CsluFitorC, Ce1ecutantC sau Cinstru&entC. Ast9el, s-a aFuns la cuvBntul administraie cu se&ni9icatia Cserviciul celui &icC, Ca celui su<usC sau Gactivitate su;or%onat' su; co&an%'C. $uvBntul administraie are )i o e1<lica:ie %e or%in institu:ional, >nse&nBn% totalitatea or/anelor %e stat <rin care se %es9')oar' activitatea %e a%&inistra:ie. Lato sensu, a administra &ai >nsea&n' >n acela)i ti&< Ca con%uceC, Ca /os<o%'riC o >ntre<rin%ere, o institu:ie, un <atri&oniu sau o <arte a acestuia. Persoanele 9iAice sau Furi%ice care e1ercit' Catri;u:ii %e a%ninistrare se nu&esc Ca%&inistratioriC. !tricto sensu, >n %re<tul a%&inistrativ <rin a%&inistrare se >n:ele/e %re<tul real %e <osesiune )i %e 9olosin:' al <ersoanelor 9iAice sau Furi%ice, or/anelor )i institu:iilor statului asu<ra ;unurilor a9late >n <ro<rietatea acestora sau care le sunt atri;uite >n ve%erea >n%e<linirii atri;u:iilor lor. Hn teoria a%&inistra:iei <u;lice orice activitate %e natur' e1ecutiv' re<reAint' un apt administrativ, care <resu<une ca esen:' o activitate %e or/aniAare sau, %e co&;inare a unor &iFloace >n ve%erea >n9'<tuirii <Bn' la 9a<te &ateriale concrete a unor o;ie%ctive ?valori, co&enAi, servicii@, sta;ilite %e autorit':i ale statului ierarIic su<erioare.

A%&inistra:ia >n /eneral, are ur&'toarele %i&ensiuni8 social %eter&inat' %e ac:iunile realiAate <entru satis9acerea unor interese )i nevoi ale unor /ru<uri sau co&unit':i u&ane= organizatoric %eter&inat' %e ac:iunile %e creare a unor structuri or/aniAa:ionale )i %e con%ucere <rin care se a%au/' >n%e<linirea atri;u:iilor or/anelor )i institu:iilor a%&inistra:iei= politic %eter&inat' %e o;iectivele <olitice ale or/anelor centrale ale a%&inistra:iei %e stat, a c'ror >n9'<tuire asi/ur' >n%e<linirea atri;u:iilor statului. !dministraia de stat cu<rin%e toate autorit':ile <u;lice care %es9')oar' o activitate 9un%a&ental' <entru realiAarea 9unc:iei e1ecutive a statului, %e a%&inistrare a <ro<riet':ii statului, a <atri&oniului istoric, cultural na:ional, a colectivit':ilor u&ane. Aceast' activitate a%&inistrativ' <oate 9i %es9')urat' >n %o&enii ca8 econo&ie, in%ustrie, co&er:, e%uca:ie, cultur', s'n'tate, )tiin:', cercetare, a<'rare etc. Potrivit re/retatului <ro9esor Antonie Ior/ovan, administraia de stat este acea 9or&' %e &ani9estare a 9eno&enului a%&inistrativ care const' >n con%ucerea e1ecut'rii )i e1ecutarea e9ectiv' a le/ilor, inclusiv <rin realiAarea %e servicii <u;lice, <recu& )i a celorlalte acte ale or/anelor %e stat >n%e<linite %e or/anele a%&inistra:iei %e stat, >n realiAarea <uterii %e stat. b) Definiia teoriei administraiei Prin tiin, >n /eneral, se >n:ele/e un ansa&;lu siste&atic %e cuno)tin:e %es<re natur', societate )i /Bn%ire sau un ansa&;lu %e cuno)tin:e %intr-un anu&e %o&eniu. Toto%at', )tiin:a se &ai %e9ine)te ca 9iin% cunoa)tere, cuno)tin:' %es<re ceva sau <re/'tire intelectual', instruc:ie, >nv':'&Bnt. Pentru a avea statutul %e )tiin:' teoria a%&inistra:iei <u;lice ar tre;uie s' con:in' ur&'toarele ele&ente8 un o;iect <ro<riu %e cercetare= &eto%e )i teInici %e cercetare )tiin:i9ice= ca<acitatea %e a 9or&ula <rinci<ii /eneral vala;ile. enu&irea %e tiin administrativ se&ni9ic' a)a%ar o %isci<lin' care are ca o;iect %e stu%iu ac:iunile )i activit':ile s<eci9ice autorit':ilor, institu:iilor )i serviciilor %e natur' a%&inistrativ'. Teorii cu <rivire la )tiin:a a%&inistra:iei au 9ost ela;orate <entru <ri&a %at' %e oa&enii %e )tiin:' %in Ger&ania )i Austria >n secolul al X.II-lea, care au <re%at >n universit':i cursuri cameralistice" >n li&;a /er&an', cuvBntul EJa&eralienD se tra%uce <rin C)tiin:a a%&inistra:ieiC. Pri&ul autor al unei lucr'rii %e )tiin:e ca&eralistice a 9ost LorenA von !tein <rin Teoria administraiei, a<'rut' >n o<t volu&e la !tutt/art, >ntre anii 18KK-1884. Hn 5ranta, ;aAele )tiin:ei a%&inistra:iei se <un in <ri&a Fu&'tate a sec. al XIX-lea %e c'tre $*ARLE!-,EAN (#NNIN care a consi%erat-o )tiin:' e1act'. #;iectul actual al )tiin:ei a%&inistrative se re/'se)te >n teoria a%&inistra:iei <u;lice su; 9or&a stu%iului activit':ii autorit':ilor, institu:iilor )i serviciilor <u;lice, <recu& )i a rela:iilor %intre acestea )i cet':eni. Teoria a%&inistra:iei <u;lice are >n ve%ere >&;un't':irea structurii )i activit':ii a%&instra:iei >n sco<ul cre)terii e9icien:ei acestui serviciu <e care statul >l asi/ur' cet':enilor.

Ltiin:a a%&inistra:iei ca %isci<lin' social' )i <olitic', stu%iaA' ce este a%&inistra:ia )i ce ar trebui s ie a%&inistra:ia. !co<ul )tiin:ei a%&inistra:iei este ca, <rintr-o or/aniAare ra:ional' )i e9icient' a a<aratului a%&inistrativ, <rin utiliAarea unor &eto%e stiinti9ice, s' se 9oloseasc' resurse u&ane, &ateriale )i 9inanciare c>t &ai &ici <entru o;:inerea unei e9icien:e c>t &ai &ari >n activitatea a%&inistra:iei. Toto%at', )tiin:a a%&inistra:iei ca %isci<lin' social-<olitic' aFut' la activitatea %e le/i9erare <rin <ro<uneri %e le/e or/anic'. c) Metodele de cercetare ale teoriei administraiei. Metodele de cercetare 9olosite >n )tiin:a a%&inistra:iei sunt &eto%a analiAei Furi%ice )i %e cercetare a activit':ilor neFuri%ice. !e 9olose)te )i &eto%a in%uctiv' ca &eto%' <rinci<al', %atorit' 9a<tului c' )tiin:a 9olose)te e1<erien:a ca &iFloc %e con9ir&are a concluAii lor )i i<oteAe lor sale. e re/ul', <entru o;servarea 9a<telor )i 9eno&enelor %e natur' a%&inistrativ' se 9olosesc ur&'toarele &eto%e8 statistica este stu%iul 9recven:ei )i cantit':ii actelor sau 9a<telor a%&inistrative= valoarea &eto%ei este %eter&inat' %e analiAa ci9relor care <er&ite a<recierea <ro<or:iilor %intre 9eno&enele evaluate >n <reala;il. anc!etele" se 9olosesc >n cercet'ri sociolo/ice )i const' >n 9or&ularea unor serii %e >ntre;'ri le/ate una %e alta )i colectarea r's<unsurilor %e la <ersoanele %in /ru<ul intero/at ?un e)antion sta;ilit@. AncIeta se concretiAeaA' >ntr-un cIestionar statistic, ea <rivin% situa:ii ce nu <ot 9i e1<ri&ate >n unit':i %e &'sur', %ar <relucrarea %atelor ancIetei con%uce la ci9re )i <ro<or:ii cantitative. $are 9olose)te un set %e >ntre;'ri 9or&ulate %e <ersoana care cIestioneaA', a%resat' unor in%iviAi care 9ac <arte %in colectivitatea a%&inistrat' )i ;ene9iciaA' %e e1ercitarea 9unc:iilor autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice. analiza "i sinteza, %e9inesc activitatea %e cule/ere, /ru<are, clasi9icare, evaluare )i valori9icare a in9or&a:iilor %in %o&eniul social. -eto%a se a<lic' <entru a scoate >n evi%en:' 9eno&ene relevante <entru or/aniAarea )i 9unc:ionarea a%&inistra:iei <u;lice. studiul documentelor oficiale a%o<tate %e autorit':ile a%&inistratiei centrale )i locale= aceste %ocu&ente constituie o surs' i&<ortant' %e, in9or&are <entru )tiin:a a%&inistra:iei. intre acestea, cele &ai i&<ortante sunt %ocu&entele care se a%reseaA' <u;licului. Ele re9lect' con:inutul )i stilul &uncii a%&inistrative iar analiAa lor <oate 9urniAa %ate )i 9a<te care <rivesc or/aniAarea )i 9unc:ionarea a%&inistra:iei <u;lice centrale )i locale, &o%ul %e a<licare, a <rinci<iilor a%&inistra:iei, ti<ul %e rela:ii cu <u;licul lar/, >n%e<linirea atri;u:iilor autorit':ilor )i ale 9unc:ionarilor <u;lici ale)i sau nu&i:i.

9& Obiectul teoriei d"inistr tiei publice&

#.$. %onsideraii generale. El cu<rin%e &ultitu%inea %e 9a<te )i 9eno&ene a%&inistrative 9iin% in9luentat %e continutul a%&inistratiei >nsesi avBn% un caracter %ina&ic, %eter&inat %e evolutia societatii. #rincipalul obiectiv al activit':ii a%&inistra:iei <u;lice este or/aniAarea ra:ional' )i e9icient' a &iFloacelor <use la autorit':ilor centrale )i locale <entru realiAarea unui anu&it sco< sau <ro/ra&. #;iectul teoriei a%&inistra:iei <u;lice este %eter&inat %e tr's'tura caracteristic' a activit':ii %es9asurate %e autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice centrale )i locale ca activitate de management al unitilor administrative teritoriale ?stat, re/iune, Fu%e:, ora), co&un'@ care >nsea&n' e1ercitarea unui ansa&;lu %e 9unc:ii ca8 <reve%erea, in9or&area, <re/'tirea %eciAiei, <ro/ra&area, or/aniAarea, coor%onarea, co&an%a )i controlul. !e <oate a9ir&a c' )tiin:a a%&inistra:iei are ca o;iect %e stu%iu acea <arte a su<rastructurii <olitice a societ':ii, nu&it' administraie public, rela:iile sale cu celelate structuri sociale, nor&ele, valorile si <rinci<iile sale s<eci9ice, <recu& )i &o%ul >n care asi/ur' cet':enilor serviciile necesare satis9acerii intereselor lor le/iti&e. Hn o;iectul teoriei a%&inistra:iei se re/'se)te )i reAultatul cercet'rilor e9ectuate %e alte )tiin:e >n le/'tur' cu activitatea autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice cu <rivire la &o%ul >n care a%&inistra:ia >)i realiAeAe 9inalitatea cu cele &ai &ari ran%a&ente )i e9orturi 9inanciare &ini&e. Procesul %e inte/rare )i interconectare a )tiin:elor a <er&is a%&inistra:iei sta;ilirea unor re/uli <recise <entru i&<le&entarea unor structuri or/aniAa:ionale &ai e9iciente si sta;ilirea unor nor&e %e 9unc:ionare a autorit':ilor )i institu:iilor a%&inistra:iei <u;lice. #.#. Metateoria administraiei. $u <rivire la )tiin:a a%&inistra:iei s-au ela;orat >n %ecursul ti&<ului &ai &ulte teorii ceea ce 9ace <osi;il' o &etateorie a acestei )tiin:e. A&inti& >n acest sens <rinci<alele %octrine care au sus:inut, cu ar/u&ente %i9erite, caracterul )tiin:i9ic al teoriei a%&inistra:iei8 a) &tiin a principiilor raionale ale administraiei. TeAa a 9ost ela;orat' %e autorii 9ranceAi, ,ose<I -arie %e Geran%o )i Louis Antoine -acarel, 9iin% continuat' >n Ro&Bnia, %e <ro9esorul $onstantin issescu. TeAele 9un%a&entale ale acestei conce<:ii sunt ur&'toarele8 - )tiin:a a%&inistra:iei stu%iaA' %i9eritele <ro;le&e %in <unct %e ve%ere %octrinar )i arat' <rinci<iile ra:ionale %u<' care ur&eaA' s' se 9ac' /estiunea ?con%ucerea@ a9acerilor <u;lice, cuno)tin:ele necesare, unui ;un a%&inistrator <re<ar' re9or&ele )i >&;un't':irile= - )tiin:a a%&inistra:iei cerceteaA' a%&inistra:ia >n %ina&ica ei, c'utBn% solu:ii <entru viitor, %eoarece este 9ireasc ca reAolv'rile /'site <entru <reAent s' >ncea<' a 9i %e<')ite= - )tiin:a a%&inistra:iei are un caracter <luri%isci<linar. b) &tiin politic. Teorie ela;orat' %e LorenA von !tein care a sus:inut c' nici %re<tul nu este %oar o )tiin:' Furi%ic', ci )i o )tiin:' a 9or:elor %e <ro%uc:ie, a ra<orturilor %intre oa&eni.

TeAele <rinci<ale ale conce<:iei con9or& c'reia )tiin:a a%&inistra:iei este o )tiin:' <olitic' sunt ur&'toarele8 - teoria a%&inistra:iei nu se <oate re%uce la %re<tul a%&inistrativ= - a%&inistra:ia realiAeaA' nor&ele constitu:ionale 9iin% &ani9estarea voin:ei statului= - $onstitu:ia ar 9i li<sit' %e con:inut 9'r' activitatea a%&inistra:iei, iar a%&inistra:ia ar 9i li<sit' %e <utere 9'r' $onstitu:ie= - %in i%eea %e Ca%&inistra:ieMC se na)te Cteoria a%&inistra:ieiC, care este o teorie <olitic' a in9luen:'rii <er&anente %intre &oral' )i <uterea <olitic'= - teoria a%&inistra:iei ur&'re)te >n:ele/erea tuturor 9eno&enelor )i le/ilor ce %o&in' realit':ile vie:ii. e aceea, ea tre;uie s' 9ie )tiin:a vie:ii statului >n toate 9or&ele )i ele&entele sale. $once<:ia lui !tein a 9ost sus:inut' )i <ro&ovat' %e autori %in Ger&ania8 +.T. von Ina&a !ternee/, %e I. ,astron )i 5. !cI&iFt, care a<reciau c' )tiin:a a%&inistra:iei, ca )tiin:' s<ecial', se >&<arte >n teoria a%&inistra:iei )i %re<tul a%&iriistrativ. Hn An/lia, Noo%roO Eilson a su;liniat >ntr-o lucrare <u;licat' >n 188P, te&eiul <olitic al )tiin:ei a%&inistra:iei, ca ra&ur' a )tiin:ei <olitice. Hn Italia, Gior/io %el .ecIio, >n lucrarea $ecii de iloso ie %uridic, %e9inea )tiin:a <olitic' ca o ra&ur' a activit':ii statului, <utBn%u-se su;>&<'r:i >n )tiin:a le/isla:iei )i )tiin:a a%&inistra:iei. Hn Ro&Bnia, <ro9esorul Paul Ne/ulescu nu&ea )tiin:a a%&inistra:iei ca o )tiin:' <olitic' <e ;aAa ur&'toarelor teAe8 - <olitica a%&inistratiei are un caracter Furi%ic, ur&'rin% realiA'rile a%&inistratiei %in <unct %e ve%ere al interesului /eneral= - a%&inistra:ia %is<une %e 9or:e social-<olitice %ina&ice care creau re/uli %e o<ortunitate )i e9icacitate= - a%&inistra:ia tre;uia corectat' %in <unct %e ve%ere critic. c) &tiin social "i economic. octrina a 9ost ela;orat' %e autori >n Italia, !<ania )i 5ran:a. Ast9el autorul italian $.P. 5erraris, consi%era c' )tiin:a a%&inistra:iei cerceteaA' <rinci<iile /enerale care c'l'uAesc statul >n ac:iunea sa social'. .. E. #rlan%o, sus:inea c' tot ceea ce <rive)te interventia social a statului constituie obiect de cercetare pentru tiina administraiei. R. .illanova, caracteriAeaA' )tiin:a a%&inistra:iei ca o <arte a sociolo/iei care se ocu<' cu stu%iul activit':ii statului >n realiAarea sco<urilor <ro<use. u<' <'rerea acestui autor, )tiin:a a%&inistra:iei ar constitui, sociologia administraiei. -. (loJ, >n Dictionnaire de l& administration, a<'rut la Paris >n 18K2 consi%er' )tiin:a a%&inistra:iei ca o economie politic aplicat, %eoarece stu%iaA' a<licarea <rinci<iilor econo&iei <olitice la anu&ite autorit':i sociale. Hn !UA, autorul a&erican . NIite <reAint', >n lucrarea 'ntroduction t(e stud) o #ublic !dministraion, a<'rut' la NeO QorJ >n 1"2K, conce<:ia <otrivit c'reia )tiin:a a%&inistra:iei este consi%erat' ca o )tiin:' care s-ar <reocu<a %e organizarea oamenilor i gospodrirea materialelor >n ve%erea >n%e<linirii sco<urilor statului. Aceast' conce<:ie <une accentul <e activitatea /os<o%'reasc' a a%&inistra:iei )i &ini&aliAeaA' as<ectul 9or&al. d) &tiin te!nic. .arianta a 9ost ela;orat' %e in/inerul A&erican 5. N. N TaRlor ?186K-1"16@, care a <ornit %e la %eAvoltarea unor <reocu<'ri %e ra:ionaliAare )i %e or/aniAare teInico-)tiin:i9ic' a &uncii. $once<:ia acestui autor a 9ost cunoscut' su; %enu&irea.%e CtaRloris&D )i s-a r's<Bn%it >n toate :'rile euro<ene. in <unctut %e ve%ere teoretic )i <ractic al )tiin:ei a%&inistra:iei, teoria lui TaRlor >)i <ro<unea o re9or&' a a%&inistra:iei <rin

atin/erea ur&'toarelor o;iective8 >nlocuirea e&<iris&ului <rin or/aniAarea siste&atic' al 9iec'rui ele&ent al &uncii= %iviAiunea &uncii, &er/Bn% <Bn' la se<ararea 9unc:iilor %e e1ecu:ie %e 9unc:iile %e or/aniAare= crearea unor state &aFore %e s<eciali)ti care s' intervin' %irect <e lBn/' <ersonalul %e e1ecu:ie= cercetarea siste&atic' a ran%a&entului &a1i& al oa&enilor )i &a)inilor= s<ecialiAarea, <re/'tirea )i antrenarea &uncitorilor= re&unerarea sti&ulativ', care contri;uie la selec:ionarea <ersonalului. #<era lui TaRlor a 9ost continuat' )i %eAvoltat' %e %isci<olii s'i8 5ranJ $. Gil;retI, care s-a ocu<at %e cre)terea ran%a&entului &uncii, %e econo&isirea cIeltuielilor )i e9orturilor &uncitorilor, <recu& )i a &iFloacelor utiliAate )i %e *enrR 5or% care a reco&an%at o or/aniAare ra:ional' a &uncii >nte&eiat' <e trei <rinci<ii8 productivitate, intensi icarea i economisirea ei. !iste&ul a 9ost <reluat %e )tiin:a a%&inistra:iei <rin stu%ierea <ro;le&elor teInice ce se <un >n activitatea a%&inistra:iei %e stat. e) &tiin politic "i te!nic. Aceast' conce<:ie a 9ost ela;orat' %e Ra9ael (ielsa >n lucr'rile Drept administrativ i tiina administraiei )i *tiina !dministaiei <u;licate la &iFlocul secolului XX >n Ar/entina. Potrivit acestei conce<:ii, progresul te(nic al administraiei care urmrete o administrare e icient i economic constituie obiect de studiu pentru tiina administraiei. TeInica Furi%ic' >n a%&inistra:ie ur&eaA' s' 9ie e1a&inat' >n %re<tul a%&inistrativ. TeAele <rinci<ale ale acestei conce<:ii sunt ur&atoarele8 - )tiin:a a%&inistra:iei nu este o )tiin:' <olitic' /eneral', ci o %isci<lin' <olitic' s<ecial', %eoarece, nu este >n Foc /uvernarea statului, ci ra:ionala con%ucere a a%&inistra:iei statale= - )tiin:a a%&inistra:iei este o )tiin:' <olitic' )i teInic', >n acela)i ti&<, iar aria sa %e aco<erire se >ntin%e %e la e9icien:' <>n' la &orala a%&inistrativ'= - >n activitatea a%&inistra:iei, <e lBn/' as<ectul Furi%ic, se %istin/e as<ectul teInic )i )tiin:i9ic aceasta nu >nsea&n' c' ele&entul Furi%ic este >n o<oAi:ie cu cel teInic= - )tiin:a a%&inistra:iei e1<lic' activitatea statului >n realiAarea sco<urilor sale <olitice. Un alt autor italian, Enrico Pressutti, >n lucrarea #rincipii undamentale ale tiinei administrative, consi%era c' )tiin:a a%&inistra:iei stu%iaA' caAurile >n care este necesar' ac:iunea a%&inistra:iei statale <entru realiAarea sco<urilor ur&'rite %e <uterea <olitic' )i &o%alit':ile acestei ac:iuni, <entru ca <rin, aceasta s' se o;:in' cel &ai &are ran%a&ent, cu un e9ort &ini&. f) &tiina prilor organizatorice "i te!nice comune administraiei . TeAele <rinci<ale ale acestei conce<:ii au 9ost ela;orate %e GerIar% NacJe la &iFlocul secolului XX )i aveau ca ar/u&ent ur&'toarele8 - )tiin:a a%&inistra:iei, se <reocu<' %e cercetarea <'r:ilor teInice )i or/aniAatorice co&une tuturor %o&eniilor a%&inistra:iei %e stat ?<u;lice@= - teoria a%&inistra:iei stu%iaA' esen:a a%&inistra:ie <u;lice centrale )i locale, a &inisterelor )i institu:iilor care nu sunt e1a&inate %e alte ):iin:e= - )tiin:a a%&inistra:iei cerceteaA' iAvoarele o9iciale ale teoriei a%&inistra:iei ?acte nor&ative <rivin% ra:ionaliAarea@, or/aniAarea a%&inistra:iei ? %irec:iile, ;irourile, serviciile etc.@, con%ucerea ?)e9ii )i cola;oratorii lor@, <ro;le&ele %e <ersonal, rela:iile a%&inistra:iei cu <u;licul, s<a:iu a%&inistra:iei, stilul a%&inistra:iei.

*4 &tiina sarcinilor administraiei. I%eea 9ost ela;orat' %e !.-. e Pare%es, >n ur&a cercet'rilor e9ectuate >n )tiin:a a%&inistra:iei. Princi<alele teAe ale acestei conce<:ii sunt ur&'toarele8 - )tiin:a a%&inistra:iei are un sens <ractic, )i anu&e c'utarea celor &ai a%ecvate solu:ii <entru >n%e<linirea sarcinilor ce revin a%&inistra:iei= - )tiin:a a%&inistra:iei r's<un%e la >ntre;area8 ce tre;uie s' 9ac' a%&inistra:iaS Ea arat' ce se 9ace >n 9iecare caA %e reAolvat, cu& se 9ace )i cu& ar tre;ui s' se 9ac' >n &o% ra:ional= - )tiin:a a%&inistra:iei a c'utat r's<unsuri la >ntre;'ri cu <rivire la &ateriile care intr' >n activitatea a%&inistra:iei, la &o%ul >n care lucreaA' a%&inistra:ia %e stat, 9unc:ionarii )i &otiva:ia activit':ii lor. Aceste teAe au 9ost sustinute %e 5reiIerr von !cIeure >n lucrarea, CA%&inistra:ia %e statC, <u;licat' >n anul 1"00 C. !) &tiina organizrii administraiei. $once<:ia a 9ost ela;orat' )i sus:inut' <entru <ri&a %at' %e $oore&an, <re)e%intele <ri&ului $on/res interna:ional %e )tiin:e a%&inistrative %e la (ru1elles. El 9or&uleaA' <entru <ri&a %at' o %e9ini:ie coerent' )i siste&atiAat' a )tiin:ei a%&inistra:iei8 *tiina administraiei cuprinde ansamblul cunotinelor relativei la servicii, organe, persoane, aciunea administraiilor i metodele cele mai practice olosite de ctre aceasta. TeAe 9un%a&entale sunt8 - activitatea a%&inistrativ' se con%uce %u<' <rinci<ii care teoretic 9or&eaA' o )tiin:', %ar care <ractic sunt o art'= - sarcina <ri&or%ial' a a%&inistra:iei este %e a >n9'<tui voin:a <uterii )i ca atare ea tre;uie s' cunoasc' toate nor&ele Furi%ice, s' se <'trun%' %e s<iritul lor <entru a le a<lica >n &o% Fust= - a%&inistra:ia %es9')oar' o activitate le/islativ' <rin a%o<tarea unor acte cu caracter nor&ativ ce intr' >n co&<eten:a sa= - )tiin:a a%&inistra:iei stu%iaA' or/aniAarea &eto%ic' )i ra:ionaliAarea teInic' a a%&inistra:iei= - cea &ai &are <arte a con:inutului )tiin:ei a%&inistra:iei este alc'tuit' %in <ro;le&e %e or/aniAare a a%&inistra:iei. i) &tiina eficienei administrative. Aceast' teorie sus:ine c' )tiin:a a%&inistra:iei ur&'re)te ca, <rintr-o or/aniAare ra:ional', activitatea a%&inistrativ' s' %evin' e9icient'8 + ceea ce este esen:ial >n )tiin:a a%&inistra:iei este e9icien:a, >n9'<tuirea sarcinilor cu un ran%a&ent &a1i&, %ar cu un consu& &ini& %e resurse u&ane )i &ateriale= ') &tiina realitilor administrative. Ar/u&entele au 9ost <reAentate %e Arnol% +ot/en >n lucrarea !dministraia /er&an', <u;licat' >n 1"0K. TeAele <rinci<ale ale acestei conce<:ii sunt ur&'toarele8 - stiin:a Furi%ic' tre;uie s' <'streAe contactul cu realit':ile a%&inistrative= - )tiin:a a%&inistra:iei cerceteaA' a%&inistra:ia >n toat' co&<le1itatea ei, co&<letBn%u-se cu %re<tul a%&inistrativ= - teoria a%&inistra:iei )i %re<tul a%&inistrativ sunt %ou' %isci<line care au su;iecte %i9erite= ele nu <ot 9i conto<ite >ntr-o )tiin:' a a%&inistra:iei= - este necesar' coe1isten:a a %ou' %isci<line a%&inistrative8 teoria a%&inistra:iei )i %re<tul a%&inistrativ. () &tiina conducerii )ntreprinderilor.

"

Aceast' a<lica:ie a &ana/e&entului <rivat >n s9era <u;lic', se ;aAeaA' <e i%eile lui *enri 5aRol care consi%era c' tiina administraiei este o tiin a conducerii, teA' care a avut un rol 9oarte i&<ortant >n ela;orarea doctrinei administrative. Pentru <ri&a oar' >n )tiin:a a%&inistra:iei 5aRol sta;ile)te cele cinci 9unc:ii ale &ana/e&entului te!nice* comerciale* financiare* de securitate "i contabile . La aceste 9unc:ii, 5aRol a a%'u/at )i a )asea 9unc:ie, uncia administrativ, cea &ai co&<le1' <entru c' i&<lic' a prevedea, a organiza, a comanda, a coordona i a controla. l) Conclu!iile "et teoriei + $a reAultat al <rocesului %e inte/rare )i sinteA' a conce<:iilor <reAentate anterior se <oate a9ir&a c' teoria a%&inistra:iei <u;lice stu%iaA' <rinci<iile ?condiii sine ,ua non@ 9'r' %e care a%&inistra:ia <u;lic' nu s-ar <utea or/aniAa )i nu ar <utea 9unc:iona. principiul st bili! tor. Hn s9era a%&inistrativ' continuitatea ?<er&anen:a@ activit':ii Foac' un rol esen:ial satis9acerea nevoii sociale )i realiA'rii sarcinilor e1ecutive ale statului = principiul r $ion li! tor& #r/aniAarea )i con%ucerea rela:iilor sociale se ;aAeaA' <e coo<erarea %intre &e&;rii colectivit':ilor locale <otrivit unei ra:iuni %e inters /eneral= principiul or* ni! tor& A%&inistra:ia are ca sco< or/aniAarea activit':ii sociale, 9iin% cIe&at' s' asi/ure or%inea social'= principiul teleolo*ic& Teoria a%&inistra:iei ar &ai <utea 9i %enu&it' iloso ia a%&inistra:iei sau sociologia a%&inistra:iei <entru c' are ca 9inalitate evolu:ia siste&ului social-/lo;al <rin <er9ec:ionarea activit':ii su;siste&elor sale ?a%&inistrative, econo&ice, institu:ionale, in9or&a:ionale etc.@= principiul sinteti! tor& A%&inistra:ia <u;lic' ac:ioneaA' <entru coa/ularea societ':ii, <entru concentrarea ac:iunilor in%iviAilor >n %irec:ia %eAvolt'rii societ':ii.

=& Rolul soci l,politic l teoriei d"inistr $iei publice&

eAvoltarea social', cultural', econo&ic', institu:ional' )i in9or&al' a oric'rui stat este %eter&inat' %e &o%ul %e or/aniAare )i 9unc:ionare a a%&inistra:iei sau, &ai e1act, %e e9icien:a activit':ii or/anelor a%&inistra:iei care tre;uie s'-)i realiAeAe sarcinile sociale, culturale, econo&ice, institu:ionale )i in9or&ale etc. Un <ri& ar/u&ent al necesit':ii teoriei a%&inistra:iei >l constituie 9a<tul c' 9unc:ionarea o<ti&' a autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice %evine <osi;il' <rin sta;ilirea unor structuri or/aniAa:ionale 9le1i;ile, &o%erne )i a o;iectivelor clare )i <recise, a 9unc:iilor )i atri;u:iilor acestora >n con9or&itate cu <reve%erile le/ilor >n vi/oare. Un al %oilea ar/u&ent este acela c' stu%ierea activit':ii a%&inistrative a statului >n ansa&;lu a i&<us necesitatea )tiin:ei a%&inistra:iei, care tre;uie s' <reia cercetarea structurilor )i a activit':ii autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice centrale )i locale. Ltiin:a a%&inistra:iei este necesar' <entru c' asi/ur' a;or%area &ultilateral' a oric'ror <ro;le&e, care <rive)te activitatea autorit':ilor )i institu:iilor a%&inistra:iei <u;lice. Un alt ar/u&ent este c' teoria a%&inistra:iei are &enirea %e a 9urniAa toate cuno)tin:ele necesare >&;un't':irii )i <er9ec:ion'ri continue a activit':ii a%&inistrative, %e a 9i un <re:ios aFutor >n <re/'tirea 9unc:ionarilor <u;lici ale)i sau nu&i:i, <e care >i 9or&eaA' cu un ra:iona&ent Fu%icios )i e9icient.

10

>& Inter(eren$

teoriei d"inistr $iei cu dreptul d"inistr ti)&

Pentru a >n:ele/e co&<le1itatea ra<orturilor %intre teoria a%&inistra:iei )i %re<tul a%&inistrativ sunt necesare cBteva <reciA'ri. re<tul a%&inistrativ este o ra&ur' a %re<tului <u;lic, care, >&<reun' cu %re<tul <rivat, alc'tuiesc siste&ul %re<tului ro&an. e9inirea no:iunii %e %re<t a%&inistrativ, tre;uie s' :in' sea&a %e nor&ele %e %re<t ce o alc'tuiesc. Aceste nor&e sunt ur&'toarele8 or/aniAarea )i atri;u:iile or/anelor administraiei publice care alc'tuiesc siste&ul autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice - /uvern, &inistere )i alte institu:ii %e s<ecialitate ale a%&inistra:iei <u;lice centrale )i locale= ra<orturile Furi%ice %intre or/anele a%&inistra:iei <u;lice, <recu& )i %intre aceste or/ane )i <articulari ?<ersoane 9iAice )i Furi%ice@. # <ri&' corela:ie este evi%en:iat' %e P. Ne/ulescu a care sus:inea c' -dreptul administrativ cuprinde totalitatea normelor %uridice, .n con ormitate cu care se e/ercit activitatea administrativ a statuluiC. ,. Rivero, >n lucrarea Droit administrati <u;licat' la Paris >n 1"P1 a9ir&a c' dreptul administrativ este dreptul roman, care reglementeaz activitatea administrativ a persoanelor publice. Hn:ele/Bn% <rin persoane publice orice autoritate, institu:ie sau serviciu al statului, se <oate a9ir&a c' aceast' %e9ini:ie se a<ro<ie cel &ai &ult %e ceea ce consi%er'& ast'Ai c' este %re<tul a%&inistrativ. # alt' corela:ie esen:ial' >ntre teoria a%&inistra:iei )i %re<tul a%&inistrativ e1ist' >n %e9ini:ia %at' %e .alentina Pris'caru8 dreptul administrativ este acea ramur a dreptului public rom0n care cuprinde totalitatea normelor %uridice ce reglementeaz organizarea i activitatea organelor de stat .n iinate pentru realizarea sarcinilor puterii e/ecutive, raporturile dintre aceste organe i particulari 1persoane izice i %uridice2, precum i rspunderea i sanciunile aplicabile pentru nerespectarea acestor norme. Le/'tura intrinsec' %intre teoria a%&inistra:iei )i %re<tul a%&inistrativ reAi%' >n 9a<tul c' au acela)i %o&eniu %e re9erin:' )i anu&e activitatea e1ecutiv' a autorit':ilor )i institu:iilor statului. Hn ti&< ce teoria a%&inistra:iei a;or%eaA' activit':ile %e natur' e1ecutiv' <rin <ris&a constructelor teoretice, %e<tul a%&inistrativ 9olose)te institu:iile Furi%ice, <entru a %e9ini acelea)i realit':i unit':ile a%&inistrativ-teritoriale ca <ersoane Furi%ice= a%&inistrarea <atri&oniului acestor <ersoane Furi%ice= serviciile <u;lice= 9unc:iunea )i 9unc:ionarul <u;lic= actele )i 9a<tele a%&inistrative= contenciosul a%&inistrativ= solu:ionarea %e c'tre or/anele a%&inistra:iei <u;lice a unor con9licte Furi%ice. !<eciali)tii %in %o&eniul celor %ou' )tiin:e sunt unani& %e acor% c', >n ceea ce <rive)te ra<ortul %intre )tiin:a %re<tului a%&inistrativ )i )tiin:a a%&inistra:iei, tre;uie su;liniat c' ele nu se e+clud, cIiar %ac' )tiin:a %re<tului a%&inistrativ are o s9er' &ai restrBns' %e cercetare )i ela;orare %ecBt )tiin:a a%&inistra:iei <u;lice.

11

Hn ceea ce <rive)te a%&inistra:ia <u;lic', )tiin:a a%&inistra:iei o stu%iaA' ca su;siste& al siste&ului social /lo;al, 9olosin% concluAiile, <rinci<iile )i &eto%ele 9orrnulate %e )tiin:a con%ucerii societ':ii %e &ana/e&ent /eneral. Hn acela)i ti&<, ea o9er' in9or&a:ii )i %ate care stau la ;aAa, 9or&ul'rii le/ilor )i <rinci<iilor or/aniA'ri )i 9unc:ion'rii autorit':ilor )i institu:iilor statului care %es9')oar' activit':i s<eci9ice %e a%&inistra:ie <u;lic'. Pe aceasta ;aA', )tiin:a a%&inistra:iei <oate s' <'trun%' &ai ;ine >n esen:a 9eno&enului, >n <articularit':ile sale )i <oate s'-)i 9or&uleAe le/it':ile, s' <ro<un' solu:ii <ertinente <entru <er9ec:ionarea nor&elor %e %re<t a%&inistrativ, <entru or/aniAarea )i 9unc:ionarea a%&inistra:iei <u;lice, s<orin% rolul )i e9icien:a acesteia >n realiAarea >n concret a 9unc:iilor )i atri;u:iilor sale >n s<iritul )i litera le/ilor >n vi/oare. Hn <reAent, s<eciali)tii sunt %e <'rere c' este necesar' ela;orarea unei conce<:ii ro&Bne)ti cu <rivire la )tiin:a a%&inistra:iei, care s' <un' <e <ri&-<lan le/alitatea )i s' %e&onstreAe c' se <oate aFun/e la o or/aniAare ra:ional' )i e9icient' a activit':ilor a%&inistra:iei <rin res<ectarea nor&elor Furi%ice. # ase&enea conce<:ie va servi atBt <u;licului, cBt )i autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice. Aceast' teA' s-a %eAvoltat >ntr-o /Bn%ire ra:ional' <luri%isci<linar', <otrivit c'reia, %in <ers<ectiv' /lo;al' a a%&inistra:iei <u;lice, 9actorii Furi%ici )i e1iraFuri%ici nu <ot 9i se<ara:i >n &o% a;solut nu&ai <entru c' or/aniAarea activit':ii a%&inistra:iei &er/e >naintea re9or&ul'rii nor&elor Furi%ice. Activitatea a%&inistra:iei n-ar <utea 9i a<reciat' >n a9ara con9or&it':ii cu nor&ele %e %re<t, 9'r' re9erire la nor&ele care constituie ca%rul )i <er&ite s' se 9ac' asu<ra lor o a<reciere <rivin% vali%itatea. Ast'Ai, ni&eni nu &ai consi%er' c' ele&entele Furi%ice sunt su9iciente <entru a e1<lica )i Fu%eca a%&inistra:ia <u;lic', %ar ele constituie un 9actor in%is<ensa;il >n analiAa )i a<recierea activit':ii a%&inistrative. e alt9el, )tiin:a a%&inistra:iei nu se <oate conce<e 9'r' stu%iul %re<tului a%&inistrativ, %u<' cu& nici acesta %in ur&' nu se <oate >n:ele/e 9'r' e1a&inarea <ri&ei %isci<line, <entru c' ele&entul Furi%ic este inerent >n a%&inistra:ie. $unoa)terea %re<tului a%&inistrativ o9er' )tiin:ei a%&inistratiei <osi;ilitatea unei &ai ;une >n:ele/eri a institu:iilor, o &eto%' <entru stu%ierea activit':ilor a%&inistrative. re<tul a%&inistrativ 9urniAeaA' )tiin:ei a%&inistra:iei un a<arat &eto%olo/ic care >i <er&ite s' evite o orientare e1clusiv sociolo/ic' sau <olitic'. Ltiin:a a%&inistra:iei cunoa)te )tiin:i9ic <rinci<iul %e ;aA', s<eci9ic %re<tului a%&inistrativ care >i %eter&in' <articularit':ile. Hn <lus, utiliAarea concluAiilor teoriei a%&inistra:iei >n %re<tul a%&inistrativ constituie unul %intre 9actorii care a<'r' teoria %re<tului a%&inistrativ %e 9or&alis&ul Furi%ic. La rBn%ul ei, )tiin:a a%&inistra:iei va <utea trans9or&a <rinci<iile sale >n nor&e %e %re<t, ast9el >ncBt a<licarea >n via:' a acestor re/uli s' %evin' o;li/atorie. Aceast' cola;orare este 9olositoare societ':ii <entru c' eli&in' neconcor%an:ele %intre nor&ele Futi%ice )i re/ulile ;irocra:iei a%&inistrative >nt'rin%u-se >ncre%erea, or%inea )i le/alitatea >n via:a social' a colectivit':ilor u&ane. Teoria a%&inistra:iei )i %re<tul a%&inistrativ sunt %ou' %isci<line autono&e )i necesare <entru stu%iul a%&inistra:iei <u;lice= a&;ele )tiin:e tre;uie <use >n sluF;a unui sco< unic, acela %e a asi/ura or/aniAarea )i 9unc:ionarea o<ti&' )i e9icient' a autorit':ilor, institu:iilor )i serviciilor <u;lice, a9late >n sluF;a cet':enilor.

6& Aplic re " n *e"entului 'n d"inistr $ie&

12

Ter&enul %e management are se&ni9ica:ia %e tiin a conducerii, sau ansa&;lul activit':ilor %e con%ucere %es9')urate >n sco<ul <re/'tirii, a%o<t'rii )i a<lic'rii %eciAiilor o<ti&e >n <ro/ra&area, %es9')urarea )i re/larea <roceselor &icroecono&ice. Hn acela)i ti&<, acest ter&en cu<rin%e atBt activitatea %e con%ucere, cBt )i 9unc:ia %e con%ucere. Hntr-o or/aniAa:ie <rivat' activitatea %e con%ucere se &aterialiAeaA' >n <reve%erea unei linii %e con%uit', >n ela;orarea <ro/ra&elor )i a%o<tarea acestora la resursele u&ane, &ateriale )i 9inanciare, >n sta;ilirea nor&elor, <recu& )i >n &en:inerea lor. Aceast' activitate %e con%ucere care s-a %ove%it via;il' >n sectorul <rivat al econo&iei, a 9ost i&<le&entat' cu succes <entru <ri&a %at' >n sectorul serviciilor <u;lice %in !UA= %e e1e&<lu, a%&inistra:iile <u;lice recur/ la consilieri >n &ana/e&ent >n ve%erea asi/ur'rii e9icien:ei >n serviciile lor= <e lBn/' ac:iunile %es9')urate >n 9olosul activit':ilor locale, &arile servicii 9e%erale a<eleaA' la consilieri &ana/eri <entru solu:ionarea <ro;le&elor %e or/aniAare etc. Practica a %ove%it c' managementul ca teorie a con%ucerii a%&inistrative re<reAint' o a<licare concret' a )tiin:ei a%&inistra:iei. e ase&enea, >n no:iunea %e &anana/e&ent sunt cu<rinse )i activit':i care :in %e ;usiness ?a9aceri, ocu<a:ii@, %e &arJetin/ ?<ros<ectarea <ie:ei@ )i %e ti< &ana/e&ent ?con%ucerea su<erioar'@. -ana/e&entul &o%ern >n a%&inistratia <u;lic' ur&'re)te 9or&area unui a%&inistrator care s' nu se li&iteAe nu&ai la >n%e<linirea 9unc:iilor %e con%ucere. El tre;uie s' cunoasc', toto%at', cerin:ele )i tre;uin:ele cet':eanului, satis9ac:iile )i ne&ul:u&irile sale )i, ast9el, s' <roce%eAe la cercetarea cauAelor care le %eter&in'. $u alte cuvinte, el este un e1<ert nu nu&ai >n &eto%ele %e lucru al a<aratului a%&inistrativ, ci )i >n %o&eniul nevoilor )i as<ira:iilor cetatenilor. Un alt 9actor i&<ortant care in9luen:eaA' %eAvoltarea )tiin:ei a%&inistra:iei >n strBns' le/'tur' cu &ana/e&entul este mar3etingul. Acesta re<reAint', a)a cu& se )tie, un ansa&;lu %e <rocese <rin care <ro%uc:ia <oate 9i a%a<tat' nevoilor actuale )i,viitoare ale consu&atorului, <entru satis9acerea inte/ral', la ti&<ul )i locul %orit, cu &'r9urile cerute %e acesta >n con%i:iile renta;ilit':ii >ntre<rin%erii <ro%uc'toare sau societ':ii co&erciale. $once<tia utiliAat' >n activitatea %e &arJetin/ a societ':ilor co&erciale cu ca<ital <rivat <oate 9i 9olosit' )i >n a%&inistra:ia <u;lic'. Hnainte %e a se /Bn%i la serviciile <u;lice care ar 9i necesare cet':enilor, &ana/erii a%&inistra:iei <u;lice tre;uie s' /Bn%easc' la 9el ca un consu&ator ?client@ al serviciilor, s' cerceteAe <ia:a, acestor servicii, nivelul %e cantitate )i calitate ale acestora, cerin:ele )i resursele cet':enilor care vor ;ene9icia %e aceste <rest'ri %e servicii. Pe ;aAa acestor re/uli %e &arJetin/, autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice >)i vor sta;ili strate/ia activit':ii lor <e ter&en &e%iu sau lun/. A<licarea &ana/e&entului >n a%&inistra:ie atBt >n !UA, cBt )i >n :'rile $o&unit':ii Euro<ene s-a realiAat <rin ela;orarea unor solu:ii <ractice utiliAa;ile >n toate a%&inistra:iile. Princi<alul autor al acestor solu:ii )i 9or&ule <ractice este LutIer GulicJ, care )i-a concretiAat i%eile >n 9or&ula alc'tuit' %in literele P#! $#R(, ini:ialele unor <rinci<ii vala;ile >n interesul oric'rei a%&inistra:ii. Ast9el8 -, PC cores<un%e cuvBntului planning )i <resu<une e1isten:a unor viAiuni /lo;ale asu<ra sarcinilor a%&inistra:iei )i o <lani9icare <e ter&en &e%iu >n interiorul acesteia= - ,,#C organizing este corelarea strucutrilor %in interiorul a%&inistra:iei= - !C staffing care are >n:elesul %e state &aFore >n %iversele servicii ale a%&inistra:iei <u;lice, res<ectiv &o%ul >n care este asi/urat' con%ucerea=

10

- C C directing" care conse&neaA' &o%alitatea %e luare a %eciAiilor >n 9iecare serviciu )i criteriile %u<' care se a%o<t' %eciAia /lo;al'= -C$#?coordinating care este stu%iul interrela:iilor >ntre unit':i a%&inistrative %e acela)i /ra%. -CRC reporting* in9or&area <u;licului )i a 9unc:ionarilor <u;lici cu <rivire la activitatea autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice= -C( budgeting care se re9er' la 9inan:are )i evaluarea costurilor. A<licarea acestei 9or&ule a %eter&inat autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice %in !UA, la >nce<ut, a<oi %in -area (ritanie )i %in celelalte :'ri euro<ene, la crearea >n ca%rul &inisterelor a a)a-nu&itelor servicii 4rganizare )i Metode. care au %re<t o;iect cercetarea <er&anent' a c'ilor, a &iFloacelor )i &eto%elor %e >&;un't':ire a activit':ii autorit':ilor, atBt %in <unctul %e ve%ere al 9unc:ion'rii acestora, cBt )i %in <unctul %e ve%ere al re9or&ei structurii lor. Hn a9ara acestei 9or&ule se &ai a<lic' 9or&ula PP(! >n !UA, care >nsea&n' plani icare, programare, buget i inanare. Hn 5ran:a, aceast' 9or&ul' a 9ost a<licat' su; %enu&irea %e R$(, rationalisation des c(oi/ budgetaires care <resu<une analiAei siste&elor <e ;aAa unor co&<ara:ii cu& sunt8 %e9inirea co&<let' )i <recis' a o;iectivelor cercetate cu aFutorul teInolo/iei in9or&a:iei= e)alonarea <e ter&en &e%iu a costurilor 9iec'rei o<era:ii= Hn orice activitate u&an' se re/'se)te actul con%ucerii acesteia. e aceea, &ana/e&entul /eneral, ca )tiiti' a con%ucerii, se a<lic' >n toate %o&eniile %e activitate8 econo&ie, a%&inistra:ie, >nv':'&Bnt, s'n'tate, cultur', ar&at' etc. -ana/e&entul /eneral a contri;uit, %atorit' evolu:iei sale ra<i%e ca )tiin:' a con%ucerii, )i la evolu:ia )tiin:ei a%&inistratiei. HntrucBt &ana/e&entul se a<lic' >nce<Bn% cu cele &ai &ici or/aniAa:ii )i ter&inBn% cu >ntrea/a societate, se <oate a<recia c' )tiin:a a%&inistra:iei <oate 9i consi%erat' ca o ra&ur' a &ana/e&entului /eneral. Teoria a%&inistra:iei are >n <reAent toate tr's'turile caracteristice ale &ana/e&entului /eneral. Este o )tiin:' <olitic', %ar )i o art' a con%ucerii, tr's'turi <e care la >&;in' >n &o% ar&onios, <entru a se <utea a%a<ta tuturor cerin:elor cet':enilor >n sluF;a c'rora se a9l'. -ana/e&entul /eneral la 9el ca teoria a%&inistra:iei au ca o;iect via:a social', interac:iunea 9actorilor o;iectivi )i su;iectivi, /Bn%irea, atitu%inea, co&<orta&entul, &orala, )i or/aniAarea colectivit':ilor u&ane. Hn consecin:', oricBt %e avansate ar 9i &eto%ele &ate&atice )i cantitative %e cercetare, <ro;le&ele sociale nu <ot 9i re%use la si&<le ecua:ii. AtBt )tiin:a a%&inistra:iei, cBt )i &ana/e&entul /eneral ur&'resc o<ti&iAarea siste&ului social. A&;ele )tiin:e tre;uie s' realiAeAe ar&oniAarea %intre /Bn%irea creatoare, inova:ie )i <osi;ilit':ile e1istente. Ele tre;uie s' creeAe ;aAele <ro/resului. A&;ele )tiin:e realiAeaA' unitatea %intre inova:ie )i >&;un't':irea activit':ilor e1istente, )i ele tre;uie s' /'seasc' &o%alit':i e9iciente %e ac:iune, cu ran%a&ent &a1i& )i e9ort &ini&.

14

Corel $i dintre putere politic%

d"inistr $ie #i " n *e"ent&

PUTEREA P#LITI$A

-ANAGE-ENT IN5#R-ATI#NAL
$olectare, <relucrare %ate

-ANAGE-ENT RELATI#NAL
$one1iune cu alte institu:ii <u;lice

-ANAGE-ENT E$ITI#NAL
E1ecutarea %eciAiilor

A -INI!TRATIA PU(LI$3

Politici 9iscale ?ta1e si i&<oAite@

Politici sociale

Politici econo&ice %eAvoltare ocala

A -INI!TRAREA RE!UR!EL#R 5INAN$IARE

A -INI!TRAREA RE!UR!EL#R U-ANE

A -INI!TRAREA RE!UR!EL#R -ATERIALE

16

CAP& II.

AUTORIT@ILE ADMINISTRAIEI PUBLICE

$#N7INUT8 Locul a%&inistra:iei <u;lice >n siste&ul <olitic= Tr's'turile a%&inistra:iei <u;lice= 5unc:iile social-econo&ice ale a%&inistra:iei <u;lice= $lasi9icarea autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice= A%&inistra:ia )i <uterea <u;lic'.

2& Rolul d"inistr $iei 'n re li! re (unc$iei e0ecuti)e

a).

st tului&

,dministraia-form de e+ercitare a puterii. Hn <ri&a <arte a cursului a 9ost <reAentat' eti&olo/ia cuvBntului Ca administra5 la care a%'u/'& )i ur&'toarele e1<lica:ii a conduce, a c0rmui, iar <entru administraie, a<recierea <otrivit c'reia aceast' no:iune are >n:elesul %e totalitatea autorit':ilor a%&inistrative e1istente >ntr-un stat, unitate a%&inistrativ-teritorial', autoritate <u;lic', institu:ie etc. Hn teorie, no:iunea %e administraie a 9ost utiliAat' >n &ai &ulte sensuri, )i anu&e8 - con%ucerea )i >n%ru&area a9acerilor /uvernelor si institu:iilor statului= - e1ecutarea )iUsau i&<le&entarea <oliticilor <u;lice= - ti&<ul >n care se a9l' >n 9unc:ie un )e9 e1ecutiv, un <re)e%inte, /uvernator sau <ri&ar= - ter&en colectiv <entru to:i o9icialii %in a<aratul /uverna&ental= - su<rave/Ierea averii <ersoanelor %ece%ate <entru a se <l'ti ta1ele )i a se re<artiAa ;unurile )i averea c'tre &o)tenitori. Hn sens lar/, ter&enul %e administraie public, tre;uie %e9init ca 9or&' %e e1ercitare a <uterii e1ecutive >n stat %atorit' i&<ortan:ei <olitice <e care o re<reAint' a<licarea le/ii la toate nivelurile societ':ii acestei activit':i, <ractica /uverna&ental'. Hn literatura %e s<ecialitate %in !UA, no:iunea %e public administration are o <ronun:at' se&ni9ica:ie <olitic', %eoarece este %e9init' <rin <atru caracteritici s<eci9ice <uterii %e stat )i anu&e8 - realiAeaA' 9unc:ia e1ecutiv' a /uvern'rii= - /aranteaA' e1ecutarea ?i&<le&entarea@ <oliticilor <u;lice= - &o;iliAeaA' 9or:ele u&ane )i &ateriale <entru atin/erea o;iectivulor econo&ice )i sociale %in <ro/ra&ele /uverna&entale= - este o art' )i o )tiin:' a con%ucerii a<licate la sectorul <u;lic. !dministraia public este un ter&en &ai lar/ %ecBt con%ucerea <u;lic' ?&ana/e&entul <u;lic@ <entru c' acesta nu se li&iteaA' la &ana/e&ent, ci inclu%e >&<reFur'rile <olitice, sociale, culturale econo&ice )i le/ale care a9ecteaA' con%ucerea institutiei <u;lice.

1K

Prin administraie public se >n:ele/e acea activitate care const .n principal .n organizarea e/ecutrii, dar i .n e/ecutarea concret, nemi%locit a prevederilor Constituiei, i a celorlalte acte normative. Hn con9or&itate cu <reve%erile $onstitu:iei Ro&Bniei a%&inistra:ia <u;lic' este ansa&;lul activit':ilor <re)e%intelui Ro&Bniei, Guvernului, )i al celorlalte autorit':i <u;lice, <rin inter&e%iul c'rora <uterea <olitic' asi/ur' >n%e<linirea le/ile sau, >n li&itele le/ii, <resteaA' servicii <u;lice. Hn /eneral, activitatea a%&inistrativ' este co&<us' %in %ou' activit':ile %eose;ite8 activitatea e1ecutiv' )i activitatea %e %is<oAi:ie. activitatea e/ecutiva const' >n a<licarea %irect' a le/ilor la caAuri concrete, iar 9or&a Furi%ic' a realiA'rii ei ar 9i actul a%&inistrativ cu caracter /eneral o;li/atoriu= activitatea de dispoziie re<reAint' %re<tul or/anului e1ecutiv %e a lua &'suri >n le/'tur' cu activitatea a%&inistrativ', iar 9or&a Furi%ic' a realiA'rii ei ar 9i actul a%&inistrativ in%ivi%ual. $ontinutul activit'tii e1ecutive se sta;ile)te >n 9unctie %e rolul )i <oAi:ia %i9eritelor autorit':i >n siste&ul a%&inistra:iei %e stat. E1e&<lu8 autorit':ile e1ecutive %e <e trea<ta in9erioar' a siste&ului ?care nu &ai au alte or/ane >n su;or%ine@ realiAeaA' activitatea e1ecutiv' <rin a<licarea %irect' a le/ilor la caAurile concrete= autorit':ile a%&inistra:iei situate <e o trea<t' ierarIic su<erioar' au >n <lus )i %re<tul %e a %a %is<oAi:ii autorit':ilor su;or%onate. b). Deosebirile dintre administraia de stat "i administraia public de dup revoluia din $./.& Hnainte %e 1"8", a%&inistra:ia %e stat se a9la >ntot%eauna la %is<oAi:ia statului autoritar, a <uterii unice, 9iin% or/aniAat' centraliAat )i unitar la nivelul societ':ii, <entru 9iecare unitate a%&inistrativ- teritoriaI'. A%&inistra:ia <u;lic', >n con%i:iile statului %e %re<t, >n care se<ararea <uterilor, %escentraliAarea serviciilor a%&inistrative )i <u;lice, <recu& )i autono&ia local' a%&inistrativ' constituie coor%onate 9un%a&entale, structurile or/aniAatorice )i 9unc:ionale ale a%&inistra:iei sunt %istri;uite atBt la nivelul statului ca administraie public central, cBt )i la nivelul colectivit':ilor locale, un%e este or/aniAat' )i 9unc:ioneaA' ca administraia public local. AtBt a%&inistra:ia <u;lic' central', cBt )i a%&inistra:ia <u;lic' local' au structuri or/aniAa:ionale, institu:ii, 9unc:iunii )i atri;u:ii s<eci9ice, e1clusive ?care nu <ot 9i e1ercitate %e altcineva@. Princi<iul unic al su;or%on'rii <olitice a institu:iilor statului a 9ost >nlocuit cu o serie %e <rinci<ii %e or/aniAare )i 9unc:ionare &ai %e&ocratice )i &ai e9iciente cu& ar 9i <rinci<iul %escentraliA'rii serviciilor <u;lice, <rinci<iul autono&iei locale, <rinci<iul su;si%iarit':ii, <rinci<iul <artici<'rii cet':enilor la a%o<tarea %eciAiilor )i altele, ce vor 9i tratate >ntr-un ca<itol se<arat. c). 0unciile sociale ale administraiei publice. A%&inistra:ia <u;lic' central' )i local' are ca sco< realiAarea ur&'toarelor 9unc:ii sociale8 <er9ec:ionarea rela:iilor %intre structurile interne ale siste&ului a%&inistra:iei <u;lice, <recu& )i %intre acestea )i structurile <olitice )i civile ale siste&ului social= re9or&a structural' )i institu:ional' a a%&inistra:iei <u;lice <rin reor/aniAarea sarcinilor, atri;u:iilor )i r's<unerii autorit':ilor, institu:iilor )i serviciilor <u;lice. reor/aniAarea rela:iilor %intre a%&inistra:ia <u;lic' central' )i a%&inistra:ia local', ca su;siste&e ale siste&ului social-/lo;al.
1P

V ele&ente ce 9or&eaA' su;siste&e %istincte )i care >&<reun' co&<un &e%iul sau ca%rul social >nconFur'tor al a%&inistra:iei <u;lice= &o%i9icarea, &o%erniAarea )i i&<le&entarea teoriei >n <ractica a%&inistra:iei <u;lice <rin a&<li9icarea rolului a%&inistra:iei <u;lice, a &isiunilor sale )i a 9unc:iilor acesteia. Activitatea autorit':ilor, institu:iilor, serviciilor )i a/en:ilor a%&inistra:iei <u;lice se caracteriAeaA' >n <rinci<iu ca activitate organizatoric* %eoarece a%&inistra:ia are o <oAi:ie inter&e%iar' >ntre nivelul <olitic %e con%ucere statal' )i nivelul social la care se realiAeaA' %eciAiile <olitice . Tre;uie re:inut c' activitatea %e or/aniAare social' realiAat' %e autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice se %es9')oar' la un nivel in9erior con%ucerii <olitice <e care o realiAeaA' Parla&entul= aceast' activitate este >ns' su<erioar' con%ucerii ce se realiAeaA' la nivelul re/iilor autono&e sau societ':ilor co&erciale, avBn%, %re<t o;iect activit':i <ro%uctive, %e <rest'ri servicii sau social-culturale etc. d) 0unciile politice ale administraiei publice A%&inistra:ia <u;lic' >n%e<line)te la nivel social /lo;al ur&'toarele 9unctii8 funcia de organizare a modului )n care se aplic legile. A%&inistra:ia <u;lic' are ca &isiune primordial or/aniAarea &o%ului >n care tre;uie a<licate ?e1ecutate@ le/ile )i celelalte acte nor&ative <rin utiliAarea autorit':ii <u;lice )i a constr>n/erii, >n caA %e nevoie. !tatul >)i e1ercit' <uterea ?9unc:ia@ e1ecutiv' nu&ai <rin inter&e%iul a%&inistra:iei <u;lice. Aceast' 9unc:ie <ri&ar' are &ai &ulte co&<onente si anu&e8 - 9unc:ia %e <re/'tire )i <artici<are la ela;orarea %eciAiilor <olitice= - 9unc:ia %e or/aniAare a e1ecut'rii %eciAiilor <olitice= - 9unc:ia %e asi/urare ?cIiar )i <rin 9or:'@ a e1ecut'rii %eciAiilor <olitice, - 9unc:ia %e <ro&otor al nevoilor )i intereselor cet':enilor la nivel local)i central. 0uncia de e+ecutarea deciziilor politice% Prin e1ecutarea >n concret a le/ilor )i a celorlalte acte nor&ative, a%&inistra:ia e1ecut' >n ulti&' instan:' %eciAiile <uterii <olitice >ntruc>t le/ile e1<ri&' voin:a Parla&entului care nu este altcevea %ec>t o autoritate <olitic' <rin e1celen:'. Aceast' a %oua 9unc:ie <rinci<al' are %ou' co&<onente secun%are8 -9unc:ia %e instru&ent %e conservare a valorilor &aterile )i s<irituale ale societ':ii. E1ecutarea acestei 9unc:ii asi/ur' continuitatea )i <erenitatea societ':ii )i &otiveaA' ac:iunile %es9')urate %e autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice >n con%i:iile statului %e %re<t. !<eciali)tii a<reciaA' c', <rin e1ecutarea acestei 9unc:ii, a%&inistra:ia <u;lic' <oate 9i su<us' unei anu&ite iner:ii )i ten%in:e %e i&o;ilis&, >n sensul c' <oate &ani9esta <rin s<irit re9ractar la nou, 9iin% 9avora;il' &en:inerii or%inii sta;ilite8 - 9unc:ia %e or/aniAare )i coor%onare a a%o<t'rilor ce se i&<un, %atorit' trans9or&'rilor ce se <ro%uc inerent >n evolu:ia %i9eritelor co&<onente ale societ':ii, >n s<ecial >n structura econo&ic' a acesteia. in analiAa 9unc:iilor a%&inistra:iei <u;lice se re:in ur&'toarele conclu!ii+ Pro;le&atica 9unc:iilor a%&inistra:iei <u;lice este )i tre;uie a;or%at' %in <ers<ectiv' <luri%isci<linar'= a%&inistra:ia <u;lic' >n%e<line)te i&<ortante 9unc:ii cu caracter <olitic, le/ate %e e1isten:a, or/aniAarea )i 9unc:ionarea statului )i a colectivit':ilor locale, 9'r' %e care nu se <oate conce<e o societate &o%ern'=
18

a%&inistra:ia <u;lic' a %o;Bn%it >n e<oca <ostin%ustrial' 9unc:ii cu un <ronun:at caracter %e ocrotire atBt <entru colectivit':ile locale, cBt )i <entru 9iecare &e&;ru al societ':ii >n <arte= con%ucere institu:iilor )i serviciilor <u;lice con9or& unor atri;u:ii s<eci9ice %e co&an%' )i control social. a%&inistra:ia <u;lic', >n e1ercitarea 9unc:iilor sale, tre;uie s' <reva%' )i s' or/aniAeAe <rocesul %e e1ecu:ie a le/ilor, s' %eci%', %ar s' )i <re/'teasc' variante %e %eciAii <entru site&ul <olitic, s' coor%oneAe <rocesul %e e1ecu:ie )i, >n s9Br)it, sa controleAe >ntrea/a activitate %e <unere >n e1ecutare )i realiAare valorilor <olitice. e) Trsturile specifice activitii administraiei. Teoria a%&inistra:iei <u;lice actuale %e9ine)te 9unc:iile a%&inistra:iei <ornin% %e la trei a<recieri 9un%a&entale8 este o 9or&' s<eci9ic' a vie:ii <u;lice= unit':ile a%&inistrativ-teritoriale au calitatea %e <ersoan' Furi%ic' %e %re<t <u;lic ?<lec>n% %e la 9a<tul c' au un <atri&oniu, un teritoriu )i o <o<ula:ie@= a%&inistra:ia <u;lic', >n ;aAa <rinci<iului autono&iei locale este >n esen:' a%&inistra:ie <u;lic' )i nu a%&inistra:ie %e stat. ,ctivitatea a%&inistra:ia <u;lice centrale )i locale, <rin structura, 9unc:iile )i o;iectivele sale are o serie %e tr's'turi s<eci9ice, cu& sunt8 a2 este realizat de autoriti ale statului, sau ale colectivitilor locale, nu&ite uneori autorit':i a%&inistrative, sau autorit':i ale a%&inistra:iei <u;lice= b2 are caracter e+ecutiv* <rin 9a<tul c' %uce la >n%e<linire le/ile )i celelalte acte nor&ative. Prin caracter e1ecutiv se >n:ele/e )i activitatea %e a%o<tare a unor acte nor&ative, >n ;aAa )i >n e1ecutarea, le/ii. c2 se realizeaz )n regim de putere public , >n te&eiul <rero/ativelor acor%ate %e $onstitu:ie )i le/i. Hn virtutea acestui re/i& >n activitatea a%&inistra:iei <revaleaA' interesul <u;lic atunci cBn% vine >n con9lict cu interesul <articular.

9& Autorit$ile prin c re se re li!e ! (unc$i e0ecuti)

st tului&

a) ,utoritile administraiei publice. Aceast' no:iune 9un%a&ental' <entru teoria a%&inistra:iei <u;lice este consacrat' %e $onstitu:ia Ro&Bniei >n Titlul II consacrat %re<turilor, li;ert':ilor )i >n%atoririlor 9un%a&entale ale cet':enilor >n care, la art. 2K se <reciAeaA' c' autoritile publice res<ect' )i ocrotesc aceste %re<turi. e ase&enea, Titlul III, consacrat or/aniA'rii %e stat, <oart' cIiar %e %enu&irea !utoriti publice. Hn aceast' sec:iune sunt a;or%ate institu:ii ca Parla&entul= $onsiliul Le/islativ= Pre)e%intele Ro&Bniei= Guvern= &inistere )i alte or/ane centrale %e s<ecialitate ale a%&inistra:iei <u;lice= autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice locale ?consiliul local, <ri&ar, consiliul Fu%e:ean, <re9ect@= instan:ele Fu%ec'tore)ti= -inisterul Pu;lic= $onsiliul !u<erior al -a/istraturii. Hn <lus, %es<re autoriti publice se vor;e)te )i >n alte ca<itole ale $onstitu:iei, cu& ar 9i art. 66-6P <rivin% Avocatul Po<orului, art.10" <rivin% $urtea %e $onturi, sau art. 140146 <rivin% $urtea $onstitu:ional'.

1"

5a:' %e aceast' situa:ie, tra/e& concluAia c' no:iunea %e autoritate public este 9olosit' >n %ou' acce<:iuni8 - >n titlul II no:iunea este 9olosit' >n sens lar/, con9or& c'reia autoritatea public este un uncionar public, agent care are prerogative de putere public in%i9erent %ac' este <rev'Aut sau nu >n $onstitu:ie= - >n Titlul III se are >n ve%ere un sens restrBns, <otrivit c'ruia autoritile publice sunt organele prin care se e/ercit unctiile statului. !tructurile or/aniAate <otrivit le/ii <entru realiAarea <uterii e1ecutive a statului >n &o% concret )i ne&iFlocit sunt autoriti ale administraiei publice. Aceast' acce<:iune cu<rin%e )i e1<lic' anu&ite trsturi speci ice tuturor autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice )i anu&e8 autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice sunt organe de stat, ceea ce i&<lic', <entru asi/urarea realiA'rii sarcinilor lor s<eci9ice, <osi;ilitatea %e a 9olosi 9or:a <u;lic' a statului= autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice sunt .n iinate prin lege sau .n baza legii, <entru c' >n9iin:area lor >n alt &o% le-ar li<si %e autoritatea <u;lic' %e care au nevoie >n >n%e<linirea atri;u:iilor ce le revin= >ntrea/a activitate a acestor autorit':i ale a%&inistra:iei <u;lice se %es9')oar' pe baza i .n vederea e/ecutrii legii. Aceast' tr's'tur' este %es<rins' %in aceea c' >ns')i activitatea <uterii e1ecutive, ale c'rei sarcini le >n9'<tuiesc autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice, se %es9')oar' <e ;aAa le/ii= actele Furi%ice a%o<tate sau e&ise %e aceste autorit':i sunt su<use unui control de legalitate <rev'Aut %e le/e= activitatea acestor autorit':i ale a%&inistra:iei <u;lice este realiAat' >n <ractic' %e un personal de specialitate, %e 9unc:ionarii <u;lici= >ntrea/a activitate a acestor autorit':i ale a%&inistra:iei <u;lice se %es9')oar' >n interesul statului, Fu%e:ului, ora)ului )i co&unei, <recu& )i al cet':enilor ca &e&;ri ai acestor colectivit':i u&ane locale. Hn <ractic', <entru a )ti %ac' un or/an %e stat este sau nu, o autoritate a a%&inistra:iei <u;lice, se <ot 9olosi criteriile sus&en:ionate8 E1e&<lu8 e)i unele institu:ii <u;lice, asocia:ii )i 9un%a:ii, sau a/en:i econo&ici, >ntrunesc unele %intre tr's'turile sus&en:ionate, totu)i ele nu >ntrunesc criteriile <entru a 9i consi%erate autoriti ale a%&inistra:iei <u;lice, >n <ri&ul r>n%, <entru c' nu sunt investite cu <rero/ative %e <utere <u;lic'. b). %lasificarea autoritilor administraiei publice. e)i aceste autorit':i au o %enu&ire co&un' autoriti ale administraiei publice, >n <ractic', >ntre ele e1ist' %eose;iri %eter&inate %e &o%ulW lor %e 9or&are, %e or/aniAare, %e co&<eten:' etc. $u alte cuvinte, autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice se clasi9ic' >n &ai &ulte ti<uri, %u<' &ai &ulte criterii8 Dup modul lor de ormare. <otrivit acestui criteriu vo& constata c' autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice sunt %e %ou' 9eluri, )i anu&e8 - autorit':i ale a%&inistra:iei <u;lice alese, cu& sunt consiliile Fu%e:ene, &unici<al, or')ene)ti )i co&unale, <recu& )i <ri&arii. - autorit':i ale a%&inistra:iei <u;lice numite, cu& sunt8 &ini)tri, con%uc'torii celorlalte or/ane %e s<ecialitate ale a%&inistra:iei <u;lice centrale, <re9ec:ii )i con%uc'torii serviciilor
20

<u;lice %escentraliAate ale &inisterelor )i celorlalte institu:ii %e s<ecialitate ale a%&inistra:iei <u;lice centrale %in unit':ile a%&inistrativ-teritoriale Fu%e:e, &unici<ii )i ora)e. Dup natura autoritilor publice. Potrivit acestui criteriu, autorit':ilei,a%&inistra:iei <u;lice se >&<art >n8 - autorit':i ale a%&inistra:iei <u;lice colegiale, alc'tuite %in &ai &ulte <ersoane cu& sunt Guvernul )i consiliile Fu%e:ene, &unici<ale, or')ene)ti )i co&unale= - autorit':i ale a%&inistra:iei <u;lice individuale, a%ic' 9or&ate %e o siri/ur' <ersoan'8, &ini)tri con%uc'torii celorlalte institu:ii )i or/ane %e s<ecialitate ale a%&inistra:iei <u;lice centrale, <re9ec:ii )i con%uc'torii serviciilor <u;lice %escentraliAate ale &inisterelor )i celorlalte or/ane %e s<ecialitate ale a%&inistra:iei <u;lice centrale %in unit':ile a%&inistrativ teritoriale <recu& )i <ri&arii. e re/ul', autoritile colegiale sunt alese, %u<' cu& autoritile individuale sunt numite, cu e1ce<:ia <ri&arilor, care sunt ale)i. u<' criteriul competenei teritoriale autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice. in <unctul %e ve%ere al co&<eten:ei teritoriale, autorit':ile a%&inistra:ie <u;ice se >&<art >n -autoriti centrale, care au co&<eten:' <e >ntre/ teritoriul :'rii, - autoriti locale, a c'ror co&<eten:' se e1ercit' >n li&itele unit':ii a%&inistrativ-teritoriale >n care 9unc:ioneaA'8 Fu%e:, &unici<iu, ora) sau co&un'. u<' criteriul competenei materiale, autorit':ilese >&<art >n8 -autoritile cu competen general* care sunt acele autorit':i ale a%&inistra:iei <u;lice co&<etente >n toate %o&eniile %e realiAare a atri;u:iilor <uterii e1ecutive. in aceast' cate/orie 9ac <arte8 /uvernul consiliile Fu%e:ene &unici<ale, or')ene)ti )i co&unale. -autoritile cu competen de specialitate, care sunt autorit':i ale a%&inistra:iei <u;lice create <entru a realiAa un %o&eniu %e s<ecialitate a activit':ii <uterii e1ecutive a a%&inistra:iei <u;lice. Aceste autorit':i sunt8 &inisterele, alte or/ane %e s<ecialitate care se or/aniAeaA' >n su;or%inea Guvernului sau a &inisterelor, serviciile <u;lice %esconcentrate ale &inisterelor )i ale celorlalte or/ane %e s<ecialitate. !tu%iul )i cunoa)terea clasi9ic'rii autorit':ilor, a%&inistra:iei <lu;ice <reAint', <e lBn/' interesul teoretic, )i un %eose;it interes <ractic at>t <entru &o%ul %e 9or&are )i %e or/aniAare, cBt )i, &ai ales al activit':ii )i al actelor Furi%ice <e care acestea le a%o<t' sau le e&it. E0e"plu+ autorit':ile cole/iale >)i %es9a)oar' activitatea >n <reAen:a &aForit':ii <ersoanelor ce le co&<un )i a%o<t' acte a%&inistrative ca ur&are a deliberrii lor= >n scIi&;, autorit':ile in%ivi%uale e&it acte a%&inistrative ca ur&are a %eciAiei <ersonale. # tr's'tur' co&un' activit':ii acestor autorit':i este aceea ca, la a&;ele cate/orii %e autorit':i, aceast' activitate se %es9a)oar' <e ;aAa )i >n ve%erea e1ecut'rii le/ii. c) ,utoritile publice "i puterea public $on9or& <reve%erilor $onstitu:iei Ro&Bniei )i le/ilor or/anice, <rin putere public se >n:ele/e acea autoritate a administraiei publice care reprezint i apr interesul public av0nd urmtoarele prerogative6 >)i 9un%a&enteaA' ca<acitatea Furi%ic' <e %re<tul <u;lic= e&ite acte a%&inistrative %e autoritate care se e1ecut' %in o9iciu )i a<lic' %irect, %ac' este nevoie, &'suri a%&inistrative %e constrBn/ere cu caracter <reventiv, sanc:ionator sau %e e1ecutare silit'=

21

<une >n a<licare sanc:iunile <enale sta;ilite %e instan:ele %e Fu%ecat' <rin Iot'rBri %e9initive )i irevoca;ile= e&it acte cu caracter nor&ativ, care au 9or:' Furi%ic' in9erioar' le/ii, %ar care se ierarIiAeaA' >n 9unc:ie %e <oAi:ia )i co&<eten:a autorit':ii care le a<lic'= orice act in%ivi%ual sau orice o<era:iune &aterial' e9ectuat' %e aceste autorit':i re<reAint' o e1ecutare >n concret a le/ii ? >n%e<linirea le/ii@. E0e"ple de plic re le*ii8 re<ararea %ru&urilor, cur':irea str'Ailor, trans<ortul %e <ersoane, %iriFarea circula:iei, o;li/area unor cet':eni la trata&ent &e%ical <entru licIi%area unor e<i%e&ii, &o;iliAarea locuitorilor unei a)eA'ri <entru >nl'turarea unor cala&it':i naturale sau <entru nevoile %e a<'rare civil', ;locarea unor ;unuri care sunt >n %es9acere <rin co&er: )i nu cores<un% stan%ar%elor %e calitate, sacri9icarea unor ani&ale ;olnave <entru a >&<ie%ica e1tin%erea unor ;oli )i a e<iAootiei, eli;erarea unor autoriAa:ii, a<licarea unor sanc:iuni Pentru a e<uiAa analiAa no:iunii %e putere public, tre;uie a%'u/at 9a<tul c' e1ecutarea ?a%ucerea la >n%e<linire a <reve%erilor unei le/i@ <resu<une %ou' ti<uri %e activitate a%&inistrativ'8 1. activitatea de organizare, sau de pregtire a e/ecutrii legilor a%o<tate %e <arla&ent )i a celorlalte acte nor&ative e&ise %e autorit':ile ierarIic su<erioare, or%onan:e, Iot'rBri %e /uvern, or%ine, circulare, instruc:iuni venite E%e sus >n FosD. 2. activitatea de aplicare .ntr+un caz concret a le/ii, <rin e&iterea %e acte <ro<rii cu caracter unilateral sau ;ilateral ? >ncIeierea %e contracte@, e9ectuarea %e ac:iuni &ateriale etc. !tr>ns lea/at' %e no:iunea %e <utere <u;lic' se 9olose)te a%esea >n teoria a%&inistra:iei )i sinta/&a regimul de putere public. 7egimul de putere public este 9actorul co&un <entru toate autorit':ile <u;lice, nu nu&ai a%&inistrative, care au ca &isiune a%ucerea la >n%e<linire a le/ilor. $a atare, re/i&ul %e <utere <u;lic' are ur&'toarele se&ni9ica:ii8 - 9i1eaA' ca C<la9onC al a%&inistra:iei <u;lice le/ea ?actele )i 9a<tele a%&inistra:iei <u;lice nu <ot %e<')i ca%rul le/al@= - sta;ile)te 9a<tul c' <rinci<iul le/alit':ii, este <rinci<iul 9un%a&ental >n activitatea a%&inistra:iei <u;lice= - i&<une a<licarea le/ii <rin a%o<tarea %e acte nor&ative <ro<rii ?or/aniAarea e1ecut'rii le/ii@= - actele a%&inistrative nor&ative au 9or:a Furi%ic' in9erioar' le/ii )i se ierarIiAeaA' >n 9unc:ie %e <oAi:ia )i co&<eten:a autorit':ii <u;lice care le e&an'. 8n teoria administraiei publice se opereaz adesea i cu noiunea de"interes public" 'nteresul public %e9ine)te nevoia social' a unui in%ivi%, /ru<, colectivitate, na:iune, a<reciat' %e <uterea <u;lic' ca 9iin% util', ?necesar'@, <entru %es9')urarea nor&al' a vie:ii socio-econo&ice s<eci9ice unei colectivit':i u&ane. 'nteresul public <resu<une <e %e o <arte, consacrarea le/islativ' a nevoilor sociale, iar <e %e alt' <arte, sta;ilirea co&<eten:ei autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice <entru satis9acerea acestor nevoi. Princi<ala &isiune <olitic' a a%&inistra:iei <u;lice este satis9acerea nevoilor sociale care se &ani9est' la un &o&ent %at ca interese <u;lice. Autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice sta;ilesc <riorit':ile )i or/aniAeaA' sau autoriAeaA' activit':ile <entru satis9acerea acestor interese, :inBn% sea&a %e <ro/ra&ul <olitic al <arti%elor a9late la /uvernare )i %e coor%onatele le/islative sta;ilite %e aceste 9or:e <olitice.

22

Nevoile sociale )i intereseIe <u;lice 9ac o;iectul <ro/ra&elor <olitice ela;orate %e <arti%ele <olitice )i or/aniAa:iiie <ro9esionale, %e celelalte or/aniAa:ii <olitice )i ne/uverna&entale, ale <u;licului. Teste6 Cum realizeaz administraia uncia e/ecutiv a statului?" 9numerai trsturile sociale ale administraiei" Comparai unciile politice ale administraiei cu alte tipuri de uncii" #recizai notele comune i deosebirile dintre autoritatea public i puterea public?

CAP& III& OR:ANIAAREA ADMINISTRAIEI PUBLICE

$#N7INUT8 Nor&e, re/uli )i <roce%uri %e or/aniAare= $alitatea or/aniA'rii structurilor a%&inistra:iei8 Re/uli %e or/aniAare )i 9unc:ionare a a%&inistra:iei <u;lice

2& Or* ni! re

d"inistr ti)&

a) %onducere* coordonare "i organizare. Hntr-un stat %e %re<t a%&inistra:ia <u;lic' se or/aniAeaA' ca siste& e1ecutiv autono& )i %e&ocratic, care tre;uie s' reAolve <ro;le&ele sociale in 9avoarea cet':enilor <rin inter&e%iul unor autorit':i alese <rin vot %irect, e/al, secret )i li;er e1<ri&at %e c'tre cet':enii %intr-o unitate a%&inistativ-teritorial'. -ana/e&entul or/aniA'rii a%&inistra:iei tre;uie s' asi/ure atBt or/aniAarea, cBt )i /estionarea e9icienta a resurselor e1istente, s' <ro&oveAe solu:ii inovatoare, s' &o;iliAeAe cet':enii <entru a-)i <une >n valoare ini:iativa, e1<erien:a si cuno)tin:ele )tiin:i9ice, <recu& )i %re<tul %e a <artici<a la satis9acerea interesului /eneral. in acest <unct %e ve%ere, or/aniAarea serviciilor <u;lice este un ra<ort social-u&an >n &'sura >n care asi/ur' accesul cet':enilor la a%o<tarea )i i&<le&entarea %eciAiilor a%&inistratiei. Teoria or/aniA'rii a%&inistrative utiliAeaAa at>t conce<te )i <rinci<ii s<eci9ice %re<tului <u;lic, cBt )i ele&ente ale teoriei &ana/eriale cu <rivire la or/aniAarea )i con%ucerea autorit':ilor, institu:iilor )i serviciilor care 9urniAeaA' <ro%use, <resteaA' servicii sau e1ecut' lucr'ri %e utilitate public . $a ur&are, >n or/aniAarea a%&inistrativ' a serviciilor <u;lice, ter&enul %e conducere tre;uie %e9init ca 9iin% ac:iunea e1ercitat' %e o autoritate <u;lic' asu<ra 9urniAorilor %e <ro%use )i <restatorilor %e servicii %e su; autoritatea sa, cu sco<ul %e a le &en:ine >n starea %e 9unc:ionare )i %e a le a%a<ta la nevoile colectivit':ii. -ana/e&entul a%&inistrativ a;or%eaA' or/aniAarea serviciilor %e interes <u;lic %intro %u;l' <ers<ectiv'8 - su; as<ect teInico-or/aniAatoric, re9eritor la con%ucerea <ro<riu Ais' a serviciului <u;lic cu &eto%e )i teInici a%ecvate= - su; as<ect social-<olitic, re9eritor la con%ucerea colectivit':ilor u&ane %eter&inat' %e 9or&a %e /uvern'&Bnt, %e re/i&ul <olitic )i li;ertatea econo&ic'. -ana/e&entul a%&inis:rativ <resu<une a prevedea necesarul %e <ro%use )i servicii ce tre;uie 9urniAate cet':enilor, a organiza i conduce a/en:ii econo&icii sau institu:iile care s' 9urniAeAe aceste servicii, a coordona activitatea acestora cu activitatea altor institu:ii )i a

20

controla &o%ul >n care ace)tia >)i realiAeaA' o;li/a:iile, i&<use <rin contractele a%&inistrative. No:iunea %e administraie este &ai lar/' %ecBt a%&inistra:ia <u;lic', %eoarece ea cu<rin%e )i a%&inistra:ia or/aniAa:iilor <rivate8 asocia:ii, 9un%a:ii, societ':i co&erciale, coo<erative etc. $a orice activitate u&an', atBt a%&inistra:ia <u;lic' cBt )i a%&inistra:ia <articular' ur&'resc realiAarea unor interese <ro<rii utiliABn% anu&ite &iFloace. !<re %eose;ire %e a%&inistra:ia <rivat', a%&inistra:ia <u;lic' ur&'re)te satis9acerea interesului /eneral >n &o% dezinteresat, inclusiv <rin <restarea %e servicii <u;lice c'tre colectivitatea a%&inistrat'= s<re %eose;ire %e a%&inistra:ia <articular', a%&inistra:ia <u;lic' e&ite acte obligatorii 9'r' a cere acor%ul acelora c'rora li se a<lic' aceste acte= a%&inistra:ia <u;lic', s<re %eose;ire %e cea <rivat', <oate utiliAa, atunci cBn% este caAul, &iFloace %e constrBn/ere. Hn or/aniAarea a%&iistra:iei <u;lice se <ot 9olosi <rinci<iile &ana/e&entului /eneral care, %u<' cu& s<unea T Levitt, const' >n evaluarea raional a unei situaii i selectarea sistematic a scopurilor i obiectivelor " dezvoltarea sistematic a startegiilor de atingere a acestor obiective " gestionarea resurselor necesare " proiectarea, organizarea, .ndrumarea i controlul raional al activitilor necesare atingerii obiectivelor selectate i, .n ine, motivarea i recompensarea oamenilor care presteaz munca. b) Organizarea activitilor specifice. Pentru >nce<ut, tre;uie <reciAat 9a<tul c' or/aniAarea autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice >ntr-un anu&it siste& %e<in%e %e <rinci<iile a<licate >n siste&8 autono&ie, centraliAare, %escentraliAare, %esconcentrare etc. Aceasta nu >nsea&n' c' ele&entele %e ansa&;lu ale unui re/i& <olitic nu sti&uleaA' sau, %i&<otriv', 9r>neaA' a<licarea ti<ului %e con%ucere la nivel local. #r/aniAarea a%&inistrativ' a serviciilor, 9ie c' sunt <restate e1clusiv %e a%&inistra:ie ?servicii <u;lice@, 9ie c' sunt <restate %e alte <ersoane ?servicii %e utilitate <u;lic'@, <resu<une un <roces %eter&inant, care cu<rin%e o serie %e activit':i s<eci9ice8 analiAa nevoii sociale )i sta;ilirea &iFloacelor &ateriale, 9inanciare, u&ane )i in9or&a:ionale <entru satis9acerea ei= 9i1area o;iectivelor social-econo&ice <e care tre;uie s' le realiAeAe institu:iile )i serviciile <u;lice= evaluarea resurselor u&ane, &ateriale, teInice )i in9or&a:ionale %e care %is<une colectivitatea <entru alocarea 9on%urilor necesare realiA'rii o;iectivelor= ela;orarea unei strate/ii %e %eAvoltare %ura;il' <rin ale/erea &eto%elor, luarea %eciAiei %e a ac:iona, realiAarea )i or/aniAarea siste&ului %e ac:iune ?a<licarea %eciAiilor )i controlul a<lic'rii acestora, <recu& )i luarea %eciAiilor %e corec:ie@. #r/aniAarea serviciilor a%&inistrative, re<reAint' un siste& %e nor&e )i activit':i care asi/ur' orientarea, >n%ru&area, controlul )i realiAarea con)tient' a intereselor )i cerin:elor cet':enilor, utiliAarea le/ilor, &eto%elor )i teInicilor &ana/eriale a<licate la situa:iile s<eci9ice. $on%ucerea serviciilor <u;lice %e c'tre autorit':i ale a%&inistra:iei 9aciliteaA' cunoa)terea realit':ii, %ar )i sti&ularea intui:iei, a i&a/ina:iei )i creativit':ii 9unc:ionarilor <u;lici, a 9actorilor %e %eciAie. Prin con%ucerea e1ercitat' %e autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice se re/leaA' siste&ul social %atorit' 9a<tului c' acestea asi/ur' corelarea le/isla:iei cu 9eno&enele <olitice, econo&ice, culturale etc.

24

!co<ul <rinci<al al or/aniA'rii siste&ului autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice este e1ercitarea <rero/ativelor <uterii <u;lice, %e c'tre re<reAentan:ii colectivit':ilor u&ane, <rin a<licarea unor <olitici <u;lice >n interes /eneral cu e9orturi &ateriale, u&ane )i 9inanciare &ici )i cu e9icien:' &are. Hn sens lar/, <rin or/aniAare a%&inistrativ' se %e9ine)te <rocesul con)tient %e <roiectare, coor%onare. )i control al activit':ii autorit':ilor, institu:iilor, a/en:ilor econo&ici ?<u;lici sau <riva:i@, >n sco<ul satis9acerii unui interes /eneral sau realiA'rii unor o;iective %e utilitate <u;lic'. !<re %eose;ire %e <rocesul or/aniA'rii unei societ':i co&erciale <rivate, >n caAul &ana/e&entului a%&inistrativ, or/aniAarea institu:iilor )i serviciilor <u;lice asi/ur' coo<erarea %intre actorii <olitici, sociali sau econo&ici )i canaliAeaA' resursele u&ane, &ateriale, 9inanciare, teInice )i in9or&a:ionale ale colectivit':ii s<re %eAvoltarea econo&icosocial'. Prin ac:iuni, &eto%e )i &iFloace s<eci9ice a%&inistra:iei, s<eci9ice or/aniAarea serviciilor <u;lice asi/ur' solu:ionarea unor <ro;le&e co&<le1e, care <rivesc rela:iile %intre autorit':ile <u;lice )i cet':eni, /os<o%'rirea localit':ilor )i a %o&eniului <u;lic, satis9acerea intereselor /enerale )i locale in %i9erite sectoare ale vie:ii social-econo&ice. c). 1mplicarea managementului )n organizarea administrativ. Hn teoria a%&inistra:iei <u;lice se utiliAeaA' 9ie %e9ini:ii 9or&ale, 9ie %e9ini:ii &ateriale ale siste&ului %e or/aniAare a a%&inistra:iei 8 - con9or& %e9ini:iilor 9or&ale, a%&inistra:ia tre;uie inter<retat' >n sens organic, ca ansa&;lu %e autorit':i <u;lice8 <re)e%inte, /uvern, &inistere, consilii locale, <ri&ari )i institu:ii autono&e locale= - con9or& %e9ini:iilor &ateriale, a%&inistra:ia tre;uie consi%erat' >n sens uncional, ca ansa&;lu %e acte )i 9a<te a%&inistrative <rin care se e1ecut' le/ea >n &o% %irect, sau <rin e&iterea %e nor&e, sau <rin or/aniAarea sau <restarea %e servicii <u;lice. esi/ur c' or/aniAarea a%&inistra:iei <u;lice >n siste& este <osi;il' ca e1<resie a &ana/e&entului <u;lic <e ;aAa unei teorii, a unei &eto%olo/ii, a unor <rinci<ii )i teInici inte/rate, care s'-i con9ere ur&'toarele tr's'turi s<eci9ice8 caracterul politic6 >n caAul &ana/e&entului <u;lic, or/aniAarea a%&inistrativ' a institu:iilor )i serviciilor %e interes /eneral este in9luen:at' %e 9actorul <olitic= %eciAiile a%o<tate %e /uvernan:i se trans&it X %e sus >n Fos Y la toate nivelurile a%&inistra:iei <u;lice= caracterul comple/6 co&<le1itatea a<are ca ur&are a &ultitu%inii sectoarelor <u;lic >n care tre;uie or/aniAate servicii <u;lice8 >nv':'&Bnt, s'n'tate, cultur', asisten:' social', trans<ort <u;lic, ali&entare cu ener/ie electric', cu /aAe, cu a<' )i canaliAare, teleco&unica:ii, salu;ritate, %ru&uri, <rotec:ie civil' etc. caracterul de sintez6 >n %o&eniul &ana/e&entului <u;lic se re/'sesc conce<te, teorii, &eto%e )i teInici %in alte %o&enii, care sunt utiliAate >n or/aniAarea structurilor a%&inistrative= caracterul integrator6 &ana/e&entul serviciilor <u;lice inte/reaA' toate ele&entele necesare %in %o&eniile vie:ii sociale, econo&ice, cultural-s<irituale etc . caracterul de diversitate6 %iversitatea se i&<une ca ur&are a e1istentei unor institu:ii centrale sau locale ale a%&inistra:iei <u;lice, cu co&<eten:' /eneral' sau s<ecial'.

26

9& Re*uli de or* ni! re d"inistr ti)

a) 2oiune. Ter&enul %e organizare <rovine %e la cuvBntul %e ori/ine /reac' Cor/anonC care >nsea&n' ar&onie. Prin or/aniAare se >n:ele/e %esco&<unerea unui 9eno&en, <roces, o;iect, >n ele&entele sale cele &ai si&<le, analiAa acestora >n sco<ul reco&<unerii lor su; e9ect %e sinteA', >ntr-o 9or&' <er9ec:ionat'. Mutatis mutandis, >n teoria a%&inistra:iei <u;lice, or/aniAarea se&ni9ic' ansamblul de procese prin care se delimiteaz activitile speci ice iecrei autoriti, serviciu sau instituie public din sistem, se stabilesc competenele, sarcinile i responsabilitile acestora i se reglementeaz relaiile dintre ele, at0t .n interiorul, c0t i .n e/teriorul sistemului administraiei publice. Hn esen:', or/aniAarea este un <roces %e %iviAiune a &uncii, %e <reciAare a res<onsa;ilit':ilor )i sta;ilire ?>n caA %e nevoie, i&<unere@ a autorit':ii. Prin ur&are, 9iecare autoritate, institu:ie sau serviciu <u;lic, ca )i 9iecare 9unc:ionar >n <arte, tre;uie s' )tie cine este, ce tre;uie s' 9ac', cine este res<onsa;il )i <entru ce reAultate. E9icien:a or/aniA'rii a%&inistra:iei nu se <oate a<recia %ecBt <rin /ra%ul %e utilitatea social' a serviciilor <e care le 9urniAeaA' cet':enilor, sau a /ra%ului >n care autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice realiAeaA' interesul /eneral. Este evi%ent c', >n &'sura >n care o autoritate, o institu:ie sau un serviciu <u;lic <u;lic' are o s9er' &ai lar/' %e atri;u:ii, co&<eten:e )i res<onsa;ilit':i, cu atBt )i or/aniAarea acesteia este &ult &ai co&<le1'. b) Decizia de organizare administrativ Esen:a <rocesului &ana/erial >n orice structur' or/aniAatoric' a a%&inistra:iei <u;lice o constituie a%o<tarea )i a<licarea %eciAiei a%&inistrative. A%a<tarea institu:iilor )i serviciilor <u;lice la siste&ul %e nevoi sociale se realiAeaA' <rin inter&e%iul activit':ilor 9unc:ionarilor <u;lici )i este reAultatul unor %eciAii a%&inistrative %e &ana/e&ent. Hn &ana/e&entul a%&inistrativ, %eciAiile sunt a%o<tate ?e&ise@ %e autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice la nivel central sau la nivel local. eciAia a%&inistrativ' %e9ine)te <rocesul co&<le1 %e ale/ere a unei variante %e ac:iune %in &ai &ulte <osi;ile, >n ve%erea realiA'rii unui o;iectiv al a%&inistra:iei <u;lice <rin care este %eter&inat' activitatea a cel <u:in unei alte institu:ii ?<ersoane@ %in siste&ul a%&inistrativ res<ectiv. Pentru a 9i e9icient', %eciAia %e or/aniAare a%&inistrativ' tre;uie s' >n%e<lineasc' &ai &ulte con%i:ii8 s' 9ie 9un%a&entat' )tiin:i9ic= s' ai;' un caracter realist= s' 9ie o<ortun'= s' 9ie inte/rat' >n ansa&;lul %eciAiilor a%&inistrative a%o<tate anterior= s' 9ie 9un%a&entat' Furi%ic. c) 3eguli de organizare administrativ. Princi<iile )i re/ulile or/aniA'rii a%&inistrative ca e1<resie a &ana/e&entului <u;lic re<reAint' un ansa&;lu %e nor&e, <rinci<ii )i <roce%uri care stau la ;aAa 9eno&enelor )i <roceselor %in a%&inistra:ia <u;lic'. Princi<iile, sau re/ulile nu sunt a<lica;ile >n orice con%i:ii %e loc, %e ti&< sau %e <ersoane= ele necesit' o anu&it' 9le1i;ilitate %e a<licare, ceea ce i&<lic' %in <artea autorit':ilor <u;lice o anu&it' co&<eten:', e1<erien:' )i Iot'rBre. intre <rinci<iile )i re/ulile &ana/e&entului <u;lic a<lica;ile >n s9era or/aniA'rii a%&inistra:iei se <ot re:ine ur&'toarele8

2K

3egula conducerii unitare $on9or& acestei re/uli siste&ul este structurat <ira&i%al, ierarIic, ast9el c' %eciAiile se trans&it %in trea<t' >n trea<t'. Hn acest 9el se asi/ur' claritatea o;iectivelor %e realiAat )i &o%alitatea %e asu&are corect' a realit':ii. A<licarea acestui <rinci<iu are avantaFul cunoa)terii %e ansa&;lu a %i9eritelor <rocese )i activit':i, a corela:iilor %intre acestea, <recu& )i ca<acitatea %e a corecta %is9unc:iile >n ti&< o<ti&. 3egula conducerii autonome a serviciului <u;lic= !<re %eose;ire %e con%ucerea unitar', <rin care se asi/ur' coeAiunea >ntre/ului, con%ucera autono&' realiAeaA' a%a<tarea co&<arti&entelor la <articularit':ile &o&entului )i ti&<ului8 Autono&ia corect >n:eleas' sti&uleaA' ini:iativa &ana/erilor )i >nt're)te res<onsa;ilitatea lor 9a:' %e actele a%&inistrative ini:iate )i e1ecutate. $u c>t se a<lic' &ai &ult acest <rinci<iu, cu atBt se asi/ur' &ai &ult o<erativitatea )i ini:iativa, >n ti&< ce ;irocra:ia ar 9i sto<at'. 3egula adaptrii Una %intre cerin:ele esen:iale <entru or/aniAarea siste&ului a%&inistra:ieri <u;lice este ca<acitatea %e a%a<tarea ra<i%' a structurilor sale la scIi&;'rile )i %in via:a socialecono&ic'. .ia:a social' este su<us' unor evolu:ii <er&anente )i continue. Aceste trans9or&'ri )i evolu:ii ale societ':ii <resu<un, ca<acitate %e 9le1i;il;ilitate, cunoa)tere e1act' a situa:iilor concrete )i r's<unsuri coerente, ra<i%e, <e &'sura %es9'sur'rii eveni&entelor. 3egula aciunii A%&inistra:ia are o serie %e <rero/ative ale <uterii <u;lice ?%e care cet':enii nu %is<un@ >n %o&enii cu& sunt = <erce<erea %e ta1e )i i&<oAite, &o;iliAarea oa&enilor >n situa:ii %e ur/en:', <reluarea i&o;ilelor <rin <roce%ura %e e1<ro<riere etc. Aceast' <utere %iscre:ionar' este sta;ilit' <rin le/e, are a&<loarea varia;il' %e la un re/i& <olitic la altul, iar ri/oarea controlului este %i9erit'. ar a%&inistra:ia <u;1ic' <'streaA', >ntot%eauna o &arF' %e &anevr' ?cIiar %ac' ea tre;uie s' se con9or&eAe le/ii@, >ntrucBt ea se ;ucur' %e <rero/ativa o<ortunit':ii, a%ic' %e %re<tul %e a ac:iona acolo un%e, cBn% )i cu& consi%er' necesar, sau %ac' este necesar, s' ac:ioneAe >n caAul unor eveni&ente e1ce<:ionale. 3egula ierar!iei. #r%inea i&<lic' ierarIie )i ca atare a%&inistra:ia este ierarIiAat', %iviAat' <e vertical' )i oriAontal'. IerarIia a%&inistrativ' ?si&ilar' cu ierarIia &ilitar'@, este un <roce%eu <entru a asi/ura coeAiunea )i %isci<lina a%&inistra:iei. Aceast' ierarIie <er&ite trans&iterea or%inelor <rin relee succesive, re<artiAarea res<onsa;ilit':ilor )i su<rave/Ierea e1ecut'rii. atorit' ierarIiei, autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice su<erioare <ot %eci%e restructurarea autorit':ilor a%&inistra:iei su;or%onate ierarIic= acest lucru este necesar >n virtutea 9a<tului c' %i&ensiunea )i structura institu:iilor )i serviciilor <u;lice se &o%i9ic', 9unc:ie %e varietatea, %i9icultatea )i co&<le1itatea sarcinilor sociale . 3egula legalitii Necesitatea res<ect'rii le/alit':ii %eriv' %in caracterul actelor a%&inistrative care se e&it >ntot%eauna >n con9or&itate cu le/ea sau cu un alt act nor&ativ. #r/aniAarea )i 9unc:ionarea autorit':ilor, institu:iilor )i serviciilor <u;lice tre;uie, a)a%ar, s' res<ecte nor&ele Furi%ice e1istente.

2P

=& E(icien$ or* ni!rii d"inistr ti)e&

a). %alitatea organizrii. $el &ai i&<ortant atri;ut al no:iunii %e e9icien:' este 9a<tul c' ea are se&ni9ica:ie <oAitiv'. $a 9unc:ie a &ana/e&entului calitatea este uneori 9olosit' >n teoria >n a%&inistra:iei cu se&ni9ica:ia %e e icien sau %e utilitate social. Hn %o&eniul econo&ic, calitate %e9ine)te totalitatea trsturilor i caracteristicilor unui produs sau serviciu care+i con er proprietatea de a satis ace o cerin e/plicit sau implicit. -ana/e&entul a%&inistra:iei <u;lice i&<lic' inevita;il anu&ite calit':i %e or/aniAare )i toc&ai <entru a asi/ura e9icien:a activit':ii acesteia. $alitatea or/aniA'rii activit':ilor s<eci9ice a%&inistra:iei se re/'se)te >n stan%ar%ele ocu<a:ionale su; 9or&a cerin:elor )i res<onsa;ilit':ilor ce revin tuturor &ana/erilor )i 9unc:ionarilor. Hn Uniunea Euro<ean' s-a /eneraliAat o anu&it' conce<:ie cu <rivire la calitatea or/aniA'rii a%&inistra:iei <u;lice ;aAat' <e <atru vectori 8 utiliAarea &ana/e&entului <rin o;iective ?-P#@ <entru cre)terea e9icien:ei activit':ii= ca<acitatea &ana/erilor )i 9unc:ionarilor %e a cre)te e9icien:a serviciilor <u;lice = <ro&ovarea 9actorului u&an >n <olitica a%&inistra:iei = resursele u&ane tre;uie s' 9ie &otorul <er9or&an:ei <entru c' &unca 9unc:ionarilor re<reAint' <artea %e Cso9tC a unei autorit':i sau institu:ii= satis9acrea intereselor cet':enilor >n calitate lor %e X clien:i Y ai serviciilor a%&inistrative. ac' aceste consi%erente sunt luate >n calcul )i se ur&'re)te a<licarea <er&anent' a acestora >n siste&ul a%&inistra:iei <u;lice se <ot o;:ine c' succesele %orite >n <rocesul %e intro%ucere a &ana/e&entului calit':ii. b) %alitatea personalului. Pentru or/aniAarea )i 9unc:ionarea serviciilor <u;lice la stan%ar%e %e calitate ri%icate, >n &ana/e&entul resurselor u&ane teoria a%&inistra:iei <u;lice <ro<une i&<le&entarea unor &'suri %e ti<ul8 !sigurarea unui management de calitate al resurselor umane" No:iunea %e resurs uman se re9er' la 9a<tul c' orice in%ivi% se <oate <er9ec:iona <ro9esional %ac' i se creaA' con%i:iile necesare. Ar tre;ui avut' >n ve%ere conce<:ia care <une accentul <e 9a<tul c' an/aFa:ii nu sunt o investi:ie sinoni&' cu ca<italul 9i1 sau &o;il, ci o surs' %e cB)ti/ <entru a%&inistra:ie, %ac' li se o9er' o<ortunit':ile necesare. Esen:a &ana/e&entului resurselor u&ane const' >n ca<acitatea &ana/erilor %e a asi/ura con%i:iile necesare <entru ca an/aFa:ii s' <ro%uc' &ai &ult )i &ai ;ine. !ntrenarea salariatilor" Antrenarea, ca secven:' %istinct' a <rocesului %e &ana/e&ent,cu<rin%e %eciAii )i ac:iuni <rin care se asi/ur' <artici<area salaria:ilor la sta;ilirea )i realiAarea o;iectivelor <rin luarea >n consi%erare a 9actorilor ce-i &otiveaA'. !u<ortul econo&ic al antren'rii >l re<reAint', a)a%ar, &otivarea <ersonalului, ce contri;uie la ar&oniAarea o siste&ului cate/orial %e interese econo&ice ale <artici<an:ilor la 9urniAarea )i <restarea %e servicii <u;lice. -otivarea an/aFa:ilor %in a%&inistra:ie, in%i9erent %ac' sunt 9unctionari <u;lici sau nu, <resu<une corelarea reco&<enselor, sau a sanctiunilor &ateriale si &oral-

28

s<irituale, cu reAultatele e9ectiv o;tinute %in realiAarea o;iectivelor. -otivarea <oate avea ur&'toarele caractere8 + pozitiv, can% <rioritare sunt reco&<ensele &ateriale siUsau &oral-s<irituale = - &otivarea negativ, can%, <e intrervale scurte %e ti&<, sanctiunile sunt <rioritare= + comple/, a%ic' s' cu<rin%' reco&<ense, ori sanc:iuni, atBt &ateriale, cBt )i &oral s<irituale, >n <ro<or:ii care s' 9aciliteAe &ani9estarea <oten:ialului <ersonalului= + di ereniat, >n sensul c' %i&ensionarea )i acor%area %e reco&<ense sau sanc:iuni s' se realiAeAe 9unc:ie %e s<eci9icitatea <ersoanei, s<eci9icitatea colectivului %in care aceasta 9ace <arte )i s<eci9icitatea situa:iei la care se re9er'. Hn acest 9el se creeaA' <re&ise 9avora;ile <entru atenuarea )i, ulterior, eli&inarea caracterului colectivist sau <o<ulist %e &otivare= + gradat, a%ic' s' ur&'reasc' satis9acerea %iverselor cate/orii %e nevoi s<eci9ice in%ivi%ului, %e la nevoi %e nivel in9erior la cele %e nivel su<erior. c). %alitatea activitii. ac' acce<t'& i<oteAa c' <ro;le&a calit':ii activit':ii unei or/aniAa:ii %e<in%e %e 9unc:ionalitatea ei, atunci tre;uie s' acce<t'& )i concluAia c' e9icien:a a%&inistra:iei %e<in%e %e re%ucerea sau eli&inarea %is9unc:ionalit':ilor ei. Hn acest sens, calitatea activit':ii a%&inistra:iei %e<in%e %e &o%ul >n care &ana/e&entul reu)e)te s' >nl'ture ur&'toarele ele&ente %e %is9unc:ionalitate8 - criteriile %e ti< colectivist >n acor%area reco&<enselor &ateriale= - li<sa resurselor 9inanciare <entru <lata la ter&en )i >n cuantu&ul <reviAionat a salariilor= - insu9icien:a &otiva:iei <entru <artici<area 9unc:ionarului la realiAarea o;iectivelor= - erorile %e co&unicare a sarcinilor ?&isiunilor@ >ntre &ana/eri )i e1ecutan:i= - 9olosirea &eto%elor <o<uliste ca soluii <entru evitarea unor st'ri con9lictuale. d) %alitatea metodelor. Teoria a%&inistra:iei <u;lice, <e ;aAa sinteAei cercet'rilor )tiin:i9ice %in econo&ie, sociolo/ie, <olitolo/ie, in9or&atic' )i statistic' &ate&atic', <ro<une o serie %e &eto%e care <ot %uce la o;:inerea unor e9ecte ;ene9ice >n activitatea a%&inistra:oiei <u;lice, cu& ar 9i8 - sti&ularea cre)terii econo&ice )i a e9icien:ei activit':ilor in%ustriale, co&erciale, turistice, a/ricole etc.= - <ro&ovarea or/aniAarii ra:ionale strcturilor or/aniAatorice )i ini:iativa >n a%o<tarea %eciAiilor= - selectarea )i ierarIiAarea valorile colectivit':ilor u&ane con9or& con%i:iilor %e le/alitate, %e o<ortunitate )i utilitate social'= - re/larea 9eno&enelor sociale >n &o% o;iectiv )i li&itarea e9ectelor %e9or&atoare ale su;iectivis&ului <ersoanelor %e %eciAie= - a<licarea &eto%elor, teInicilor )i <roce%eelor )tiin:i9ice >n sco<ul %e<ist'rii, &'sur'rii )i evalu'rii <roceselor care %evin o;iect al con%ucerii, eli&inBn% a&atoris&ul sau a<recierea su;iectiv' a situa:iilor= - evaluarea corect' a in9luen:elor /enerate %e 9actorii <ertur;atori. T9ST96 9numerai procedurile de organizare" Concepei o metod de observare per ormant pentru calitatea actitivitii administraiei" 9laborai un set de reguli cu e icacitate sporit pentru organizarea adinistraiei."

2"

I<& AUTO:U<ERNAREA LOCAL@&

$#N7INUT8 No:iunea %e auto/uvernare local'= Princi<iile auto/uvern'rii8 Autono&ia local'= escentraliAarea= !u;si%iaritatea, Eli/i;ilitatea autorit':ilor <u;lice= Le/alitatea, Princi<iul consult'rii cet':enilor. 2oiunea de autoguvernare. $once<tul %e autoguvernare local, utiliAat >n teoria a%&inistra:iei <u;lice euro<ene, are &ulti<le se&ni9ica:ii, %atorit' criteriilor %i9erite %e a;or%are a 9eno&enului= %in <ers<ectiv' <olitic', auto/uvernarea local' %e9ine)te %re<tul colectivit':ile u&ane %e a-)i ale/e >n &o% %irect, <rin vot li;er e1<ri&at, autorit':ile <u;lice <rin inter&e%iul c'rora s' s'-)i realiAeAe %re<turile )i li;ert':ile 9un%a&entale= %in <unct %e ve%ere econo&ic, auto/uvernarea %e9ine)te %re<tul )i ca<acitatea colectivit':ilor locale %e a sta;ili o;iectivele %e interes /eneral, %e a a<ro;a investi:iile <entru lucr'ri %e utilitate <u;lic', sau <entru >n9iin:area serviciilor <u;lice cu caracter in%ustrial a/ricol, co&ercial etc. su; as<ect social, auto/uvernarea se re9er' la %re<tul colectivit':ilor locale ?a /ru<urilor, etnice, reli/ioase, culturale etc.@ %e a-)i &ani9esta li;er as<ira:iile s<irituale, tra%i:iile )i o;iceiurile. Hn s9>r)it, <rin auto/uvernare teoria co&unitar' %e9ine)te a%&inistra:ia e9icient', ca<a;il' s' ela;oreAe )i s' i&<le&enteAe <oliticile <u;lice necesare unei %eAvolt'ri %iura;ile. ,tenie 4 Hn teoria a%&inistra:iei <u;lice nu este recunoscut <rinci<iul autoguvernrii teritoriale %in cauAa 9a<tului c' statele &e&;re ale Uniunii Euro<ene, <rintre care se nu&'r' )i Ro&Bnia, au caracter unitar )i in%iviAi;il. Auto/uvernarea local' este <osi;il' )i %eAira;il' >n con%i:iile >n care sunt res<ectate <rinci<iile %e or/aniAare )i 9unc:ionare a a%&inistra:iei <u;lice la nivel local.

2& Principiul utono"iei loc le&

Prin autono&ie local' se >n:ele/e %re<tul ?ca<acitatea@ a autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice locale %e a /estiona <atri&oniul unit':ii a%&inistrativ teritoriale >n care 9unc:ioneaA', <recu& )i ca<acitatea %e a or/aniAa activit':ile econo&ico-sociale >n interesul colectivit':ii locale )i >n con9or&itate cu cerin:ele %eAvolt'rii %ura;ile. Acest <rinci<iu, care se re/'se)te atBt >n nor&ele constitu:ionale, cBt )i >n l/isla:ia <rivin% or/aniAarea )i 9unc:ionarea a%&inistra:iei <u;lice locale, se re9er' la li;ertatea %e %eciAie a autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice locale >n virtutea 9a<tului c' acestea sunt alese )i re<reAint' voin:a cet':enilor care le-au ales. Princi<iul autono&iei locale nu se a<lic' asu<ra or/aniA'rii a%&inistrativ-teritoriale >ntruc>t statul Ro&Bn are caracter unitar )i in%iviAi;il. E1ercitiul res<onsa;ilit'tilor <u;lice tre;uie, %e &anier' /eneral' s' 9ie atri;uit acelor autorit':i <u;lice situate cel &ai a<roa<e %e cet':eni. La atri;uirea unei res<onsa;ilit':i c'tre

00

o alt' autoritate tre;uie s' se :ina sea&a %e a&<loarea )i %e natura sarcinii, <recu& )i %e cerin:ele %e e9icien:' )i econo&ie. $o&<eten:ele atri;uite autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice locale tre;uie s' 9ie >n &o% nor&al %e<line )i e1clusive. Ele nu <ot 9i <use >n %iscu:ie sau li&itate %e c'tre alte autorit':i, centrale sau re/ionale, %ecBt >n caAuri e1<res <rev'Aute %e le/e. Hn caAul %ele/'rii co&<eten:elor %e c'tre o autoritate <u;lic' re/ional' sau central', autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice locale tre;uie s' ai;' li;ertatea %e a %eci%e care sunt o;iectivele %e interes local ce tre;uie realiAate, ce &iFloace &ateriale, u&ane )i 9inanciare tre;uie alocate, con%i:iile locale s<eci9ice. Autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice locale tre;uie s' 9ie consultate, <e cBt <osi;il, >n ti&< util )i >n &o% a%ecvat, >n cursul <rocesului %e <lani9icare )i %e luare a %eciAiilor >n toate <ro;le&ele ce <rivesc colectivit':ile locale.

9& Principiul descentr li!rii&

!co<ul <rioritar al re9or&ei a%&inistratiei <u;lice locale const' >n crearea unei a%&inistra:ii ca<a;ile s'-)i >n%e<lineasc' 9unc:iile )i rolul, >n a)a 9el >ncBt s' asi/ure %eAvoltarea econo&ic', social' )i or/aniAa:ional' >ntr-o anu&it' unitate a%&inistrativteritorial' ?Fu%e:, ora), &unici<iu,. co&un'@, >ntr-o anu&it' <erioa%' %e ti&<. Pentru realiAarea re9or&ei a%&inistra:iei <u;lice locale tre;uie trans<us >n <ractic' <rinci<iul <olitico-a%&inistrativ al %escentraliA'rii. Princi<iul %escentraliA'rii serviciilor <u;lice este >nscris >n $onstitu:ie )i re/le&entat e1<res <rin le/ea a%&inistra:iei <u;lice locale. Autono&ia local' real' nu se re%uce %oar la %ele/area %re<tului %e a lua %eciAii la nivelul autorit':ilor <u;lice locale, ci i&<lic' un trans9er al acestui &an%at )i asu<ra resurselor 9inanciare necesare <entru a<licarea %eciAiilor a%&inistrative. $on:inutul <rinci<iului %escentraliA'rii este %eter&inat %e %ele/area &ultor atri;u:ii )i co&<eten:e %e la nivel central la nivel local, >ntr-o serie %e %o&enii. Potrivit acestui <rinci<iu, toate consiliile Fu%e:ene, &unici<ale or')ene)ti )i co&unale au %re<tul %e a-)i e1ercita autoritatea %u<' cu& ur&eaA'8 >n %o&eniul 9inanciar, <rin recunoa)terea %re<tului consiliilor locale %e a-)i ela;ora ;u/etul <ro<riu, %e a sta;ili ta1e )i i&<oAite locale, %e a 9ace investi:ii etc.= su; as<ect a%&inistrativ, <rin recunoa)terea %re<tului consiliilor %e a-)i or/aniAa a<aratul <ro<riu, %e a or/aniAa institu:ii )i servicii <u;lice= %in <unct %e ve%ere <atri&onial, <rin recunoa)terea %re<tului consiliilor %e a-)i a%&inistra sin/ure ;unurile %in %o&eniul <u;lic )i <rivat= institu:ional, %eciAional, or/aniAational, <rin recunoa)terea %re<tului consiliilor %e a-)i ela;ora )i i&<le&enta <ro<riile <olitici <u;lice %e %eAvoltare %ura;il'. !u; as<ect %octrinar o serie %e autori ro&Bni, ca P. Ne/ulescu, . Taran/ul, Ion eleanu )i al:ii au consi%erat c' %escentraliAarea este o alternativ' a%&inistrativ' la centraliAarea e1cesiv' a a%&inistra:iei )i c' ea const' >n <osi;ilitatea, recunoscut' %e autoritatea central', autorit':ilor locale %e a a%o<ta la nivel teritorial anu&ite %eciAii, 9'r' a se consulta >n <reala;il cu Guvernul. Prin %escentraliAare sunt scoase %in co&<eten:a Guvernului anu&ite servicii <u;lice %e interes local, sau %in %o&enii %e s<ecialitate, )i trans9erate >n sarcina unor autorit':i ale a%&inistra:iei <u;lice locale.
01

!erviciile <u;lice, >n >n:elesul Le/ii nr. 02KU2000, cu &o%i9ic'rile )i co&<let'rile ulterioare, re<reAint' ansa&;lul activit':ilor )i ac:iunilor %e interes local %es9')urate su; autoritatea a%&inistra:iei <u;lice locale, avBn% ca sco< 9urniAarea %e servicii %e utilitate <u;lic'. escentraliAarea serviciilor <u;lice are la ;aA' teoria <otrivit c'reia /uvernan:ii %e la orice nivel ierarIic >)i realiAeaA' &ai ;ine rolul %ac' <ot s'-)i /estioneAe resursele alocate, >n &o% autono&, %eci &ai e9icient. Procesul %escentraliA'rii serviciilor <u;lice se realiAeaA' <rin8 Peluarea atri;u:iilor %e a%&inistrare )i 9inan:are a unor activit':i %e c'tre autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice Fu%e:ene, &unici<ale, or')ene)ti )i co&unale e1e&<lu8 <reluarea %in siste&ul centraliAat a cre)elor )i /r'%ini:elor= <reluarea %in siste&ul centraliAat a activit':ii %e asisten:a a <ersoanelor cu Ian%ica<= <reluarea %in siste& centraliAat a <rotec:iei co<iilor institu:ionaliAa:i )i a c'&inelor %e ;'trBni = <reluarea siste&ului %e evi%en:' in9or&atiAat' a <ersoanei etc. Trans9erul %e la ;u/etul %e stat, c'tre autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice locale, al resurselor cores<unA'toare, 9inan:'rii unor activitati %e >nv':'&Bnt, cultur', s'n'tate, <oli:ie co&unitar', <o&<ieri, a<'rare civil'= !ta;ilirea ecIita;il' a &o%ului %e re<artiAare a veniturilor %in i&<oAite )i ta1e locale >n a)a 9el >ncBt autorit':ile locale s' %is<un' %e o <arte su9icient' %in venituri <entru realiAarea sarcinilor= Per9ec:ionarea le/isla:iei 9inanciare >n sco<ul cre)terii autono&iei ;u/etare= L'r/irea ca%rului %e <artici<are a cet':enilor la <rocesul %e a%o<tare a %eciAiilor %e interes local )i crearea %e noi 9or&e institu:ionaliAate %e coo<erare cu societatea civil'= $rearea unui serviciu <u;lic >n 9olosul e1clusiv al cet':enilor <entru /arantarea %re<tului %e <eti:ionare )i a %re<tului la in9or&a:ie al oa&enilor %in 9iecare localitate.

=& Principiul subsidi rit$ii

Princi<iul su;si%iarit':ii r's<un%e cerin:ei sociale %e a ela;ora %eciAiile <rivin% o colectivitate local', cBt &ai a<ro<ae %e acea colectivitate. Princi<iul su;si%iarit':ii este o 9or&' %e %escentraliAare a %eciAiei ast9el >nc>t aceasta s' re9lecte realitatea local'. -ai &ult %ecBt atBt, <rinci<iul su;si%iarit':ii creeaA' <osi;ilitatea %e a veri9ica necesitatea )i o<ortunitatea unor acteU9a<te a%&inistrative <rin ra<ortarea lor la nevoile )i resursele colectivit':ii locale. Princi<iul su;si%iarit':ii, a)a cu& a 9ost enun:at la E%in;our/I %e $onsiliul Euro<ean >n 1""2 e1<ri&' >n teoria a%&inistra:iei, conce<tul <olitic <rivin% %e&ocra:ia social', ca 9or&' %e <artici<are a cet':enilor la auto/uvernare. Hn %octrina Furi%ic' euro<ean' se consi%er' c' %re<tul cet':enilor %e a <artici<a la reAolvarea tre;urilor <u;lice 9ace <arte %in <rinci<iile %e&ocratice co&une tuturor statelor &e&;re ale $onsiliului Euro<ei. E1isten:a autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice locale >&<uternicite cu res<onsa;ilit':i e9ective <er&ite o a%&inistrare >n acela)i ti&< e9icient' )i a<ro<iat' %e cet':eni, <e ;aAa c'reia se <oate realiAa autono&ia local'. Princi<iul su;si%iarit':ii are a)a%ar ur&'toarele caracteristici8 li;ertatea autorit':ii a%&inistra:iei <u;lice %e a a%o<ta %eciAii care <rivesc intersele /enerale ale colectivit':ii locale sau <entru e1ecutarea unor lucr'ri %e utilitate <u;lic'=

02

 %re<tul %e a-)i or/aniAa co&<eten:a )i %e a-)i e1ercita atri;u:iile con9or& nevoilor cet':enilor= ca<acitatea %e a 9olosi resursele &ateriale, 9inanciare, u&ane, etc., <entru realiAarea o;iectivelor social-econo&ice %e interes local. contactul %irect, ra<i% )i e9icient al autorit':ilor cu cet':enii >n sco<ul /'sirii celor &ai ;une solu:ii %e reAolvare a <ro;le&elor %e interes local.

>&Principiul le*erii utorit$ilor d"inistr $iei publice

Ter&enul eligibilitate <rovine %in ver;ul latin Celi/ereC care >nse&na a ale/e, a selecta %intre &ai &ulte <ersoane. Acest <rinci<iu %e or/aniAare )i 9unc:ionare a a%&inistra:iei <u;lice locale se realiAeaA' <rin ale/erea %e c'tre cet':eni, <rin vot universal, e/al, secret )i li;er e1<ri&at, a autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice locale= <re)e%in:ii consiliilor Fu%e:ene, consiliile Fu%e:ene, &unci<ale )i co&unale, <ri&arii. Princi<iul eli/i;ilit':ii autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice locale este consacrat <rin nor&ele constitu:ionale, <recu& )i in le/isla:ia <rivin% or/aniAarea )i 9unc:ionarea a%&inistra:iei <u;lice locale. Princi<iul eli/i;ilit':ii autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice locale este tratat e1Iaustiv >n le/ea %e or/aniAarea )i 9unc:ionare a a%&inistra:iei <u;lice locale >n ca<itolele %e%icate constituirii consiliilor8 Fu%e:ene, &unici<ale, or')ene)ti )i co&unale, <recu& )i >n sec:iunile %e%icate e1ercit'rii &an%atului %e c'tre <re)e%in:ii consiliilor Fu%e:ene, %e c'tre <ri&arii localit':ilor ur;ane )i rurale, <recu& si catre c'tre consilierii locali. #%at' alese, con9or& voin:ei cet':enilor, consiliile locale 9unctioneaAa ca autoriti deliberative care a%o<t' Iot'rBri <e ;aAa votului &aForit':ii &e&;rilor s'i, iar <ri&arii, ca autorit':i <u;lice cu caracter unipersonal care e1ecut' Iot'rBrile consiliului local )i celelalte acte nor&ative. !erviciile <u;lice %in structura consiliului local 9or&eaA' a<aratul acestuia, %enu&it cu un ter&en /eneric primrie. -an%atul consiliilor locale )i al <ri&arilor are o %urat' %e <atru ani )i nu <oate 9i <relun/it %ecBt >n caAuri e1ce<:ionale= acest &an%at se.e1ercita <Bn' la <reluarea atri;u:iilor %e c'tre autorit':ile <u;lice nou-alese.

6& Principiul le* lit$ii

Le/alitatea este un <rinci<iu 9un%a&ental al activit':ii a%&inistra:iei <u;lice locale %eoarece aceast' 9unc:ie este %e natur' e1ecutiv', sau alt9el s<us, <entru c' autorit':ile <u;lice tre;uie s' or/aniAeAe )i s' <un' >n e1ecutare le/ile )i celelalte acte nor&ative. Actele a%&inistrative, in%i9erent %e autoritatea e&itent', tre;uie s' res<ecte %is<oAi:iile le/ii )i a celorlaltre acte nor&ative %e ran/ su<erior. Neres<ectarea le/ii >n activitatea autorit':ilor <u;lice are ca sanc:iune nulitatea actelor )iUsau 9a<telor a%&inistrative. Nulitatea actelor a%&inistrative e&ise cu >nc'lcarea le/ii se constat' %e c'tre instan:ele Fu%ec'tore)ti %e contencios a%&inistrativ 9ie la sesiAarea <re9ectului, 9ie la <l>n/erea <ersoanei c'reia i s-au >nc'lcat %re<turile.

00

in <unctul %e ve%ere al &o%ului >n care sunt ela;orate actele a%&inistrative cu caracter nor&ativ %e c'tre autorit':ile <u;lice ave& &ai &ulte situa:ii8 actele a%&inistrative adoptate <rin votul &aForit':ii <ersoanelor care co&<un autorit':ile cole/iale se nu&esc (otr0ri" actele a%&inistrative emise >n &o% unilateral <oart' %enu&irea %e dispoziii" actele a%&inistrative e&ise %e <re9ec:i se nu&esc ordine. Autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice au ca<acitatea %e a-)i >n%e<lini sarcinile )i %e a-)i e1ercita atri;u:iile nu&ai >n %o&eniile >n care le/ea le recunoa)tea co&<eten:a sau co&<eten:' nu a 9ost atri;uit' altor autorit':i <u;lice. Potrivit le/ii, ca<acitatea autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice locale %e a reAolva <ro;le&ele %e interes <u;lic re<reAint' atBt un drept, cBt )i o obligaie 9a:' %e colectivit':ile care le-au ales <rin vot %irect. atorit' acestei si&etrii Furi%ice, atunci c>n% o <ersoan' care ocu<' o 9unc:ie %e autoritate <u;lic' nu-)i >n%e<line)te o;li/a:iile, ea <oate 9i sus<en%at' %in 9unc:ie, %e&is' sau tri&is' >n Fu%ecat' = >n caAul autorit':ilor cole/iale ?consilii@ acestea <ot 9i %iAolvate, %u<' care se or/aniAeaA' ale/eri <entru constituirea altui or/an. $o&<eten:a &aterial' /eneral', co&<eten:a teritorial' )i co&<eten:a 9unc:ional' a autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice sunt <rev'Aute e1<res <rin $onstitu:ie )i le/ile or/anice. Hn ceea ce <rive)te co&<eten:a &aterial' s<ecial', cu& este e1ecu:ia ;u/etar', >n9iin:area )i %es9iin:area serviciilor <u;lice cola;orarea )i coo<erarea cu alte autorit':i asocierea cu a/en:i econo&ici ro&Bni sau str'ini etc., autorit':ile locale au %re<tul %e a Iot'r> 9or&a )i &iFloacele %e realiAare. Le/alitatea i&<lic' )i res<ectarea ierarIiei 9or:ei Furi%ice a actelor a%&inistrative <otrivit c'reia actele %e la vBr9ul ierarIiei au 9or:a Furi%ic' cea &ai &are. Ast9el, >n a%o<tarea sau e&iterea %e acte a%&inistrative tre;uie res<ectate, >n or%ine ur&'toare8 le/ile, or%onan:ele /uvernului, Iot'rBrile %e /uvern, or%inele &ini)trilor )i <re9ece:ilor, Iot'rBrile consiliilor Fu%e:ene. )i locale, %is<oAi:iile <ri&arilor. PreAu&:ia %e le/alitate a actului a%&inistrativ are <otrivit si&etriei Furi%ice )i consecin:a nulit':ii actului >n caAul >n care a 9ost e&is cu >nc'lcarea le/ii. Hn acest caA, <otrivit le/ii, actul a%&inistrativ ile/al nu-)i <oate <ro%uce e9ectele Furi%ice, 9iin% sus<en%at %e %re<t, %in &o&entul >n care <re9ectul a sesiAat instan:a %e contencios a%&inistrativ cu <rivire la ile/alitatea actului.

B& Principiul consultrii cet$enilor&

Princi<iul consult'rii cet':enilor, <rin 9or&ele <rev'Aute %e le/e, atunci cBn% se a%o<t' %eciAii cu i&<act %eose;it asu<ra colectivit':ilor locale e1<ri&' i%eea %e&ocra:iei <artici<ative. Autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice tre;uie s' i&<lice cBt &ai &ult <e cet':eni >n <rocesul %eciAional <entru a con9erit le/iti&itate actului a%&inistrativ )i <entru a asi/ura e1ecutarea acelui act %e c'tre cet':eni. Hn ca%rul a<lic'rii acestui <roces, e1ist' o rela:ie ;iunivoc'8 <e %e o <arte, autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice tre;uie s' asi/ure trans<aren:a activit':ii lor ?s' in9or&eAe corect )i la ti&< <e cet':eni cu <rivire la <ro/ra&ele %e %eAvoltare )i la costuri le alocate acestora@, iar <e %e alt' <arte, s' <er&it' accesul cet':enilor la ela;orarea <lanurilor %e a&enaFare )i siste&atiAare a teritoriului, la <roiectarea ;u/etelor, la <ro/ra&ele %e %eAvoltare %ura;il' )i <rotec:ie a &e%iului, la 9or&ele %e coo<erare local', re/ional', trans9rontalier' )i euro<ean'.
04

A<licarea acestui <rinci<iu este /reu %e realiAat >n a%&inistra:ia <u;lic' local' >n <ri&ul rBn% %in &otive o;iective, <entru c' or/aniAarea re9eren%u&ului sau a altor 9or&e %e consultare cu cet':eneii necesit' <erioa%e &ari %e ti&<, iar >n al %oilea r>n%, <entru c' e1ist' o &are %iversitate %e nevoi, %e interse )i as<ira:ii, /reu %e conciliat <entru a sati9ace %orin:a tuturor. Esen:a %e&ocra:iei locale const' >n realiAarea unui siste& %e auto/uvernare cu i pentru oameni su; 9or&a unui <arteneriat >ntre autorit':i )i cet':eni. Aceast' i%ee tre;uie a<licat' %e to:i con%uc'torii autorit':ilor <u;lice, %e c'tre 9unc:ionarii <u;lici, %e c'tre salaria:ii serviciilor <u;lice )i nu >n ulti&ul rBn%, %e cet':eni. e)i <rin le/e este re/le&entat' ca 9or&' %e <artici<are a cet':enilor la luarea %eciAiilor, <reAen:a cet':enilor la )e%in:ele consiliilor locale este sla;' )i ine9icient'. A%&inistra:ia are o;li/a:ia %e a invita cet':enii s' <artici<e la >ntrunirile co&isiilor %e s<ecialitate, ale %i9eritelor co&itete consultative, inclusiv la )e%in:ele consiliilor Fu%e:ene, or')ene)ti sau co&unale. Partici<area cet':eneasc' <resu<une realiAarea conco&itent' a <atru cerin:e8 trans<aren:a a%&inistra:iei, trans&iterea %e in9or&a:ii c'tre oa&eni, rece<tarea in9or&a:iilor %e la cet':eni )i i&<licarea acestora >n actul %eciAional. Hntr-o e1<ri&are sintetic', <rinci<iul <artici<'rii cet':enilor la a%o<tarea %eciAiilor se <oate e1<ri&a <rin %ictonul ceteanul este persoana cea mai important pentru administraie.

T9ST96 #ezentai concepia :niunii 9uropene cu privire la autoguvernarea local" 9numerai trsturile speci ice autonomiei locale" ;acei comparaie .ntre descentralizare i desconcentrare" !rgumentai necesitatea respectrii principiului legalitii .n activitatea administraiei publice.

06

CAP& <& CONDUCEREA ACTI<IT@II ADMINISTRATI<E&

$#N7INUT8 !arcinile, sco<ul )i 9unc:iile con%ucerii activit':ii a%&inistra:iei <u;lice= $on%ucerea <rin <olitici <u;lice= $on%ucerea institu:iilor= Ti<urile %e con%ucere $. 2oiuni generale. No:iunea %e administraie este &ai lar/' %ecBt no:iunea %e Ca%&inistra:ie <u;lic'C, %eoarece ea cu<rin%e )i a%&inistra:ia <articular', cIiar %ac' ea are >n ve%ere serviciile <u;lice. !<re %eose;ire %e a%&inistra:ia <rivat', a%&inistra:ia <u;lic' ac:ioneaA' <entru satis9acerea interesului /eneral sau <entru aco<erirea unei utilit':i <u;lice, %ar 9'r' sco< lucrativ, >ntrucBt a%&inistra:ia nu %ore)te <ro9it >n sens econo&ic, ci C<ro9itC >n sens social, inclusiv <rin <restarea %e servicii <u;lice c'tre cet':eni. !<re %eose;ire %e a%&inistra:ia <rivat' %eciAiile a%&inistra:iei <u;lice sunt o;li/atorii )i se a<lic' 9'r' a se cere acor%ul celor c'rora li se a%reseaA'= a%&inistra:ia <u;lic', <oate utiliAa, atunci cBn% este nevoie, &iFloacele %e constrBn/ere ale statului I&<le&entarea &eto%elor %e &ana/e&ent >n con%ucerea a%&inistra:iei <u;lice are ca e9ect evolu:ia colectivit':ilor u&ane <e ;aAa intro%ucerii <ro/resului teIno-)tiin:i9ic >n conte1tul res<ect'rii <rinci<iilor %eAvolt'rii %ura;ile. Evolu:ia &eto%elor %e con%ucere se e1<ri&' >n e iciena activitii administraiei, care <oate 9i re%at' <rintr-o serie %e in%icatori cu& sunt8 - /ra%ul ri%icat %e coeren:' )i corectitu%ine a ac:iunilor <ro<rii= - stilul &o%ern %e con%ucere a autorit':ilor, institu:iilor )i servicilor <u;lice= - &'sura >n care institu:iile <u;lice <ot s' satis9ac' interesele cet':enilor= - cantitatea )i calitatea %e <ro%use, servicii sau lucr'ri %e utilitate <u;lic' 9urniAate <o<ula:iei. $on%ucerea corect ?su; as<ectul le/alit':i@, coerent ?su; as<ectul concor%an:ei %intre activitatea a%&inistra:iei )i interesul social@ )i e icient ?su; as<ectul o;:inerii reAultatelor &a1i&e cu cIeltuieli &ini&e@ sunt ele&entele care asi/ur' %eAvoltarea econo&ico-social' colectivit':ilor locale. in acest <unct %e ve%ere, con%ucerea autorit':ilor, institu:iilor, serviciilor )i a/en:ilor <u;lici este un ra<ort social, o activitate social-u&an', care aFut' orice colectivitate s'-)i sta;ileasc' >&<reun' o;iectivele, s' se or/aniAeAe, s' <artici<e la via:a econo&ic', social' cultural' )i <olitic' a :'rii. Teoria con%ucerii a%&inistra:iei <u;lice nu se e1<ri&' >ntr-un vi% teoretic, 9'r' a avea o ;aA' )tiin:i9ic'8 ea <resu<une un ansa&;lu %e i%ei, %e teAe )i teorii care %e9inesc, <e ;aAa e1<erien:ei >n or/aniAarea re/iilor, a societ':ilor co&erciale cu ca<ital <u;lic, ale institu:iilor <u;lice sau cIiar a unit':ilor a%&inistrativ teritoriale, un ansa&;lu %e ac:iuni s<eci9ice )i %e ele&ente constitutive. -ana/e&entul activit':ii a%&inistra:iei <u;lice <oate 9i %e9init ca un <roces %e con%ucere <rin care o autoritate <u;lic' ac:ioneaA' asu<ra unui 9eno&en sau <roces social <entru a-l a%a<ta la con%i:iilor %e 9unc:ionare con9or& sco<urilor sta;ilite %e <uterea <olitic' <rin le/e.

0K

Teoria a%&inistra:iei <u;lice a;or%eaA' &ana/e&entul a%&inistrativ cu o serie %e instru&ente teoretico-)tiin:i9ice care relev' %ou' as<ecte esen:iale8 un as<ect te!nic organizatoric, cate const' >n con%ucerea <ro<riu-Aisa a unei autorit':i, institu:ii, serviciu, <u;lice cu &eto%e )i teInici a%ecvate= un as<ect social-politic* care const' >n con%ucerea <olitic' a societ':ii )i care este %eter&inat', la rBn%ul s'u, %e 9or&a %e <ro<rietate, %e %eAvoltarea eco&o&ic', %e re/i&ul <olitic, %e caracteristicile siste&ului social /lo;al.

9& ;unc$iile conducerii d"inistr ti)e&

a) 3eglementarea raporturilor sociale. Locul central <e care-l ocu<' a%&inistra:ia <u;lic' >n siste&ul <olitic re9lect' <rinci<iul se<ara:iei )i ecIili;rului <uterilor )i e1<ri&' tr's'turile %e9initorii ale statului %e %re<t, ti<ul %e re/i& %e&ocratic )i <luralis&ul <olitic. Un in%ivi% se <oate con%uce sin/ur )i >)i <oa:e or/aniAa >n &o% in%ivi%ual activitatea= >n scIi&;, >n colectivit'tile u&ane, un%e convie:uiesc &ai &ul:i in%iviAi, este nevoie %e o con%ucere unitar', <entru a-i <une %e acor% <e to:i &e&;rii co&unit':ii, >n ve%erea atin/erii unor o;iective %e interes /eneral. $on%ucerea colectivit':ilor u&ane i&<lic' or/aniAarea )i coor%onarea activit':ilor <rin care &e&;rii s'i <ro%uc ;unuri, creeaA' valori, trans9or&' &e%iul natural )i social. Hn acest <roces, autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice sta;ilesc >n ca%rul colectivit':ilor u&ane %iviAiunea &uncii, or%inea necesar', %e<en%en:ele 9unctionale >ntre <'r:i, strate/ii )i tactici in rela:iile %intre cet':eni )i con%uc'tori. Procesul co&<le1 %e con%ucere >n a%&inistra:ia <u;lic' reAi%' >n ac:iuni )i activit':i ra:ionale >n sco<ul utiliA'rii e9iciente a resurselor u&ane, &ateriale )i 9inanciare >n ve%erea o;:inerii unor reAultate &a1i&e cu e9orturi &ini&e. -ana/e&entul a%&inistra:iei <u;lice <resu<une con%ucerea <rocesului %e <roiectare )i a%o<tare a %eciAiilor <rivin% or/aniAarea )i 9unc:ionarea structurilor a%&inistrative. Nu tre;uie uitat 9a<tul c' %eciAiile care <rivesc autorit':ile, institu:iile )i serviciile <u;lice, se <ot &aterialiAa nu&ai <rin ra<orturi sociale, >nce<>n% cu &o%ul >n care sunt sta;ilite o;iectivele )i ter&inBn% cu &o%ul >n care s-au realiAat o;iectivele. atorit' con:inutului social al con%ucerii a%&inistra:iei <u;lice, aceasta tre;uie s' re<reAint' interesele /enerale ce se &ani9est' la nivelul unei colectivit':i. Aceste interese vor 9i, >n <ri&ul rBn%, ale /ru<urilor sociale care %e:in <uterea <olitic' la nivel central )i la nivel local. $a ur&are, &o%ul >n care se e1ercit' con%ucerea a%&inistra:iei <u;lice e1<ri&' &o%ul s<eci9ic %e 9unc:ionare a <uterii <olitice >ntr-o societate concret %eter&inat'. Este evi%ent c' autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice tre;uie s' :in' sea&a %e a&;ele cate/orii %e interese atunci c>n% ela;oreaA' <olitici )i <ro/ra&e <u;lice. $Iiar )i >n aceste con%i:ii social-<olitice autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice <ot s'-)i e1ercite 9unc:iile con%ucerii <e ;aAe )tiin:i9ice, inclusiv >n <rocesul ela;or'rii )i a%o<t'rii %eciAiilor. $on%ucerea a%&inistra:iei <u;lice >nsea&n' or/aniAarea con)tient', <re&e%itat' a activit':ilor sociale %e a%o<tare a %eciAiilor ca r's<uns la <rovocarea /enerat' %e 9eno&enele sociale. Pe %e alt' <arte, a%&inistra:ia <u;lic' inter9ereaA' cu celelalte structuri statale, econo&ice )i sociale <rin rela:ii %e cola;orare, %e su;or%onare sau cIiar %e constrBn/ere,
0P

ast9el >ncBt >n ra<ort cu &e%iul social a%&inistra:ia la un &o&ent %at <oate 9i >n consens, sau >n o<oAi:ie, cu >ntre/ul siste& social, sau nu&ai cu anunu&ite su;siste&e ale acestuia. b) %oordonarea structurilor administrative. Prin con%ucerea <rocesului %e ela;orare a <oliticilor <u;lice nu se creeaA' co&unitatea u&an', ci se >n%e<line)te o 9unc:ie a acesteia. Mutatis mutandis <ute& <relua ti<olo/ia )colii lui +urt LeOin, <entru a clasi9ica ti<urile <rinci<ale %e con%ucere <osi;ile )i >n caAul autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice8 - conducerea de tip autoritar. Acest ti<8%e con%ucere se re9lect' >n &o%ul %e or/aniAare )i 9unc:ionare a a%&inistra:iei <u;lice <rin regimul de tutel , sau alt9el s<us, <rin %re<tul <e care >l are o autoritate <u;lic', ierarIic su<erioar', ?%e re/ul' <olitic'@ %e a controla )i %e a &o%i9ica toate actele institu:iilor ?9unc:ionarilor@ ierarIic in9erioare. - conducerea de tip democratic. Acest ti< %e con%ucere a a%&inistra:iei <u;lice se re9lect' cel &ai ;ine >n <roce%ura %e luare a %eciAiilor >n &o% colectiv ?%eli;erativ@ %e c'tre autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice locale= - conducerea de tip pasiv. Acest &o% %e con%ucere >n a%&inistra:ia <u;lic' e1<ri&' li<sa %e interven:ie a autorit':ilor <u;lice ierarIic su<erioare >n activitatea autorit':ilor, institu:iilor )i serviciilor <u;lice %in su;or%ine= este evi%ent c' aceast' con%ucere %e ti< <asiv este <osi;il' at>ta ti&< c>t activitatea structurilor su;or%onate nu >ncalc' le/alitatea. - conducerea de tip permisiv. Acest &o% %e con%ucere <er&ite su;si%iaritatea, a%ic' satis9acerea intereselor )i nevoilor colectivit':ilor locale <rin servicii <u;lice or/aniAate la nivelul )i su; coor%onarea autorit':ilor <u;lice %e la nivel local. Hn &ana/e&entul or/aniA'rii a%&inistra:iei <u;lice ti<ul %e con%ucere este relativ in%e<en%ent %e caracterul re/i&ului <olitic >n sensul c' 9iecare autoritate ac:ioneaA' >n &o% autono&, %ar >n li&itele le/ii. Hn &o% reci<roc caracterul %e ansa&;lu al unui re/i& <olitic sti&uleaA' i&<le&entarea unui anu&it ti< %e con%ucere <entru structurile a%&inistrative con%use . Hn 9unc:ie %e co&<eten:a, i&<licarea )i contri;u:ia 9actorilor <olitici la con%ucerea <rocesului %e 9un%a&entare )i a%o<tare a <oliticilor <u;lice locale )i centrale, a%&inistra:ia <oate 9i 9unc:ional', <oate s' cores<un%' sau nu cerin:elor autore/l'rii e9iciente a colectivit':ilor u&ane, <oate s' serveasc' a%ecvat sau nea%ecvat intereselor s<eci9ice acestora. c). Elaborarea "i implementarea politicilor publice -ana/e&entul a%&inistra:iei <u;lice se caracteriAeaA' <rintr-o serie %e ac:iuni )iUsau activit':i s<eci9ice <rin care se ela;oreaA' <oliticile <u;lice necesare %eAvolt'rii %ura;ile a unit':ilor a%&inistrativ-teritoriale8 E9icien:a <roce%urii %e sta;ilire a <oliticilor <u;lice %e c'tre autorit':ile a%&inistra:iei %e<in%e %e realiAarea ur&'toarelor activit':i8 %e9inirea 9eno&enului social ?%u<' al:i autori, <olitic@ care a a<'rut >n ca%rul colectivit':ii )i care i&<une solu:ionarea lui= sta;ilirea o;iectivelor necesare <entru solu:ionare a 9eno&enului social= 9or&ularea <oliticii <u;lice= evaluarea resurselor &ateriale, 9inanciare, in9orrna:ionale si teInice= alocarea 9on%urilor necesare realiA'rii o;iectivelor= ale/erea &eto%elor, <roce%urilor )i 9or&elor %e interven:ie social' )i ?re@or/aniAare a siste&ului %e ac:iune=
08

9or&aliAarea Furi%ic'= a%o<tarea sau e&iterea, %u<' caA, a actelor a%&inistrative necesare realiA'rii sarcinilor= a<licarea, %eciAiilor )i controlul a<licarii 9unc:iilor, inclusiv luarea %eciAiilor %e corec:ie ?9ee%-;acJ@. Atri;utele con%ucerii, ca <'r:i ale activit':ii &ana/eriale, sunt i&ter%e<en%ente, co&<le&entare, avBn% >ntre ele &ulti<le cone1iuni. Aceste activit':i &ana/eriale tre;uie cunoscute )i utiliAate >n <ractica &ana/erial' %in s9era serviciilor <u;lice, in%i9erent %e e)alonul la care se %es9')oar'. Ela;orarea <oliticilor <u;lice ca atri;ut al &ana/e&entul a%&inistrativ re<reAint' un siste& %e nor&e )i <roce%uri care asi/ur' orientarea, >n%ru&area )i controlul vie:ii econo&ico-sociale >n ve%erea satis9acerii intereselor cet':enilor <rin a<licarea &eto%elor )i teInicilor &ana/eriale la situa:ii s<eci9ice. d) Organizarea serviciilor "i instituiilor publice Teoria a%&inistra:iei trateaA' <ro;le&a con%ucerii structurilor sociale >n sens lar/ ca activitate %e coor%onare a autorit':ilor, institu:iilor, serviciilor )i a/en:ilor <u;lici. in ra:iuni %i%actice vo& utiliAa no:iunea %e instituie <entru toate structurile a%&inistrative. Hn9iin:area or/aniAarea )i coor%onarea institu:iilor <u;lice tre;uie s' e1<ri&e viAiunea strate/ic' a a%&inistra:iei <u;lice cu <rivire la realiAarea anu&itor o;iective cu caracter social. !<re %eose;ire %e <ersoanele Furi%ice <rivate care au ca sco< nu&ai o;:inerea <ro9itului, >n caAul institu:iilor <u;lice a%&inistra:ia ia >n consi%era:ie interesul /eneral care, la rBn%ul s'u, este susce<ti;il %e inter<ret'ri %i9erite )i %e &ulte ori contra%ictorii= #r/aniAarea institu:iilor <u;lice i&<lic' 9olosirea resurselor, instru&entelor )i <roce%urilor %e care %is<une a%&inistra:ia <entru a realiAa o;iectivele <e care )i le-a 9i1at. Aceast' ca<acitate %e ac:iune, la rBn%ul ei, este li&itat' %e interven:ia <uterii care sta;ile)te o;iectivele <olitice, %e nivelul teInolo/ic, %e li&ita resurselor, %e rela:iile sociale )i, nu >n ulti&ul rBn%, %e or%inea %e %re<t. Aceste ele&ente restrBn/ 9le1i;ilitatea institu:iilor )i li&iteaA' <osi;ilit':ile %e reor/aniAare )i %e reorientare >n 9unc:ie %e %i9icult':ile >ntBlnite= !co<ul or/aniAarii unei institu:ii sau serviciu <u;lic %e c'tre a%&inistra:ie nu este o;:inerea %e <ro9it, ci %e con9or&are ?su;or%onare@ <olitic' sau social'. e aceea, &ulte %eciAii a%&inistrative <ar a 9i Cira:ionaleC ?%in <ers<ectiva &ana/e&entului <ro9esionist@, %ar Era:ionaleD <entru %e&nitari )i 9unc:ionari ?%in <ers<ectiv' <olitic'@ 9iin% Fusti9icate ca e1<resie a voin:ei re<reAentan:ilor <arti%elor <olitice= &ini)trii, secretari %e stat, <re)e%in:i %e consilii Fu%e:ene, consilieri locali, <ri&ari etc. #r/aniAarea institu:iilor <u;lice nu este )i nu <oate 9i cone1at' la le/ile <ie:ei ?cerereo9ert', concuren:', <ro9it etc.@. !<re %eose;ire %e un a/ent econo&ic <rivat care ac:ioneaA' >ntr-un siste& concuren:ial care-l o;li/' la un e9ort <er&anent %e a%a<tare, rationaliAare si &o%erniAare, institu:iile <u;lice nu au aceste o;li/a:ii. Institu:iile )i serviciile <u;lice se ;ucur' %e C<rivile/iiC care le <er&it s' eli&ine eventuala <resiune a concuren:ei= E0e"plu8 <rin alocarea <olitico-a%&inistrativ' a resurselor %e c'tre <utere, se eli&in' <ractic ra<ortul corect >ntre costuri )i valoarea cu care sunt livrate serviciile c'tre cet':eni. (ine>n:eles, aceste <articularit':i sunt &ai &ult sau &ai <u:in accentuate >n 9unc:ie %e %i9erite &o%uri %e or/aniAare )i 9unc:ionare a a%&inistra:iei la nivel local.

0"

$unoa)terea acestor <articularit':i <er&ite autorit':ilor <u;lice locale sau centrale, s' a<lice 9or&ele )i &eto%ele %e con%ucerea a%&inistrativ' cores<unA'toare acestui ti< %e /estiune non-econo&ic' ?a%&inistrativ'@ a institu:iilor )i serviciilor <u;lice. Teoria &o%ern' a a%&inistra:iei <u;lice relev' 9a<tul c' or/aniAarea institu:iilor <u;lice <oate s' a&elioreAe calitatea activit':ii acestora <rin a<licarea unor &eto%e %e /estiune econo&ic' <rin re&o%elarea structurilor or/aniAatorice, <rin <er9ec:ionarea co&unica:iei cu cet':enii )i a%a<tarea la 9actorii %e &e%iu.

=& C r cterul politic l conducerii&

a) 5resiunea politic asupra administraiei. La nivelul consiliilor Fu%e:ene sau locale actioneaAa /ru<uri %e consilieri care 9ac <arte %in aceluias <arti% <olitic. Aceste /ru<uri %e consilieri se &ani9est' ca cel &ai i&<ortant /ru< %e <resiune <oilitic' >n a%&inistra:ie. $a orice ti< %e co&unitate, /ru<ul consilierilor >si %ese&neaA' un li%er care ;ene9iciaA' atBt %e %re<tul %e a re<reAenta /ru<u, cBt )i %e r's<un%erea <entru %eciAiile luate. Hn /eneral, liderul este <ersoana care are ca<acitatea %e a convin/e &e&;rii <arti%ului s' ac:ioneAe >ntr-un anu&it 9el )i >n acela)i ti&< s' con9ere si/uran:a c' sco<ul <ro<us este cel corect= conco&itent <entru el tre;uie s' 9unc:ioneAe )i <rinci<iul res<onsa;ilit':ii 9a:' %e cei con%u)i, alt9el e1istBn% riscul ca li%erul sa %evin' %ictator. At>t >n ca%rul /ru<ului, cBt )i >n consiliu, li%erul tre;uie s' se ;ucure %e autoritate, a%ic' %e %re<tul %e a %eci%e <entru /ru<, corelativ cu o;li/a:ia /ru<ului %e a e1ecuta %eciAia. Autoritatea <oate 9i, %esi/ur, e9ectul unor cauAe %i9erite8 a <uterii, a le/iti&it':ii sau cIiar a caris&ei. Este evi%ent ca >n interiorul unui /ru< e1ista <oAitii ierarIice %i9erite <entru 9iecare %intre &e&;ri= unii autori consi%er' cIiar c' e/alitatea nu se <oate realiAa 9'r' riscul unor e9ecte %istructive <entru co&unitate. Asa-nu&ita re/ul' a C&aForit':iiC >n a%o<tarea unor %eciAii este o <ur' conven:ie social' <entru c' nu e1ist' >n natura )i %eci e/alitatea Cnatural'C este o si&<l' 9ic:iune. !uccesul activit':ii unui /ru< %e consilieri la nivelul consiliului Fu%e:ean sau local %e<in%e atBt >n %eAvoltarea ca<acit':ii 9iecaruia cBt si %e cre)terea e9icien:ei /ru<ului >n ansa&;lu. in aceste &otive tre;uie res<ectate o su&' %e re/uli %enu&ite disciplina %e /ru<. Pri&a re/ula a %isci<linei %e /ru< const' >n res<ectul 9a:' %e o<inia celuilalt. P'rerea cole/ilor %e /ru< tre;uie >ntot%eauna ascultat' <entru a <ri&i s<riFinul necesar. #ricBt %e ;un' este o o<inie, 9'r' s<riFinul /ru<ului ea nu va <utea %eveni %eciAie <olitic'= >n 9on%, o<inia /ru<ului st' la ;aAa <ro/ra&ului <olitic ce ur&eaA' a 9i <reAentat co&unit':ii locale )i sus:inut >n ca%rul consiliului co&unal, &unici<al sau Fu%e:ean. A %oua re/ul' i&<ortant' <entru %isci<lina %e /ru< este &en:inerea coeziunii sale. $oeAiunea /ru<ului se <oate &en:ine cu con%i:ia res<ect'rii %eciAiei a%o<tate %e c'tre 9iecare consilier. Nu se <oate a%&ite c', o%at' &ani9estat acor%ul 9a:' %e %eciAia /ru<ului, un consilier s' se &ani9este contrar >n <lenul consiliului. Pe %e alt' <arte, nu tre;uie o&is 9a<tul c' <e &asura cre)terii nu&'rului %e li%eri, sca%e <ro<or:ional coeAiunea /ru<ului. Un ele&ent a;solut necesar &en:inerii coeAiunii >l re<reAint' in9or&a:ia corect' )i o<ortun'= %e aceea este necesar ca %eciAiile /ru<ului s' 9ie conse&nate ?eventual >nre/istrate@ )i %i9uAate tuturor consilierilor >naintea %eA;aterilor.

40

b) 6trategia grupurilor politice. Politica unui /ru< %e consilieri >n %o&eniul a%&inistratiei <u;lice locale <oate 9i structurat' >n trei Wstrate/ii8 &entinerea i%entit':ii <olitice <ro<rii /ru<ului, strict le/at' %e %octrina %e <arti% )i concentrat' asu<ra atra/erii unor asociatii non<olitice, <recu& )i <rin inter&e%iul <ro<a/an%ei= construc:ia strate/iei >&<reun' cu celelalte /ru<uri %in ca%rul consiliului local >n sco<ul o;:inerii &aForit':ii <e ter&en lun/, atBt >n avantaFul <arti%ului, cBt si <entru electorat= 9olosirea <oliticii %escIise 9a:' %e situa:ii conFuncturale >n care se <ot realiAa aliante te&<orare )i se <oate o;:ine &aForitatea >n consiliul local. In%i9erent %e strate/ia a%o<tat' %e /ru<ul %e consilieri ai <arti%ului &aForitar >n consiliu, <entru realiAarea acesteia >n <ractica sunt necesare cBteva <reciA'ri. Hn <ri&ul rBn%, o strate/ie tre;uie sa ai;' >n ve%ere politica aliantelor cu alte /ru<uri %e consilieri. Tre;uie &en:ionat c' aceste coali:ii 9or&ale nu sunt un sco< >n sine, ci o &o%alitate %e a reuni &ai &ulti <oliticieni >ntr-o activitate co&un' %estinat' s' atin/' unele o;iective s<eci9ice 9iecarui <arti% >n <arte. Hn ca%rul <oliticii %e alian:e la nivel local se ne/ociaAa 9unc:iile %e <re)e%in:i %e co&isii sau <rese%inte %e se%in:', vice<ri&ari etc. Hn 9unc:ie %e &aForitatea e1istent' la nivelul consiliului local se <ot e1tin%e, %e <il%', atri;u:iile con9erite )e9ilor %e co&isii <rin si&<la &o%i9icare a re/ula&entului. Hn al %oilea rBn%, strate/ia %e /ru< <resu<une <ro&ovarea <er&anenta a i&a/inii publice a /ru<ului ca e1<onent al strate/iei <arti%ului. $Iiar %in <erioa%a ca&<aniei electorale tre;uie ar'tat electoratului c' re<reAentantii <arti%ului se vor ocu<a >n <ri&ul rBn% %e &en:inerea sau ri%icarea calit':ii serviciilor <u;lice. Hn <aralel, tre;uie asi/ura:i 9unc:ionarii care con%uc serviciile <u;lice %e 9a<tul c' vor 9i &en:inu:i )i <ro&ova:i >n 9unc:ie, toc&ai <entru calitatea serviciilor <e care le con%uc. Hn ra<orturile %intre /ru< si <arti% tre;uie %eli&itat caracterul <u;lic al activit':ii /ru<ului, 9a:' %e caracterul secret ?intern@ al activit':ii <arti%ului %in care 9ac <arte consilierii. !tructurile %e inter9a:' ale <arti%ului tre;uie s' ai;' rolul coor%onator, iar /ru<ul %e consilieri s'-)i asu&e res<onsa;ilitatea <u;lic'. Hn al treilea rBn%, orice strate/ie tre;uie s' :in' cont %e interesul personal al consilierilor. Este cunoscut 9a<tul c' o &are <arte %intre consilieri %oresc s' accea%a >n <osturi %e con%ucere la nivelul a%&inistratiei locale= <ri&ar, vice<ri&ar etc. # alt' <arte %intre consilieri viAeaA' accesul >n Parla&ent <e ;aAa votului unino&inal >n C9ie9ul C electoral >n care au 9unc:ionat ca ale)i locali. Tre;uie recunoscut ca a&;ele sco<uri sunt le/iti&e %ac' ace)ti can%i%a:i au %o;Bn%it e1<erien:a stu%iului %e caA, au creat le/'turile cu or/aniAa:iile locale )i au realiAat <un:i cu serviciile <u;lice %in unitatea a%&inistrativ teritoriala >n care vor s' can%i%eAe. c) Tactica grupurilor politice. Hn ceea ce <riveste tactica activitatii /ru<ului, <ute& avea >n ve%ere ra<orturile sale cu e1ecutivul, cu <ro<riul <arti% sau cu alte /ru<uri, cu& este cel al <arla&entarilor. Interactiunea /ru<ului <olitic %e consilieri cu e1ecutivul, >n sens /eneral, )i cu 9unc:ionarii >n &o% concret tre;uie s' <lece %e la o;iectivul <rinci<al al /ru<ului, )i anu&e, 9unc:ionarea e9icient' a a%&inistra:iei <u;lice locale. Hn acest sco<, tactica /ru<ului tre;uie s' cu<rin%' instru&entele %e control necesare <entru atin/erea o;iectivului, cu& sunt8 analiAa ra<oartelor %e s<ecialitate <ri&ite %e la %e<arta&ente, ra<ortul <ri&arului, analiAa e1ecutiei

41

;u/etare, <roiectul activit':ii <entru anul ur&'tor )i &ulte altele. Pe %e alt' <arte, >n sta;ilirea or%inii %e Ai a )e%intelor %e consiliu tre;uie intro%use in9or&'ri <entru cet':eni. Aceste in9or&'ri tre;uie s' s<eci9ice care sunt <ro;le&ele <use >n %iscu:ie, care sunt 9on%urile alocate, &iFloacele %e realiAare, ter&enele )i res<onsa;ilit':ile. Tactica activit':ii %e /ru< tre;uie, %e ase&enea, sa se ;aAeAe <e )e%inte %e instruire cu 9unc:ionarii %in %e<arta&entele sau serviciile ce constituie inter9a:a %intre a%&inistra:ie si cet':eni ?au%ien:e, stare civil', autoritate tutelar', trans<ort, salu;ritate, ali&entare cu a<' )i ener/ie etc.@. Rela:iile %intre /ru<ul %e consilieri )i con%uc'torii %e <arti% sunt cele &ai 9ier;in:i %atorit' 9a<tului ca li%erul %e <arti% e1<ri&' o<inia %octrinar', >n ti&< ce /ru<ul >si e1<ri&' o<inia %erivat' %in stu%iul %e caA sau %in cunoa)terea e1act' a <osi;ilit':ilor <e care le are /ru<ul >n ca%rul consiliului. Tre;uie re:inut ca o concentrare a o<iniilor >n sens constructiv nu se <oate realiAa %ecBt la nivelul /ru<ului= <e %e o <arte, <entru ca )e9ul %e <arti% nu cunoa)te <ro;le&atica, iar <e %e alt' <arte, <entru ca li%erul %e /ru< nu <oate <ro&ova o solu:ie 9'r' s<riFinul /ru<ului. Hn <ractic', s-a %e&onstrat )i 9a<tul c' e1isten:a unor structuri inter&e%iare >ntre <arti% )i /ru<ul %e consilieri >n/reuneaA' a%o<tarea %eciAiilor= >n 9a<t, se intro%uce o a treia o<inie a<ar:inBn% acestor structuri. Rela:iile %intre /ru<ul consilierilor )i /ru<ul <arla&entarilor 9ac <arte %in tactica &o%ern' a <arti%elor conte&<orane. e re/ul', se realiAeaA' un calen%ar co&un %e >ntBlniri >ntre /ru<uri >n ca%rul c'rora se %iscut' cu <rioritate <ro;le&ele a%&inistra:iei <u;lice locale. -ai &ult %ecBt atBt, /ru<ul %e consilieri tre;uie s' asi/ure o in9or&are o<erativ' a <arla&entarilor cu <rivire la actele a%&inistrative a%o<tate <e <lan local= IotarBri, %eciAii, or%ine. Pe %e alt' <arte, <arla&entarii au o;li/a:ia %e a or/aniAa <artici<area consilierilor locali la )e%intele $a&erei sau !enatului, <recu& )i %e a in9or&a cu <rivire la <oAitia a%o<tat' 9a:' %e un anu&it act nor&ativ. Hn 9ine, esen:ial <entru tactica /ru<ului este &en:inerea statu-Zuo-ului %e <arti% >n caAul a<ari:iei %e contra%ic:ii, %iver/en:e sau <'reri o<use= ele tre;uie tratate ca secrete %e <arti% <Bn' la solu:ionarea lor. d) 7obb8-ul Gru<ul %e consilieri ai unui <arti% are o in9luen:' cu atBt &ai <uternic' )i &ai e9icient' asu<ra a%s&inistra:iei cu cBt el este &ai nu&eros )i &ai or/aniAat, a%ic' <rin lobb). Nu tre;uie o&is 9a<tul c', s<re %eose;ire %e <arti%ul <olitic, /ru<ul care e1ercit' <resiune asu<ra aItor institutii sociale nu ur&areste e1ercitarea <uterii, ci a%o<tarea unor &asuri 9avora;ile %e catre <utere. La nivelul co&unit':ilor locale, /ru<ul consilierilor <oate, a)a%ar, s' 9ac' lo;;R >n ca%rul consiliului )i >n rela:iile cu alte autorit':i <u;lice contin/ente cu consiliul. # <ri&a %irec:ie %e ac:iune >n ca%rul lo;;R-ului este in9luen:a e1ercitat' asu<ra serviciilor <u;lice. Hn acest sco<, /ru<ul %e consilieri <oate or/aniAa >ntBlniri cu 9unc:ionarii care si&<atiAeaA' <arti%ul, <entru ca, la rBn%ul lor, ace)ti 9unc:ionari s' in9luen:eAe o<iniile cole/ilor lor. Un ele&ent in%is<ensa;il e9ectu'rii lo;;R-ului >l constituie C;usiness&anC-ul care asi/ur' contactul %intre /ru< )i toate or/aniAa:iile interesate s' o;:in' s<riFinul consilierilor. #&ul %e le/'tur', sau %is<ecerul /ru<ului, tre;uie s' culea/' )i s' sintetiAeAe toate cererile <ri&ite %e la asocia:ii, institu:ii )i or/aniAa:ii non/uverna&entale, s' le <reAinte /ru<ului <entru ca s' <oat' 9i re/le&entate <rin Iot'rBri ale consiliului local. $ea &ai i&<ortant' %irec:ie %e <resiune o constituie <entru /ru< in9luen:area autorit':ilor <u;lice locale, a%ic' a <re9ectului, <ri&arului )i vice<ri&arului, %eoarece ei au <utere %e %eciAie. E1ercitarea %e <resiuni asu<ra <ri&arului este &ult &ai <ro%uctiv' %ac'

42

are loc anterior e&iterii unei %is<oAi:ii a acestuia, %ecBt %ac' se a<lic' >n ca%rul )e%in:ei %e consiliu. E1ist' nu&eroase acte <e care <ri&arul tre;uie s' le su<un' a<ro;'rii consiliului local, cu& este, %e <il%', e1ecu:ia ;u/etului iar /ru<ul %e consilieri <oate con%i:iona aceast' a<ro;are %e unele concesii. $el &ai e9icient lo;;R <e care-l <ot e9ectua consilierii const' >n in9luen:area consiliilor %e a%&inistra:ie ale re/iilor sau societ':ilor co&erciale la care <artici<'. !e )tie c' serviciile <restate %e re/ii )i societ':i co&erciale c'tre cet':eni constituie <ro;le&a cea &ai i&<ortant' a a%&inistra:iei locale. e calitatea )i cantitatea serviciilor %e<in%e Ci&a/ineaC 9avora;il' sau ne9avora;il' a consilierilor )i a consiliului local >n ocIii cetatenilor. $a atare, asu<ra consiliilor %e a%&inistratie se <oate e1ercitata >n <er&anent' <resiune <entru &en:inerea sau cIiar ri%icarea calit':ii serviciilor <restate. Ac:iunea social' e1ercitat' %e un /ru< <oate 9i raional ?a%ic' or/aniAat' <entru atin/erea unui sco<@, <oate 9i a/iologic ?<rin <ro&ovarea unor valori <olitice, &orale@, <oate 9i tradiional ?a%ic' <otrivit o;iceiului@ sau a ectiv ?%ictat' %e <asiuni )i senti&ente@. Este %e <re9erat ca lo;;R.-ul /ru<ului %e consilieri s' 9ie ra:ional-a1iolo/ic <entru a se <utea realiAa strate/ia <olitic' a <arti%ului <e care-l re<reAint'. e) %ampaniile de promovarea a imaginii politice. Pri&a eta<' a oric'rei ca&<anii <olitice este plani icarea activit':ilor. Planul ca&<aniei tre;uie s' con:in' <ro/ra&ul <e ore, Aile )i s'<t'&Bni, %in ur&'toarele consi%erente8 - in%ic' %ata )i locul >n care se %es9')oar' o anu&it' activitate, %eci asi/ur' accesul cet':enilor la ea= - &en:ine acela)i rit& <e toat' %urata ca&<aniei electorale, %eci nu <er&ite c'%eri sau cola<suri <olitice= - asi/ura alocarea resurselor 9inanciare, &ateriale sau u&ane >n &o% rational. Un ele&ent esen:ial >n eta<a <lani9ic'rii ca&<aniei este inclu%erea >n <ro/ra& a obiectivelor pe care partidul le propune s<re realiAare consiliului. !uccesul unei ca&<anii <olitice %e<in%e %e &o%ul >n care este i&<licat electoratul. $a atare, tre;uie :inut cont %e toate cererile <o<ula:iei, in%i9erent cu& )i un%e au 9ost colectate. Pe %e alt' <arte, <ro/ra&ul <arti%ului tre;uie s' <er&it' accesul cet':enilor la &itin/uri, )e%in:e, s<ectacole, au%ien:e )i acest lucru nu se las' la voia >ntB&<l'rii, ci este sti&ulat <rin a<el %irect c'tre <o<ula:ie, cu &ani9este, scrisori, interviuri, cli<uri %e televiAiune, son%aFe %e o<inie, tele9oane. $a&<ania <olitic' se ;aAeaA' >ntot%eauna <e strategia <arti%ului= %e aceea, >nainte %e >nce<erea ca&<aniei tre;uie realiAate alian:e cu <arti%e &ai &ici, <recu& )i cu or/aniAa:ii cet':ene)ti. !trate/ia unei ca&<anii <olitice se construie)te <e %ou' coor%onate &aFore8 <olitica /uvernului )i interesele colectivit':ii locale. Un /ru< a9lat >n o<oAitie va ela;ora o strate/ie ;aAat' <e %iscre<an:a %intre <olitica /uvernului )i interesele cetatenilor. Un /ru< a9lat la <utere ?ca e1<onent al <arti%ul a9lat la /uvernare@ va ela;ora o strate/ie ;aAat' <e i%entitate %e interese %intre /uvern )i cet':eni, %ar va in%ica o<oAi:ia %re<t surs' a nerealiA'rilor. !trate/ia /ru<ului %e consilieri <e <lan local se concretiAeaA' <rin program. Acest <ro/ra& este cu atBt &ai e9icient cu cBt este &ai clar )i cu cBt este &ai e1act. Hn <ro/ra& tre;uie ar'tate care anu&e o;iective %ore)te <arti%ul s' le atin/', care sunt &iFloacele <rin care le va atin/e )i care sunt e9ectele %e care se va ;ucura <o<ula:ia. Esential' <entru cre%i;ilitatea <ro/ra&ului este res<ectarea lui &inu:ioas'= oricBt %e &arunt' ar 9i o ac:iune,

40

ea tre;uie s' ai;' loc la %ata, locul )i &o%ul >n care s-a sta;ilit. Hn caA contrar, cre%i;ilitatea <ro/ra&ului sca%e catastro9al. Pentru /ru<ul %e consilieri care <artici<a la ca&<ania <olitic' este 9oarte i&<ortanta tactica a%o<tat'. Tre;uie <reciAat c' <ro/ra&ul <olitic ela;orat in e1tenso %e c'tre <arti% nu <oate 9i utiliAat ca atare )i atunci tre;uie 9olosit' o variant' <rescurtat' )i accesi;il' co&unit':ilor locale. !uccesul ca&<aniei electorale <e <lan local %e<in%e toc&ai %e &o%ul >n care sunt a;or%ate <ro;le&ele locale. eci, /ru<ul %e consilieri se &ani9est' >n ti&<ul ca&<aniei ca li%er al intereselor cet':ene)ti, >n /eneral, nu ca e1<onent al unui <arti%. Pentru aceasta, /ru<ul va ataca >n ca&<anie acele o;iective care intereseaA' co&unitatea8 so&aFul, <oluarea, serviciile <u;lice ori alte <ro;le&e <rioritare. Pentru reu)ita ca&<aniei este necesar' re%ucerea la &ini&u& a )e%in:elor %e co&isii sau consiliu )i cre)terea la &a1i&u& a >ntBlnirilor cu cet':enii. Hn s9Br)it, /ru<ul %e consilieri are %atoria s'-)i e1<ri&e &esaFul electoral cBt &ai si&<lu, %eci cBt &ai <o<ular, <entru ;unul &otiv ca are nevoie %e o ;aA' electoral' cBt &ai lar/'.

44

Ad"inistr $i c subsiste"

l conducerii soci le&

LEGI!LATI.UL
Le/i a%&inistrative $onsiliul Le/islativ

EXE$UTI.UL
#r%onan:e *ot'r>ri %e /uvern #r%ine

,URI! I$7I#NALUL
*ot'r>ri ale I$$!, eciAii ale $ur:ii $onstitu:ionale

A -INI!TRA7IA PU(LI$3 L#$AL3

* *ot'r>ri ale consiliilor Fu%e:ene )i locale Pro/ra&e %e %eAvoltare local' Politici <u;lice Acte a%&inistrative

$#LE$TI.IT37I U-ANE L#$ALE AUT#RIT37I= IN!TITU7II= AGEN7I !ER.I$II PU(LI$E E!$ENTRALITATE REGII AUT#N#-E LI !#$IET37I $#-ER$IALE

46

>& Tipuri de " n *e"ent

d"inistr ti)&

a) Tipologia managementului. $aracterul unui siste& a%&inistrativ e1<ri&' or%inea %e %re<t ?siste&ul %e nor&e )i institu:ii Furi%ice@ or%inea social' ?ansa&;lul %e nor&e )i rela:ii %intre /ru<uri %e oa&eni@ )i or%inea &oral' ?ansa&;lul %e <rinci<ii etice utiliAat %e 9iec'rei colectivitate relativ autono&'@. RealiAarea unei or%ini nor&ative i&<une crearea unui &ecanis& %e constrBn/ere care s' asi/ure e1ecutarea o;li/a:iilor institu:ionaliAate. Hn acest sens, statul >n9iin:eaA' servicii <u;lice necesare &en:inerii or%inii <u;lice, a<'r'rii %o&eniului <u;lic, si/uran:ei cet':eanului, trans<orturilor, teleco&unica:iilor etc. Hn con%i:iile statului %e %re<t, >n care se<ararea <uterilor, %escentraliAarea serviciilor <u;lice )i autono&ia local' constituie coor%onate 9un%a&entale, a%&inistra:ia >)i or/aniAeaA' structuri <ro<rii atBt la nivel statal, cBt )i la nivel locale. Acest &o% %e or/aniAare a a%&inistra:iei <u;lice, <e %ou' <aliere, <er&ite se<ararea siste&ului <u;lic >n %ou' su;siste&e8 a%&inistra:ie <u;lic' central' )i a%&inistra:ie <u;lic' local'. HntrucBt >n teoria &ana/e&entului <u;lic s-au ela;orat o serie %e nor&e, <roce%uri )i <rinci<ii ce <ot 9i a<licate >n siste&ul a%&inistra:iei <u;lice, autorit':ile )i institu:iile <u;lice au <osi;ilitatea %e a ale/e ti<ul %e &ana/e&ent consi%erat a 9i cel &ai <er9or&ant. b). Managementul responsabilizat Nevoile )i interesele cet':enilor, >n calitatea %e clien:i ai serviciilor a%&inistrative sunt %i9erite 9a:' %e cele %in trecut )i se caracteriAeaA' <rintr-o inversare a rolurilor sociale8 serviciul <u;lic nu este creat >n interesul a%&inistra:iei ?care i&<une celor guvernai s'-i res<ecte %eciAiile@, ci >n interesul cet':enilor ?care-)i i&<un voin:a 9a:' %e guvernani@, atBt >n ceea ce <rive)te calitatea serviciilor, cBt )i 9a:' %e &o%ul >n care sunt 9urniAate. As<ectul <rinci<al al satis9acerii intereselor cet':enilor <oate 9i un r's<uns <ersonaliAat %in <artea a%&inistra:iei <u;lice <rin si&<li9icarea %e&ersurilor )i <roce%urilor a%&inistrative )i <rin ra<i%itatea %e reAolvare a <ro;le&elor. Acest ti< %e con%ucere a serviciului <u;lic caracteriAat <rin rspunderea iecrui manager, %e la 9iecare nivel ierarIic, se realiAeaA' <rin8 - consultarea <ersoanelor care vor tre;ui s' <un' >n a<licare o %eciAie >nainte ca aceasta s' 9ie luat'= ti&<ul a<arent <ier%ut <entru rea1iAarea consult'rii cu cet':enii va 9i recu<erat >n &o&entul a<lic'rii %eciAiei, %eoarece cet':enii care )i-au e1<ri&at anterior acor%ul vor <arti<a e9ectiv la a<licarea ei. = - sta;ilirea r's<un%erii con%uc'torilor )iUsau 9unc:ionarilor <entru atin/erea unor o;iective ?nu asu<ra >n%e<linirii unor sarcini@= - %ele/area %eciAiilor o<era:ionale la <ri&ul nivel %e co&<eten:' ierarIic in9erior <otrivit <rinci<iului a<ro<ierii %intre e1ecutant )i e1ecu:ie= - sti&ularea ini:iativei, <e ;aAa res<ect'rii <rinci<iilor )i orient'rilor %e9inite %e autorit':ile <u;lice )i i&<unerea unui siste& %e &onitoriAare )i evaluare <er&anent'= - 9avoriAarea unei re%uceri a ri/i%it':ii )i se<ar'rii >n 9unc:ionarea siste&ului a%&inistrativ, atBt <e vertical' ?>n ceea ce <rive)te in9or&a:ia@, cBt )i <e oriAontal' ?>n ceea ce <rive)te coor%onarea ac:iunilor@.

4K

c). Managementul bazat pe cei 9% Hn &ana/e&entul institu:iilor ?serviciilor@ <u;lice tre;uie :inut sea&a %e re/ula celor 4$ )i anu&e8 coerena, cura%ul, claritatea i colaborarea. %oerena aciunilor autoritilor publice. Aceasta <resu<une ra:ionalitatea ac:iunilor &ana/eriale, corectitu%inea %eciAiilor )i utilitatea sau e9icien:a serviciului <restat. ac' &ana/erul <u;lic reu)e)te s' con9ere ac:iunilor sale o coeren:' evi%ent', le/iti&itatea sa nu <oate 9i contestat', nici >n situa::ia >n care cola;oratorii s'i nu sunt %e acor% cu %eciAiile a%o<tate= %in contr', a;sen:a coeren:ei %uce, >n &o% inevita;il )i ra<i% la ;locarea activit':ii. %ura'ul. Al'turi %e ra:ionalitate, curaFul constituie o calitate in%is<ensa;il' <entru un &ana/er. Ter&enul %e curaF se&ni9ic' curaFul intelectual )i &oral, iar >n ceea ce-i <rive)te <e &ana/erul serviciului <u;lic >n%r'Aneala %e a lua %eciAii 9'r' <er&isiunea autorit':ilor <u;lice= un &ana/er care nu %eci%e este 9oarte r'u <erce<ut %e cola;oratorii s'i )i %e aceea, este <re9era;il' o %eciAie <roast' %ecBt a;sen:a oric'rei %eciAii. $uraFul se&ni9ic' ini:iativ', tenacitate, <erseveren:', <entru c', o %at' %eciAia luat', sunt necesare &ulte e9orturi )i &ult' ener/ie <entru <unerea ei >n <ractic', <entru a ve/Iea ca toat' lu&ea s' ac:ioneAe >n %irec:ia %orit', <entru a reAista la uAur'. $uraFul i&<lic' )i reAisten:a la <resiunile <siIolo/ice venite %in <artea li%erilor <olitici sau ai autorit':ilor ierarIic su<erioare. %laritatea. $laritatea se&ni9ic' &ai >ntBi %e toate <erce<:ia li&<e%e a &isiunii serviciului <u;lic )i a ,,re/ulilor FoculuiC8 <rinci<iile <e ;aAa c'rora se or/aniAeaA' activitatea, valorile ce tre;uie res<ectate, criteriile ce %eli&iteaA' serviciul <u;lic %e serviciile <rivate, sco<ul, sarcinile )i atri;u:iile <recise ale autorit':ilor <u;lice. %olaboratorii. -ana/erii autorit':ilor, institu:iilor )i serviciilor <u;lice, in%i9erent %e locul <e care >l ocu<' >n ierarIia a%&inistrativ', tre;uie s' cunoasc' &otivele reale <entru care &uncesc an/aFa:ii. R's<unsul la aceast' >ntre;are este nuan:at )i are valoare %i9erit' <entru &ana/eri )i su;or%ona:i. $unoscBn% a%ev'ratele cauAe care >i 9ac <e oa&eni s' &unceasc', evi%ent c' )i atitu%inea &otiva:ional' a &ana/erilor <oate 9i /eneratoare %e <er9or&an:'. Aceste cauAe ar <utea 9i8 <osi;ilitatea %e a avea ini:iative >n &unc'= %e a avea con%i:ii &ai ;une %e &unc'= cole/i )i o co&<anie &ai <l'cut' ?cli&at 9avora;il %in <unct %e ve%ere or/aniAa:ional@= un &ana/er &ai e9icient= un loc %e &unc' &ai si/ur= cB)ti/uri ;'ne)ti &ai &ari= un <ro/ra& %e lucrui rela1at= interesul <entru &unca >n sine= )ansa unei <ro&ov'ri= o;:inerea %e avantaFe &ateriale sau <rivile/ii. T9ST96 #recizai care sunt atributele conducerii activitii administraiei publice" !nalizai similaritatea dintre metodele de conducere administrativ i tipurile de management":tilizai una dintre metodele managementului .n conducerea instituiilor publice.

4P

CAP& <I& DECIAIILE POLITICO,ADMINISTRATI<E&

$#N7INUT8 eciAiile <olitico-a%&inistrative= 5actorii %eciAiei a%&inistrative= Ele&entele %eciAiei a%&inistrative= Eta<ele a%o<t'rii %eciAiei a%&inistrative= Trans<aren:a %eciAional'.

$. Teoria general a deciziei.

Hn teoria a%&inistra:iei <u;lice decizia %e9ine)te actul <olitico-a%&inistrativ, %eli;erat, <rin care o autoritate a a%&inistra:iei centrale sau locale, >n virtutea <rero/ativelor sale %e <utere <u;lic', sta;ile)te %irec:iile si &o%alit':ile %e ac:iune <entru realiAarea unor o;iective %e interes /eneral sau a unor lucr'ri %e utilitate <u;lic', <e ;aAa analiAei in9or&a:iilor <rivin% resursele %is<oni;ile )i utiliA'rii lor e9iciente. Princi<ala &o%alitate <rin care se realiAeaA' &ana/e&entul a%&inistra:iei <u;lice, al autorit':ilor, institutiilor, serviciilor )i a/en:ilor <u;lici este %eciAia a%&inistrativ'. La nivelul ierarIic su<erior al a%&i&nistra:iei <u;lice centrale ?/uverna&entale@ se %istin/ %ou' ti<uri %e %eciAii8 statale )i <olitice. Decizia pur administrativ este actul <rin care autorit':ile centrale ale a%&inistra:iei <u;lice %e s<ecialitate ?/uverna&entale@ re/le&enteaA' activit':i 9'r' sco< <olitic cu& ar 9i circula:ia <e %ru&urile <u;lice, utiliAarea unit':ilor %e &'sura, e&iterea %e &one%' etc. 8n sens larg se <oate a9ir&a c' orice %eciAie a%&inistrativ' <ro%uce e9ecte <olitice, cIiar %ac' e1<ri&' voin:a unor autorit':i ale a%&inistra:iei <u;lice %in a9ara <uterii <oltice, %in si&<lul &otiv c' <ro%uc e9ecte sociale, adic modi ic status+,uoul. Hn <rocesul %eciAional con%uc'torii autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice sunt su<u)i in9luen:ei ?<resiunii@ unor 9actori %in a9ara a%&inistra:iei care a9ecteaAa <oAitiv sau ne/ativ corectitu%inea %eciAiei, %e ti<ul 8 [ actori rationali6 %e9ini:i <rin ele&entele lor cuanti9ica;ile, <rin <osi;ilitatea %e evaluare )i <rin coerenta &eto%ei %e ac:iune= . [ actori cognitivi6 corela:i cu a<titu%inile <ro9esionale, cu /ra%ul %e st'<Bnire %e c'tre %eci%ent a &eto%elor, teInicilor si <roce%urilor &ana/eriale )i >n%eose;i a celor %eciAionale= < actori psi(ologici6 cuno)tin:ele <siIolo/ice ale con%uc'torului, <ersonalitatea, e1<erien:a, <ro9ilul &oral, co&<orta&entul, <erce<tele si as<iratiile sale= < actori sociali6 interesele, nevoile )i as<ira:iile cet':enilor= %eciAia tre;uie s' >ntruneasc' cerin:ele acestora= [ actori %uridici6 siste&ul %e %re<t, nor&ele Furi%ice %e a<licare a <oliticilor <u;lice >n ca%rul c'rora tre;uie s' se >nscrie %eciAia.

#. Decizia politico-administrativ.
Acest ti< %e %eciAie re<reAint' un act %e voin:', e1<resie a <rero/ativelor %e <utere <u;lic', <rin care autorit':ile <u;lice sta;ilesc nor&e /eneral o;li/atorii <entru autorit':ile, institu:iile )i serviciile ierarIic in9erioare %in siste&ul a%&inistra:iei <u;lice. Nu orice %eciAie care <rovine %e la o autoritate <u;lic' a;ilitat' Furi%ic <entru a an/aFa statul este o %eciAie <olitic'. Puterea <olitic' a%o<t' uneori %eciAii care nu au un caracter <olitic, %ar asi/ur' a<licarea <oliticilor a%o<tate %e Guvern. eciAia <olitica an/aFeaA' un viitor care are e9ect nu nu&ai asu<ra <ro<riei naturi, ci )i asu<ra %eAvolt'rii societ':ii, <recu& )i <entru atin/erea

48

unor o;iective %e interes /eneral. - unele care ar <utea 9i cali9icate %re<t <ri&are, &aFore sau &acro%eciAii, care se situeaA' <e <lan istoric )i an/aFeaA' Cco&unit':ile u&ane >n &o% ireversi;il, atri;uin%u-le o;iective a c'ror atin/ere a9ecteaA' totalitatea lor. u<' amplitudinea e ectelor <e care le <ro%uc, %eciAiile cu caracter <olitic ale a%&inistra:iei centrale <ot 9i clasi9icate >n trei cate/orii8 + macrodecizii ?nu&ite )i <ri&are sau &aFore@ care se a<lic' >ntre/ii societ':i la nivel /lo;al )i cu caracter ireversi;il, sta;ilin% o;iective social-econo&ice %e a&<loare na:ional'= + mezodecizii, care a9ecteaA' anu&ite re/iuni sau colectivit':i u&ane= acest ti< %e %eciAii se utiliAeaA' >n s<ecial >n %o&eniul siste&atiA'rii )i a&enaF'rii teritoriului <rin <lanuri ur;anistice= + microdecizii, ? secun%are sau &inore@ >n sensul ca ele se a<lic' >n ca%rul %eciAiilor &aFore sta;ilite anterior. Aceste %eciAii au, %e o;icei, un caracter &ai teInic, %eoarece ele&entele <e care le con:in <ot 9i tratate rational. eciAiile &aFore sunt %eciAii <olitice %es<re o;iective, iar %eciAiile &inore sunt %eciAii %es<re &iFloace. #rice %eciAie <resu<une o <relucrare <reala;il' a in9or&a:iilor <rivin% resursele, &iFloacele )i e9ectele le/ate %e o anu&ita solutie <entru ale/erea variantei o<ti&e. u<' &o%ul >n care se %es9')oara <rocesul %e 9un%a&entare si %e a%o<tare a %eciAiilor <olitice, acestea se >&<art >n %ou' cate/orii8 decizii autoritaresi decizii negociate. a) Decizia autoritar se caracteriAeaA' <rin 9a<tul ca ea e1<ri&', >n &o&entul ale/erii variantei o<ti&e, voin:a unilateral' a autorit':ii <u;lice care a%o<ta %eciAia. Hn a%o<tarea %eciAiei autoritare, solu:ia 9inala este a<arent voin:a unei autoritati <u;lice ?%e re/ul' cu caracter uni<ersonal@ <e ;aAa <ro<riilor sale consi%eratii. Hn realitate <rocesul %eciAional este sus:inut %e un <roce%eu vertical %e in9or&are, >n ti&<ul caruia <ersonalul %e s<ecialitate ?consilieri, e1<er:i, @ au analiAat %atele <ro;le&ei, au ierarIiAat <osi;ilitatile )i au ela;orat variante. !u; a<aren:a unei %eciAii unice, e1ist' >n realitate %ou' o<era:iuni8 una care a %us la 9i1area continutului )i cealalt' care i-a con9erit caracterul o;li/atoriu. ac' >n <ri&a o<era:iune %eciAia este reAultatul e9ortului %e /Bn%ire al unor s<ecialisti care au res<ectat criteriul rationalit':ii, >n a %oua o<eratiune %eciAia <oate 9i un reAultat al te&<era&entului, al i&<ulsurilor, si&<atiilor sau <ersonalitatii %e&nitarului sau 9unctionarului <u;lic care a a%o<tat %eciAia <olitico-a%&inistrativ'. b) Decizia negociata se o;tine <rin a<ro<ierea o<iniilor &ai &ultor <artici<an:i la a%o<tarea %eciAiei <e ;aAa unor %iscutii ce se 9inaliAeaA' <rintr-o >ntele/ere care o/lin%este 9ie o i%entitate, 9ie un co&<ro&is. Hn teoria a%&inistra:iei <u;lice occi%entale s-a e1<ri&at o<inia c' %eciAiile <olitice sunt reAultatul unor ne/ocieri. Aceast' teorie cores<un%e %e&ocratiei <luraliste >n care s-a institu:ionaliAat <roce%ura %e ne/ociere >ntre Parla&ent si Guvern, anterior a%o<t'rii %eciAiilor <olitice ?a le/ilor@. eciAia ne/ociata este reAultatul %eA;aterilor %in co&isiile <arla&entare cu re<reAentan:ii /uvernului ast9el c' ea %e<in%e &ai &ult %e <on%erea /ru<urilor <olitice %ecBt %e calitatea intrinseca a ar/u&entatiei <reAentate. Hn &o% si&ilar, la nivel Fu%e:ean, &unici<al sau co&unal, %eciAia 9inal', e1<ri&at' <rintr-o Iot'rBre a consiliului, e1<ri&' reAultatul ne/ocierilor %intre /ru<urile %e consilieri

4"

?care re<reAint' %iverse <arti%e@ <e %e o <arte, )i >ntre co&isiile %e s<ecialitate ale consiliilor locale )i )e9ii %e %e<artra&ente ?%irec:ii %in <ri&'rii@. Li >n <rocesul %e ela;orare si a%o<tare a %eciAiilor ne/ociate sunt %ou' o<era:iuni i&<ortante8 <ri&a o<era:iune, ela;orarea %e catre institutii s<ecialiAate >n cercetare econo&ic', social', Furi%ic', %e %i9erite co&isii <arla&entare si /uverna&entale, locale a variantelor %e %eciAii= a %oua o<era:iune este %eA;aterea variantelor )i a%o<tarea celei consi%erate o<ti&e %e c'tre Parla&ent, Guvern, sau %e c'tre alte institu:ii cu <utere %e %eciAie. Hn <rocesul %e 9un%a&entare )i a%o<tare a %eciAiilor <olitico-a%&inistrative, in9or&a:iile nu <ot 9i co&<let rationaliAate, %eoarece 9actorii %e %eciAie sunt %o&ina:i %e cuno)tin:e i&<licite, reAultat al e1<erientei lor, ale <re9erintelor, co&<orta&entului si te&<era&entului lor. Hn al %oilea rBn%, constituirea &o%elului <entru solu:ia <reAentat', care este <reala;ila unei %eciAii stiinti9ice, se %ove%e)te aleatorie atunci cBn% este vor;a %e o %eciAie <olitic', c'ci ceea ce caracteriAeaA' <e %eci%en:i este toc&ai 9i%elitatea lor 9ata %e un &o%el a <riori, a carui corectare nu o <ot acce<ta 9ara a <ier%e, >n acelasi ti&<, <osi;ilitatea %e a interveni >n ne/ocieri.

:.0actorii procesului decizional

erularea <rocesului %eciAional i&<lic' &ai &ulte eta<e )i ele&ente8 co&<onente care Foac' un rol %i9erit >n <rocesul %eciAional. [ decidentul care <oate 9i autoritate <u;lic', instiu:ie sau a/ent investit cu <rero/ativele <uterii8 /uvernul, &inistrul, <re9ectul, <ri&arul, <rese%intele consiliului Fu%etean sau local, )e9ul institutiei sau serviciului <u;lic= [ problemele care trebuiesc soluionate" i%enti9icarea, analiAa, 9or&aliAarea, 9eno&enelor econo&ice, sociale, %e le/isla:ie etc. [ obiectivulele8 a%a<tarea activit':ii autorit':ilor, institutiilor si serviciilor <u;lice locale la interesele /enerale ale colectivit':ii sau realiAarea lucr'rilor %e utilitate <u;lic'= [criteriile8 or/aniAarea institu:iilor a%&inistra:iei <u;lice locale <rin >&;un't':irea structurilor, a <re/'tirii <ro9esionale a <ersonalului, 9i1area atri;u:iilor, intro%ucerea &iFloacelor &o%erne %e in9or&are )i calcul= [ consecintele8 re%ucerea cIeltuielilor a%&inistratiei <u;lice re%ucerea <ersonalului )i cresterea e9icien:ei serviciilor <u;lice = [ rezultatul cercetarilor8 <roiectul %e le/e, %e IotarBre sau %e a%&inistrare al <re9ectului sau %is<oAitie a <ri&arului= &iFloace si instru&entele %e a<licare a re9or&ei >n a%&inistratia <u;lica= [ alternative8 eta<iAarea actiunii <e <arcursul &ai &ultor ani, e1<eri&entarea &asurilor >n unit':i a%&inistrativ-teritoriale sau >ntr-o anu&it' cate/orie %e institutii <u;lice etc.

60

$orela:ia %intre <oliticile /uverna&entale )i <oliticile locale >n ela;orarea %eciAiilor.

ADMINISTRAIA STATAL@ ADMINISTRAIA LOCAL@

SER<ICII PUBLICE CENTRALI, AATE

POLIIE CANDARMI POMPIERI ISU

AMENACARE TERITORIU URBANISM

A:RICULTUR@

CONTROL DE LE:ALITATE

INSTITUII PUBLICE

PAAA DI ORDINE PUBLIC@ SER<ICII PUBLICE DESCENTRALI, AATE :ESTIUNE PATRIMONIU

BU:ET PROPRIU ASISTEN@ SOCIAL@

POLITICI :U<ERNAMENTALE

POLITICI LOCALE

ADMINISTRAIA PRI<AT@ ENCFIRIERI UTILACE EN LEASIN:

EMPRUMUTUR IBANCARE

ASI:UR@RI

AREND@

SPONSORIA@ RI

LOCAIE DE :ESTIUNE CONCESIUNE DOMENIU PUBLIC

INTERESE ECONOMICE

61

9. Etapele procesului decizional.

a) 1dentificarea problemelor si a cauzelor Hn virtutea 9a<tului c' autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice au ca <rinci<al' &isiune social' satis9acerea nevoilor )i intereselor cet':enilor ele sunt o;li/ate s' ela;oreAe siUsau s' a%a<teAe %eciAiile >n concor%an:' cu acest sco<. A<ari:ia unei <ro;le&e sociale, ca si &o%ul >n care este <erce<ut' %e co&unitate, constituie se&nalul %e alar&' <entru ca a%&inistra:ia s' ia %eciAiile necesare <entru solu:ionarea ei. A<ari:ia <ro;le&elor cu caracter social se %atoreaA' e)eculului <oliticilor <u;lice ?nerealiAarea o;iectivelor, li<sei %e resurse etc.@ I%enti9icarea <ro;le&ei este un <roces %i9icil care /enereaA' a%esea concluAii )i %iver/ente sau %eclan)eaA' st'ri con9lictuale. I%enti9icarea <ro;le&ele sociale o;li/' autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice la a%o<tarea unor %eciAii <entru solu:ionarea lor, a &o%ului concret >n care <ot 9i solu:ionate, a strate/iilor ce tre;uie utiliAate <entru solu:ionare. E1e&<lu8 %ac' autorit':ile a%&inistra:iei consi%er' violen:a %e stra%a %oar ca <e o >ncalcare a le/ii si or%inii, ele vor lua %eciAia %e a trans9era <ro;le&a or/anelor Furis%ictionale ?care nu <ot %ecBt s' &aForeAe <e%e<sele@= %i&<otriv', %ac' autorit':ile vor >n:ele/e c' violen:a stra%al' este cauAat' %e s'r'cie, so&aF, li<sa %e locuinte sau ele vor %eci%e s' solutioneAe <ro;le&a <rin institu:iile %e <rotectie sociala, <rin &iFloacele%e care %is<un etc. Hn <rocesul %e 9un%a&entare, ela;orare si. a%o<tarea %eciAiilor %e <olitica <u;lica se re/asesc anu&ite ele&ente care /enereaAa, la rBn%ul lor, %i9icultati >n solutionare cu& sunt 8 cultura <olitica a cetateanului= cre%intele, valorile si atitu%inile 9a:' %e via:a social'= tra9icul %e %ro/uri, <ro1enetis&ul si cri&inalitatea= so&aFul )i cresterea i&<oAitelor )i ta1elor= li<sa %e locuin:e, )coli, s<itale, %iscri&inarea etnica, rasiala, reli/ioas' sau cIiar econo&ic'= a;uAurile )i coru<:ia unor %e&nitari sau 9unctionari <u;lici= >nc'lcarea %re<turilor )i li;ertatilor constitu:ionale incolo %e i%enti9icarea unei <ro;le&e sociale &ana/erii autoritatilor a%&inistra:iei <u;lice tre;uie s' evalueAe si&<to&ele <ro;le&elor= o <ro;le&' este cu atBt &ai u)or solu:ionat', cu cBt e1ist' &ai &ulte in9or&a:ii corecte %es<re ea. # evaluare incorect' a <ro;le&elor sociale are ca e9ect atBt acutiAarea lor, cBt )i ela;orarea unor %eciAii <entru <ro;le&e care nu e1ist'. Hn aceasta <ri&' eta<' a <rocesului %eciAional, %u<a i%enti9icarea )i evaluarea <ro;le&elor, se >ntoc&e)te o agend de lucru a%ic' o lista %e <ro;le&e care necesita a%o<tarea unei %eciAii. eoarece e1ist' un nu&'r li&itat %e e1<er:i co&<eten:i sa reAolve <ro;le&e cu caracter social /lo;al sau cIiar sectorial, unele <ro;le&e <ot concura cu altele <entru o <oAitie <rioritara >n a/en%a. Pe a/en%a %e lucru <ot 9i %eFa <ro;le&e vecIi <e care &ana/erii %in a%&inistratia <u;lica tre;uie s' le reviAuiasca <erio%ic ?cel &ai elocvent e1e&<lu 9iin% recti9icarea <erio%ic' a ;u/etului@. #%at' ce o <ro;le&a a aFuns <e a/en%a %e lucru a 9actorilor %e %eciAie, autorit':ile care se ocu<a %e solu:ionarea ei vor 9i o;li/ate s' atra/' aten:ia celorlalte autorit':i ierarIic su<erioare <entru a <ri&i s<riFin. Hn <rocesul %eciAional, autoritatile <u;lice tre;uie s' :in' sea&a <er&anent )i %e sursele care <ot %eclansa alte <ro;le&e %ecBt cele a9late <e a/en%a lor %e lucru, cu& sunt8 cala&itatile si catastro9ele naturale= eveni&ente sociale ne<rev'Aute, scIi&;'ri teInolo/ice

62

>n a&;ient= <oluarea, con/estionarea tra9icului aerian, 9eroviar si rutier, %eAecIili;rul >n %istri;uirea resurselor, care <rovoaca &iscari sociale= scIi&;ari %e&o/ra9ice= Hn &ana/e&entul a%&inistratiei <u;lice <rioritatea <unctelor %e <e a/en%a %e lucru a /uvernului, a &inisterelor sau ale consiliilor locale, se %atoreaA' 9actorilor %e %eciAie <olitic' <entru si&<lul &otiv c' <oliticienii sunt tenta:i s' 9oloseasc' a/en%a >n sco< <ro<riu. Politicienii <ot >nscrie <ro;le&ele <e a/en%a %e lucru a )e%in:elor= consiliilor Fu%etene sau locale, %e <il%' la <ro<unerea consilierilor ?re<reAentan:i ai <arti%elor <olitice@, %esi nu erau >nscrise <e or%inea %e Ai. Hn ceea ce-i <riveste <e 9unc:ionarii <u;lici, acestia i%enti9ica <ro;le&ele con9or& e1<erientei lor anterioare. e aceea, ei sunt tentati a c'uta <ro;le&e nu&ai >n %o&eniul <e care-l consi%era ca 9iin% aria lor %e res<onsa;ilitate. Nu tre;uie uitat 9a<tul c' societatea civil', <rin #NG-uri, <oate in9luen:a autorit':ile s' >nscrie <e a/en%a %e lucru o anu&it' <ro;le&a &o;iliABn% &e&;rii colectivit':ii sa le s<riFine= >n caAuri e1tre&e aceste or/aniAatii <rovoac' institutiile <u;lice s' ac:ioneAe >&<otriva lor, <entru a o;tine si&<atia, s<riFinul si soli%aritatea <u;licului. b) Obiectivele si scopurile deciziilor ad-!oc $lari9icarea o;iectivelor si sco<urilor se 9ace %u<' ce <ro;le&a a 9ost i%enti9icat' )i inclus' <e a/en%a %e lucru <olitic'= a;ia %u<' ce s-au clari9icat sco<urile )i o;iectivele, con%uc'torii a%&inistratiei <u;lice <ot /'si si evalua e9ectiv o<tiunile <entru atin/erea acestor sco<uri. ac' autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice aFun/ la concluAia ca s'r'cia este cauAa tul;ur'rilor sociale sco<urile lor <ot inclu%e %i&inuarea si&<to&elor %e saracie, <rin /arantarea unui venit &ini& si %istri;uirea >n &o% e/al a resurselor econo&ice= sau <ot >ncerca s' reAolve aceste <ro;le&e <rin <ro/ra&e sociale, <rin care sa >&;un't':easc' e%uca:ia civic', s' /aranteAe locuri %e &unc' <entru )o&eri etc.. Hn )tiin:a a%&inistratiei <u;lice %in statele Uniunii Euro<ene, no:iunea %e problem social are o se&ni9ica:ie &ult &ai lar/', incluA>n% te&e ca evitarea raA;oiului nuclear, <roteFarea intereselor nationale <este Iotare, servicii <u;lice e9iciente, <osi;ilitati e/ale <entru toti cetatenii, re%ucerea saraciei si controlul asu<ra in9latiei. Hn eta<a %e clari9icare a sco<urilor si o;iectivelor se <ro%uc 9eno&ene care <rovoac' %istorsiuni ale <rocesului %eciAional cu& ar 9i8 %eAacor%ul >ntre a%&inistratia <u;lica si <oliticieni= tea&a %e a lua %eciAii a unor autorit':i <entru a nu 9i trase la r's<un%ere= <ro&ovarea unor <ro/ra&e care 9aciliteaAa unor in%iviAi sau /ru<uri accesul la resurse 9inanciare si econo&ice . $lasi9icarea sco<urilor )i o;iectivelor se 9ace %u<' clari9icarea acestora. $lasi9icarea &eto%ic' const' >n a;or%area sco<urilor si o;iectivelor >n 9unctie %e locul <e care >l ocu<' 9iecare %intre acestea <e scara valorilor sociale sta;ilit' %e autorit':ile <u;lice. Hn <rocesul %e clasi9icare <ot 9i >ntBlnite %i9icultati %e ti<ul8 a;sen:a unor s<eciali)ti care sa coreleAe o;iectivele sociale cu sco<urile <olitice= clasi9icarea %i9erit' a o;iectivelor >n 9unc:ie %e interese= inca<acitatea <oliticienilor %e a-)i %e9ini <olitica= ine1istenta unui stan%ar% care s' %e9ineasc' sco<uri cu& sunt utilitatea public, interesul general, %ustitiei sociale etc. eAinteresul ?inca<acitatea@ %e a clasi9ica o;iectivele con9or& i&<ortan:ei lor socioecono&ice 9ace ca autoritatile a%&inistratiei <u;lice sa a%o<te %eciAii >n sco<uri inutile sau >n contra%ic:ie cu necesitatea social'.

60

c) 6tr)ngerea optiunilor relevante $ores<unAator sco<ului si o;iectivului ur&arit, autorit':ile %e %eciAie cule/ o<tiuni %in rBn%ul %e&nitarilor, >naltilor 9unctionari %e stat, <arla&entarilor, li%erilor <arti%elor <olitice si or/aniAatiilor non/uverna&entale, <ro9esionale, culturale. $ule/erea si <relucrarea in9or&a:iilor %es<re o;iective se realiAeaA' cu aFutorul unor e1<er:i ?institutii s<ecialiAate@ ur&Bn% ca analiAa in9or&a:iilor s' 9ie co&<letat' cu ele&ente <olitice, econo&ice, sociale sau %e alt' natur' care s' <er&it' clasi9icarea unei <ro;le&e >n co&<aratie cu altele. .alori9icarea in9or&a:iilor %in eta<a <rece%ent' <er&ite ca >n <rocesul %e 9un%a&entare a %eciAiilor %e <olitic' <u;lic' s' se ela;oreAe un nu&'r %e alternative ?cel <utin %ou'@ con9i/urate <otrivit unui set %e criterii. $unoa)terea o<:iunilor relevante se ;aAeaA' <e <rinci<iul individualizrii i undamentrii alternativelor care asi/ur' atBt coeren:a <re&iselor cBt )i a e9icien:ei 9iec'rei alternative, 9unc:ie %e 9actorului ti&<, situa:ia cea &ai convena;il', resursele %is<oni;ite ?<ro<rii sau atrase@, consecintele a<licarii 9iecarei alternative, evitarea 9un%a&entarii <re9erentiale a alternativelor. d) ,legerea alternativelor Aceast' eta<' i&<lic' selectarea alternativelor care se a<ro<ie cel &ai &ult %e realiAarea o;iectivelor si a sco<urilor sta;ilite %e stan%ar%ele %e evaluare. Ac:iunile s<eci9ice acestei eta<e sunt ur&atoarele8 ale/erea variantelor si a alternativei o<ti&e, <e ;aAa inter<retarii valorii unor 9actori %e in9luenta= sta;ilirea <recisa a nivelului ierarIic un%e tre;uie luata %eciAia si a ter&enului %e <unere >n <ractica. Ale/erea alternativei o<ti&e se ;aAeaA' <e principiul optimizrii, care <er&ite sta;ilirea 9actorilor %eter&inan:i <entru 9eno&enul social a;or%at= %eter&inarea criteriului %e a<reciere a o<ti&ului si a e9icientei lui= sta;ilirea 9actorilor care <ot 9i in9luen:a:i )i a celor asu<ra carora nu se <oate ac:iona >n <rocesul %e a<licare a %eciAiei a%o<tate= res<ectarea cerintelor s<eci9ice %eciAiilor <olitico-a%&inistrative. E9icien:a %eciAiilor <olitico-a%&inistrative %e<in%e %e >n%e<linirea unor con%i:ii s<eci9ice %e 9un%a&entare cu& sunt8 [ necesitatea %e a :ine sea&a %e i&<lica:iile lor= i&<ortan:a lor nu %e<in%e %e voin:a celor care au luat-o, ci %e consecin:e a<lic'rii ei= [ necesitatea %e a e1<ri&a o<tiuni cu <rivire la sco<, nu la &iFloace %e realiAare= [ necesitatea %e a <ro%uce e9ectul social necesar ele nu <ot 9i iAolate %e e9ectele lor= eciAia <olitico-a%&inistrativ', ca act %e voin:' al autorit':ii <u;lice, in9luen:eaA' <rin succesul sau e)ecul s'u %eAvoltarea socio-econo&ic' a colectivit':ii u&ane >n sensul %orit %e <uterea <olitic' .

64

Et pele el borrii deci!iilor

In(or" tii politice% -uridice% soci le% econo"ice% te/nice% etc& ;eno"enul soci l c re trebuie solution t Identi(ic re proble"ei soci le si c u!elor c re u creat-o
Pro;le&e cauAe

Solu$ii c re sunt disponibile . c re este ordine de priorit te

Cl ri(ic re si cl si(ic re obiecti)elor si scopurilor Obiecti) e scopuri

Optiunile posibile pentru tin*ere obiecti)elor

St bilire optiunilor rele) nte

Optiunile pentru re li! re obiecti)elor si scopurilor Consecintele socio, econo"ice pentru (iec re ltern ti) El bor re ltern ti)elor si pre)edere consecintelor pentru (iec re

Altern ti)e

Pro*r " de politic public

E) lu re ltern ti)elor pe b ! criteriilor de ) lo re soci l

Ale*ere ltern ti)ei ce " i propri t de st nd rdele de e) lu re si de ed(icient

NU

DA

PUBLICARE

APLICARE

;INALIAARE

E<ALUARE

66

;. Transparena decizional.
a). 2oiunea "i obiectul transparenei decizionale Le/isla:ia actual' cu<rin%e o serie %e re/ulile %e <roce%ur' &ini&ale care s' asi/ure trans<aren:a %eciAional' <rivin% activitatea autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice locale )i centrale, alese sau nu&ite, <recu& )i a altor institu:ii <u;lice 9inan:ate %in ;u/etele <u;lice, >n ra<orturile %intre acestea )i cet':eni, sau asocia:ii ale cet':enilor le/al constituite. Autorit':ile <u;lice o;li/ate s' res<ecte trans<aren:a %eciAional' sunt8 autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice centrale8 &inisterele, alte or/ane centrale ale a%&inistra:iei <u;lice %in su;or%inea Guvernului sau a &inisterelor, serviciile <u;lice %escentraliAate ale acestora, <recu& )i autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice autono&e= %e <reciAat c', %e)i este autoritate su<re&' a a%&inistra:iei, Guvernul nu este &en:ionat. autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice locale8 consiliile Fu%e:ene, consiliile &unici<ale, or')ene)ti )i co&unale, <ri&arii, institu:iile )i serviciile <u;lice %e interes Fu%e:ean, res<ectiv local. b) Obiectivele transparenei decizionale. Trans<aren:a %eciAional' a activit':ii %es9')urate %e autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice Ia nivel central )i la nivel local sunt sta;ilite >n &o% e1<res8 s' s<oreasc' /ra%ul %e res<onsa;ilitate a autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice 9a:' %e cet':eni ?%estinatari ai actelor e&ise %e a%&inistra:ie@= s' sti&uleAe <artici<area activ' a cet':enilor la a%o<tarea %eciAiilor a%&inistrative8 Iot'rBri ale Guvernului, or%ine ale &ini)trilor )i <re9ec:ilor, %is<oAi:ii ale <ri&arilor, %is<oAi:ii ale con%uc'torilor %e institu:ii sau servicii <u;lice %e s<ecialitate %e interes na:ional sau local )i altele ase&enea= s' s<oreasc' /ra%ul %e trans<aren:' al >ntre/ii activit':i a a%&inistra:iei <u;lice. La ;aAa o;li/a:iei <rivin% trans<aren:a %eciAional' >n a%&inistra:ia <u;lic' stau <rinci<ii care asi/ur' atBt o<ortunitatea, cBt )i le/alitatea actului %eciAional8 + principiul in ormrii prealabile a cet':enilor cu <rivire la <ro;le&ele %e interes <u;lic care ur&eaA' s' 9ie %eA;'tute >n consiliile locale= + principiul consultrii cetenilor la ini:iativa autorit':ilor <u;lice, >n cursul <roce%urilor %e ela;orare a <roiectelor %e acte nor&ative= + principiul participrii active a cet':enilor la a%o<tarea %eciAiilor a%&inistrative <resu<une, <e %e o <arte, ca )e%in:ele s' ai;' caracter <u;lic, iar <e %e alt' <arte, ca %eA;aterile s' 9ie conse&nate )i %ate <u;licit':ii. Le/ea %e9ine)te )i serie %e ter&eni cu& sunt8 - act normativ = actul e&is sau a%o<tat %e o autoritate <u;lic' )i care are caracter /eneral o;li/atoriu= actele <ot 9i emise %e autorit':ile cu caracter uni<ersonal ?&inistru, <re9ect, <ri&ar, ins<ector /eneral etc@, sau <ot 9i adoptate <rin %e autorit':ile cu caracter cole/ial ?/uvern, consiliu Fu%e:ean, consiliu local, consiliu %e a%&inistra:ie@. - luarea deciziei" <rocesul %eli;erativ s<eci9ic autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice con9or& unei <roce%uri le/ale <rin %eA;atere )i a%o<tarea <rin vot, a actelor nor&ative. - elaborarea de acte normative" <roce%ura %e re%actare a unui act nor&ativ >nainte %e a 9i su<us a%o<t'rii. Proce%ura %e re%actare se %es9')oar' <otrivit re/ulilor %e 9or&' )i 9on% cerute actelor Furi%ice= 9or&a scris', structura ?titlu, <arte intro%uctiv' )i <arte %is<oAitiv'@, 9un%a&entarea >n 9a<t )i >n %re<t= + obligaia de transparen se re9er' la o;li/a:ia autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice %e a in9or&a )i %e a su<une %eA;aterii <u;lice <roiectele %e acte nor&ative )i %e a <er&ite accesul la %ocu&ente minut, proces+verbal, decizie etc.

6K

+ recomandare= %e9ine)te orice o<inie, su/estie, <ro<unere sau <unct %e ve%ere, e1<ri&ate oral sau scris, <ri&ite %e a%&inistra:ia <u;lic' %e la orice <ersoan' interesat'= + asociaiile legal constituite" sunt or/aniAa:ii civice, sin%icale, <atronale sau alt /ru< asociativ %e re<reAentare civic'. u<' cu& se <oate o;serva, asocia:iile sin%icale )i <atronale nu au caracter <ro<riu-Ais civic, ci <ro9esional, ceea ce vine >n contra%ic:ie cu sco<ul le/ii, care se re9er' e1<res nu&ai la trans<aren:a 9a:' %e cet':eni. - ordinea de precdere se&ni9ic' <rioritatea <artici<'rii la )e%in:ele <u;lice, >n ra<ort %e interesul &ani9estat 9a:' %e subiectul )e%in:ei= le/ea 9olose)te /re)it ter&enul %e subiect %eoarece >n realitate este vor;a %e su;iectul %eA;aterilor, a%ic' %e obiectul )e%in:ei. - <rin edin public tre;uie s' >n:ele/e& )e%in:a care se %es9')oar' >n ca%rul autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice, la care are acces orice <ersoan' interesat'. c) E+cepii de la regula transparenei Preve%erile le/ii <rivin% trans<aren:a %eciAional' nu se a<lic' <rocesului %e ela;orare a actelor nor&ative )i )e%in:elor >n care sunt <reAentate sau %iscutate in9or&a:ii cu <rivire la8 a<'rarea na:ional', si/uran:a na:ional' )i or%inea <u;lic', interesele strate/ice econo&ice sau <olitice ale :'rii, <recu& )i %eli;er'rile autorit':ilor, %ac' 9ac <arte %in cate/oria in9or&a:iilor clasi9icate, <otrivit le/ii= valoarea, ter&enele %e realiAare )i %atele teInico-econo&ice ale activit':ii co&erciale, ;ancare, 9inanciare, %ac' <u;licarea acestora a%uce atin/ere <rinci<iului concuren:ei loiale= %atele cu caracter <ersonal ?%ac' nu e1ist' acor%ul <ersoanei 9iAice res<ective@. d) 5articiparea cetenilor la procesul decizional In cursul %es9')ur'rii <rocesului %e ela;orare a actelor nor&ative, autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice sunt o;li/ate s' 9ac' <u;lic <roiectul %e act nor&ativ ce ur&eaA' a 9i a%o<tat= acest lucru tre;uie realiAat <rin a9i)are la se%iul <ro<riu ?>ntr-un loc accesi;il@, <rin anun:ul >n site+ul propriu )i trans&iterea <roiectului c'tre &ass-&e%ia local' sau central', %u<' caA. Hn <lus, autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice tre;uie s' tri&it' <roiectele %e acte nor&ative tuturor <ersoanelor care au solicitat acest lucru. Anun:urile cu <rivire la ela;orarea actelor nor&ative tre;uie a%use la cuno)tin:a cet':enilor cu cel <u:in 00 %e Aile >nainte %e su<unerea s<re analiA' )i a%o<tarea lor %e c'tre autoritatea <u;lic'. Anun:urile tre;uie s' cu<rin%' notele %e 9un%a&entare, e1<unerile %e &otive )i, %u<' caA, re9eratele <rivin% necesitatea )i o<ortunitatea <roiectului %e act nor&ativ <ro<us, te1tul co&<let al <roiectului, ter&enul-li&it' )i &o%alitatea <rin care cei interesa:i >)i <ot e1<ri&a o<iniile, cu valoare %e reco&an%are, 9a:' %e <roiectul <ro<us. Anun:urile re9eritoare la actele nor&ative ce ur&eaA' a 9i ela;orate >n %o&eniul a9acerilor tre;uie trans&ise )i asocia:iilor <atronale sau /ru<urilor le/al constituite, <e %o&enii s<eci9ice %e activitate, cu res<ectarea ter&enului <rev'Aut, %e 00 %e Aile. Ter&enul >n care <ersoanele 9iAice sau Furi%ice interesate <ot 9ace su/estii sau <ro<uneri cu <rivire la con:inutul actului nor&ativ tre;uie s' 9ie %e &ini&u& 10 Aile %e la %ata <u;lic'rii anun:ului.Proiectul %e act nor&ativ se tri&ite s<re aviAare ?res<ectiv a<ro;are@ la autorit':ile <u;lice ierarIic su<erioare nu&ai %u<' ce s-au %e9initivat o;serva:iile )i <ro<unerile <ri&ite %in <artea cet':enilor. Hn caAul >n care o asocia:ie cet':eneasc' a solicitat >n scris %iscutarea <roiectului %e act nor&ativ, con%uc'torul autorit':ii <u;lice e&itente are o;li/a:ia %e a or/aniAa o >ntBlnire <entru %eA;aterea <roiectului cu <artici<area celor interesa:i. Hn toate caAurile >n care au loc %eA;ateri <u;lice, acestea tre;uie s' se %es9')oare >n ter&en %e &a1i&u& 10 Aile %e la %ata <u;lic'rii locului )i %atei %e %es9')urare a %eA;aterii.

6P

Hn situa:ii %e ur/en:', atunci cBn% este <ericlitat interesul <u;lic, <roiectele %e acte nor&ative <ot 9i a%o<tate 9'r' res<ectarea acestei <roce%uri. Partici<area cet':enilor la %eA;aterile %in ca%rul )e%in:elor <u;lice, cu ocaAia a%o<t'rii unor Iot'rBri, se realiAeaA' >n ur&'toarele con%i:ii8 - anun:ul <rivin% %ata )i locul %e %es9')urare a )e%in:ei <u;lice se a9i)eaA' la se%iul autorit':ii e&itente cu cel <u:in trei Aile >nainte= conco&itent, anun:ul se a9i)eaA' <e site-ul institu:iei )i se co&unic' &ass-&e%ia= - anun:ul se a%uce la cuno)tin:a cet':enilor sau asocia:iilor civice care )i-au e1<ri&at o<iniile, cu valoare %e reco&an%are, re9eritoare la <roiectul ce ur&eaA' a 9i su<us %eA;aterii= - <artici<area <ersoanelor interesate la )e%in:a <u;lic' se 9ace >n li&ita locurilor %is<oni;ile %in sala %e )e%in:', >n or%inea %e <rec'%ere /enerat' %e interesul unor asocia:ii 9a:' %e o;iectul %eA;aterilor= aceast' or%ine se sta;ile)te %e c'tre <re)e%intele %e )e%in:'= >n orice caA, or%inea %e <rec'%ere nu <oate li&ita accesul &ass-&e%ia. Pre)e%intele )e%in:ei <oate o9eri invita:ilor <osi;ilitatea %e a se e1<ri&a cu <rivire la or%inea %e Ai= %u<' cu& se <oate o;serva, le/ea nu instituie o;li/ativitatea <re)e%intelui %e a %a cuvBntul tuturor <artici<an:ilor. Hn <ractic', se <er&ite unui re<reAentant al unei asocia:ii %e a e1<ri&a <unctul %e ve%ere al tuturor &e&;rilor. A%o<tarea %eciAiilor a%&inistrative intr' >n co&<eten:a e1clusiv' a autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice. esi/ur c' <unctele %e ve%ere e1<ri&ate >n ca%rul )e%in:elor <u;lice au valoare %e reco&an%are ?ne9iin% o;li/atorii <entru autoritate@ )i se conse&neaA' >n &inut'. -inuta cu %eA;aterile )i reAultatul votului se a9i)eaA' la se%iul institu:iei )i se <u;lic' >n site-ul institu:iei. Atunci cBn% %eA;aterile sunt >nre/istrate 9onic sau vi%eo se va re%acta >n scris )i &inuta )e%in:ei. -inutele se <'streaA' >n arIiv'. Autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice au o;li/a:ia %e a 9ace <u;lic un ra<ort anual cu <rivire la trans<aren:a %eciAional', care va cu<rin%e8 nu&'rul total al reco&an%'rilor <ri&ite, nu&'rul reco&an%'rilor incluse >n <roiectele %e acte nor&ative )i >n con:inutul actelor, nu&'rul <artici<an:ilor le )e%in:ele <u;lice, nu&'rul %eA;aterilor or/aniAate, situa:ia caAurilor >n care autorit':ile <u;lice au 9ost ac:ionate >n instan:', evaluarea &o%ului >n care sa realiAat cola;orarea cu cet':enii, nu&'rul )e%in:elor care nu au 9ost <u;lice )i &otivele <entru care au 9ost secrete. Ra<ortul anual este, la rBn%ul lui, su<us <u;licit':ii <rin a9i)are la se%iul autorit':ii e&itente )i <e site-ul institu:iei. e)6anciuni #rice <ersoan' care se consi%er' v't'&at' >n %re<turile sale <rin >nc'lcarea %is<oAi:iilor le/ii trans<aren:ei se <oate a%resa instan:ei %e Fu%ecat' <otrivi Le/ii contenciosului a%&inistrativ. PlBn/erea, ca )i recursul sunt scutite %e ta1' %e ti&;ru )i se Fu%ec' >n <roce%ur' %e ur/en:'. $onstituie a;atere %isci<linar' 9a<ta 9unc:ionarului <u;lic care nu <er&ite accesul <ersoanelor la )e%in:ele <u;lice sau >&<ie%ic' i&<licarea <ersoanelor interesate >n <rocesul %e ela;orare a actelor nor&ative %e interes <u;lic. $onstatarea )i sanc:ionarea 9a<tei se realiAeaA' <otrivit %is<oAi:iilor Le/ii 9unc:ionarilor <u;lici. T9ST96 9laborai o procedur de adoptare a deciziilor" ;ormulai drumul critic pentru etapizarea deciziilor" #ropunei amendamente la principiul transparenei decizionale.

68

CAP& <II& STRUCTURA INTERN@ A SER<ICIILOR ADMINISTRATI<E&

$#N7INUT8 #r/aniAarea 9uc:ional' a serviciilor= #r/aniAarea structural' a serviciilor= #r/ani/ra&ele= octrina UE cu <rivire la or/aniAarea serviciilor.

2& Or* ni! re (unc$ion l

ser)iciilor d"inistr ti)e&

Una %intre atri;u:iile <rinci<ale ale a%&inistra:iei <u;lice este or/aniAarea unor structuri, 9ie >n a<aratul <ro<riu ?su; 9or&a %e %e<arta&ente, servicii, ;irouri@, 9ie e1terioare ?su; 9or&a unor institu:ii )i servicii <u;lice@ necesare <entru <ro%ucerea %e ;unurilor, 9urniAarea serviciilor sau e1ecutarea lucr'rilor %e utilitate <u;lic'. Serviciile publice ?%in a<aratul <ro<riu al a%&inistra:iei@ %es9')oar', %e re/ul', activit':i %e natur' e1ecutiv', sau alt9el s<us, <entru realiAarea 9unc:iei e1ecutive a statului cu& sunt= servicii %e asisten:' social', %e <rotec:ie, %e eli;erare a autoriAa:iilor, %e stare civil', %e a%&inistrare a <atri&oniului, %e evi%en:' a <o<ula:iei. atorit' caracterului acestor servicii <u;lice ele nu <ot 9i e1ternaliAate ?%ele/ate altor institu:ii sau <ersoane %in a9ara a%&inistra:iei@ )i se realiAeaA' nu&ai <rin 9unc:ionari <u;lici >n re/i& %e &ono<ol. Serviciile de utilitate public ?%in a9ara a<aratului <ro<riu@ %es9')oar', %e re/ul', activit':i econo&ice, co&erciale, %e trans<ort, construc:ii etc., >n sco<ul satis9acerii intereselor cet':enilor la nivel na:ional, 9iin% or/aniAate %e c'tre Parla&ent sau Guvern, 9ie la nivel local, or/aniAate %e consiliile locale. Aceste servicii Ee1terioareD a%&inistra:iei <u;lice <ot 9i asi/urate %e a/en:i econo&ici <rin %ele/are %e /estiune ca servicii %e utilitate <u;lic' su; controlul autorit':ilor <u;lice. In%i9erent %e nivelul la care 9unc:ioneaA', autorit':ile <u;lice au o;li/a:ia ca, <rin actul %e >n9iin:are, s' sta;ileasc' atBt o;iectul %e activitate al serviciului <u;lic, cBt )i structura sa or/aniAatoric', re/ulile %e 9unc:ionare )i sarcinile s<eci9ice. !' nu o&ite& 9a<tul c' re<reAentan:ii &ana/e&entului clasic consi%erau c' structura, ca &o% %e or/aniAare intern', constituie secretul e9icien:ei oric'rei or/aniAa:ii. Hn ceea ce <rive)te institu:iile sau serviciile a%&inistra:iei <u;lice, structura are relevan:' >n &'sura >n care cores<un%e siste&ului ierarIiAat %e or/aniAare a a%&inistra:iei ?<e vertical'@, ceea ce nu >nsea&n' c' nu tre;uie avut' >n ve%ere la <roiectarea lor. Hn al %oilea rBn%, or/aniAarea unei structuri tre;uie s' ia >n consi%erare s<ecialiAarea serviciului >ntr-un anu&it %o&eniu8 9urniAarea %e <ro%use, <restarea %e servicii, e1ecu:ia %e lucr'ri %e utilitate <u;lic' etc. E1e&<lu8 structura or/aniAatoric' creat' e1clusiv <entru 9urniAarea %e <ro%use are o serie %e avantaFe, %eoarece8 - i&<une 9iec'rui co&<arti&ent %in interiorul unui serviciului s' se concentreAe nu&ai asu<ra sarcinilor <ro<rii= - asi/ur' accesul 9iec'rui co&<arti&ent la resurse, in9or&a:ii )i teInolo/ii %e s<ecialitate= - 9aciliteaA' con%ucerea o<erativ', 9le1i;il', e9icient' a serviciului= - <er&ite cuanti9icarea activit':ii 9iec'rui co&<arti&ent )i e9icacitatea >ntre/ului serviciu. Hn al treilea rBn%, or/aniAarea 9unc:ional' i&<lic' ela;orarea unei structuri care s' asi/ure realiAarea 9unc:iunilor %e ;aA' ale serviciului <u;lic <entru ca acesta s' <oat' satis9ace o anu&it' necesitate social'.

6"

In%i9erent %ac' serviciul <u;lic este asi/urat >n re/ie <ro<rie %e a%&inistra:ie, sau %ac' serviciul %e utilitate <u;lic' este <restat %e alte <ersoane Furi%ice sau 9iAice <rivate, el tre;uie s' realiAeAe o serie %e 9unc:iuni. a) 0unctiunea de cercetare-dezvoltare care %e9ine)te ansa&;lul activit':ilor %es9')urate >n ve%erea inov'rii )i a i&<le&entarii <ro/resului teInic. Hn ca%rul acestei 9unc:iuni se %eose;esc trei activit':i <rinci<ale8 - previziunea, care const' >n ela;orarea <roiectelor, strate/iilor )i <oliticilor serviciului <u;lic concretiAate >n <ro/noAe )i <lanuri, >n %e9alcarea activit':ilor <e <erioa%e )i su;%iviAiuni or/aniAatorice )i veri9icarea &o%ului %e realiAare >n concret a acestora= + conceptie te(nic care inclu%e toate cercetarile a<licative si %e %eAvoltare cu caracter teInic e9ectuate >n ca%rul serviciului <u;lic= + organizare, >n calitate %e activitate <rinci<al' a serviciului <u;lic, care reune)te ansa&;lul <roceselor %e ela;orare, a%a<tare )i intro%ucere %e noi &eto%e )i teInici or/aniAatorice. b) 0unctiunea comercial 5unctiunea co&ercial' a serviciului <u;lic cu<rin%e ansa&;lul <roceselor %e stu%iu a cererii )i o9ertei %e <e <ia:a serviciilor, %e <rocurare ne&iFlocit' a &ateriilor <ri&e, &aterialelor, ecIi<a&entelor %e <ro%uctie necesare 9a;ric'rii sau <rest'rii serviciilor, <recu& )i <entru sta;ilirea strate/iei %e vBnAare a acesteia. Hn ca%rul 9unc:iunii co&erciale se %istin/ trei activit':i <rinci<ale8 - aprovizionarea te(nico+material reune)te ansa&;lul atri;u:iilor <rin care se asi/ur' <rocurarea &ateriilor <ri&e, &aterialelor, co&;usti;ilului, ecIi<a&entelor %e <ro%uc:ie necesare realiA'rii <ro%uselor )i serviciilor= - v0nzarea reune)te ansa&;lul atri;u:iilor <rin care se asi/ur' ne&iFlocit valori9icarea <ro%uselor )i serviciilor <e <ia:'= - activitatea %e mar3eting, care cu<rin%e ansa&;lul atri;u:iilor <rivin% stu%iul <ie:ei interne )i e1terne, cunoa)terea necesit':ilor )i co&<orta&entului consu&atorilor >n ve%erea sta;ilirii celor &ai a%ecvate &o%alit':i %e orientare a <ro%uc:iei )i %e cre)tere a vBnA'rii <ro%uselor )i serviciilor <u;lice. c) 0unciunea de producie* prestarea de servicii "i e+ecuia lucrrilor publice. Aceast' 9unc:iune <oate 9i %e9init' ca ansa&;lul <roceselor %e &unc' <rin care se trans9or&' o;iectele &uncii >n <ro%use 9inite )i servicii <u;lice )i se creeaA' con%i:iile teInico-or/aniAatorice necesare continu'rii <rocesului %e 9a;rica:ie. d) 0unctiunea financiar-contabil. Aceast' 9unc:iune cu<rin%e ansa&;lul activit':ilor <rin care se asi/ur' resursele 9inanciare necesare atin/erii o;iectivelor serviciului <u;lic, <recu& )i evi%en:a valoric' a &i)c'rii >ntre/ului s'u <atri&oniu. Aceasta 9unc:iune are caracter sintetic, ce reune)te trei activit':i <rinci<ale8 - activitatea inanciar, re<reAentat' %e ansa&;lul <roceselor <rin care se %eter&in' )i se o;:in resursele necesare atin/erii o;iectivelor= - contabilitatea, care reune)te ansa&;lul <roceselor <rin care se >nre/istreaA' )i se evi%en:iaA' valoric resursele &ateriale )i 9inanciare= - controlul inanciar %e /estiune, care cu<rin%e ansa&;lul <roceselor <rin care se veri9ic' res<ectarea le/isla:iei <rivin% e1isten:a, inte/ritatea, utiliAarea )i <'strarea valorilor &ateriale )i ;'ne)ti cu care serviciul <u;lic este %otat.

K0

e) 0unctiunea de personal. Ansa&;lul <roceselor %in ca%rul serviciului <u;lic <rin care se asi/ur' resursele u&ane necesare, <recu& )i utiliAarea, %eAvoltarea )i &otivarea acestora constituie continu:ul 9unc:iunii %e <ersonal. Hn ca%rul 9unc:iunii %e <ersonal se <ot %eli&ita &ai &ulte activit':i8 <reviAiunea necesarului %e salariati= selec:ionarea <ersonalului= >nca%rarea >n &unc'= evaluarea activit':ii <ro9esionale= &otivare a <ersonalului= <er9ec:ionarea <re/'tirii <ro9esionale= <ro&ovarea >n 9unc:ie= <rotec:ia &uncii.

9& Or* ni! re structur l

ser)icilor d"inistr ti)e&

a) Definirea structurii organizatorice #r/aniAarea structural' re<reAint' cea %e-a %oua co&<onent' %e ;aAa a or/aniA'rii 9or&ale )i const' >n /ru<area 9unc:iunilor, activit':ilor, atri;u:iilor )i sarcinilor con9or& unor criterii %e e9icien:', re<artiAarea acestora >n su;%iviAiuni or/aniAatorice, <e /ru<uri %e <ersoane, >n ve%erea realiA'rii sarcinilor s<eci9ice serviciului <u;lic. Hn ca%rul acestei structuri or/aniAatorice se %istin/ %ou' co&<onente8 Structura managerial care cu<rin%e con%uc'torii %e ran/ su<erior )i cei cu %re<t %e %eciAie asu<ra co&<arti&entelor %in su;or%ine ?econo&ice, teInice )i 9inanciar-conta;ile, %e <ersonal etc. Aceast' structur' este alc'tuit' %in <ersoanele cu 9unc:ii %e con%ucere ?%irectorul /eneral )i a%Functii s'i, in/inerul )e9, arIitectul )e9, conta;ilul )e9@ )i %in co&<arti&entele 9unc:ionale )i %e conce<:ie teInico-)tiin:i9ic' a9erente. Structura de productie* care este alc'tuit' %in totalitatea su;%iviAiunilor or/aniAatorice >n ca%rul c'rora se %es9')oar' activit':ile o<era:ionale, >n <rinci<al %e <ro%ucere a ;unurilor, %e <restare a serviciilor %estinate )i %e e1ecu:ie a lucr'rilor %e utilitate <u;lic'. b) %omponentele structurii organizatorice Princi<alele co&<onente ce tre;uie avute >n ve%ere %e autorit':ile <u;lice >n &o&entul >n care sta;ilesc structura or/aniAatoric' a serviciului <u;lic sunt ur&'toarele8 Postul+ este cea &ai si&<l' su;%iviAiune or/aniAatoric' a serviciului <u;lic )i <oate 9i %e9init ca ansa&;lu %e %re<turi )i o;li/a:ii ce revin unui 9unc:ionar ?an/aFat contractual@ <entru >n%e<lirea sarcinilor sale %e serviciu. 5iecare <ost are o;iective in%ivi%uale care constituie, >n acela)i ti&<, criterii %e evaluare a activit':ii celui care ocu<' <ostul. Postul i&<lic' realiAarea unor sarcini si&<le )i autono&ie o<era:ional'.Toate ele&entele unui <ost tre;uie >nscrise >n 9i)ele <rivin% descrierea postului i speci icarea postului. ;uncti < %e9ine)te totalitatea <osturilor care <reAint' acelea)i caracteristici <rinci<ale. u<' natura )i a&<loarea o;iectivelor, sarcinilor, co&<etentelor )i res<onsa;ilit':ilor se %eose;esc %ou' ti<uri %e 9unc:ii8 - managerial se caracteriAeaA' <rintr-o serie &ai lar/' %e co&<eten:e )i res<onsa;ilit':i re9eritoare la o;iectivele institu:ieiUserviciului care i&<lic' sarcini %e <reviAiune, or/aniAare, coor%onare, antrenare )i control-evaluare, ce se re9lect' >n luarea %e %eciAii cu <rivire la &unca altor <ersoane.

K1

- de e+ecuie se caracteriAeaA' <rin o;iective in%ivi%uale li&itate, c'rora le sunt asociate co&<eten:e )i res<onsa;ilit':i &ai re%use, 9'r' %re<tul %e a lua %eciAii <rivin% &unca altor titulari %e <osturi. Pondere ier r/ic+ e1<ri&' /ra%ul %e &'ri&e al co&<arti&entului con%us %e un &ana/er. Pon%erea %e<in%e %e natura lucr'rilor e9ectuate %e 9unc:ionarii su;or%onati, %e nivelul %e <re/'tire )i /ra%ul lor %e &otivare, %e 9recven:a )i a&<loarea le/'turilor %intre ei, %e e1<erien:a )i <resti/iul &ana/erului. Co"p rti"entul se re9er' la /ru<ul %e 9unc:ionari ?an/aFa:i@ care e9ectueaA' &unci o&o/ene sau co&<le&entare la acela)i loc %e &unc', 9iin% su;or%onat ne&iFlocit unui sin/ur )e9. $o&<arti&entele <ot 9i8 - operaionale se caracteriAeaA' <rin 9a<tul c' se realiAeaA' <ro%use, <resteaA' servicii sau e1ecut' lucr'ri ?sau <'r:i %in acestea@ sau e9ectueaA' %irect o<era:iuni teInico&ateriale s<eci9ice a%&inistra:iei <u;lice= - funcionale se caracteriAeaA' <rin 9a<tul c' <re/'tesc %eciAiile <entru &ana/eri )i acor%' asisten:' %e s<ecialitate teInic', %e &arJetin/, econo&ic', or/aniAatoric' atBt co&<arti&entelor o<erationale, cBt )i celor 9unc:ionale. Activitatea lor se concretiAeaA' >n stu%ii, ra<oarte, analiAe )i sinteAe in9or&a:ionale. Ni)elul ier r/ic este 9or&at %in totalitatea su;%iviAiunilor or/aniAatorice situate la aceea)i %istan:' ierarIic' 9a:' con%uc'torul serviciului <u;lic. $u cBt nu&'rul nivelurilor ierarIice este &ai &ic, cu atBt cre)te o<erativitatea &ana/e&entului, %eoarece se re%uc circuitele in9or&a:ionale )i sca%e %istorsiunea in9or&a:iilor. Rel tiile or* ni! torice se re9er' la ra<orturile %intre su;%iviAiunile or/aniAatorice sta;ilite 9ie <rin le/isla:ie ?<entru autorit':ile <u;lice@, 9ie <rin acte a%&inistrative ?<entru serviciile a%&inistra:iei <u;lice locale@ )i <ot 9i8 + de autoritate* sunt ra<orturi sta;ilite <rin acte nor&ative >n virtutea c'rora 9unc:ionarii <u;lici ?ca )i <ersonalul contractual %in serviciile <u;lice@ sunt o;li/a:i s' e1ecute %is<oAi:iile autorit':ii <u;lice ierarIic su<erioare. Rela:iile %e autoritate se <ot &ani9esta >n trei &o%uri8 ierarIice, 9unctionale )i %e stat &aFor. - de cooperare* care se sta;ilesc >ntre <osturile situate <e acelasi nivel ierarIic, %ar care a<ar:in unor co&<arti&ente %i9erite. - de control* care se &ani9est' >ntre <ersoanele ?institutiile@ s<ecialiAate %e control )i celelalte su;%iviAiuni or/aniAatorice ale serviciului <u;lic. c) %lasificarea structurilor organizatorice AnaliAa ele&entelor co&<onente ale structurii or/aniAatorice a <er&is s<eciali)tilor i%enti9icarea &ai &ultor ti<uri %e structuri or/aniAatorice8 a) 6tructura ierar!ic este 9or&at' %in 9unc:ionarii <u;lici su;or%ona:i ne&iFlocit con%uc'torului serviciului <u;lic. Ea are un nu&'r re%us %e co&<arti&ente cu caracter o<erational, cores<unAatoare, %e re/ul', <rinci<alelor activit':i. $on%uc'torul serviciului <u;lic e1ercit' >n e1clusivitate toate 9unc:iile &ana/e&entului ceea ce i&<lic' necesitatea %e a avea co&<eten:' >n toate %o&eniile8 teInic, or/aniAatoric, control, <ersonal, >ntre:inere. b) 6tructura funcional este alc'tuit' %in co&<arti&ente o<era:ionale )i 9unc:ionale. Hn acest ti< %e structur' con%uc'torul nu tre;uie sa 9ie s<ecialist, %eoarece are la %is<oAi:ie co&<arti&entele 9unc:ionale. 5unc:ionarii %e e1ecu:ie sunt cei care <ri&esc co&<eten:e )i r's<un% atBt 9a:' %e )e9ii ierarIici, cBt )i 9a:' %e co&<arti&entele 9unc:ionale, >nre/istrBn%use &ulti<le su;or%on'ri.

K2

c) 6tructura ierar!ic-funcional re<reAint' o >&;inare a <rece%entelor %ou' ti<uri, 9iin% alc'tuit' atBt %in co&<arti&ente o<erationale, cBt )i 9unctionale. Hn acest caA, 9unc:ionarii %e e1ecu:ie <ri&esc %eciAii, %ar r's<un% nu&ai 9a:' %e )e9ul ierarIic %irect, res<ectBn%u-se <rinci<iul unit':ii %e %eciAie )i ac:iune. Acest ti< %e structur' or/aniAatoric' este 9olosit >n &aForitatea caAurilor %e a/en:i econo&ici care realiAeaA' <ro%use, <resteaA' servicii sau e1ecut' lucr'ri %e utilitate <u;lic'. E1ist' &ai &ulte variante ale structurii ierarIic 9unctionale, %e ti<ul8 d) 6tructura divizional* este o structura or/aniAatoric' %e ti< ierarIic-9unc:ional, >n care divizia are autono&ie o<era:ional' ri%icat', ceea ce-i <er&ite o a%a<tare ra<i%' la cerin:ele <ie:ei. !e 9olose)te >n caAul or/aniA'rii serviciilor <u;lice %e %i&ensiuni &ari, cu <ro%uc:ie etero/en' sau cu r's<Bn%ire /eo/ra9ic' lar/'. Pentru re/iile autono&e %e %i&ensiuni &ari, or/aniAarea %iviAional' creeaA' o<ortunitatea <rivatiA'rii <entru 9iecare %iviAie >n <arte. e4 6tructura matriceal este o &o%alitate i&<ortant' )i e9icient' %e reAolvare a unor <ro;le&e co&<le1e %e natur' strate/ic' si inova:ionala. #r/aniAarea &atriceala este caracteriAata <rin coe1isten:a unei structurii or/aniAatorice 9or&ale cu o serie %e structurii a%Ioc constituite <entru realiAarea unui <roiect. Hn structura %e ti< &atriceal se &ani9est' o co&<le1itate %e rela:ii or/aniAatorice verticale, transversale si o;lice, conco&itent cu &ana/e&entul %e <roiect. f). 6tructura simpla = ierar!ic) Este o structur' or/aniAatoric' cu un nu&'r re%us %e <osturi, co&<arti&ente )i niveluri ierarIice )i cu rela:ii or/aniAatorice %e ti< ierarIic ?%e su;or%onare ne&iFlocit'@. !e 9olose)te >n caAul serviciilor <u;lice %e %i&ensiuni &ici sau la nivelul unor co&<arti&ente %in re/iile autono&e sau societ':ile co&erciale cu ca<ital %e stat. Un ele&ent s<eci9ic acestei structuri >l re<reAint' unicitatea &ana/erului ?care este a%esea <atronul->ntre<rinA'tor@. g) 6tructura ierar!ic-funcional Hn <ri&ul rBn%, or/aniAarea ierarIic-9unc:ional' are la ;aA' s<ecialiAarea unor co&<onente structurale )i structura si&<l' ?ierarIic'@= >n al %oilea rBn%, ea re9lect' s<ecialiAarea 9unc:ionarilor %e con%ucere )i %e e1ecu:ie, 9iecare %intre ace)tia 9iin% <ro9esionist >ntr-un anu&it %o&eniu= >n al treilea rBn%, rela:iile or/aniAatorice se %iversi9ic', >n sensul c' a<ar )i se &ani9est' rela:ii %e autoritate <rin trans&iterea %e ele&ente &eto%olo/ice cu <rivire la %es9')urarea <roceselor %e &unc'= >n s9Brsit, structura ierarIic9unctional' este <re%o&inant ;irocratic', 9iin% consi%erat' un i&<e%i&ent <entru <er9ec:ionarea serviciului <u;lic . !) 6tructura organizatorica" !ibrida" Aceasta >&;in', <ractic, caracteristicile %i&ensionale )i 9unc:ionale ale or/aniA'rii &atriceale, or/aniAarea <e %iviAii si ierarIic-9unctionale <entru c' ras<un%e &ult &ai ;ine cerin:elor )i e1i/en:elor &e%iului national )i interna:ional, <recu& )i <ara&etrilor %e 9le1i;ilitate, %ina&is& )i e9icacitate. #r/aniAarea Ii;ri%' este o solutie &ana/erial' a nu&eroaselor <ro;le&e <e care le ri%ic' 9unc:ionarea unui serviciu <u;lic >ntr-o conFunctur' ostil' )i insta;il'.

K0

=& Or* ni*r "ele&

#r/ani/ra&ele sunt &o%alit':i %e <reAentare a structurii or/aniAatorice su; 9or&' /ra9ic' <rin si&;oluri )i <e ;aAa unor re/uli s<eci9ice. Ti<urile uAuale sunt8 a) Organigrama general re%' structura or/aniAatoric' a unui >ntre/ serviciu <u;lic. Hns', <entru stu%ierea or/aniA'rii sec:iilor sau co&<arti&entelor sunt ela;orate )i or/ani/ra&e <artiale, acestea re<reAentBn% >n %etaliu co&<onenta or/aniAatoric' a co&<arti&ente lor active. b) Organigramele partiale se <ot constitui >n &ai &ulte 9eluri. $el &ai %es este 9olosita or/ani/ra&a <ira&i%al', or%onat' %e sus >n Fos, >n <artea su<erioar' 9iin% trecute or/anele si <osturile &ana/eriale su<erioare, %i&ensiunea co&<eten:ei )i res<onsa;ilit':ii, re%ucBn%u-se <e &asur' ce se a<ro<ie %e ;aAa <ira&i%ei . c) Organigramele circulare sunt ela;orate <e ;aAa or%on'rii circulare a ele&entelor structurii or/aniAatorice. d) %ondiii te!nice de proiectare a organigramei Pentru a <roiecta )i i&<le&enta un ti< %e or/ani/ra&a corect, autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice care >n9iin:eaA' institu:ii, servicii sau a/enti econo&ici <ro%ucatori sau 9urniAori %e servicii <u;lice tre;uie s' res<ecte anu&ite re/uli8 [ &'ri&ea <atrulaterelor )i /rosi&ea liniilor tre;uie sa 9ie <ro<or:ionale cu a&<litu%inea sarcinilor, nivelul %e co&<eten:' )i res<onsa;ilitatea i&<licate. [ <lasarea liniilor %e le/atur' >ntre casete tre;uie s' re9lecte ra<orturile %e su;or%onare, res<ectiv %e su<raor%onare ierarIic'= toate <osturile )i co&<arti&entele care sunt la acela)i nivel ierarIic tre;uie s' 9ie situate >n acela)i <lan )i la aceea)i %istan:' 9a:' %e con%ucere. [ <entru 9iecare co&<arti&ent tre;uie s<eci9icat nu&'rul total al <ersonalului, cu in%icarea <osturilor %e con%ucere )i a <osturilor %e e1ecu:ie. #r/ani/ra&a unui serviciu <u;lic are %eAavantaFul c' o9er' in9or&a:ii nu&ai %es<re co&<arti&entele uAuale )i %e aceea este necesar un re/ula&ent %e or/aniAare si 9unc:ionare <rin care s' 9ie %etaliate sarcinile )i atri;u:iile 9iec'rui co&<arti&ent.

>& Re*ul "entele de or* ni! re si (unction re 3RO;4

Re/ula&entele %e or/aniAare )i 9unc:ionare tre;uie s' cu<rin%', atBt <entru serviciile a%&i&istrative <restate >n re/ie <ro<rie, cBt )i <entru serviciile %e utilitate <u;lic' <restate <rin %ele/are %e /estiune, o serie %e ele&ente cu& sunt8 [ caracteristicile ti<olo/ice ale serviciului <u;lic= [ siste&ul %e &ana/e&ent8 siste&ul &eto%olo/ic, %eciAional, in9or&a:ional )i or/aniAatoric= [ &ana/e&entul %e vBr9, cu atri;u:iile, res<onsa;ilit':ile )i co&<eten:ele atri;uite= [ 9or&ele <artici<ative %e &ana/e&ent, <recu& )i sarcinile, co&<eten:ele )i res<onsa;ilit':ile acestora= [ &ana/e&entul %e nivel &e%iu )i in9erior, care tre;uie s' cu<rin%' atri;u:iile, res<onsa;ilit':ile )i co&<eten:ele co&<arti&entelor 9unc:ionale )i o<era:ionale, <recu& )i or/aniAarea in9or&a:ional' a 9iec'rui co&<arti&ent= [ %is<oAitii 9inale )i con%i:iile r's<un%erii %isci<linare, a%&inistrative sau <enale a 9unc:ionarilor.
K4

Hn <ri&a <arte a R#5-ului se &en:ioneaA' %atele <rivin% te&eiul le/al al >n9iin:'rii serviciului, o scurta <reAentare a o;iectului s'u %e activitate )i <rinci<alele caracteristici ale &ana/e&entului %e nivel su<erior. Hn a %oua <arte a R#5-ului sunt enu&erate >n %etaliu co&<arti&entele, 9unc:iile si <osturile. e re/ula, R#5-ul se ela;oreaA' %e c'tre co&<arti&entul %e or/aniAare al serviciului rs<ectiv, cu aviAul autorit':ii <u;lice ierarIic su<erioar'. escrierea 9iecarei 9unc:ii %in ca%rul 9iec'rui serviciu se 9ace %e catre 9unc:ionarii %in acele co&<arti&ente ?<entru c' ei sunt s<ecialiAa:i@ ur&Bn% a 9i incluse >n re/ula&entul %e or/aniAare )i 9unc:ionare.

6& Doctrin d"inistr ti)e

Uniunii Europene pri)ind or* ni! re

ser)iciilor

Hn %o&eniul co&<eten:ei autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice %in statele &e&;re U.E. %e a >n9iin:a )iUsau %e a or/aniAa servicii <u;lice ?nu&ite )i servicii universale@ teoria co&unitar' a <us accentul <e <atru vectori )i anu&e 8 [ %e9inirea &o%ului >n care serviciile a%&inistra:iei <u;lice tre;uie s'-)i >n%e<lineasc' o;li/a:iile 9a:' %e colectivit':ile u&ane= [ ale/erea &o%ului %e or/aniAare cores<unA'tor o;iectivelor sociale a serviciului <u;lic= [ <roce%ura )i sursele %e 9inan:are a serviciilor %e interes /eneral= [ evaluarea serviciilor %e interes /eneral. a) 7ibertatea organizrii serviciilor Autorit':ile na:ionale, re/ionale sau locale ale statelor &e&;re ale U.E. sunt li;ere, >n <rinci<iu, s' %e9ineasc' ceea ce ele consi%er' a 9i un serviciu %e interes /eneral. Aceast' li;ertate, inclu%e )i li;ertatea %e a i&<une o;li/a:ii 9urniAorilor %e servicii, cu con%i:ia ca acestea s' 9ie con9or&e cu re/ulile co&unitare. Hn a;sen:a unei re/le&entari co&unitare s<eci9ice, statelor &e&;re U.E, le revine, >n <rinci<iu, %e9inirea o;li/a:iilor serviciului universal, a cerin:elor >n &aterie %e aco<erire teritoriala, a nor&elor %e calitate si securitate, a %re<turilor consu&atorilor )i a <reve%erilor >n <rivin:a &e%iului. $o&unitatea Euro<eana nu a ar&oniAat o;li/a:iile serviciului <u;lic )i nu a %e9init <reve%erile co&une >n ca%rul unei re/le&entari co&unitare s<eci9ice %ecBt <entru &arile in%ustrii %e re:ea cu& sunt sectoarele %e co&unica:ii electronice si serviciile <o)tale. $u toate acestea, atunci cBn% ase&enea o;li/a:ii ar&oniAate e1ist', statele &e&;re UE, sunt, la rBn%ul lor, r's<unA'toare %e 9or&ularea )i <unerea >n a<licare a acestora, con9or& caracteristicilor s<eci9ice ale sectorului. Hn /eneral, ar&oniAarea sectorial' a o;li/a:iilor serviciului <u;lic nu >&<ie%ic' statele &e&;re ale U.E, s' i&<un' o;li/a:ii &ai stricte sau su<li&entare co&<ati;ile cu le/isla:ia co&unitar', cu e1ce<:ia caAului >n care &'surile %e ar&oniAare <rev'% altceva. Pentru co&unica:iile electronice, ast9el %e o;li/a:ii su<li&entare nu <ot 9i 9inan:ate >n interiorul sectorului. Hn caAul or/aniA'rii unui serviciu %e interes econo&ic /eneral, statele &e&;re sunt li;ere s' %eci%' asu<ra &o%ului %e 9unc:ionare a serviciului, >nsa cu con%i:ia ca re/ulile co&unitare sa 9ie res<ectate. Hn orice caA, /ra%ul %e %escIi%ere a <ie:ei )i %e concuren:' <entru un serviciu %e interes econo&ic /eneral %at, va 9i %ecis %e re/ulile co&unitare <ertinente re9eritoare la <ia:a

K6

interna si la concuren:'. Hn caAul <artici<'rii statului la 9urniAarea serviciilor %e interes /eneral, autorit':ilor <u;lice le revine sarcina %e a %eci%e s' 9urniAeAe aceste servicii %irect <rin <ro<ria lor a%&inistratie sau s' le >ncre%in:eAe unui ter: ?societate <u;lic' sau <rivat'@. 5urniAorii %e servicii %e interes econo&ic /eneral, inclusiv 9urniAorii %e servicii interne care sunt or/aniAa:i ca societ':i co&erciale tre;uie s' se su<un' re/ulilor concuren:ei <rev'Aute %e Tratatul rati9icat %e toate statele &e&;re. eciAiile %e acor%are a %re<turilor s<eciale sau e1clusive 9urniAorilor %e servicii interne, sau %e 9avoriAare <rin alte &iFloace, <ot constitui o >nc'lcare a nor&elor co&unitare >n ciu%a <rotec:iei <ar:iale o9erite %e articolul 8K %in Tratat. ,uris<ru%en:a a %e&onstrat c' acest lucru se >ntB&<l' &ai ales atunci cBn% o;li/a:iile care tre;uie >n%e<linite %e 9urniAorul %e servicii nu sunt s<eci9icate >n &o% cores<unAator, atunci cBn% 9urniAorul %e servicii este >n &o% clar inca<a;il s' r's<un%' cererii, sau atunci cBn% e1ist' un alt &iFloc care elu%eaA' concuren:a. Atunci cBn% o autoritate <u;lic' a unui stat &e&;ru al U.E, ale/e s' >ncre%in:eAe 9urniAarea unui serviciu %e interes /eneral unui tert, ale/erea 9urniAorului tre;uie s' res<ecte <oAi:ia %e e/alitate <entru to:i 9urniAorii <u;lici sau <rivati, care ar 9i <oten:ial ca<a;ili s' 9urniAeAe acest serviciu. Aceasta re/ul' este o /aran:ie c' serviciile sunt 9urniAate >n con%i:iile cele &ai avantaFoase %in <unct %e ve%ere econo&ic %is<oni;ile <e <ia:'. Hn ca%rul acestor re/uli )i <rinci<ii co&unitare autorit':ile <u;lice na:ionale au li;ertatea %e a %e9ini caracteristicile necesare ur&'ririi o;iectivelor %e <olitic' <u;lic'. Atunci c>n% le/isla:ia na:ional' nu <reve%e sau nu res<ect' re/ulile co&unitare se vor a<lica <rinci<iile Tratatului sauU)i ale %irectivelor $E >n &aterie. E0e"plu+ %ac' autorit':ile <u;lice na:ionale >ncre%in:eaA' serviciul <u;lic %e trans<ort terestru unui a/ent econo&ic, $o&isia Euro<ean' <ro<une ca aceast' o<era:iune s' 9ie 9'cut' <rin contract %e concesionare. ? eciAia ,#.$U161U EU2002@. %ac' actul <rin care autorit':ile <u;lice >ncre%in:eaA' unui ter: 9urniAarea unui serviciu %e interes /eneral nu este >n acor% cu %irectivele asu<ra <ie:elor <u;lice, atunci actul tre;uie s' res<ecte <rinci<iile care %ecur/ %irect %in tratatul $E, >n s<ecial a %is<oAi:iilor re9eritoare la li;ertatea %e a 9urniAa servicii )i li;ertatea %e >n9iin:are= este caAul concesion'rii unor lucr'ri <rin care ter:ii <ri&esc Eco&<ensa:iiD <entru 9urniAarea serviciului <rin %re<tul %e a e1<loata serviciul. Aceste re/uli si <rinci<ii co&unitare <rev'% e/alitatea &o%ului %e trata&ent, trans<aren:a, <ro<or:ionalitatea, recunoa)terea reci<roc' )i <rotec:ia %re<turilor <restatorilor <riva:i %e servicii. Hn %o&eniul serviciilor %e &e%iu, >n s<ecial %e /estionare a %e)eurilor, autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice <ot acor%a %re<turi e1clusive <rocesatorilor <entru reciclarea anu&itor %e)euri cu con%i:ia s' se su<un' re/ulilor %e concuren:'. eseori servicile ecolo/ice sunt >n9iintate >n ca%rul a;or%arilor inovatoare viABn% asi/urarea <reven:iei si reciclarii %eseurilor con9or& <rinci<iului Cres<onsa;ilitatii <ro%ucatoruluiC. Aceast' r's<un%ere a <ro%uc'torilor %e ;unuri %e utilitate <u;lic' i&<lic' la s9Br)itul ciclului %e <ro%uc:ie /estionarea %e)eurilor reAultate %u<' utiliAarea acelor ;unuri. Autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice %in statele &e&;re ale U.E, se ;ucur' %e o li;ertate consi%era;il' <rivin% %e9inirea o;li/a:iilor )i or/aniAarea 9urniA'rii serviciilor %e interes /eneral, sau universale. Acest lucru <er&ite statelor &e&;re ela;orarea unor <olitici care s'

KK

re9lecte <articularit':ile nationale, re/ionale sau locale= %e <il%', re/iunile s'race sau sla; <o<ulate <ot 9i tratate >n &o% %i9erit 9a:' %e re/iunile ;o/ate sau cu <o<ulatie %ens'. Tre;uie <reciAat c' a;sen:a le/isla:iei s<eci9ice <oate con%uce la o anu&it' incertitu%ine Furi%ic' )i la a;ateri ale contractului %e <rest'ri servicii %e la nor&ele co&unitare La nivel euro<ean, %iverse 9or&e %e coo<erare >ntre autorit':ile na:ionale %e re/le&entare s-au %eAvoltat >n ve%erea >&;unat':irii coerentei <oliticilor tuturor statelor &e&;re, %ar nu e1ist' o autoritate euro<ean' %e re/le&entare <entru nici un serviciu. octrina euro<ean' consi%er' c' scIi&;urile %e e1<erien:' <rivin% cele &ai ;une <ractici, care i&<lic' atBt autorit':ile a%&inistrative %e re/le&entare, cBt )i asocia:iile sau or/aniAa:iile no/uverna&entale, sunt utile <entru <er9ec:ionarea activit':ii statale. T9ST96 4rganizarea ormal a servicilor administrative" 4rganizarea structural" 4rganigramele"7egulamentele de organizare i uncionare" Doctrina :.9. cu privire la organizarea serviciilor.

KP

CAP& <III& BIROCRAIA ADMINISTRATI<@&

$#N7INUT8 No:iuni /enerale= 5actorii care %eter&in' ;irocra:ia= Princi<alele teorii cu <rivire la ;irocra:ia a%&inistrativ'=$aracteristicile= is9unc:iile ;irocra:iei= e;irocratiAarea a%&inistra:iei.

2& No$iuni de teori birocr $iei&

$once<tul %e birocraie %e9ine)te >n s9era a%&inistra:iei <u;lice siste&ul 9or&al %e or/aniAare )i 9unc:ionare a autorit':ilor, institu:iilor )i serviciilor <u;lice, con9or& unei ierarIii %e ti< <ira&i%al >n care %eciAiile se iau la GvBr9D )i se e1ecut' necon%i:ionat la G;aA'D. Hn ca%rul siste&ului <ira&i%al <uterea se e1ercit' invaria;il %e sus >n Fos a)a cu& su/ereaA', %e alt9el, )i ter&enul /recesc GcratiaD care >nsea&n' <utere. Hn sens lar/ ;irocra:ia este <uterea ;irourilor, sau, &ai e1act, al celor care ocu<' ;irourile. Atunci cBn% 9unc:ionarii %in structurile autorit':ilor sau institu:iilor <u;lice 9olosesc <uterea >n &o% %iscre:ionar no:iunea ca<'t' un sens <eiorativ, a)a cu& reiese %in aserr:iunea lui TullocJ cu <rivire la 9a<tul c' atitu%inea %e ;irou se caracteriAeaA' <rin ine9icient' econo&ic', la 9el ca <ier%erile >n a%&inistra:ie. Hn caA contrar, atunci cBn% ;irocra:ii sunt ca<a;ili %e un >nalt nivel %e ra:ionalitate, %u<' cu& a9ir&a Ne;er, ;irocra:ia este e9icient'. (irocra:ia a intrat >n li&;aFul curent %atorit' &o%ului %e9ectuos %e or/aniAare )i 9unc:ionare a serviiciilor <u;lice, %atorit' li<sei %e solicitu%ine a 9unc:ionarilor %e la /Ii)ee, %in ;irouri sau %in institu:ii <u;lice. atorit' structurii ieraIice %e ti< <ira&i%al >n care 9unc:ionarii ?su;or%ona:i@ tre;uie s' e1ecute %is<oAi:iile )e9ilor ierarIici ?su<raor%ona:i@, 9iecare %intre ace)tia va %e9ini ;irocra:ia >n &o% %i9erit= 9unc:ionarii su;or%ona:i vor s<une c' ;irocra:ia este se &ani9est' <rin atitu%inea autoritar' a )e9ilor, >n ti&< ce )e9ii vor a9ir&a c' 9unc:ionarii incorec:i, inca<a;ili sau in%isci<lina:i constituie cauAa ;irocra:iei. in <ers<ectiva utiliA'rii resurselor u&ane tre;uie <reciAat 9a<tul c' a%&inistra:ia se or/aniAeaA' )i 9unc:ioneaA' %u<' acte nor&ative e1trinseci= institu:iile <u;lice %e stat ?%econcentrate@ sunt re/le&entate <rin le/i, or%ona:e )i Iot'rBri %e /uvern, iar institu:iile %e interes local ?%escentraliAate@ sunt re/le&entate <rin Iot'rBri ale consiliilor Fu%e:ene sau ale consiliilor locale. Hn a&;ele caAuri, 9unc:ionarii %in aceste institu:ii sau servicii nu au nici o <osi;ilitate %e a interveni )i cu atBt &ai <u:in <uterea %e a scIi&;a ceva. Re/ula&entele %e or/aniAare )i 9unc:ionare ?R#5@ <recu& )i re/ula&entele %e or%ine interioar' ?R#I@ sunt e1<resia voin:ei <uterii <oliticoUa%&inistrative %e la nivel central sau local )i, ca atare, nu <ot satis9ace <e %e<lin nici interesele 9unc:ionarilor, nici cele ale cet':enilor. in <unct %e ve%ere socio-&oral, ;irocra:ia e1<ri&' in%i9eren:a 9unc:ionarilor <u;lici )i li<sa %e voin:' <entru a reAolva <ro;le&ele cet':enilor 9ie >n calitatea lor %e clien:i, sau %e utiliAatori ai serviciilor <u;lice.

K8

5unc:ionarului ;irocrat >)i Fusti9ic' ine9icien:a ?inactivitatea@ <rin 9a<tul c' 9unc:ia nu-i <er&ite s' ai;' ini:iativ', nu-i %' %ere<tul s' ia %eciAii, sau c' nu <oate s' scIi&;e &o%ul %e or/aniAare )i 9unc:ionare a serviculuiUinstitu:iei la care este an/aFat.

9& ; ctorii c re deter"in birocr $i

d"inistr ti)&

u<' cu& a v'Aut, no:iunea %e ;irocra:ie co&<ort' &ai &ulte %e9ini:ii, teorii )i re<reAent'ri sociale %estul %e %i9erit,e %ar care au >n co&un un sens <eiorativ. (irocra:ia a%&inistrativ' se carcateriAeaA' <rin ur&'toarele 9eno&ene8 a) Multiplicarea compartimentelor. A;uAul %e <utere s-a /eneraliAat %atorit' e1tin%erii structurilor oriAontale care, teoretic, sunt necesare <entru a asi/ura asisten:' )iUsau e1<ertiA' >ntr-un %o&eniu s<ecialiAat= 9inanciar, Furi%ic, teInic, conta;il, ecolo/ic, <aA' )i or%ine <u;lic', %e /estiune etc. -ulti<licarea )i e1tin%erea acestor structuri or/aniAa:ionale a 9ost ini:ial necesar' <entru realiAarea sarcinilor a%&inistrative s<eci9ice autorit':ilor, institu:iilor )i serviciilor <u;lice. Acesta era %e 9a<t &o%elul clasic, %escris %e -a1 Ne;er, <otrivit c'ruia orice or/aniAa:ie tre;uie s' 9unc:ioneAe <e ;aAa unor re/uli %e ra:ionalitate, i&<ersonalitate, ierarIie, %iviAiune a &uncii, >n care <osturile s' 9ie ocu<ate <e criterii %e co&<eten:' )i carier'. Hn &o% <ara%o1al, ;irocra:ia a%&inistra:iei <u;lice a i&<us crearea unei alte ;irocra:ii care s' <oat' solu:iona &ultitu%inea )i co&<le1itatea <ro;le&elor s<eci9ice ;irocra:iei ini:iale. Un e1e&<lu ti<ic >n acest sens >l constituie >n9iin:area co&<arti&entelor %e control la 9iecare nivel al structurii or/aniAatorice8 la nivel %e co&<arti&ent se or/aniAeaA' un control 9inanciar <reventiv= la nivel %e institu:ie se or/aniAeaA' un alt control, %e au%it 9inanciar= la nivel %e &ana/er se veri9ic' au%itul 9inanciar. La nivel %e unitate a%&inistrativ teritorial' 9unc:ioneaA' alte institu:ii %e control cu& sunt8 $urtea %e $onturi, Gar%a 5inanciar', Gar%a %e -e%iu, %irec:iile 9inan:elor <u;lice, %irec:iile <entru ta1e )i i&<oAite locale, ins<ecoratul teritorial %e &unc', ins<ec:ia sanitarveterinar' etc. b) E+cesul de norme aplicabile Activitatea a%&inistra:iei <u;lice este re/le&entat' <rintr-o &ultitu%ine %e nor&e cu caracter teInic, econo&ic, Furi%ic )i sau %e alt' natur'. Hn <ractic', se 9olose)te ter&enul %e ;irocra:ie <entru a releva e1isten:a unor re/uli o9iciale, re%actate >n 9or&' scris', %u<' care tre;uier s' 9unc:ioneAe institu:iile )i serviciile <u;lice. (irocra:ia %o;Bn%e)te ast9el se&ni9ica:ie nor&ativist' <entru c' %e9ine)te &o%ul 9or&al %e or/aniAare )i 9unc:ionare a unei institu:ii8 structura or/aniAatoric', re/ula&entele, or%inele cu caracter intern, statutul %i9eritelor cate/orii %e salaria:i etc. c) Modul ierar!ic de organizare. !iste&ul a%&inistra:iei <u;lice este or/aniAat ierarIic >n sensul c' >n vBr9ul <ira&i%ei se situeaA' /uvernul, 9a:' %e care se su;or%oneaA' &inisterele care au la r>n%ul lor, >n su;or%ine serviciile %esconcentrate >n teritoriu. La nivel local, consiliul Fu%e:ean )i consiliile locale au >n su;or%ine serviciile %escentraliAate Institu:iile )i serviciile <u;lice se su;or%oneaA', 9ie la nivel central, 9ie la nivel local, unei autorit':i statale. in aceast' <ers<ectiv', ;irocra:ia <oate 9i sinoni&' cu a%&inistra:ia <u;lic', >n sensul c' sco<ul ei este acela %e a a<lica <olitica /uvernului. in &o&entul >n9iin:'rii )i <Bn' >n &o&entul %es9iin:'rii, institu:iile )i serviciile <u;lice sunt su;or%onate unei autorit':i a statului8 <rin

K"

actul %e >n9iin:are /uvernul sta;ile)te %enu&irea, se%iul, o;iectul %e activitate, sco<ul, structura or/aniAatoric' )i ;u/etul <entru toate institu:iile %esconcentrate= acela)i lucru >l 9ac consiliile Fu%e:ene )i locale <entru serviciile %escentraliAate %in teritoriu. #ricBn%, <e <arcursul 9unc:ion'rii unui serviciu <u;lic, autoritatea care l-a >n9iin:at <oate s'-i &o%i9ice unul sau &ai &ulte atri;u:ii, 9'r' acor%ul serviciului res<ectiv. Hnce<Bn% cu &ana/erii )i ter&inBn% cu ulti&ul 9unc:ionar %e e1ecu:ie, to:i tre;uie s' res<ecte acelea)i re/uli, nor&e )i <rinci<ii care e1<ri&' voin:a <uterii <olitice. Atunci cBn% 9unc:ionarii nu >&<'rt')esc acelea)i i%ei <olitice este evi%ent c' nu vor res<ecta nor&ele )i re/ulile i&<use, ceea ce va a9ecta >ns')i e9icacitatea serviciului <u;lic. d) 5uterea discreionar. 5unc:ionarii ocu<' o <oAi:ie %e vBr9 >n ca%rul unei institu:ii <u;lice se ;ucur' %e o autoritate consi%era;il' )i %e aceea, se a9ir&' uneori c' ;irocra:ie %e9ine)te aceast' <utere. re<tul con%uc'torilor %e institu:ii )i servicii <u;lice %e a %a or%ine su;or%ona:ilor 9'r' consultarea acestora constituie o <utere %iscre:ionar', %esi/ur, >n li&itele nor&elor ce re/le&enteaA' activitatea res<ectivei institu:ii. Atunci cBn% se 9ace re9erire la <uterea >nal:ilor 9unc:ionari <u;lici sau a &ana/erilor e1<er:i >ntr-un anu&it %o&eniu %e s<ecialitate se utiliAeaA' conce<tul %e teInocra:ie. e) 1ntervenia statului & No:iunea %e ;irocra:ie a 9ost asociat' %e unii autori cu cre)terea in9luen:ei statului asu<ra vie:ii social-econo&ice >n s<ecial <rin inter&e%iul ;u/etului central= este evi%ent c' <rin ;u/et un anu&it sector econo&ic <oate <ri&i resurse 9inanciare &ai &ari %ecBt alt sector econo&ic in9luen:Bn% ast9el %eAvoltarea celui %intBi )i 9rBnarea %eAvolt'rii celuilalt. (irocra:ia %evine ast9el sinoni&' cu interven:ionis&ul statului >n activitatea institu:iilor )i a/en:ilor eono&ici. Pe %e alt' <arte, nu tre;uie o&is 9a<tul c' la nivelul unit':ilor a%&inistrativ-teritoriale se realiAeaA' o serie %e servicii <u;lice cu caracter statal, 9inan:ate %e la ;u/etul %e stat, <otrivit unor acte nor&ative e&ise la nivel central )i su; controlul statului, cu& sunt 9urniAarea %e ener/ie electric', teleco&unica:iile, trasns<ortul 9eroviar, aerian )i naval, >ntre:inerea %ru&urilor %e interes na:ional, a%&inistrarea %o&eniului <u;lic al statului, or%inea <u;lic', serviciile %e s'n'tate, %e >nv':'&>nt, asisten:' social' etc. Asu<ra acestor servicii cu caracter statal autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice locale nu <ot interveni %e)i ele se %es9')oar' <e raAa Fu%e:elor sau a localit':ilor >n care sunt alese res<ectivele autorit':i. atorit' acestei situa:ii >ntre a%&inistra:ia central' )i a%&inistra:ia local' a<ar o serie %e %iver/en:e <ur ;irocratice care 9rBneaA' %eAvoltarea econo&ico-social' a localit':ilor. f) >rupurile de interese. Politolo/ul 9ranceA G. (our%eau a 9'cut o a&<l' analiA' a societ':ii <ostin%ustriale )i aFuns la concluAia c' toate %eciAiile cu caracter statal sunt in9luen:ate %e /ru<uri %e interese. La toate nivelurile, >nce<Bn% cu le/ile a%o<tate %e <arla&ente )i ter&inBn% cu %eciAiile autorit':ilor <u;lice locale e1ist' /ru<uri %e in9luen:' ce re<reAint' anu&ite interese. Hn &o&entul >n care un /ru< aca<areaA' <uterea econo&ico 9inanciar' >n a)a &'sur' >ncBt <oate in9luen:a %eciAiile <olitice <ute& vor;i %e e1isten:a oli/arIiei. Aceste /ru<uri %e interese 9or&ate %in <ersoane care <ot s' controleAe 9actorii %e %eciAie %e la nivel central sau local %evin i&ua;ile. Hnc' %in secolul trecut Ro;erto -icIels a aFuns la concluAia c' oli/arIia se %eAvolt' cIiar )i >n ca%rul societ':ilor %e&ocratice= con9or& acestui autor, atunci cBn% li%erii ale)i reu)esc s' se sustra/' controlului cet':enilor ei reu)esc %e 9a<t s' 9or&eAe o oli/arIie. Pe linia %e /Bn%ire a lui -icIels, ;irocra:ia %ese&neaA' ten%in:a oli/arIic' a /ru<urilor %e interese %e orice 9el. Hn

P0

Aona a%&inistra:iei <u;lice ten%in:a oli/arIic' se &ani9est' <rin 9a<tul c' <ersoanele alese <olitic ?<re)e%in:ii %e consilii Fu%e:ene, consilierii locali, <ri&ari etc.@, i&<un la rBn%ul lor <olitica a%&inistra:iei, cIiar %ac' ea contravine intereselor cet':enilor care i-au ales. g) 5olitizarea administraiei. (irocra:ia este s<eci9ic' tutor siste&elor <olitice totalitariste 9ie %e stBn/a, 9ie %e %rea<ta. Hnce<>n% cu TrotsJR )i <Bn' >n <reAent <olitolo/ii occi%entali au 9olosit conce<tul %e ;irocra:ie <entru a %ese&na re/i&ul co&unist sau %e e1tre&' stBn/'. Pentru a-)i &en:ine autoritatea <uterea <olitic' a <arti%elor co&uniste s-a e1ercitat <rin or/aniAarea vie:ii econo&ico-sociale <e criterii ierarIice, toc&ai <entru c' ;irocra:ia are ca<acitatea intrinsec' %e a or/aniAa, ierarIiAa )i controla &o%ul >n care se e1ecut' %eciAiile <uterii <olitice. (irocra:ia <er&ite orice ti< %e interven:ie a con%uc'torilor <olitico-a%&inistrativi >n activitatea institu:iilor )i a su;or%ona:ilor, %e la e1ercitarea controlului a;uAiv )i <Bn' la %es9iin:area institu:iilor )i 9unc:iilor inco&o%e. A)a%ar, su; as<ect teoretic, ;irocra:ia %e9ine)te un &o% %e or/aniAare )i 9unc:ionare a unei institu:ii ;aAat <e res<ectarea strict' a unor acte nor&ative, a unor nor&e <resta;ilite, <e care le a<lic' ad literam ?nu )i >n s<iritul lor@. $u alte cuvinte, ;irocra:ia e1<ri&' 9or&alis&ul in%us %e ri/i%itatea res<ect'rii unor re/uli sta;ilite. Hn concluAie, se <oate a<recia c' o institu:ie sau un serviciu <u;lic sunt ;irocratiAate atunci cBn% evolu:ia lor sta/neaA', cBn% ele nu se &ai <ot a%a<ta scIi&;'rilor %in &e%iul socio-econo&ic, %atorit' &en:inerii unor nor&e )i <rinci<ii ri/i%e, %esuete, i&ua;ile.

=&Teorii cu pri)ire l birocr $ie&

a) Teoria lui Ma+ ?eber. Hn teoria sociolo/ic' ela;orat' %e Ne;er ;irocra:ia este consi%erat' ca o 9or&' %e or/aniAare >n care e1ist' <rescri<:ii 9or&ale ale rela:iilor %intre ele&entele care co&<un or/aniAa:ia res<ectiv', re/uli %e or/aniAare )i 9unc:ionare, <recu& )i un set %e <roce%uri. 5iin% caracteristic' <ri&elor 9or&e %e or/aniAare in%ustrial', ;irocra:ia a 9ost a<reciat' >n sociolo/ie <entru virtu:ile ei8 cIaris&a con%uc'torilor, res<ectul <entru tra%i:ie )i autoritatea le/al-ra:ional'. Ne;er a 9olosit ter&enul c(arism <entru a caracteriAa <ersoan' care este a<reciat' >n &o% %eose;it sau care este >nAestrat' cu <uteri su<ranaturale sau, care are calit':i ie)ite %in co&un, >n te&eiul c'rora s' <oat' 9i consi%erat' ca<a;il' s' con%uc'. atorit' unor calit':i e1ce<:ionale, a cIaris&ei, unii oa&eni aFun/ s' 9ie consi%era:i <ro9e:i, %ictatori sau li%eri <olitici, aFun/ s' con%uc' or/aniAa:ii sau /ru<uri 9or&ate %in %isci<oli care Foac' rolul %e inter&e%iari >ntre li%eri )i &ase. Autoritatea instituit' >n virtutea calit':ilor e1ce<:ionale ale unei sin/ure <ersoane nu este su9icient' <entru a &en:ine coeAiunea a%&inistra:iei care s<re %eose;ire %e <arti%ele <olitice, nu are o i%eolo/ie <ro<rie. $a ur&are, %u<' %is<ari:ia li%erului cIaris&atic se <une <ro;le&a succesiunii )i a<ar lu<tele intestine cu <rivire la <ersoana c'reia s'-i 9ie trans9erat' autoritatea. Potrivit teoriei lui Ne;er >n caAul or/aniAa:iilor <olitice a<are concuren:a >ntre acei %isci<oli care <retin% c' ar 9i a%ev'ra:ii ur&a)i ai li%erului, ast9el c' <rocesul este, %e o;icei, unul %e sciAiune. $Iiar %ac' li%erul nu&e)te un succesor, or/aniAa:ia <oate s' nu-l recunoasc' %re<t con%uc'tor. ac' succesiunea %evine ere%itar', or/aniAa:ia se trans9or&' >ntr-una tra%i:ional'= %ac' succesiunea este %eter&inat' %e re/uli, atunci se va %eAvolta o or/aniAa:ie ;irocratic'.

P1

Al %oilea ele&ent Oe;erian care st' la ;aAa or/aniA'rii )i autorit':ii >n structuri %e ti< tra%i:ional >l constituie tra%i:ia, a%ic' o serie %e o;iceiuri )i %e 9or&e %e con%uit' anterioare. re<turile )i as<ira:iile %iverselor /ru<uri sunt sta;ilite, consi%erBn%u-se c' ceea ce s-a >ntB&<lat %intot%eauna este sacru= &arele ar;itru >ntr-un ast9el %e siste& este o;iceiul. -ana/erii >ntr-un ast9el %e siste& <ose%' autoritate <entru c' sunt &o)tenitorii tra%i:iei, iar /ra%ul %e autoritate %eriv' %in res<ectul 9a:' %e o;iceiuri. $Bn% cIaris&a intr' >n tra%i:ie <rin trans&itere ere%itar', ea %evine o <arte a rolului &ana/erului >n loc s' r'&Bn' o <arte a <ersonalit':ii 9on%atorului. #r/aniAare a unui siste& %e ti< tra%i:ional ;aAat <e autoritate <oate 9i %e ti< patrimonial, >n ca%rul c'reia su;or%ona:ii sunt %e<en%en:i %e li%er <rin salariu sau alte reco&<ense, sau, %e ti< eudal, >n ca%rul c'ruia %e&nitarii au &ai &ult' autono&ie, avBn% surse %e <ro<rii %e venituri, %ar &en:in o rela:ie tra%i:ional' %e loialitate 9a:' %e li%er. Teoria lui Ne;er a 9ost a<licat' )i unor or/aniAa:ii &o%erne. eseori, statutul %e &ana/er a 9ost trans9erat %e la o /enera:ie la alta, 9or&Bn%u-se a%ev'rate %inastii &ana/eriale. !elec:ia )i an/aFarea <ersonalului se 9'cea ?)i >nc' &ai 9ace@ <e criteriul rela:iilor %e 9a&ilie &ai &ult %ecBt <e ;aAa co&<eten:ei <ro9esionale. e ase&enea, &o%ul %e lucru >n &ulte or/aniAa:ii este Fusti9icat <rin a9ir&a:ia c' G>ntot%eauna s-a <roce%at ast9elD, ca un &otiv >n sine, 9'r' o analiA' ra:ional'. !iste&ul %e autoritate %escris %e Ne;er, cel le/al-ra:ional, ca 9or&' %e or/aniAare ;irocratic' este consi%erat 9or&a or/aniAatoric' <re<on%erent' >n a societatea &o%ern'. !iste&ul este %enu&it raional %eoarece se ;aAeaA' <e &o%ele teInice, econo&ice sau 9inanciare, ela;orate )tiin:i9ic, <entru atin/erea unor o;ective strict %e9inite. Toto%at' autoritatea este legal %eoarece se e1ercit' con9or& unor nor&e )i <roce%uri s<eci9ice <ostului <e care un salariat >l ocu<' la un &o&ent %at. Pentru o ast9el %e or/aniAa:ie Ne;er utiliAeaA' %enu&irea %e ;irocra:ie. Hn sensul cel &ai lar/, ;irocra:ia este sinoni&' cu ine9icien:a econo&ic' %eoarece consu&' resurse <entru a solu:iona <ro;le&e &inore, cu& sunt activit':ile %e evi%en:', co&<letarea 9or&ularelor, >ntoc&irea %e ra<oarte, %u;le >nre/istr'ri %e %ate, arIivare, cores<on%en:' etc. -ai <recis ;irocra:ia este i%enti9icat' cu a%&inistra:ia <u;lic' ine9icient', cIiar %ac' %in <unct %e ve%ere teInic, or/aniAarea ;irocratic' este cea &ai e9icient' 9or&' %e or/aniAare <osi;il'. GPreciAia, viteAa, claritatea, cunoa)terea >nre/istr'rilor, continuitatea, li;ertatea o<:iunilor, unitatea, stricta su;o%onare, re%ucerea ne>n:ele/erilor, a costurilor &ateriale )i %e <ersonal atin/ nivelul o<ti& >ntr-o a%&inistra:ie strict ;irocratic'D. Hn caAul a%&inistra:iei <u;lice, care are ca &isiune or/aniAarea e1ecut'rii )i e1ecutarea >n concret a le/ilor )i a celorlalte acte nor&ative, in%i9erent %e o<inia 9unc:ionarilor s'i, ;irocra:ia re<reAint' sta%iul 9inal al %e<ersonaliA'rii, <entru c'8 - 9unc:ionarii Foac' roluri <resta;ilite )i nu <ot e1ecita %ecBt autoritatea care le-a 9ost %ele/at' >n scris= - <osturile <e care le ocu<' 9unc:ionarii <u;lici 9ac <arte %intr-o ierarIie, 9iecare trea<t' su<raor%onat' >n/lo;Bn% tre<tele su;or%onate= - setul %e re/uli )i <roce%uri e1istente aco<er' >n <rinci<iu orice situa:ie <osi;il'= - &o%ul %e evi%en:' a %ocu&entelor, <'strarea >nre/istr'rilor, stocarea in9or&a:iilor, constituie ra:iunea %e a 9i a siste&ului ;irocratic= - e1ist' o %istinc:ie clar', >ntre <ro;le&ele <ersonale )i cele %e serviciu, %istinc:ie asu&at' %e 9unc:ionar >n &o&entul >nca%r'rii >n 9unc:ie.

P2

Institu:iile ;irocratice au nevoie, %in ce >n ce &ai &ult, %e e1<er:i <entru a 9ace 9a:' %iversit':ii )i co&<le1it':ii <ro;le&elor= %ac' institu:ia >)i %iversi9ic' serviciile atunci este nevoie %e cBte un e1<ert <entru 9iecare serviciu >n <arte, %ac' va cre)te nu&'rul %e 9unc:ionari vor tre;ui an/aFa:i e1<er:i >n resurse u&ane= %ac' va cre)te volu&ul o<era:iunilor 9inanciar-conta;ile vor 9i necesari e1<er:i conta;ili, ).a.&.%. Potrivit lui Ne;er, toate acestea constituie un siste& %e control )i coor%onare %e >nalt' e9icien:'. Ra:ionalitatea or/aniAa:iei se evi%en:iaA' >n a;ilitatea %e a calcula cosecin:ele ac:iunilor sale. atorit' an/aF'rii %e e1<er:i care au atri;uite Aone %e res<onsa;ilitate, %evine <osi;il' co&;ina:ia %intre e1<ertiA' )i tra%i:ie care <er&ite <reviAiuni asu<ra eveni&entelor viitoare. Ne;er a intuit 9a<tul c' ;irocra:ia re<reAint' o teInic' a or/aniA'rii e9iciente, %ar, >n s9era >n /uvern'rii acest lucru >nsea&n' s' continui s' con%uci )i s' concentreAi <uterea. Aceast' teorie, >&<reun' cu cercet'rile >n )tiin:a &ana/e&entului )i cele %e ra:ionaliAare a unor <rocese, asi/ur' eli&inarea <ier%erilor. b) Teoria relaiilor umane. Teoria &ana/e&entului ;aAat <e rela:iile u&ane a 9ost ela;orat' ca o e1<resie critic' la a%resa ;irocra:iei, relevBn% c' sunt necesare alte stiluri &ana/eriale, <artici<ative, u&ane <rin r's<unsul la nevoile salaria:iilor. A%e<:i teoriei rela:iilor u&ane critica toria ;irocra:iei %atorit' ur&'toarelor as<ecte8 - s<ecialiAarea strict' este inco&<ati;il' cu nevoile u&ane %e autorealiAare iar acest lucru <oate con%uce la alienarea 9unc:ionarilor 9a:' %e institu:ie )i cet':eni= - centraliAarea <uternic' )i %e<en%en:a %e autoritatea 9or&al', nu reu)esc s' utiliAeAe i%eile creative )i cuno)tin:ele 9unc:ionarilor %e la nivelurile in9erioare= - re/ulile stricte, i&<ersonale, %eter&in' 9unc:ionarii s' a%o<te nivelul &ini& %e <er9or&an:' s<eci9icat %e nor&e= - s<ecialiAarea <uternic' >l >&<ie%ic' <e 9unc:ionar s' va%' sco<urile institu:iei )i ale serviciului >n care lucreaA'. $el &ai %es institu:iile %e stat sunt consi%erate ;irocratice, <entru c' ;irocra:ia are o conota:ie ne/ativ' )i, <e cale %e consecin:', 9unc:ionarii <u;lici sunt eticIeta:i la rBn%ul lor, >n &o% neFusti9icat, ca ;irocra:i. !in%ro&ul ;irocra:iei la nivelul a%&inistra:iei se &ani9est' <rin %ou' co&<onente nevral/ice. - ini:iativa 9unc:ionarilor este >nlocuit' cu %isci<lina= <e %e o <arte, %isci<lina i&<une acce<tarea statutului %e su;or%onat, iar <e %e alt' <arte, i&<une o;li/a:ia %e a realiAa sarcinile sta;ilite. - cre)terea continu' a nu&'rului %e 9unc:ionari ca ur&are a %orin:ei )e9ilor %e a avea cBt &ai &ul:i su;or%ona:i )i un sta99 su9icient %e <uterni <entru a-i asi/ura su<re&a:ia >n co&<eti:ia cu al:i )e9i. c) Teoria @red tapeA Hn literatura %e s<ecialitate care a;or%eaA' %o&eniul a%&inistra:iei <u;lice, ele&entele ;irocra:iei sunt re%ate <rin ter&enul ,,re% ta<eD. Pri&ul as<ect ne9avora;il este >ntBrAierea ac:iunilor, 9eno&en care se <oate &'sura <rin G%urata &are %e ti&<D necesar' a%&inistra:iei <entru a <re/'ti )i lua o %eciAie >ntr-o ac:iune &ana/erial' co&un', %ar se&ni9icativ'. !<re e1e&<li9icare8 - %urata &are %e ti&< %intre &o&entul >n care nevoia social' i&<une >n9iin:area unui serviciu <u;lic )i &o&entul e9ectiv al >n9iin:'rii serviciului res<ectiv= - <erioa%a lun/' %e ti&< care se scur/e %in &o&entul a<ari:iei nevoii %e a acIiAi:iona un <ro%us serviciu, lucrare etc. )i &o&entul >n care acesta <oate 9i 9olosit.

P0

Aceast' o;sesie <entru res<ectarea <roce%urilor, alternativ' a &'sur'rii Gre% ta<eD a 9ost %enu&it' %e R. Nal%o Gcult al <roce%urii a%&inistrativeD . Potrivit conce<:iei lui (al%Oin Gre% ta<eD are %ou' %i&ensiuni, una 9or&al' )i una in9or&al'. Pri&a se <oate re%a sintetic <rin G<ovara <roce%urilor e1ecutate %e <ersonalD= cea %e-a %oua se re9er' la constrBn/eri create %e o<inia <u;lic', %e <arti%ele <olitice sau %e or/aniAa:iile <u;lice. Potrivit unor stu%ii, ori/inile <re%o&inante ale Gre% ta<eD se a9l' >n ca%rul &e%iului e1tern cel &ai ;un e1e&<lu 9iin% controlul e1ercitat %e /uvern asu<ra autorit':ilor a%&inistra:iei centrale8 &inistere, a/en:ii /uverna&entale, re/ii sau societ':i co&erciale cu caracter na:onal. Totu)i, <er9ec:ionarea activit':ilor a%&inistrative <oate con%uce la un Go<ti&al re% ta<eD )i nu la eli&inarea acestuia. Pentru a st'<Bni 9eno&enul analiAat, s-a ela;orat un &o%el <re%ictiv <entru Gre% ta<eD. !e <oate i&a/ina /ra9ic un &o%el care scoate >n evi%en:' 9a<tul c' >ntBrAierea <roce%ural' este o 9unc:ie %e structura or/aniAa:ional', &e%iu )i con%i:iile li&it' i&<use.

!tructur' intern'

!iste& socio<olitic

Restric:ii li&it'

Ini:iative le/islative

Proce%uri /reoaie, Proce%uri /reoaie, Ine9iciente Ine9iciente Re% ta<e Re% ta<e Acte Nor&ative %e corec:ie !co< orientat ,,re/uli reAona;ileD !co< o;struc:ionat Re/uli ale ,,re% ta<eD

Corel $i dintre structur intern% procedurile birocr tice #i re*uli Gred t peH Gra9ic a%a<tat %u<' T(e enduring C(allenges in #ublic Management

P4

>& C r cteristicile birocr $iei d"inistr ti)e&

a)0ormalizarea regulilor. #r/aniAa:ia ;irocratic' <resu<une un ansa&;lu %e re/uli scrise, i&<ersonale )i clar %e9inite care aco<er' toate as<ectele8 %e9inirea rolurilor, ra<orturile %e autoritate, <lani9icarea carierei, &o%alit':i %e 9unc:ionare. Toate co&<onentele )i rela:iile unei structuri tre;uie co%i9icate >n re/le&ent'ri )i le/i, con9or& <rinci<iului su<re&a:iei %re<tului. Aceste re/uli tre;uie s' 9ie 9or&ale, sta;ilite %inainte, )i nu in9or&ale sau i&<roviAate %u<' circu&stan:ele )i %orin:ele e1ecutan:ilor. E1ist' instruc:iuni s<eci9ice <entru 9iecare eveni&ent care se <ro%uce. # ;irocra:ie e9icient' se <resu<une c' <oate s' <reva%' totul, ceea ce i&<lic' clasi9icarea <ro;le&elor )i cauAelor in%ivi%uale %u<' criterii %e9inite. b)6pecializarea @)ngustA. !<ecialiAarea >n/ust' %e9ine)te 9i1area strict' )i &inu:ioas' a sarcinilor ce revin unui 9unc:ionar, a &o%ului >n care tre;uie realiAate, a teInicilor )i <roce%urilor ce tre;uie res<ectate. !<ecialiAarea o9er' %ou' avantaFe. Pri&ul este co&<le&entaritatea an/aFa:ilor8 tre;uie ca atri;u:iile 9iec'ruia s' 9ie clare )i s' aco<ere ansa&;lul %o&eniilor %e ac:iune, ast9el >ncBt s' nu e1iste nici %o&enii neaco<erite, nici re<et'ri inutile. Al %oilea avantaF este %e a <er&ite o utiliAare e9icient' a controlului8 cu cBt o or/aniAa:ie <une accent &ai &are <e s<ecialiAarea sarcinilor, cu atBt ea <oate s' a<eleAe la cali9icarea >nalt' a e1<er:ilor care e1ercit' controlul. c)1erar!ia. #r/aniAarea ;irocratic' <resu<une o strict' %e<en%en:' a 9iec'rui nivel in9erior %e un nivel su<erior, con9or& unei ierarIii clare )i ;ine %e9inite. In9or&area )i %eciAiile /enerale co;oar' <e nivelele ierarIice ast9el >ncBt 9iecare an/aFat s'-)i e1ercite co&<eten:a 9'r' s' inter9ereAe cu aceea a altor e1ecutan:i. $u cBt o re/ul' este &ai /eneral', cu atBt ea este ela;orat' %e la un nivel &ai ri%icat, >ntruc>t %oar nivelul su<erior <oate avea o ve%ere %e ansa&;lu )i <oate s' :in' cont %e 9actorii care intervin >n <rocesul %e luare a %eciAilor. Hntrea/a ierarIie se su<une le/iti&it':ii. AtBt su<eriorul cBt )i su;or%onatul nu <ot >ncalc' %re<turile care sunt <rev'Aute >n re/ula&ent. Princi<iul ierarIiei a<licat >ntr-un &o% strict are avantaFe &aFore8 - <er&ite controlul %e ansa&;lu asu<ra activit':ilor, ast9el >ncBt %eciAiile s' 9ie clare <entru instiu:ie )i <er&ite 9iec'rui 9unc:ionar s' ac:ioneaAe >n aria sa %e co&<eten:'= - evit' su;iectivis&ul %in ca%rul rela:iilor %e autoritate )i creeaA' cli&atul %e >ncre%ere necesar &uncii >n ecIi<'. d). %ariera. (irocra:ia este 9or&a %e or/aniAare care <er&ite recrutarea, <ro&ovarea, )i sanc:ionarea 9unc:ionarilor <e ;aAa unor criterii &eritocratice )i i&<ersonale. La an/aFare, criteriul G&eritD <resu<une ca ale/erea can%i%atului s' 9ie 9'cut >n 9unc:ie %e cali9iacarea )i co&<eten:a cerute %e <ost. $ali9icarea este %eter&inat' %e a<titu%ini recunoscute <u;lic )i veri9icate %u<' o <roce%ur' i&<ersonal' ?concurs, e1a&ene, %i<lo&e@. Hntr-o ;irocra:ie, re&unerarea se 9ace <rin salariu. $unoscut %inainte, salariul variaA' >n 9unc:ie %e nivelul ierarIic8 cu cBt se urc' >n ierarIie, cu atBt cre)te res<onsa;ilitatea )i nivelul salariului. $ariera se %eruleaA' %u<' re/uli i&<ersonale, >n interiorul 9iec'rei cate/orii %e &unc', avansarea %e<in%e %e vecIi&e. Accelerarea avans'rii %e la un /ra% la altul este <osi;ila %oar trecBn% concursurile. Aceste re/uli %e <ro&ovare sunt /arantate <entru 9iecare 9unc:ionar >nc' %e la an/aFarea >n a%&inistra:ie. Ea 9or&eaA' <lanul carierei.

P6

$on9or& <rinci<iului carierei, salariatul ?;irocratul@ nu este ,,<ro<rietarulD <ostului <e care-l ocu<' nici a instru&entelor %e care se 9olose)te ?lo/istica@. Acesta este li;er )i nu este su<us autorit':ii %ecBt <entru >n%e<linirea sarcinilor sale <ro9esionale. $ariera o9er' /aran:ii care au ca e9ect &a1i&iAarea securit':ii <ro9esionale8 securitatea &uncii, <ro&ovare )i salariu. $ariera /enereaA' avantaFe >n <atru %irec:ii 8 - eli&in' a<recierile su;iective )i 9avoritis&ul %in <roce%ura %e evaluare <ro9esional' a 9unc:ionarului= - atra/e cei &ai ;uni can%i%a:i, ;ine 9or&a:i )i cali9ica:i <entru c' le asi/ur' ascensiune <e tre<tele ierarIic su<erioare= - 9unc:ionarii <ot s' se concentreAe &ai ;ine asu<ra activit':ii >n a;sen:a stresului sau a nesi/uran:ei <entru viitorul lor <ro9esional= - con9er' sta;ilitate )i >l lea/' <e 9unc:ionar <entru un ti&< >n%elun/at %e a%&inistra:ie, <er&i:B&% ast9el continuitatea >n ac:iune. e). %odificarea relaiilor cu mediul e+tern. In%i9erent %e activit':ile <e care le %es9')oar', a%&inistra:ia co&unic' )i interac:ioneaA' cu e1teriorul con9or& acelora)i nor&e %e i&<ersonalitate. 5unc:ionarul nu <oate s'-i trateAe <e cet':eni ca <e ca <e ni)te <rieteni sau sau ca <e ni)te %u)&ani= el tre;uie s' se co&<orte neutru, con9or& acelor re/uli <resta;ilite <rin re/ula&entul %e or%ine interioar'. Hn <rinci<iu, aceast' co%i9icare a ra<orturilor %intre a%&inistra:ie )i &e%iul social <reAint' <atru avantaFe <entru cet':eni8 - ec(itatea .n relaionarea cu persoanele . $ererea 9iec'rui solicitant este analiAat' con9or& unor re/uli ;ine cunoscute ast9el c' ni&eni nu <oate <ri&i 9avoruri, )i ni&eni nu <oate 9i su<us unor %iscri&in'ri ile/ale. - onestitatea. 5unc:ionarul care res<ect' re/ula&entul >n rela:ia sa cu cet':enii este <roteFat atBt >&<otriva coru<:iei, cBt )i a <resiunilor %in <artea )e9ilor, sau cole/ilor, care ar <utea s'-l a;at' %e la corectitu%ine. - continuitatea. Re/ula este i&<ersonal', este se<arat' o un anu&it 9unc:ionar, )i nu se &e%i9ic' o%at' cu scIi&;area <ersonalului. - e iciena. $o%i9icarea >n 9unc:ie %e criterii ;ine %e9inite autoriAeaA' luarea >n consi%erare a unui &are nu&'r %e situa:ii %i9erite )i <er&ite evitarea trat'rii %i9erite a caAurilor ase&'n'toare. f). 1nfluena politic. A%&inistra:ia <u;lic' are ca &isiune realiAarea 9unc:iei e1ecutive a statului, ca instru&ent al <uterii <olitice. $el &ai i&<ortant ele&ent al rela:iei %intre a%&inistra:ie )i <uterea <olitic' este sta;ilirea nivelului <Bn' la care <oliticul <oate interveni >n activitatea a%&inistra:iei. Puterea <olitic' ia asu<ra sa res<onsa;ilitatea %eciAiilor cu caracter strate/ic %ar a%&inistra:ia este aceea care tre;uie s' asi/ure e1ecutarea acestor %eciAii. $on9or& &o%elului ;irocratic, a%&inistra:ia este e9icient' atunci cBn% ea e1ecuta >ntoc&ai o;iective care-i sunt e1terioare?sta;ilite %e <uterea <olitic'@= >n &o% reci<roc, <oliticul >)i &en:ine <uterea %e %eciAie atBta ti&< cBt nu <ertur;' activitatea a%&inistra:iei. (irocra:ia <roteFeaA' <rinci<iile carierei )i ierarIiei %e orice in/erin:' <olitic', cIiar %ac' %e&nitarii ?ale)i <olitic@ >ncearc' <olitiAarea a%&inistra:iei, a%ic' recrutarea <ersonalului %u<' criterii %e alian:' <olitic' &ai %e/ra;' %ecBt %u<' &erit sau co&<eten:'. (irocra:ia i&<une %e&nitarilor s' acor%e o aten:ie %eose;it' intereselor 9unc:ionarilor 9'r' a

PK

scurtcircuita ierarIia sau a interveni %irect >n activitatea institu:iei sau a serviciilor. Hn scIi&;, 9unc:ionarul se %ove%e)te un a%&inistrator loial )i %iscret, oricare ar 9i <arti%ul sau <uterea <olitic', atBta ti&< cBt el este <roteFat >&<otriva <olitiA'rii 9unc:iei sale )i cBt cariera %e<in%e nu&ai %e co&<eten:a sa <ro9esional'. Pe 9unc:ionar tre;uie s'-l intereseAe Aelul, <er9or&an:a )i loialitatea )i nu i%eolo/iile )i <ro/ra&ele <arti%elor la <utere. 5unc:ionarul %e ti< ;irocrat acce<t' s' e1ecute orice %eciAie, cIiar %ac' nu o >n:ele/e %eoarece %eciAiile re<reAint' co&<eten:e e1clusive ale <arla&entarilor )i /uvernan:ilor. $on9or& lui -. Ne;er, %i9eren:ierea %intre a%&initra:ie )i <olitic' a %evenit un ele&ent esen:ial <entru ;una 9unc:ioanre a statelor. (irocra:ia este co&<le&entul necesar autorit':ii <uterii <olitice8 nici un 9el %e <utere nu )i-ar <utea i&<une voin:a <olitic' %ac' nu ar avea la %is<oAi:ie a<aratul ;irocratic %e e1ecu:ie a %eciAiilor sale. eciAiile %e9initive <e <lan <olitic sunt>ncre%in:ate unui cor< %e e1ecutan:i co&<eten:i, e9icien:i )i su<u)i, or/aniAa:i %u<' un siste& <recis )i ierarIiAat. Puterea <olitic' se >nAestreaA' ast9el cu un instru&ent e9icient care >i asi/ur' o e1ecu:ie 9i%el' )i ra<i%' eli&inBn% >ntru-totul sarcinile care <ot >&<ie%ica luarea %eciAilor.

6& Dis(unc$iile or* ni!rii birocr tice&

-o%elul Oe;erian a %eclan)at o serie %e stu%ii cu <rivire la 9unc:ionalitatea Gmecanismului raional5, la nivelul a%&inistra:iei <u;lice >n ur&a c'rora s-a constatat c' ;irocra:ia are )i alte tr's'turi %ecBt cele %e ra:ionalitate )i e9icien:', <recu& )i 9a<tul c' <oate crea %is9unc:ii >n o<era:iunile %e ;irou. a).%onflictele de competen. Potrivit conce<:iei lui Ro;ert +. -erton tre;uie 9'cut' %istinc:ia >ntre &iFloace )i sco<uri, care, >n con%i:iile &o%elului Oe;erian, %is<are >n o<era:iunile %e ;irou. ac' ini:ial era consi%erat un G&iFlocD, ;iroul a %evenit %e-alun/ul ti&<ului Gsco<ulD activit':ii ;irocra:ilor. PIili< !elAnicJ a aFuns )i el la concluAii ase&'n'toare relev>n% 9a<tul c' a<aratul ;irocratic tin%e s' se %eAvolte cIiar )i >n cele &ai %e&ocratice or/aniAa:ii. Hn ca%rul a%&inistra:iei <u;lice tre;uie 9'cut' %istinc:ia >ntre <ersonalul a%&inistrativ ?%e e1ecu:ie@ )i <ersonalul %e s<ecialitate ?%e %eciAie@. is9unc:iile se <ro%uc %atorit' %iver/en:elor care a<ar >ntre s<eciali)ti )i <ersonalul a%&inistrativ %in co&<arti&ente c'ruia i se %elea/' anu&ite co&<eten:e= <ersonalul %e e1ecu:ie vrea >nto%eauna co&<eten:e cBt &ai &ari. Hn a %oua Fu&'tate a secolului XX s-a %elan)at anti<atia 9a:' %e ;irocra:ia 9or&al'. $o&entariile lui -erton %es<re <ersonalitatea ;irocratic' au scos >n evi%en:' 9a<tul c' incapacitatea instruit <oate >nse&na s9Br)itul oric'rei or/aniAa:ii, %eoarece sco<urile reale sunt i/norate= s<re e1e&<li9icare, conta;ilii <ot 9i e1tre& %e ri/uro)i >n calcule, 9'r' s'-i intereseAe consecin:e Potrivit conce<:iei lui !elAnicJ %ele/area autorit':ii c'tre 9unc:ionari su<ers<ecialiAa:i are ca e9ect %orin:a acestora %e a-)i realiAa <ro<riile interese, sectorial, >n %etri&entul sau cu ne/liFarea intereselor >ntre/ii or/aniAa:ii. E9icien:a a%&inistra:ei %e<in%e, <rintre altele, %e celeritatea cu care >)i realiAeaA' sarcinile, %e ra<i%itatea <roce%urilor, %e solicitu%inea 9a:' %e cet':eni. AnaliAa acestor ele&ente scoate la lu&in' e1isten:a unui 9actor %ecisiv )i anu&e, in9or&a:ie )i controlul in9or&a:iei. Li<sa ti&<ului 9iAic este consi%erentul <entru care s-au c'utat solu:ii 9ia;ile %estinate &ana/e&entului %e %ocu&ente )i al 9lu1ului %e in9or&a:ii. Procesarea in9or&a:iilor <rin inter&e%iul a<lica:iilor %e so9tOare are ca e9ect %e<lasarea <olului %e /reutate %e la nivelul

PP

o<era:ional la nivel strate/ic, utiliAarea inte/ral' a resurselor )i >n trans9or&area acestuia >n avantaF co&<etitiv i&e%iat. A%&inistra:ia este su9ocat' %e le/i )i %e avalan)a %e instruc:iuni %e a<licare a le/ilor care &ai &ult >ncurc' %ecBt clari9ic' %is<oAi:iile acestora. Hn <lus, o serie acte nor&ative con:in %is<oAi:ii contrare ast9el c' 9unc:ionarii tre;uie s' solicite e1<lica:ii altor autorit':i sau s' le a<lice %u<' ;unul <lac. !tu%iile arat' c' trei s9erturi %intre &ana/erii institu:iilor <u;lice sunt e1ce%a:i %e ;irocra:ie, %e ti&<ul <ier%ut cu 9or&alit':ile <entru o;:inerea aviAelor, autoriAa:iilor acor%urilor, certi9icatelor %e la alte %iverse institu:ii. b).%onflictele de autoritate. # ti<olo/ie a ;irocra:iei >n conte1t &ana/erial s-a realiAat <rin inter&e%iul a %oi 9actori8 structura activitilor )i concentrarea autoritii, teoria 9iin% %eAvoltat' ulterior %e ereJ Pu/I )i Gru<ul Aston.

> n a lt '

( ir o c r a : ia % e < e rs o n a l E 1 e & < lu 8 [ # r / a n iA a : ii < e n t r u s e r v ic ii < u ; lic e a le a % & in is t r a : ie i lo c a le ) i c e n t r a le

( ir o c r a : ie % e < lin ' E 1 e & < lu 8 [ # r / a n iA a : ii < r iv a t e s a u < u ; lic e , % e & ic i % i& e n s iu n i

$ # N$ ENTR AR E A A U T # R IT 3 7 II

N o n ; ir o c r a : ia

( ir o c r a : ia % e 9 lu 1

Fo a s '

E 1 e & < lu 8 [ # r / a n iA a : ii < r iv a t e % e & ic i % i& e n s iu n i Fo a s ' ! T R U $ T U R A A $ T I. IT 3 7 IL # R

E 1 e & < lu 8 [ # r / a n iA a : ii & a r i > n a lt '

P8

Pu/I )i ecIi<a sa au i%enti9icat aceste varia:ii ale ;irocra:iei, >n 9unc:ie %e trei %i&ensiuni . - <ri&a sta;ile)te nivelul controlului asu<ra activit':ilor )i <oate 9i e1ercitat >ntr-o &o%alitate <ersonal' sau i&<ersonal' <rin <roce%uri a%&inistrative sau teInolo/ii %e control= - cea %e-a %oua %i&ensiune se re9er' la &o%ul %e structurare a activit':ilor care <oate 9i la un nivel stan%ar%iAat, la nivel 9or&aliAat, la nivel s<ecialiAat, sau nestructurat= - ulti&a %i&ensiune se re9er' la nivelul autorit':ii care ia %eciAii, care <oate e1<ri&' &a1i&a concentrare )i centraliAare, saFu %is<ersarea, sau )i 9ra/&entarea acesteia .

#entru e/empli icarea se poate reprezenta gra ic modul de stabilire a =zonelor de birocraie5.

$ontrol structurat ?line@ $ontrol tro on $ i&<ersonal

l

(irocra:ia %e <ersonal

Autoritate concentrat'

(irocra:ie avansat' 9ull (.

Na)terea ;irocra:iei avansate

-unca ;irocratic'

A<ari:ia &uncii ;irocratice

Pre&unca ;irocratic' Nestructurat

is<ersarea autorit':ii

!tructurat Structurare

P"

$ea &ai e1tins' 9or&' %e &ani9estare a ;irocra:iei >n a%&inistra:ie este ri/i%itatea, in9le1i;ilitatea, rutina 9unc:ionarilor care se li&iteaA' la a<licarea unui set %e re/uli ri/i%e, li<sa %e i&a/ina:ie )i tea&a %e r's<un%ere. Ri/i%itatea are %ou' 9or&e, una %e pro esional care <oate 9i consi%erat' nor&al' >n li&itele 9unc:iei, )i una care %e<')e)te li&itele <ro9esionale, consi%erat' anor&al'. Aceste 9or&e reunite <ot 9i %e9inite ca un 9eno&en %e Gconservatoris& al a%&inistra:ieiD. c).%onflicele structurale. #rice co&<arti&ent %in ca%rul a%&inistra:iei ?%e<arta&ent, %irec:ie, serviciu, ;irou@ tin%e s'-)i &'reasc' structura <entru c' ma/imizarea este o 9or&' <ractic' a ;irocra:iei. $re)terea )i &'ri&ea sunt 9eno&ene s<eci9ic oric'rei or/aniAa:ii, nu&ai c', >n caAul a%&inistra:iei, 9unc:ionarii ri%ic' la &a1i& utilitatea lor ast9el >ncBt ea %evine o 9unc:ie sine ,ua non a ;iroului >n care 9unc:ioneaA'.. Unele s<a:ii necesare &uncii %e ;irou s<oresc e1tensiv, 9'r' li&ite, %i&ensiunea acestora 9iin% o a<reciere a nivelului ;irocra:iei, ast9el, c' G(io&etricsD este <ri&ul <as >n a<recierea e&<iric' a ;irocra:iei. !iste&ul ierarIiAat %e or/aniAare )i centraliAare a <uterii %eclan)eaA' >n s<ecial la nivelul a%&inistra:iei <u;lice, 9eno&enul G;irocra:iei li;ereD, caracteriAat <rin co&unicare re%us' >ntre nivelurile ierarIice )i <rin i&<osi;ilitatea unui control real. 5unc:ionarii %evin interesa:i %e <ro<riile <oAi:ii ast9el >nc>t este /reu %e 9'cut o %i9eren:iere a sco<urilor <rivate )i cele co&une a%&inistra:iei >n ca%rul ac:iunilor %e ;irou. Ra:iunea %e a 9i a ;iroului tre;uie s' 9ie satis9acerea cet':eanului, <rin inter&e%iul serviciului <u;lic, care este o 9unc:ie %e <olitici, structurate <rin siste&ul %e %re<t. Hn esen:', ;iroul este su<ortul i&<le&ent'rii <oliticilor, >n concor%an:' cu voin:a celor ale)i, a %e&nitarilor, care G9ac <oliticaD. -o%elul birou este corelat %irect cu <rocesul ;irocra:iei, care, <otrivit GA&erican $olle/e ictionarRD, cu&uleaA' <atru ele&ente8 a@ /uvernare <rin ;irouri= ;@ structura o9icialilor care a%&inistreaA' ;irourile= c@ e1cesiva &ulti<licare )i concentrare a <uterii >n ;irouri a%&inistrative= %@ e1cesiva /uvernare, ;an%' ro)ie a rutinei. Pentru activitatea sa a%&inistrativ' G;iroulD <ri&e)te aloca:ii /uverna&entale %in ca%rul ;u/etului, care constituie <rinci<ala surs' %e venit. Hn &o%elul birou , /uvernul ca s<onsor re<reAint' cererea, iar activitatea ;iroului, <ro%uc:ia. EcIili;rul %intre GcerereD )i <ro%uc:ie se realiAeaA' <rin <rocesul %e ;u/etare. $onstrBn/erile ;u/etului se caracteriAeaA' <rin aco<erirea costului ie)irilor %in ca%rul ;iroului, <rin aloca:iile ;u/etului. Potrivit &o%elului lui Nillia& NicJonen ?1"P1@, costul ie)irilor %in ca%rul ;irourilor este &ai rnare %ecBt cel e9icient. $oncluAia este c' co&<orta&entul ;irocratic este 9un%a&ental ine9icient, &'ri&ea o<era:iunilor ;iroului ne9iin% %eter&inat' %e ;ene9iciile &ar/inale e/ale cu costul &ar/inal. in analiAele e9ectuate G&o%elului ;irouD reAult' c' e9icien:a nu constituie <rinci<ala 9or&' %e &otivare >n ca%rul unui siste& ;irocratic. Hn acela)i ca%ru, sti&ulentele sunt li&itate, <entru a s<ori e9icien:a. Ast9el, un nivel orientativ al G<ro9ituluiD >n G&o%elul ;irouD ar 9i %i9eren:a %intre ;u/etul alocat )i costul %e aco<erire a serviciului <u;lic= >n caAul a%&inistra:iei re%ucerea costului a9ecteaA' >ns' cantitatea )i calitatea serviciilor <e care statul tre;uie s' le asi/ure cet':enilor.

80

d).,bsena concurenei. !erviciile 9urniAate %e a%&inistra:ia <u;lic' sunt &ai <u:in e9iciente %ecBt serviciile <rivate %eoarece 9unc:ioneaA' >n li<sa co&<eti:iei )i nu sunt a&enin:ate cu s<ectrul 9ali&entului. Posi;ilitatea 9ali&entului este se&nalul %e alar&' <entru o li&itare a <ier%erilor, care ac:ioneaA' 9recvent >n a%&inistra:ia <rivat', %ar nu )i >n cea <u;lic'. $o&<eti:ia creeaA' o<ortunitatea %e a ale/e calea cea &ai e9icient' %e ac:iune, situa:ie ti<ic' <entru a%&inistra:ia <rivat'. in <unct %e ve%ere al sti&ulentelor in%ivi%uale, se <oate o;serva 9a<tul c' ele sunt &ult restrictive >n caAul a%&inistra:iei <u;lice, >nce<>n% cu siste&ul %e salariAare )i s9Br)in% cu <osi;ilit':ile %e conce%iere a an/aFa:ilor. $auAele ine9icientei se <ot e1<lica )i <rin %i9eren:ele %intre activit':ile a%&inistrative )i alte activit':i %e <ro%uc:ie, care se re9er' la8 %i9icult':ile >n &'surarea <er9or&an:elor, &ulti<licarea o;iectivelor, teInolo/ia a&;i/u' etc. e ase&enea, re%ucerea costului nu este >n interesul <u;lic.

B&Debirocr ti! re

d"inistr $iei&

Pentru a <utea /'si solu:ii %e re9or&are a ;irocra:iei, consi%er'& c' este util s' cunoa)te& care sunt concluAiile ra<ortului 5ulton8 - <re<on%eren:a 9unc:ionarilor nes<eciali)ti, a /enerali)tilor= - <restarea &uncii >n siste&ul %e clase8 rutinieri )i intelectuali= - li<sa s<eciali)tilor %e valoare to<ul %e<arta&entelor= - li<sa <rice<erii, >n%e&Bn'rilor &ana/eriale= - iAolarea serviciilor >n ca%rul co&unit':ilor= - li<sa <ersonalului cu <re/'tire &ana/erial'. HntrucBt aceste %e9icien:e sunt <reAente )i ast'Ai >n ca%rul &ultor servicii <u;lice, e1ist' <osi;ilitatea %e a 9or&ula &ai &ulte solu:ii. Pri&a reco&an%are se re9er' la ormele de recrutare a 9unc:onarilor, &ai ales >n con%i:iile unui siste& a9lat >n tranAi:ie care <ot 9i8 - >nca%rarea cu <rioritate a a;solven:ilor %e cursuri universitare )i <ostuniversitare= - atra/erea unor s<eciali)ti >n ;usiness, <ro9esioni)ti, care <ot a%uce e1<erien:a lor la 9ie <rin contracte %e consultan:', 9ie <rin ela;orarea %e <roiecte= - <ro&ovarea 9unc:ionarilor %in interiorul a%&inistra:ieie <e ;aA' %e co&<eten:' <ro9esional'. $ea %e-a %oua 9or&' a %e;irocratiA'rii const' >n aplicarea principiilor de pia ale &o%elului 9ir&', care sunt <otrivite siste&ului ;irou. Acest lucru se re9er' la &eto%olo/ia %e ela;orare a strate/iilor, <oliticilor, &eto%olo/iilor %e coor%onare )i or/aniAare, 9or&e %e control %escentraliAat etc. # alt' &'sur' ar <utea 9i eli&inarea sau %i&inuarea structur'rii >n GclaseD a 9unc:ionarilor a%&inistra:iei <u;lice )i i&<le&entarea i&<ar:ial' a <oliticilor <u;lice. $ea &ai e9icient' &'sur' a %e;irocratiA'rii <oate 9i utiliAarea te(nologiei in ormaei 1'T2. Recur/erea la inova:iile o9erite %e teInolo/ia in9or&a:iei ?IT@ a 9ost una %intre 9or:ele &otrice ale <ro/ra&elor %e si&<li9icare a a%&inistra:iei >n cea &ai &are <arte a :'rilor #$ E. !tu%iile %e :ar' au relevat 9a<tul c' e1<loatarea IT-ului >n ca%rul o<era:iilor >n interiorul autorit':ilor a%&inistrative )i >ntre acestea, <recu& )i >ntre a%&inistra:ie )i cet':eni, este <rinci<alul instru&ent <entru si&<li9icarea <roce%urilor a%&inistrativ'e >n trei %irec:ii 9un%a&entale8 - /estionarea unor %o&enii 9oarte co&<le1e ale a%&inistratiei.cu& sunt asisten:a )i <rotec:ia social'= >ncasarea ta1elor )i i&<oAitelor= eli;erarea autoriAa:iilor=

81

- realiAarea unor cone1iuni ra<i%e )i e9ciente >ntre autorit':i, institu:ii )i servicii <u;lice= - <er9ec:ionarea co&unic'rii >ntre a%&inistra:ie )i cet':eni. A%&inistra:ia are solu:ii i&<ortante o9erite %e teInolo/ia in9or&a:iei e1istente <e su<ort electronic cu& sunt8 stocare, co&<ilare )i 9urniAare %e in9or&a:ii= acces la re/le&ent'ri co%i9icate= co&unicare >n interiorul &inisterelor )i >ntre acestea, <recu& )i >ntre %i9eritele circu&scri<:ii a%&inistrative ?Intranetul@= atri;uirea %e nu&ere %e i%enti9icare >ntre<rin%erilor= rela:ii cu <ie:ele <u;lice etc. Pro/resele >nre/istreate >n %o&eniul IT-ului 9ac <osi;il trans9erul %e %ate %in ce >n ce &ai volu&inos >ntre autorit':ile )i institu:iile a%&inistrative, >ntre %i9erite nivele ale a%&inistra:iei, >ntre a%&inistra:ie )i cet':eni )i >ntre a%&inistra:ie )i a/en:ii econo&ici. $o&unicarea )i e%itarea on-line a in9or&a:iilor esen:iale <rivin% activit':ile autorit':ilor <u;lice, <er&it re%ucerea costurilor a%&inistra:iei )i serviciilor <restate %e a%&inistra:ie. UtiliAarea IT-ului a contri;uit la avansarea <uternic' a conce<tului %e g(ieu unuic. ,usti9icarea o9ertei %e servicii on-line, <rin inter&e%iul <ortalurilor /enerale sau s<ecialiAate, nu >n%e<line)te %oar un rol %e si&<li9icare a%&inistrativ'= r's<un%e >n aceia)i &'sur' i&<erativelor %e trans<aren:' )i res<onsa;ilitate, <rinci<ii 9un%a&entale >n o<tica ;unei /uvern'ri. e ase&enea, <relucrarea electronic' a anu&itor o<era:ii \ %e e1e&<lu re>nnoirea certi9icatului %e >n&atriculare a unui veIicul sau autoturis& %e serviciu al unei or/aniAa:ii \ <oate contri;ui la re%ucerea costurilor tranAac:iilor re/le&etate <entru toate <'r:ile i&<licate. Aceste <ortaluri <ot 9i consi%erate >n &are &'sur' %re<t ini:iative %e re%ucere a res<onsa;ilit':ilor, in9or&a:iile )i %is<oAi:iile 9iin% &ai e9icace )i &ai <u:in costisitoare %atorit' noilor teInolo/ii. Hn acela)i ti&<, %eAvoltarea siste&ului 9'cBn% <osi;ile o<era:iile on-line, <oate constitui un &iFloc %e re>nnoire )i si&<li9icare a <roce%urilor >nse)i. Tre;uie luate >n consi%erare o serie %e solu:ii cu <rivire la utiliAarea IT-ului >n sco<ul si&<li9ic'rii a%&inistrative %in <ers<ectiv' analiAei costuri -avantaFe. $B)ti/urile realiAate <rin 9olosirea IT tre;uie s' 9ie co&<arate cu costurile %e %eAvoltare )i &ai ales %e >ntre:inere ale serviciilor. Ast9el se <oate recur/e la G;uclele retroactiveD, <entru a )ti %ac' <ro/ra&ele IT vor 9i evaluate )i &o%i9icate, >n a)a 9el >ncBt s' r's<un%' cel &ai ;ine necesit':ilor utiliAatorilor . Pe %e alt' <arte, utiliAarea crescBn%' )i rolul %in ce >n ce &ai i&<ortant al IT-ului >n rela:ia administraie+ageni economici, <recu& )i administraie+ceteni risc' s' creeAe <ro;le&e %e G9actur' nu&ericaD. Asocia:iile, 9un%a:iile )i alte ase&enea or/aniAa:ii <recu& )i cet':eni <ot >ntBlni %i9icult': >n <rivin:a accesului la serviciile a%&inistrative electronice, 9iin% >n i&<osi;ilitatea %e a avea acces la acestea. I%eea c' utiliAarea IT-ului 9avoriAeaA' a%esea <ro9un%e scIi&;'ri >n reor/aniAarea a%&inistra:iei )i >n &o%ul %e lucru al acestora s-a /eneraliAat. Intro%ucerea serviciilor on-line inte/rate a i&<us reevaluarea <roceselor )i &o%urilor %e lucru >n interiorul structurilor a%&inistrative Pe %e o <arte, ac:iunile ;aAate <e IT risc' s' ai;' consecin:e /rave <entru activit':ile a%&inistra:iei <u;lice <entru c' ele /enereaA' 9recvent sarcini &ult <rea vaste )i <rea a&;i:ioase o;iectivele iar <e %e alt' <arte, i&<le&entarea ini:iativelor IT i&<lic' >n &o% o;li/atoriu un stu%iu &inu:ios al <roceselor )i <roce%urilor >n vi/oare. -eto%ele IT %estinate re%ucerii res<onsa;ilit':ilor a%&inistrative nu <ot 9i consi%erate nu&ai ca &eto%' %e %i&inuare a res<onsa;ilit':ilor >n ca%rul structurilor e1istente, ci )i ca un verita;il &otor %e si&<li9icare a re/le&ent'rilor a%&inistrative. Hn 9inal, <unerea la %is<oAi:ie a 9or&ularelor )i a <roce%urilor <e internet a avut >n nu&eroase :'ri un e9ect secun%ar interesant )i a%esea ne<rev'Aut. Posi;ilitatea consult'rii <e Internet a 9or&ularelor

82

re%actate e1a/erat %e ;irocratic, a %eter&inat a%esea reac:ii ne/ative %in <artea utiliAatorilor )i <resei, o;li/Bn% autorit':ile e&itente s' si&<li9ice 9or&ularele >n cauA'. UtiliAarea IT-ului nu /aranteaA' <rin ea >ns')i scIi&;'ri <oAitive >n activitatea a%&inistrativ' a autorit':ilor )i institu:iilor <u;lice= %ar este si/ur c' instru&entele IT )i <ro/ra&ele a%&inistra:iei electronice <ot contri;ui la o re9or&' le/islativ' >n a)a 9el >ncBt s' nu 9ie nici iAolate %e &e%iul Furi%ic e1istent, nici >n contra%ic:ie cu acesta. T9ST96 >sii corelaiile dintre actorii care determin apariia birocraiei" 9numerai principalele teorii cu privire la birocraie" 9laborai soluii de atenuare a enomenului birocratic" #ropunei metode noi pentru debirocratizarea administraiei"

80

CAP& II& RELAIILE PUBLICE ALE ADMINISTRAIEI &

$#N7INUT8 No:iune= #;iectul rela:iilor <u;lice= Ti<olo/ia rela:iilor <u;lice= Atri;u:iile serviciului %e <u;lic relations= 9or&ele )i &iFloacele %e realiAare= $. 2oiunea de @public relations" Hn literatura %e s<ecialitate, nu e1ist' o %e9ini:ie unic' a ter&enului %e G<u;lic relationsC relaii publice. Potrivit #ublic 7elations Societ) o !merica, e1ist' &ai &ult %e %ou' sute %e %e9ini:ii= cea &ai citat' este %e9ini:ia %u<' care rela:iile <u;lice nu sunt altceva %ecBt e1<resia unei activit':i care tre;uie 9'cut' ;ine )i a%us' la cuno)tin:a cet':enilor. # %e9ini:ie si&<l' este %at' rela:iilor <u;lice %e Ro;ert U<%o/ra9t care a9ir&' c' Grela:iile <u;lice re<reAint' %oar arta %e a-i &o;iliAa <e oa&eni s' 9ac' a9aceri cu %u&neavoastr'C. # %e9ini:ie &ai %es >ntBlnit' este aceea c' rela:iile <u;lice sunt o )tiin:' )i o art' D)tiin:a o&ului )i arta %e a sta;ili ra<orturile >ntre %i9eritele /ru<'ri u&ane <entru ;ene9iciul lor &utualC. Hn s9Br)it, <otrivit %ic:ionarului8 GRela:iile <u;lice constituie ansa&;lul teoriilor )i teInicilor utiliAate <entru a aFusta rela:iile unor <ersoane ?Furi%ice sau 9iAice@ cu alte <ersoane ase&enea lorC. Rela:iile <u;lice ca art' re<reAint' a;ilitatea %e a suscita si&<atiile, %e a crea sau a&eliora le/'turile u&ane, %e a o;:ine a%eAiunea la <ro/ra&e sau activit':ile %es9')urate %ea%&inistra:ie, <recu& )i %e a se a%resa 9iec'ruia cu tonul )i >n situa:ia care le convine. Rela:iile <u;lice %in s9era a%&inistra:iei sunt o )tiin:' >n &'sura >n care <un >n a<licare reAultatele unor stu%ii )i cercet'ri >n i&<ortantele %isci<line u&ane, 9ie c' este vor;a %e <siIolo/ie, sociolo/ie sau )tiin:e %e o<inie sau %e co&unicare. Rela:iile <u;lice tre;uie >n:elese )i ca o teInic' %e &ani<ulare ?cu sens <oAitiv ori ne/ativ@, <entru c' realiAeaA' co&unicarea social' s<riFinin%u-se atBt <e &e%iile )i /ru<urile c'rora li se a%reseaA', cBt )i <e %i9erite canale %e co&unicare social', &ai ales <rin <resa scris' )i au%ioviAual'. Potrivit teoriei ela;orate %e Centrul Belgian de 7elaii #ublice, tre;uie s' e1iste o <olitic' siste&atic' <e care o institu:ie <u;lic' s' o <un' >n a<licare <entru a >ntre:ine ?sau >&;un't':i@ rela:iile sale cu cet':enii. $a ur&are, autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice locale )i centrale, <recu& )i institu:iile sau serviciile <u;lice %e su; autoritatea acestora tre;uie s' 9ac' e9orturi sus:inute cu sco<ul %e a r's<un%e tuturor solicit'rilor, %e a 9urniAa toate in9or&a:iile necesare colectivit':ii locale cu sco<ul %e a crea un cli&at %e si&<atie )i >ncre%ere 9a:' %e ele. #). Obiectul relaiilor cu publicul !<re %eose;ire %e <oliticile <u;lice %in trecut, autorit':ile a%&inistra:iei tre;uie s' acor%e o i&<ortan:' %eose;it' %o&eniului rela:iilor <u;lice= nu sunt su9iciente si&<le <ro/ra&e <entru a reAolva %i9icult':ile <reAente, 9iin% nevoie )i %e <reviAiunea activit':ilor %e ela;orare )i a<licare a <oliticilor <u;lice. Nu&ai <rin e9ortul constant )i sus:inut al a%&inistra:iei <u;lice >n %irec:ia <er9ec:ion'rii activit':ii %e rela:ii <u;lice, autorit':ile )i institu:iile <u;lice vor <utea s' cB)ti/e >ncre%erea, si&<atia )i >n:ele/erea cet':enilor 9a:' %e <olitica lor. Pe %e alt' <arte, autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice 9olosesc rela:iile <u;lice ca un ansa&;lu %e &iFloace cu aFutorul c'rora se <oate crea un cli&at %e >ncre%ere >n a<aratul <ro<riu )i >n serviciile )i institu:iile <ro<rii.

84

Aceste le/'turi sociale s-au n'scut, se &en:in )i au e9icien:' atBta ti&< cBt ele se &ani9est' >ntr-un cli&at %e res<ect reci<roc, a%ev'r )i le/alitate. Rela:iile <u;lice re<reAint' o activitate cu caracter <er&anent )i or/aniAat, <rin care autorit':ile )i institu:iile a%&inistrative <ot s' o;:in' )i s' <'streAe >ncre%erea cet':enilor >n le/alitatea )i le/iti&itatea lor. Hn s>r)it, <rin activitatea %e rela:ii <u;lice a%&inistra:ia vine >n contact cu nevoile, interesele )i as<ira:iile cet':enilor, conlucreaA' cu ace)tia )i <oate ela;ora >n cuno)tin:' %e cauA' <roiecte )i <ro/ra&e %e interes /eneral sau %e utilitate <u;lic'. :). Tipologia relaiilor cu publicul Hn activitatea a%&inistra:iei <u;lice se <ot %istin/e %ou' ti<uri %e rela:ii <u;lice8 rela:ii <u;lice interne )i rela:ii <u;lice e1terne. Aceste ti<uri %e rela:ii <u;lice 9or&eaA', a)a cu& a<reciaA' 5rancis essart, coloana vertebral a comunicrii i armoniei sociale a .ntreprinderii. 7elaiile publice interne au caracter inter<ersonal, %atorit' 9a<tului c' ele se sta;ilesc )i se consu&' >n ca%rul ra<ortului %intre 9unc:ionarii serviciului <u;lic )i cet':enii care se a%reseaA' serviciului res<ectiv. Aceste rela:ii cu cet':enii <ot 9i8 rela:iile <u;lice cu consilierii ale)i >n consiliile Fu%e:ene, &unici<ale, or')ene)ti )i co&unale= rela:iile <u;lice cu autorit':ile, institu:iile sau serviciile a%&inistrative ?sau re<reAentan:ii acestora@ %in localit':i= rela:iile <u;lice cu 9unc:ionarii %in a<aratul consiliilor locale. $ele &ai re<reAentative rela:ii <u;lice interne %in siste&ul a%&inistra:iei sunt rela:iile <u;lice cu 9unc:ionarii %in a<aratul <ro<riu. Aceste rela:ii se sta;ilesc >n conte1tul le/isla:iei <rivin% statutul 9unc:ionarilor <u;lici, al Iot'rBrilor )i re/ula&entelor <ro<rii, a%o<tate %e consiliile locale. #r/ani/ra&ele serviciilor <u;lice ale consiliilor locale co&unale, or')ene)ti )i Fu%e:ene cu<rin% co&<arti&ente ?%irec:ii, servicii, ;irouri@ <entru rela:iile <u;lice, ast9el >ncBt autorit':ile )i institu:iile <u;lice au <osi;ilitatea %e a co&unica %irect )i <er&anent cu cet':enii %in unit':ile a%&inistrativ-teritoriale a%&inistrate. 5ac e1ce<:ie %e la aceast' re/ul' a<aratul <ro<riu al $onsiliului General al -unici<iului (ucure)ti, al unor &unici<ii ca<itale %e Fu%e:, >n or/ani/ra&ele c'rora se /'sesc G;irouri <entru rela:ii cu <u;liculC. e re/ul', la consiliile locale or')ene)ti )i &unici<ale, atri;u:iile serviciilor rela:ii cu <u;licul sunt >n%e<linite %e alte servicii, cu& sunt a%&inistrativ, <rotocol, secretariat etc. Autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice au o;li/a:ia %e a 9ace o analiA' luci%' a &o%ului >n care sunt or/aniAate )i >)i %es9')oar' activitatea rela:iile cu <u;licul )i s' creeAe, >n 9unc:ie %e nu&'rul locuitorilor localit':ilor res<ective, ;irouri, servicii, sau %irec:ii care s' >n%e<lineasc' atri;u:iile s<eci9ice ale rela:iilor <u;lice interne )i e1terne. 9). ,tribuiile serviciului de relaii cu publicul !erviciile %e Grela:ii <u;liceC nu tre;uie con9un%ate cu G;iroul %e in9or&a:iiC sau %e Gre/istratur'C )i nici incluse >n structura altor co&<arti&ente 9unc:ionale %in a<aratul &inisterelor, <re9ecturilor sau consiliilor locale ?sau ca ane1e ale acestora@, ci or/aniAate ca servicii %e sine st't'toare, cu atri;u:ii <ro<rii, s<eci9ice. Aceste servicii tre;uie s' 9ie su;or%onate %irect &inistrului, <re9ectului, <re)e%intelui consiliului Fu%e:ean, <ri&arului sau unui vice<ri&ar )i s' r's<un%' <entru activitatea lor >n 9ata consiliului local res<ectiv. Atri;u:iile <rinci<ale ale serviciului %e rela:ii <u;lice sunt ur&'toarele8 in9or&area <er&anent' )i co&<let' a <ersonalului %in <ri&'rie cu <rivire la activitatea

86

%es9')urat' %e consiliul local, asi/urarea con%i:iilor necesare <entru %es9')urarea o<ti&' a <rocesului %e co&unicare= in9or&area <u;licului cu <rivire la activitatea )i la sta%iul >n%e<linirii <ro/ra&elor %e %eAvoltare e%ilitar', /os<o%'reasc' )i ur;anistic' a localit':ii= cunoa)terea %e c'tre <u;lic a <oliticilor <u;lice ela;orate= %es9')urarea unor ac:iuni s<eci9ice <entru crearea unui &e%iu <ro<riu ;unei %es9')ur'ri a activit':ii <ro9esionale )i e1ercit'rii 9unc:iilor <u;lice= %es9')urarea unor ac:iuni <entru a suscita si&<atiile )i a a&eliora le/'turile cet':enilor cu serviciile <u;lice= %es9')urarea unor ac:iuni <entru >&;un't':irea rela:iilor cu <u;licul %in localitate >n ve%erea a<ari:iei unei &ai ;une >n:ele/eri a activit':ii a%&inistra:iei )i suscitarea >n Furul ei a unui s<irit %e >ncre%ere )i si&<atie= realiAarea )i &en:inerea rela:iilor cu <resa scris' )i au%ioviAual' central' )i local' <rin <urt'torul %e cuvBnt al acestuia= or/aniAarea con9erin:elor %e <res' <entru in9or&area o<iniei <u;lice cu <rivire la activitate= %es9')urarea unor ac:iuni %e <u;licitate <entru cunoa)terea %e c'tre &arele <u;lic a realiA'rii o;iectivelor %e %eAvoltare econo&ico-social', e%ilitar-/os<o%'reasc' )i ur;anistic'= a<licarea <reve%erilor le/ii cu <rivire la or/aniAarea a%un'rilor <u;lice, a &ani9esta:iilor, s<ectacolelor )i a altor activit':i cultural-artistice )i %istractive, <recu& )i a <u;licit':ii, a9i)aFului )i recla&ei <e teritoriul localit':ilor res<ective= res<ectarea <rinci<iului trans<aren:ei. ;). 0orme "i mi'loace de realizare a relaiilor cu publicul Atri;u:iile serviciilor rela:ii <u;lice se >n%e<linesc 9olosin% o serie %e &iFloace %e ac:iune, cu& sunt8 )e%in:ele consiliului local= )e%in:e %e lucru s'<t'&Bnale cu 9unc:ionarii care e1ercit' 9unc:ii %e con%ucere= )e%in:ele %e lucru cu 9unc:ionarii %in serviciile <u;lice= cons9'tuiri %e lucru <e te&e <rivin% activitatea <ro9esional' )i >n%e<linirea atri;u:iilor consiliului local= cons9'tuirile cu s<eciali)tii %in localitate <e te&e <rivin% %eAvoltarea econo&ico-social' si e%ilitar-/os<o%'reasc' a co&unei, ora)ului sau &unici<iului= a%un'ri )i cons9'tuiri cu cet':enii localit':ii= si&<oAioane, se&inarii )i con9erin:e <e te&e %e s<ecialitate %in a%&inistra:ia <u;lic' local'= con9erin:e %e <res'= e%itarea unui ;uletin in9or&ativ intern. 5ublicitatea "edinelor. 5or&a cea &ai i&<ortant' a rela:iilor cu cet':enii se realiAeaA' <rin <u;licitatea )e%in:elor. e re/ul', )e%in:ele or/aniAate %e autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice sunt %escIise, ast9el c' <u;licul <oate s' <artici<e la %eA;ateri. Hn unele caAuri, cu& ar 9i a<ro;area ;u/etului, le/ea <reve%e ca <roiectul s' 9ie su<us %eA;aterii <u;lice >nainte cu &ini& 16 Aile %e %ata la care ur&eaA' s' ai;' loc )e%in:a. !e%in:ele consiilor Fu%e:ene )i ale consiliilor locale se a%uc la cuno)tin:a cet':enilor <rin &ass-&e%ia. Pu;licitatea )e%in:elor %e consiliu ?Fu%e:ean, &unici<al, or')enesc sau co&unal@ se realiAeaA' con9or& re/ula&entului %e or/aniAare )i 9unc:ionare al 9iec'rui consiliu >n <arte. eA;aterile %in )e%in:ele consiliului se conse&neaA' >ntr-un <roces-ver;al, se&nat %e <re)e%inte, %e secretar )i %e trei consilieri= Procesul-ver;al se %e<une >ntr-un %osar s<ecial a] )e%in:ei res<ective, care va 9i si/ilat )i se&nat %e <re)e%inte, secretar )i consilierii &en:iona:i. #rice <ersoan' interesat' are %re<tul %e consulta %eA;aterile unei )e%in:e a consiliului local.

8K

Oficialitatea dezbaterilor Potrivit le/isla:iei, %o&eniul rela:iilor <u;lice este >ncre%in:at 9unc:ionarului cu cel &ai >nalt ran/ %in institu:ie, care <oate 9i 8 !ecretarul /eneral al /uvernului, secretarul /eneral &inisterului, secretarului /eneral al consiliului Fu%e:ean, secretarilor consiilor locale. !ecretarul asi/ur' o9icialitatea actelor >n%e<linin% ur&'toarele atri;u:ii8 <artici<' la )e%in:ele consiliului, 9'r' %re<t %e vot= e9ectueaA' a<elul no&inal )i :ine evi%en:a <artici<'rii la )e%in:e a consilierilor= noteaA' reAultatul votului )i in9or&eaA' <re)e%intele asu<ra cvoru&ului necesar <entru a%o<tarea oric'rei Iot'rBri ce se a%o<t' %e consiliu= su<rave/IeaA' sau >ntoc&e)te steno/ra&ele )i <rocesele-ver;ale, ur&'rin% ca acestea s' 9ie se&nate, si/ilate )i <ara9ate %e <ersoanele <rev'Aute %e le/e= :ine evi%en:a <roceselor-ver;ale ale )e%in:elor >n %osare s<eciale= ur&'re)te ca la %eli;erarea )i a%o<tarea unor Iot'rBri s' nu ia <arte consilierii care se a9l' >n con9lict %e interese= >ntoc&e)te )i >nainteaA' <ri&arului <roiectul or%inii %e Ai a )e%in:elor or%inare ale consiliului. &edinele de lucru. Le%in:ele %e lucru se or/aniAeaA' cu 9unc:ionarii <u;lici care e1ercit' 9unc:ii %e con%ucere %e re/ul' la s9Br)it %e s'<t'&Bn'. La )e%in:' <artici<', %e re/ul', &inistrul, <re9ectul, <re)e%intele consiliului Fu%e:ean, <ri&arul, vice<ri&arii, secretarul consiliului local )i )e9ii serviciilor <u;lice %escentraliAate. Atunci cBn% ace)tia consi%er' necesar, <ot invita la )e%in:' )i al:i 9unc:ionari cu 9unc:ii e1ecutive. #r%inea %e Ai a )e%in:ei cu<rin%e ur&'toarele <ro;le&e8 in9or&'ri <reAentate %e )e9ii serviciilor <u;lice cu <rivire la activitatea %es9')urat' >n s'<t'&Bna care se >ncIeie )i la sta%iul )i &o%ul %e >n%e<linire a Iot'rBrilor= <reAentarea <ro/ra&ului %e activitate <entru s'<t'&Bna ur&'toare= in9or&'ri <reAentate %e 9unc:ionarii care e1ercit' 9unc:ii %e con%ucere cu <rivire la activitatea %es9')urat' >n s'<t'&Bna care se >ncIeie )i la activit':ile ce se vor or/aniAa )i %es9')ura >n s'<t'&Bna ur&'toare= in9or&area cu <rivire la activitatea %es9')urat' >n s'<t'&Bna care s-a >ncIeiat )i <reAentarea <rinci<alelor concluAii %es<rinse %in analiAa activit':ii %es9')urate %e a<aratul serviciului <u;lic s'<t'&Bna care se >ncIeie=<reAentarea <ro/ra&ului %e activitate a a<aratului <entru s'<t'&Bna ur&'toare, a &'surilor care tre;uie luate <entru >nl'turarea %e9icien:elor a<'rute >n s'<t'&Bna care se >ncIeie )i >n%e<linirea Iot'rBrilor. >n <re/'tirea )e%in:ei s'<t'&Bnale %e lucru cu 9unc:ionarii <u;lici, <artici<an:ii sunt %atori s' %es9')oare ur&'toarele ac:iuni8 constatarea )i in9or&area con%ucerii asu<ra nerealiA'rii o;iectivelor )i Iot'rBrilor <ro/ra&ate <entru s'<t'&Bna care se >ncIeie ?<rin ac:iuni %e in9or&are, sesiAare, control, recla&a:ii, au%ien:e, analiA', cercetare@= veri9icarea <ro/ra&elor, <lanurilor )i <roiectelor >n care au 9ost <rev'Aute o;iectivele )i ac:iunile <entru >n%e<linirea acestora= sta;ilirea res<onsa;ilit':ilor <e servicii, 9unc:ionari, <ersonal %e e1ecu:ie <entru o;iectivele )i Iot'rBrile nerealiAate= analiAa cauAelor ?&ateriale, u&ane, 9inanciare, teInice, &orale etc.@ care au %us la nerealiAarea o;iectivelor sta;ilite <entru serviciul <u;lic res<ectiv=sta;ilirea a;aterilor )i cauAelor acestora. luarea %eciAiei %e >nl'turare a %is9unc:ionalit':ilor )i corectarea a;aterilor= >ntoc&irea in9or&'rii )i a <ro/ra&ului %e activit':i <entru s'<t'&Bna ur&'toare= or/aniAarea )i %es9')urarea con9erin:elor, se&inarilor, cons9'tuirilor )i si&<oAioanelor.

8P

%onferinele $on9erin:a este un &iFloc oral %e rela:ii <u;lice interne )i e1terne 9olosit a%esea %e serviciile %e rela:ii <u;lice, avBn% ca o;iectiv trans&iterea %e in9or&a:ii )i <reAentarea %e e1<lica:ii unui ansa&;lu %e <ersoane care constituie <u;licul au%itoriu. $on9erin:a, >n ca%rul ei, <oate %a loc la %eA;ateri, scIi&;uri %e <'reri )i %e ve%eri >n le/'tur' cu <ro;le&ele <reAentate %e co9e-ren:iar. E1ist' &ai &ulte ti<uri %e con9erin:e8 con9erin:a o;i)nuit', con9erin:a o9icial', con9erin:a %e <res'. $on9erin:a o;i)nuit', >n cursul c'reia o <ersoan', ;ine <re/'tit' <ro9esional )i in9or&at' asu<ra activit':ii serviciului <u;lic, %ese&nat' %e con%ucerea acestuia, trateaA' un su;iect >n le/'tur' cu &ulti<lele ac:iuni %es9')urate %e a<aratul res<ectiv, 9urniABn% in9or&a:ii )i e1<lica:ii <u;licului. $on9erin:a o9icial' se %eose;e)te %e con9erin:a o;i)nuit' <rin 9a<tul c' in9or&a:iile esen:iale 9urniAate %e c'tre un &e&;ru al con%ucerii serviciului <u;lic, )i nu e un si&<lu re<reAentant al acestuia. $on9erin:a nu se reAu&' %oar la o si&<l' enun:are a lucrurilor %e &ic' i&<ortan:', ci, %in contr', trateaA' eveni&ente. %onsftuirile $ons9'tuirile sunt )e%in:e >n care unul %intre con%uc'torii serviciului <u;lic <reAint' >n 9a:a s<eciali)tilor sau cet':enilor un re9erat care con:ine <ro;le&e %e interes co&un. Partici<an:ii la cons9'tuire >)i s<un <'rerea <e &ar/inea re9eratului <reAentat )i <reAint' solu:ii la <ro;le&e <use >n %iscu:ie. 6eminariile !e&inarul este un cerc %e stu%iu care se or/aniAeaA' )i 9unc:ioneaA' >n ca%rul institu:iilor a%&inistra:iei <u;lice )i >n serviciile su;or%onate acestora, >n sco<ul <er9ec:ion'rii <re/'tirii <ro9esionale a 9unc:ionarilor <u;lici. Lucr'rile se&inarului se %es9')oar', %e re/ul', ti&< %e cBteva Aile %u<' un <ro/ra& ela;orat %e serviciul rela:ii cu <u;licul. Pro/ra&ul se&inarului cu<rin%e8 teAa, te&ele %e stu%iu )i <entru %eA;atere, co&<onen:a no&inal' a /ru<elor %e stu%iu )i %eA;aterea <e s<ecialit':i )i %o&enii. Hn >ncIeierea lucr'rilor se&inarului, &o%eratorul acesteia <reAint' <rinci<alele concluAii care s-au %es<rins %in %eA;ateri. Re9eratele sus:inute %e steno/ra&a %iscu:iilor se <ot <u;lica >ntr-un volu& ?caiet@ al se&inarului. 6impozioanele. !i&<oAionul este o reuniune a unor s<eciali)ti %in %i9erite %o&enii %e activitate, >n ca%rul c'reia, <e ;aAa unei te&e /enerale, <artici<an:ii <reAint' re9erate care sus:in )i %eAvolt' te&a su<us' %eA;aterii. u<' 9iecare re9erat <reAentat se a%reseaA' >ntre;'ri autorului )i se <oart' %iscu:ii. Hn >ncIeierea lucr'rilor, &o%eratorul <reAint' <rinci<alele concluAii care s-au %es<rins %in re9erate )i %eA;ateri. -aterialele si&<oAionului se <u;lic' >ntr-un volu& ?caiet@ al si&<oAionului. !erviciile <u;lice tre;uie s' valori9ice in9or&a:iile, %atele, solu:iile )i e1<erien:a reAultat' %in %es9')urarea acestor ac:iuni >n activitatea %e <er9ec:ionare )i &o%erniAare a or/aniA'rii )i 9unc:ion'rii a%&inistra:iei <u;lice. T9ST96 #recizai care sunt elementele de initorii ale relaiilor publice" 9laborai orme sau metode inovatoare de relaii publice" Care sunt punctele tari i punctele slabe .n activitatea de public relations.
88

CAP& I&

OPERAIUNILE TEFNICO,ADMINISTRATI<E&

$#NTINUT8 $ontrolul intern ?su;iecte, o;iect, sco<, 9or&e@= $ores<on%en:a o9icial' ?li&;aFul, teInica re%act'rii, structura@= #<era:iunile %e secretariat= $o&unicarea actelor )i o<era:iunilor teInico-&ateriale=

A&

CONTROLUL INTERN&

$). 6ubiectele activitii de control. AtBt 9unc:ionarii, cBt )i institu:iile care se a9l' >n su;or%inea, su; autoritatea sau >n coor%onarea sunt su<use controlului, %in <artea autorit':ilor <u;lice ierarIic su<erioare, 9ie la solicitarea altor autorit':i , 9ie %in o9iciu. Activitatea %e control se e1ercit' nu&ai %e c'tre 9unctionarii <u;lici >&<uternici:i %e <ersoana care, <rin natura 9unc:iei )i a atri;u:iilor sta;ilite <rin 9i)a <ostului, are %re<tul %e a analiAa, veri9ica )i controla activitatea institu:iilor sau serviciilor %in su;or%ine. 5unc:ionarii <u;lici cu atri;u:ii %e control se nu&esc )i se eli;ereaA' %in 9unc:ie %e c'tre con%uc'torul autorit':ii <u;lice 8 <re)e%inte, <ri&-&inistru, &inistru, <re9ect, <ri&ar etc., <otrivit le/isla:iei >n vi/oare. #). Obiectul activitii de control < Activitatea s<eci9ic' a controlului a%&inistrativ <oate ave aca o;iect 8 - veri9icarea concor%an:ei %intre actele e&ise %e unit':ile controlate, )i le/isla:ia na:ional' )iUsau cu acZuis-ul co&unitar= - necesitatea, le/alitatea )i o<ortunitatea ac:iunilor >ntre<rinse %e unit':ile controlate = - con9or&itatea activit':ii cu nor&ele econo&ice, teInice, &eto%olo/ice= - &o%ul %e /estionare a &iFloacelor &ateriale )i 9inanciare= - 9elul >n care con%uc'torii )i 9unc:ionarii <u;lici %in institu:iile controlate >)i realiAeaA' sarcinile sta;ilite <rin 9isa <ostului= - &onitoriAarea a<lic'riii &'surilor %is<use ca ur&are a controlului. :). 6copul activitii de control< - acor%area %e s<riFin, >n%ru&are )iUsau consiliere >n %o&eniul %e activitate controlat= - %e<istarea necon9or&itatii, ino<ortunitatii, ile/alit':ii sau ire/ularit':ii ac:iunilor %in unit':ile controlate= - <ro<uneri %e &'suri care s' %uc' la re&e%ierea %e9icien:elor= - ela;orarea %e solu:ii care s' <er&it' con%ucerii institu:iei )iUsau 9unc:ionarilor investi:i cu <utere %e %eciAie, s' a%o<te &'surile necesare <entru eli&inarea acestora, ast9el >ncBt s' %eter&ine >&;un't':irea activit':ii structurilor )iUsau a co&<arti&entelor controlate. 9). 0ormele de control. a) %ontrolul de fond. Acest ti< %e control se e1ercit' %in %is<oAi:ia con%uc'torului asu<ra %irec:iilor, serviciilor sau co&<arti&entelor %in structura or/aniAatoric' a institu:iei <e care o con%uce <recu& )i asu<ra unit':ilor %in su;or%ine, %e su; autoritate sau %in coor%onarea sa.

8"

$ontrolul %e 9on% are ca o;iect veri9icarea tuturor activit':ilor, actelor )i <roce%urilor >n%e<linte %e 9unc:ionarii <u;lici %in co&<arti&entele controlate, atBt >n ceea ce <rive)te le/alitatea )i o<ortunitatea, cBt )i >n ceea ce <rive)te re/ularitatea, con9or&itatea, o;iectivitatea e9icacitatea acestora. La controlul %e 9on% <ot <artici<a )i 9unc:ionari <u;lici %in alte %o&enii %e s<ecialitate, ?econo&ic, Fuiri%ic, acIiAi:ii <u;lice, resurse u&ane, IT, etc.@ %in ca%rul &inisterului. b) %ontrolul tematic se e1ercit' nu&ai >ntr-un anu&it %o&eniu %e activitate al unit':ilor controlate8 cu& sunt= , <roce%ura %e eli;erare a aviAelor, autoriAa:iilor )i acor%urilor= , activitatea <rivin% controlul con9or&'rii )i &ana/e&entul riscului= , &o%ul %e realiAare a atri;u:iilor %in %o&eniul s<eci9ic %e activitate= , ac:iunile <rivin% /estionarea resurselor= , or/aniAarea )i 9unc:ionarea co&<arti&entelor= ,<artici<area la realiAarea <roiectelor, <lanurilor )i <ro/ra&elor. ;. 5rocedura de organizare a controlului. Activitatea %e control se %es9')oar' <e ;aAa <ro/ra&elor anualeUtri&estriale a<ro;ate %e con%uc'torul institu:iei ?atunci cBn% are a<arat <ro<riu %e control@ sau %e consiliul %e a%&inistra:ie ?co&itet %e coor%onare, a%unare /eneral' etc.@ La solicitarea cor<ului %e control, %irec:iileUco&<arti&entele %e s<ecialitate au o;li/a:ia %e a no&inaliAa 9unc:ionrii %e s<ecialitate care vor <artici<a la controlul %e 9on% )iUsau te&atic. 5unc:ionarii <u;lici care e1ercit' controlul au o;li/a:ia %e a <ro<une con%uc'torilor institu:iilor sau serviciilor <u;lice controlate unele &'suri <entru reor/aniAarea activit':ii unit':ilor, %irec:iilor sau co&<arti&entelor controlate8 - sus<en%area e&iterii unor acte sau realiA'rii unor activit':i= - anularea unor <roce%uri necon9or&e cu le/isla:ia na:ional' )iUsau co&unitar'= - &o%i9icarea actelor nor&ative, a stan%ar%elor sau instruc:iunilor >n concor%an:' cu evolu:ia le/isla:iei interneUeuro<ene. .eri9icarea tuturor sesiA'rilor care <rivesc <ersoane cu 9unc:ii %e %e&nitate <u;lic' se va e9ectua nu&ai cu a<ro;area con%uc'torului ?<re)e%inte, &inistru, <re9ect, <ri&ar@ notele %e control )i sinteAele avBn% re/i& con9i%en:ial. !inteAa notei %e control cu <ro<unerile %e &'suri a<ro;ate %e con%uc'torul autorit':ii <u;lice care a e9ectuat controlul se trans&ite institu:iilor veri9icate. Hn ter&en %e 00 %e Aile %e la <ri&irea <ro<unerilor a<ro;ate %e &inistru, institu:iile viAate au o;li/a:ia s' trans&it' autorit':ii <u;lice, >n scris, &'surile luate. Hn caAul >n care aceast' o;li/a:ie nu a 9ost >n%e<linit', cor<ul %e control, <rin 9unc:ionarul res<onsa;il, >l in9or&eaA' <e con%uc'torul autorit':ii <u;lice. Hn caAul unor >nc'lc'ri /rave ale <reve%erilor le/ale, constatate %e )e9ul autorit':ii <u;lice >n sinteAa notei %e control, aceasta se trans&ite >&<reun' cu ane1ele )i %ocu&entele or/anelor %e ur&'rire <enal', res<ectiv ParcIetului %e <e lBn/' instan:a Fu%ec'toreasc' >n raAa c'rei 9unc:ioneaA'. Procesele-ver;ale >ntoc&ite %e <ersonalul $or<ului %e $ontrol <ot constitui, <otrivit le/ii, &iFloace %e <ro;'. Hn e1ercitarea controlului, 9unc:ionarii $or<ului %e $ontrol au o;li/a:ia s' ia &'surile necesare <entru asi/urarea )i conservarea &iFloacelor %e <ro;' )i s' >n)tiin:eAe %e >n%at' <rocurorul co&<etent %es<re luarea acestor &'suri.

"0

Hn ;aAa or%inului %e serviciu, 9unc:ionarii >&<uternici:i s' e1ercite controlul au %re<tul s' solicite %ocu&ente, >nscrisuri, in9or&a:ii )i orice alte %ate re9eritoare la as<ectele care 9ac o;iectul veri9ic'rilor. Unit':ile controlate, inclusiv a/en:ii econo&ici care sunt o;li/a:i <rin le/e s' cear', s' o;:in' sau s' se con9or&eAe autoriA'rii, au o;li/a:ia s' <un' la %is<oAi:ia 9unc:ionarilor cu atri;u:ii %e control %ocu&entele, in9or&a:iile )i %atele necesare >n ve%erea 9inaliA'rii controlului. B). 3eguli generale pentru desf"urarea activitii de control. a). 6olicitarea documentelor. Anterior >nce<erii controlului <ersoanele cu atri;u:ii %e control au o;li/a:ia %e a solicita, analiAa )i %e a-)i >nsu)i con:inutul unor %ocu&ente <rivin% activitatea ce ur&eaA' a 9i controlat', cu& sunt8 - <rocesele-ver;ale, analiAele, sinteAele, notele, ra<oartele in9or&ative, %'rile %e sea&', recla&a:iile, sesiA'rile, <ro<unerile )i alte ase&enea %ocu&ente= - actele nor&ative care re/le&enteaA' activitatea controlat'= - re/ula&entele %e or/aniAare )i 9unc:ionare )i re/ula&entele %e or%ine interioar' ale unit':ii controlate= - nor&ele, instruc:iunile, )i %is<oAi:iile e&ise %e autorit':ile ierarIic su<erioare= - actele a%&inistrative e&ise %e institu:ia controlat'= - aviAele )i acor%urile, ori %e cBte ori acestea sunt cerute %e le/e. b.) Elaborarea planului operativ de control* >n care vor 9i in%icate atBt o;iectivele cu caracter /eneral, cBt )i as<ectele s<eci9ice, %e %etaliu, <erioa%a >n care se va %es9')ura controlului, %urata )i &o%alit':ile controlului, <ersoanele >&<uternicite s' <artici<e )i alte ele&ente necesare <entru e9icacitatea controlului. Pentru a nu ;loca activitatea institu:iei controlate <ersoanele care e1ercit' controlul tre;uie s' re%uc' %urata veri9ic'rilor la ti&<ul strict necesar. $ontrolul se e1ercit' %e re/ul', la se%iul unit':ii veri9icate sau la locul %es9')ur'rii unei anu&ite activit':i activit':ii, <entru a se <utea veri9ica >n &o% %irect &o%ul %e lucru )i reAultatele activit':ii celor controla:i. .eri9ic'rile se e9ectueaA' siste&aticiar >n caA %e nevoie <ot 9i re<etate. Persoanele care e1ercit' controlul r's<un% <entru 9elul cu& au e9ectuat controlul >n caAurile >n care n-au constatat la ti&< %e9icien:ele, %ac' ac:iunea %e control a 9ost su<er9icial', inco&<let', sau li<sit' %e o;iectivitate )i corectitu%ine. c). Cerificarea operaiunilor te!nico-materiale efectuate de funcionari. 5unc:ionarii <u;lici cu atri;u:ii %e control sunt o;li/a:i s' res<ecte $onstitu:ia )i celelalte le/i, re/ula&entele %e or/aniAare )i 9unc:ionare, or%inele )i instruc:iunile &inistrului %e resort, %is<oAi:iile con%uc'torului institu:iei )i co%ul %e con%uit' al 9unc:ionarilor <u;lici. 5unc:ionarii <u;lici ca atri;u:ii %e control au %re<tul )i o;li/a:ia %e a-)i e1ercita cu ;un' cre%in:' atri;u:iile <rev'Aute >n R#5 )i a<ro;ate <rin or%inul &inistrului ?sau al con%uc'torului institu:iei@. In%i9erent %e &o%alitatea %e control utiliAat', con%i:iile <e care tre;uie s' le >n%e<lineasc' >ntot%eauna 9unc:ionarul <u;lic cu atri;u:ii %e control sunt co&<eten:a <ro9esional', e1i/en:a, o;iectivitatea )i in%e<en%en:a %e<lin' a acestuia 9a:' %e cel controlat. 5unc:ionarii <u;lici cu atri;u:ii %e control au o;li/a:ia %e a se&nala nere/ulile )i ile/alit':ile %in activitatea institu:iilor controlate ast9el >ncBt cor<ul %e controlul s' ac:ioneAe

"1

ca un 9actor %ina&iAator >n <er9ec:ionarea &ana/e&entului autorit':ilor, institu:iilor )i co&<arti&entelor %in siste&ul <rotec:iei &e%iului )i /os<o%'ririi a<elor.

D). 6tructura actelor de control. Actele ela;orate >n ur&a e9ectu'rii controlului sunt8 3aportul de control, >n caAul controlului %e 9on% 2ota de control* )n caAul e9ectu'rii controlului te&atic= 1nformare, >n toate celelalte caAuri <rivin% cereri, sesiA'ri, <eti:ii, sau solcit'ri %e alt' natur'. Actele %e control tre;uie s' cu<rin%' >n &o% o;li/atoriu ur&'toare ca<itole8 enu&irea, se%iul )i 9or&a %e or/aniAare a unit':ii su<use controlului= - Nu&ele )i 9unc:ia <ersoanelor care au 9ost su<use veri9ic'rii= ata, locul )i %urata controlului con9or& %ele/a:iei %e serviciu= - #;iectivele su<use controlului= ocu&entele, %atele, )i orice alte ti<uri %e in9or&a:ii care au 9ost veri9icate= e9icien:ele, ire/ularit':ile sau ile/alit':ile constatate, <recu& )i <ersoanele vinovate= - Pro<uneri %e &'suri <rivin% resta;ilirea le/alit':ii, re&e%ierea %e9icien:elor <er9ec:ionarea activit':ii )iUsau reor/aniAarea &uncii= - !ta;ilirea <ersoanelor res<onsa;ile <entru a%ucerea la >n%e<linire a &'surilor a<ro;ate %e con%ucerea autorit':ii <u;lice . - Nu&ele )i se&n'tura <ersoanelor care au e1ercitat controlul. B& CORESPONDENA O;ICIAL@& $.Definiia* obiectul "i caracteristicile corespondenei oficiale. $ores<on%en:a o9icial' cu<rin%e totalitatea in9or&a:iilor scrise tri&ise sau <ri&ite %e o institu:ie <u;lic' >n ca%rul rela:iilor <e care aceasta le are cu alte <ersoane Furi%ice sau 9iAice8 + Coninutul cores<on%en:ei o9iciale <oate avea caracter Furi%ic, econo&ic, a%&inistrativ, cultural %e <ersonal, %i<lo&atic etc. + 4biectul cores<on%en:ei <oate 9i %e9init <rin ini:ierea, %es9')urarea, &o%i9icare sau >ncetarea ra<orturilor %intre o institu:ie <u;lic' )i alte <ersoane Furi%ice sau 9iAice. + #rincipiile logico+ ormale ale cores<on%en:ei o9iciale sunt8 claritatea )i conciAia &esaFului= ra<i%itatea r's<unsului= evitarea cores<on%en:ei inutile. $ores<on%en:a o9icial' <reAint' o i&<ortan:' %eose;it' <entru ;una %es9')urare a activit':ii autorit':ilor <u;lice %in ur&'toarele consi%erente8 - este 9or&a %e co&unicare cea &ai si/ur' %intre o institu:ie <u;lic' )i alte <ersoane= - o9er' <osi;ilitatea conse&n'rii >n scris a oric'rei activit':i= - <er&ite >nre/istrarea conta;il' a unor o<era:iuni= - <oate serrvi ca <ro;' >n Fusti:ie 1ad probationem2" - asi/ur', <rintr-un ciclu %e cores<on%en:', istoricul rela:iilor o9iciale %intre o autoritate a a%&inistra:iei <u;lice )i o alt' institu:ie= - constituie o surs' %e %ocu&entare arIivistic'.
"2

#. %lasificarea corespondentei< $ores<on%en:a o9icial' <oate 9i clasi9icat' 9unc:ie %e &ai &ulte criterii= - dup obiect "i scop< - cores<on%en:a %e solicitare, %e %is<oAi:ie, %e in9or&are, %e constatare, %e >n%ru&are )i control, %e recla&a:ie, %e <roce%ur' sau %e teInic'. + dup modul de redactare 8 %ocu&ente neti<iAate )i %ocu&ente ti<iAate. ocu&entele ti<iAate sunt 9or&ulare i&<ri&ate >n <reala;il >n care e1ist' ru;rici, sau coloane al;e, care tre;uie co&<letate cu %atele cerute %e te1tul 9or&ularului, %e c'tre cet':ean sau %e c'tre un 9unc:ionar <u;lic8 certi9icatele %e stare civil'= <rocesele ver;ale <rivin% constatarea )i sanc:ionarea contraven:iilor= a%everin:ele= %i<lo&ele etc. Documentele tipizate se clasi9ic' >n8 + ormulare cu regim special" acestea sunt %ocu&ente >nseriate cu nu&ere %e or%ine a c'ror 9olosin:' tre;uie Fusti9icat'. E1e&<larele <e care s-au 9'cut >nscrieri /re)ite se anuleaA' cu &en:iunea CanulatC )i s' <'streaA' <entru Fusti9icare. Pre%area )i <ri&irea 9or&ularelor cu re/i& s<ecial se 9ace <e ;aA' %e <roces ver;al. + ormulare r regim special" <e acestea se <ot 9ace recti9ic'ri cu &en:iunea corectat %e &ine )i se&n'tura celui care a 9'cut &o%i9icarea. Aceste 9or&ulare nu se <'streaA' <entru Fusti9icare. Documentele netipizate sunt >nscrisuri re%actate >n &o% li;er 9'r' a res<ecta un anu&it &o%el. Aceste %ocu&ente se utiliAeaA' ocaAional cu& sunt cererile, recla&a:iile, o9ertele, a%everin:ele etc. - dup natura documentului. ocu&entele se clasi9ic' %u<' natura )i %estina:ia lor >n8 + documente originale" <ri&ul e1e&<lar se tri&ite o;li/atoriu %estinatarului= + copia simpl, scris' la in%i/o >n acela)i ti&< cu ori/inalul care se <'streaA' >n arIiva curent' >n eventualitatea <ier%erii ori/inalului. + duplicatul, este o re<ro%ucere a %ocu&entului ori/inal care s-a %istrus sau <ier%ut. u<licatul se eli;ereaA' >n caAurile )i 9or&a <rev'Aut' %e le/e. Pu;licarea <ier%erii unui act se 9ace >n -onitorul #9icial <rin %eclararea actului <ier%ut ca 9iin% nul. u<licatul se eli;ereaA' %e aceai)i institu:ie care a >ntoc&it ori/inalul iar <e noul act se 9ace &en:iunea C%u<licatC. + copia de pe original. >n acest %ocu&ent se transcrie liter' cu liter' te1tul ori/inal. Pe %ocu&ent se &en:ioneaA' Cco<ieC locul si/iliului )i se&n'tura. Actul ori/inal se <oate reconstitui <e ;aAa co<iei %ac' le/ea <reve%e aceast' <roce%ur'. $o<iile %e <e ori/inal <ot 9i8 - copia certi icat este %ocu&entul <e care o <ersoan' >&<uternicit' >l con9ir&' ca 9iin% autentic. Autenti9icarea se 9ace <rin >nscrierea 9or&ulei Ccon9or& cu ori/inalulC se&narea )i )ta&<ilarea %ocu&entului. e re/ul' co<ia certi9icat' se eli;ereaA' %e c'tre secretariatul institu:iei care a >ntoc&it ori/inalul ?e1. co<ie certi9icat' %u<' o Iot'rBre Fu%ec'toreasc'@. + copia legalizat este documentul autenti9icat %e c'tre notarul <u;lic care re<ro%uce e1act con:inutul actului ori/inal. Pe verso se 9ace %e re/ul' >ncIeierea %e le/aliAare iar %ocu&entele ast9el >ntoc&ite se >nscriu >ntr-un re/istru s<ecial al notariatului.

"0

+ otocopia este re<ro%ucerea <rin &iFloace teInice a %ocu&entului )i are valoare Furi%ic' nu&ai %ac' este le/aliAat' %e notariat Aceasta este o &'sur' %e /aran:ie a autenticit':ii <entru evitarea 9olosirii unor trucaFe <rin 9otoco<iere. + e/trasul este o <arte %intr-un %ocu&ent care tre;uie certi9icat, sau le/aliAat <entru autenticitate. :. 7imba'ul utilizat )n corespondena oficial. a) Cocabularul. Li&;aFul utiliAat >n cores<on%en:a o9icial' con:ine o serie %e ter&eni, e1<resii )i locu:iuni s<eci9ice, 9iin% %enu&it ter&inolo/ie %e s<ecialitate. Li&;aFul 9olosit <entru re%actarea %ocu&entelor o9iciale tre;uie s' res<ecte ur&'toarele re/uli8 - s' utiliAeAe ter&inolo/ia %e s<ecialitate= utiliAarea acestei ter&inolo/ii are avantaFul c' eli&in' con9uAiile, este corect' )tiin:i9ic )i concis'. - s' evite cuvintele sau e1<resiile arIaice, re/ionale, %in ar/ou sau %e Far/on. $ores<on%en:a o9icial' tre;uie s' utiliAeAe cuvintele cu se&ni9ica:ia lor corect'8 $uvintele polisemantice sunt cuvinte care au &ai &ulte sensuri )i %e aceea este necesar s' se 9ac' <reciA'ri su<li&entare <entru a trans&ite se&ni9ica:ia corect', ?e1. cuvBntul Ca%res'C <oate avea se&ni9ica:ia concret' %e %estina:ie >nscris' <e un colet, sau o se&ni9ica:ie a;stract', ca sco<, :int' etc.@. #aronimele, sunt cuvinte care au o 9or&' %e <ronun:are ase&'n'toare, %e)i se scriu %i9erit )i au se&ni9ica:ii %i9erite ?e1. ori/inal )i ori/inar@. Sinonimele, sunt cuvinte %i9erite %ar cu aceia)i se&ni9ica:ie. Acestea se 9olosesc <entru a evita re<eti:ia )i&onotonia unui te1t ?e1. >n <rea&;ulul unui act a%&inistrativ se 9olosesc cuvinte sinoni&e cu& sunt C>n ;aAaC, C>n te&eiulC C>n con9or&itate cuC. Truismele sunt e1<resii care con:in a9ir&a:ii evi%ente ?e1. avea o lo/ic' ra:ional'@. #leonasmele sunt cuvintele )i e1<resiile 9olosite cu aceia)i se&ni9ica:ie ?e1. avansa:i >nainte@. Tautologia const' >n e1<ri&area aceleia)i i%ei, >n acela)i te1t, <rin cuvinte %i9erite? e1. ceea ce 9ace& ;ine este ;ine 9'cut@. ?eologismele sunt cuvinte recent intrate >n voca;ularul li&;ii )i ca atare tre;uie utiliAate cu <ru%en:' ?e1. cele %in in9or&atic'@ b) 0orma gramatical. In re%actarea cores<on%en:ei o9iciale se 9olosesc 9or&e /ra&aticale s<eci9ice, %u<' cu& ur&eaA'8 + utilizarea cuvintelor la plural ?>n loc %e sin/ular@ >n toate 9or&ulele %e a%resare. Atunci cBn% su;iectul este inclus se 9olosesc 9or&ule %e intro%ucere sau %e con9ir&are %e ti<ul Cv' ru/'&C, Cv' &ul:u&i&C Cv' con9ir&'&C etc. - la <ersoana a II-a se utiliAeaA' ormulele de politee %e /enul C%u&neavoastr'C Ce1celen:a voastr'C etc. - utiliAarea timpului prezent, ?>n loc %e cel viitor@ <entru a crea certitu%ine )i a evita i%eea unor scIi&;'ri <osi;ile ulterior ?e1. Csunte:i >n %re<t s'...C Csunte:i autoriAat s'...Cetc@. - evitarea e1<resiilor imperative >n cores<on%en:a cu alte <ersoane Furi%ce sau 9iAice. ?cu e1ce<:ia cores<on%en:ei tri&is' %e autorit':ile ierarIic su<erioare, celor %in su;or%ine@. - se utiliAeaA' re9le1ivul i&<ersonal ?>n loc %e %iateAa activ' sau <asiv'@ cu& are 9i Cse con9ir&'C, Cse constat'D etc.

"4

c) %onstrucia sintactic. e re/ul', >n cores<on%en:a o9icial' tre;uie res<ectat' sinta1a li&;ii ro&Bne. E1ist' >ns' unele <articularit':i. - 9olosirea or%inii %irecte >n <ro<oAi:ii= - construirea unor <ro<oAi:ii )i 9raAe scurte= - >nlocuirea <ro<oAi:iilor su;or%onate cu <'r:i %e <ro<oAi:ie= - eli&inarea construc:iilor in9initivale )i a celor care su/ereaA' <ro;a;ilitate sau in%eciAie. d) 6tilul corespondenei oficiale. Corectitudinea. Res<ectarea nor&elor /ra&aticale, orto/ra9ice )i %e <unctua:ie %ove%e)te res<ectul 9a:' %e %estinatar )i /ra%ul %e cultur' al e1<e%itorului, ?e1. a&<lasarea /re)it' a unei vir/ule <oate s' scIi&;e scIi&;' sensul unei 9raAe8 Cnu este vinovat nu se <e%e<se)teC@. Claritatea. Hn cores<on%en:a o9icial' tre;uie evitate cuvintele cu &ai &ulte >n:elesuri, ter&enii neclari, sau e1<resiile con9uAe. Te1tul tre;uie re%actat clar <entru ca s' reAulte li&<e%e care sunt %re<turile, o;li/a:iile, ter&enele )i alte clauAe ale ra<orturilor cu institu:ia res<ectiv'. Concizia. Aceast' cerin:' se asi/ur' <rin construc:ia %e 9raAe scurte )i 9olosirea ter&enilor %e s<ecialitate. Prin conciAie se 9ace econo&ie %e s<a:iu )i ti&<, &ai ales atunci cBn% unele %ocu&ente tre;uie &ulti<licate >n &ai &ulte e1e&<lare. #recizia. Aceast' con%i:ie se res<ect' <rin utiliAarea unor ter&eni o9iciali, a unit':ilor %e &'sur', a literelor al'turi %e ci9re etc. 4 icialitatea. Aceast' cerin:' <resu<une 9olosirea unor e1<resii <on%erate, <oliticoase, concrete. In cores<on%en:a o9icial' este interAis' uitiliAarea e1<resiilor triviale )i a sinta/&elor care e1<ri&' a&enin:are, violen:', )antaF etc. 9).Te!nica redactrii corespondentei oficiale. Re%actarea scrisorilor cu caracter o9icial se 9ace %e c'tre un 9unc:ionar care tre;uie s' cunoasc' 9oarte ;ine nor&ele, <roce%urile )i le/isla:ia s<eci9ic' institu:iei >n care 9unc:ioneaA'. TeInica re%act'rii cores<on%en:ei o9iciale cu<rin%e o serie %e re/uli <rivin% >ntoc&irea %ocu&entelor. a). a"ezarea )n pagin tre;uie s' 9ie e1<resiv'= >n acest sco< te1tul tre;uie o;li/atoriu %actilo/ra9iat, sau cules <e calculator. Hn <ractic' se >ntBlnesc %ou' 9or&e %e re%actare8 scrierea C(L#$+C >n care toate <ara/ra9ele >nce< <e aceea)i linie vertical' )i scrierea CIN ENTE 5#R-C >n care <ri&ul rBn% al 9iec'rui <ara/ra9 se scrie cu 1 c& >n interior 9a:' %e celelalte rBn%uri. pagina standard utiliAat' >n cores<on%en:a o9icial' este 9or&atul A.4. ?210 && 1 2"P &&@. >n caAul >n care te1tul este scurt )i >nca<e <e o sin/ur' <a/in' se utiliAeaA' 9or&atul -memo-1@AB && 1 106 &&@. utiliAarea plicurilor cu ereastr <rin care se <oate ve%ea a%resa %estinatarului. 5oile se <liaA' <e oriAontal' >n trei )i se intro%uc >n <lic >n a)a 9el >ncBt %estinatarul s' va%' antetul institu:iei e1<e%itoare atunci cBn% %escIi%e scrisoarea. meniunile. Pe <lic tre;uie scrise o;li/atoriu >n <artea %rea<t' nu&ele sau %enu&irea <ersoaneiUinstitu:iei, a%resa acesteia, nu&'rul %e ie)ire al scrisorii )i eventuale <reciA'ri %e ti<ul Ccon9i%en:ialC.

"6

;). 6tructura scrisorilor oficiale. Hn cores<on%en:a o9icial' e1ist' o serie %e ele&ente o;li/atorii, %ar )i ele&ente ocaAionale. Ele&entele o;li/atorii sunt ur&'toarele8 ,ntetul. Acesta cu<rin%e %enu&irea )i a%resa unit':ii e&itente. Atunci cBn% institu:ia este su;or%onat' unei autorit':i <u;lice centrale se &en:ioneaA' )i %enu&irea acesteia. Hn antet se <ot &en:iona nu&'rul <ostului tele9onic, al 9a1ului, e-&ailul, co%ul <o)tal etc. Antetul <oate 9i scris central ?>n <artea %e sus a <a/inii, <e &iFloc@ >n caAul utiliA'rii 9or&atului A.4. sau lateral ?<e latura %in stBn/a a <a/inii@ atunci cBn% se utiliAeaA' 9or&atul A.6. enu&irea institu:iei se scrie cu &aFuscule, iar celelalte &en:iuni cu litere &inuscule. 2umrul "i data )nregistrrii. Aceste ele&ente sunt necesare <entru a <ro;a i%entitatea scrisorii, &o&entul %e la care se nasc %re<turi )i o;li/a:ii <recu& )i <entru clasarea nu&eric'. e re/ul' nu&'rul )i %ata >nre/istr'rii se scriu >n col:ul %in %rea<ta sus al <a/inii. enu&irea lunii este %e <re9erat s' 9ie scris' >n litere. ,dresa destinatarului. Aceasta cu<rin%e ur&'toarele ele&ente8 %enu&irea institu:iei, cu in%icarea %irec:iei sau serviciului c'ruia >i este %estinat'= localitatea cu nu&'rul %e co% <o)tal= stra%a )i nu&'rul= Fu%e:ul sau sectorul %u<' caA. Nu&ele %e <ersoane se %actilo/ra9iaA' inte/ral cu &aFuscule iar titlurile se scriu <rescurtat, <e acela)i rBn% ?<ro9.%r.in/.etc.@ Te+tul scrisorii !crisul tre;uie s' >ncea<' la un interval %e 4 rBn%uri 9a:' %e antet. e re/ul' te1tul se scrie la un interval %e un rBn% )i Fu&'tate, sau la un rBn%, cu interval %u;lu >ntre alineate, <e a&;ele 9e:e al IBrtiei. ac' se 9ace &en:iunea C>n aten:ia %o&nuluiC aceasta se su;liniaA'. -en:iunile %e ti<ul C!ecretC )i C!trict secretC se scriu >n %re<ta sus, %easu<ra a%resei %estinatarului, cu &aFuscule )i se su;liniaA'. 6emnturile. !crisorile o9iciale con:in %e <rinci<iu %ou' se&n'turi8 a con%uc'torului institu:iei )i a 9unc:ionarului care a re%actat te1tul <rece%ate %e %enu&irea 9unc:iei acestuia ?%irector, )e9 serviciu, consilier, ins<ector, etc.@ Ini:ialele celui care a re%actat )i a celui care a %actilo/ra9iat scrisoarea se scriu >n col:ul %in stBn/a Fos, %s<'r:ite <rintr-o linie o;lic' ?e1. APU$#@ 6tampila se a<lic' <e se&n'tura con%uc'torului institu:iei. In caAul %ocu&entelor ti<iAate e1ist' un s<a:iu s<ecial &arcat cu ini:ialele L! ?locul <entru )ta&<il'@ 1nscripii e+terioare. Pe <lic se inscri<:ioneaA' %enu&irea <ersoanei )i Usau a institu:iei c'reia i se a%reseaA' scrisoarea, a%resa co&<let', a %estinatarului, <e verso a%resa e1<e%itorului, nu&'rul scrisorii, &en:iuni s<eciale ?secret@.
"K

B). %uprinsul corespondentei oficiale. !crisorile o9iciale se re%acteaA' con9or& unui <lan care asi/ur' trans&iterea lo/ic' a in9or&a:iilor >n a)a 9el >ncBt s' asi/ure >n:ele/erea lor corect' %e c'tre %estinatar. In acest sco<, o scrisoare cu<rin%e8 1ntroducerea. Aceast' <arte a cores<on%en:ei con:ine o 9or&ul' <rin care institu:ia >l in9or&eaA' <e cores<on%ent asu<ra o;iectului scrisorii ?an/aFare, >n%e<linirea unei o;li/a:ii, >ncIeierea unui contract, etc.@ Oficialitatea* Aceast' cerin:' <resu<une 9olosirea unor e1<resii <on%erate, <oliticoase, concrete. In cores<on%en:a o9icial' este interAis' uitiliAarea e1<resiilor triviale )i a sinta/&elor care e1<ri&' a&enin:are, violen:',)antaF etc. Tratarea subiectului. In <artea a %oua a scrisorii se &otiveaA' >n 9a<t )i >n %re<t o;iectul )i sco<ul luc'rii >n a)a 9el >ncBt s' Fusti9ice solu:ia a%o<tat' )i %eciAia institu:iei >n acest sens. $oncluAia tre;uie s' 9ie clar' >n a)a 9el >ncBt s' evite revenirea cores<on%entului cu alte scrisori <e acela)i su;iect. Enc!eierea. !crisorile o9iciale se >ncIeie cu o 9or&ul' %e <olite:e, care const' >ntr-o &ul:u&ire sau un salut. e re/ul' 9or&ula %e <olite:e 9olosit' la >nce<ut tre;uie re<etat' la 9inal. 0orma de prezentare. Acest ele&ent se re9er' atBt la corectitu%inea /ra&atical' a te1tului, cBt )i la estetica <reAent'rii lui. In caAul %ocu&entelor co&<le1e e1ist' 9or&e s<eci9ice %e <reAentare. %apitolele" >n caAul unor te1te lun/i, >n care sunt e1<use i%ei %i9erite, te1tul tre;uie >&<'r:it >n ca<itole )i su;ca<itole. Aceste au titluri, res<ectiv su;titluri, in%e1ate cu ci9re )i litere. Titlurile )i su;titlurile tre;uie s' e1<ri&e concis o;iectul ca<itolului >n a)a 9el >ncBt s' u)ureAe <arcur/erea te1tului. 5aragrafele . Acestea sunt <'r:i %intr-un articol %es<'r:ite <rin alineat nou. Pri&ul cuvBnt se scrie la 1 c& %re<ta 9a:' %e linia vertical' a te1tului. %itatele. Re<ro%ucerea unor te1te %in alte %ocu&ente se 9ace <rin utiliAarea /Iili&elelor la >nce<utul )i la s9Br)itul te1tului citat. !ursa %e la care a 9ost <reluat citatul se in%ic' <rintr-o not' la su;sol care tre;uie s' cu<rin%' nu&ele autorului, %enu&irea e1act' a lucr'rii, e%itura )i anul a<ari:iei, <a/ina. Nu este reco&an%a;il' utiliAare nu&erelor care 9ac tri&itere la ;i;lio/ra9ie. Trimiterile. Hn caAul unor scrisori o9iciale sunt necesare e1<lica:ii su<li&entare ce <ot 9i %ate <rin note %e su;sol. $aracterulliterelor 9olosite la su;sol tre;uie s' 9ie &ai &ic %ecBt cel %in te1t. # not' >nce<ut' <e o <a/in' tre;uie s' se ter&ine <e aceia)i <a/in' .Tri&eterile se <ot &arca <rin <rescurt'ri %e ti<'ul .. ?<entru veAi@ )i $9. ?<entru con9er@. 6ublinierile. $onstau >n trasarea su; un cuvBnt, sau e1<resie, a unei linii. A;uAul %e su;linieri nu este <er&is >n cores<on%en:a o9icial'.

"P

C& OPERAIUNILE DE SECRETARIAT $). %onsideraii generale< Prin teInica o<era:iunilor %e secretariat se >n:ele/e >n /eneral e9ectuarea ur&'toarelor o<era:iuni8 a@ Pri&irea, >nre/istrarea, <re%area )i e1<e%ierea %ocu&entelor= ;@ $onstituirea arIivei curente <e co&<arti&ente= c@ $onstituirea arIivei /enerale= %@ P'strarea %ocu&entelor= e@ ocu&entarea a%&inistrativ'. #). 2oiunea de document. Prin no:iunea %e E%ocu&entD >n sens strict, se >n:ele/e orice su<ort %e in9or&a:ii8 acte, &anuscrise, I'r:i, 9oto/ra9ii, 9il&e, <lanuri, >nre/istr'ri vi%eo, >nre/istr'ri 9onice, )ta&<ile )i orice alt o;iect <urt'tor %e in9or&a:ii. ocu&entul, >n sens lar/, %e9ine)te un o;iect care cu<rin%e ele&ente ale cunoa)terii, care <oate 9i i%enti9icat, conservat, consultat )i trans&is, 9'r' ca <rin aceste o<era:ii s' 9ie alterate ele&entele co/nitive <e care le con:ine. ocu&entele <ot 9i clasi9icate %u<' criterii %i9erite8 - Dup coninut 6 econo&ice, a%&inistrative, %e stare civil' etc., + Dup .ntinderea e ectelor %uridice6 actele nor&ative, care con:in nor&e /eneral o;li/atorii <entru to:i, sau in%ivi%uale care se re9er' la o sin/ur' <ersoan'. + Dup data emiterii sau a%o<t'rii lor. +Dup al abet, sau li&;'. :). Enregistrarea documentelor. Autorit':ile )i institu:iile a%&inistra:iei <u;lice au o;li/a:ia, sta;ilit' <rin le/e, %e a >nre/istra toate %ocu&entele <ri&ite sau e&ise, ori a%o<tate. Hnre/istrarea %ocu&entelor este o;li/atorie %in ur&'toarele consi%erente8 + ad validitatem" acest lucru >nsea&n' c' un %ocu&ent este consi%erat vali% nu&ai %ac' el a 9ost >nre/istrat, <entru c' >nre/istrare %ove%e)te c' acel %ocu&ent e1ist', ori a e1istat. + ad probationem" acest lucru >nsea&n' c' un %ocu&ent care a 9ost >nre/istrat <oate 9ace <ro;a %re<turilor )i a o;li/a:iilor care se nasc, se &o%i9ic', ori se stin/, ca ur&are a >nre/istr'rii. + ad prioritatem" o%at' >nre/istrat un %ocu&ent %evine o<oAa;il ter:ilor, a%ic' are >ntBietate cel care a %e<us <ri&ul %ocu&entul. ?E1. Inre/istrare unei inventii sau inovatii la #9iciul %e !tat <entru Inventii )i -'rci@. Hnre/istrarea %ocu&entelor tri&ise autorit':ilor <u;lice, sa a actelor e&ise %e acestea se >nre/istreaA' la 7egistratura general" celelalte %ocu&ente <ot 9i >nre/istrate %irect la %e<arta&entele sau %irec:iile la care au 9ost tri&ise. + !ctele de stare civil se >nre/istreaA' tot%eauna )i o;li/atoriu >n re/istre s<eciale. + #etiiile, recla&a:iile, sesiA'rile )i alte ase&enea se >nscriu >n re/istre s<ecial constituite >n acest sco<. Atunci cBn% %atele %e i%enti9icare ale unei <ersoane sunt >nscrise nu&ai <e <lic, acesta se va ana1a scrisorii.

"8

Pe %ocu&entul <ri&it se a<lic' >n col:ul %in %rea<ta sus )ta&<ila %e >nre/istrare cu %enu&irea institu:iei, %ata )i nu&'rul su; care a 9ost >nre/istrat actul. Persoanei care a %e<us actul i se >n&BneaA' o %ova%a' care con:ine acelea)i ele&ente. ocu&ntele se >nscriu >n Re/istrul %e intrare-ie)ire, >n or%i;ne cronolo/ic', >nce<Bn% cu nu&'rul unu %in 1 ianuarie )i ter&inBn% cu 01 %ece&;rie %in acela)i an calen%aristic. Hn re/istru se co&<leteaA' toate ru;ricile )i coloanele. Pe co<erta 9iec'rui re/istru se trece %enu&irea institu:iei, nu&'rul volu&ului, nu&erele e1tre&e %e >nre/istrare ?%e la 1 ^la n@ )i %atele calen%aristice. 9). 5redarea documentelor. Pre%area %ocu&entelor la co&<arti&entele %in structura unei autorit':i <u;lice se 9ace <a ;aAa unei condici de eviden, >n care se &en:ioneaA' nu&'rul actului, %ata )i se&n'tura %e <ri&ire. Hn con%ici nu sunt <er&ise )ters'turi sau ra%ieri= %atele se <ot corecta >ns' <rintr-o linie oriAontal' <este ceea ce s-a /re)it )i e9ectuarea unei noi >nscrieri. ac' se i&<une aviAul &ai &ultor co&<arti&ente <e acela)i act, acesta se tri&ite la 9iecare co&<arti&ent <rin con%ica %e evi%en:'. ac' <entru aceea)i <ro;le&' se <ri&esc &ai &ulte acte <rovenin% %e la aceea)i <ersoan', reAolvarea se <oate 9ace <e oricare %in ele, cu con%i:ia %e a 9ace &en:iune <e celalate c' <ro;le&a s-a solu:ionat la nu&'rul ?1@. Actele <ier%ute <ot 9i reconstituite )i vor 9i certi9icate %e secretarul consiliului local ori Fu%e:ean )i va avea acela)i nu&'r %e >nre/istrare ca actul <ier%ut. ;). 5ublicitatea documentelor. ocu&entele reAolvate se <re%au la re/istratur' s<re a 9i co&unicate <ersoanelor 9iAice )i Furi%ice interesate. - >n caAul actelor normative, este o;li/atorie <u;licarea lor >n -onitorul #9icial al Ro&Bniei ?cele %e interes na:ional@ sau >n (uletinul o9icial ?>n caAul celor %e interes local@. ->n caAul actelor cu caracter individual co&unicarea se 9ace <rin <o)t' sau %irect <eti:ionrului su; se&n'tur' %e <ri&ire. # co<ie %e <e actul e1<e%iat se >na<oiaA', cu nu&'rul %e ie)ire, c'tre co&<arti&entului care a avut co&<eten:a solu:ion'rii. B4& %onstituirea ar!ivei curente. 5iecare co&<arti&ent ?%irectie, serviciu, ;irou@ are o;li/a:ia >n %o&eniul s'u %e activitate s' >)i constituie arIiva <ro<rie <e ;aAa a %ou' instru&ente %e lucru8 A, 'ndicatorul termenelor de pstrare sta;ile)te >n &o% unitar ter&enele %e <'strare <entru toate /ru<ele %e %ocu&ente a%&inistrative, <recu& )i a &aterialelor <reconstituite8 re/isatre, con%ici, cartoteci etc. Gru<ele %e %ocu&ente sunt >nscrise >n no&enclator <e ca<itole ?>n 9unc:ie %e activitatea s<eci9ic'@ <e su;ca<itole )i su;%iviAiuni. Hn %re<tul 9iec'rei /ru<e se s<eci9ic' ter&enul %e <'strare cu ci9re ara;e, care re<reAint' nu&'rul anilor %e <'strare. Pentru autorit':ile <u;lice )i serviciile %in su;or%ine care %es9')oar' acela)i ti< %e activitate se >ntoc&e)te un sin/ur in%icator %e ter&ene. Hn celelalte caAuri se >ntoc&esc in%icatoare %i9erite. F- ?omenclatorul dosarelor. Acest no&enclator cu<rin%e, <e co&<arti&ente, toate cate/oriile %e %ocu&ente care tre;uie <'strate con9or& in%icatorului ter&enelor. - <ri&a ru;ric' &en:ioneaA' %enu&irea %irec:iei= - a %oua ru;ric' &en:ioneaA' co&<arti&entele %in ca%rul %irec:iei=

""

- a treia ru;ric' are &en:ionate cu ci9re ara;e %enu&irea= %ocu&entelor )i con:inutul <e scurt8 e1. autoriAa:ii= ;ilan:uri= ca%astre= %ona:ii etc.= - >n ru;rica a <atra este <rev'Aut ter&enul %e <'strare= - ru;rica a cincea este %estinat' o;serva:iilor. D. 5erfectarea dosarelor. u<' solu:ionarea %osarelor acestea sunt per ectate, ceea ce >nsea&n' nu&erotarea 9ilelor, coaserea %osarelor, certi9icare %atelor )i &en:ionarea nu&'rului %e 9ile <e care le con:ine. osarele nu tre;uie s' con:in' &ai &ult %e 000 9ile. Pe <ri&a co<ert' se >nscrie %enu&irea institu:iei, a %irec:iei, in%icativul con9or& no&enclatorului, nu&'rul %e 9ile, nu&'rul volu&ului )i ter&enul %e <'strare. La s9Br)itul 9iec'rui an celen%aristic se 9ace inventarierea %osarelor. Acestea se <re%au la arIiva /eneral' <e ;aA' %e inventar. !coaterea %ocu&entelor %in evi%en:a arIivei se 9ace >n caAurile >n care8 Au 9ost selec:ionate= Au 9ost %istruse= !-a constatat li<sa lor %in arIiv'= Au 9ost <re%arte la alt' arIiv'. /). 6elecionarea. !elec:ionare %e9ine)te <roce%ura %e ale/era a %ocu&entelor care tre;uie <'strate %in totalitate %ocu&entelor arIivate. Prin selec:ionare se au >n ve%ere %ocu&entele cu ter&en %e <'strare <er&anent', care tre;uie <re%ate ArIivelor !tatului, <recu& )i eli&inarea %ocu&entelor care nu &ai <reAint' i&<ortan:' %u<' ce a e1<irat ter&enul %e <'strare. !elec:ionarea se 9ace %e c'tre o comisie de selecionare nu&it' %e autoritatea a%&inistra:iei <u;lice la care se constituie arIiva. ocu&entele secrete de stat se inventariaA', se selec:ioneaA' )i se <re%au >n con9or&itate cu le/ea s<ecial' <rivin% %ocu&entele clasi9icate. !i/iliile )i )ta&<ilele se iau >n evi%en:' >ntr-un re/istru se<arat, >n care se a<lic' )i a&<renta lor >n tu). .). 5strarea documentelor. Autorit':ile )i institu:iile <u;lice care constituie arIiv' au o;li/a:ia %e a asi/ura s<a:ii core<unA'tore <entru <'strarea %ocu&entelor >n con%i:ii o<ti&e. La >&<linirea ter&enului %e <'strare autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice tre;uie s' <re%ea %ocu&entele la ArIivele Na:ionale. $G). Documentarea administrativ. $once<tul %e %ocu&entare a%&inistrativ' se re9er' la <osi;ilitate %e a stu%ia %ocu&entele a9late >n <osesia a%&inistra:iei <u;lice, 9ie %in arIiva curent', 9ie %in arIiva /eneral'. !co<ul %ocu&ent'rii a%&inistrative este cunoa)terea actelor )i 9a<tele anterioare <entru ela;orarea unei %eciAii ulterioare. ocu&entarea a%&inistrativ' are o tri<l' se&ni9ica:ie8 - ca volu& %e %ocu&ente e1istent la un &o&ent %at >n a%&inistra:ia <u;lic'= - ca ac:iune %e in9or&are, %e stu%iu, a %ocu&entelor= - ca %isci<lin' a )tiin:ei a%&inistra:iei. E&iterea unui act nor&ativ <resu<une cunoa)tere celorlalte acte %in %o&eniul res<ectiv <entru a se eli&ina <aralelis&ele, contra%ic:iile, con9uAiile8 cunoa)terea celorlalte acte a%&inistrive se 9ace <rin %ocu&entare. IAvoarele %ocu&ent'ri <ot 9i8 + primare, sau alt9el s<us, %ocu&entele ca atare, ori/inale, )i + secundare, sau alt9el s<us, surse <entru a %esco<eri iAvoarele <ri&are.

100

$$) %ondiiile documentrii. %ocu&entarea tre;uie s' 9ie complet. - aceasta >nsea&n' c' %ocu&entare tre;uie s' cu<rin%' analiAa tuturor %ocu&entelor relevante <entru sco<ul ur&'rit8 %ac' se ur&'re)te a%o<tarea unei %eciAii cu <rivire la un anu&it %o&eniu, se vor stu%ia actele nor&ative, %eciAiile anterioare, sau alte %ocu&ente, e1clusiv %in acel %o&eniu. %ocu&entarea tre;uie s' 9ie raional - aceast' con%i:ie se re9er' la 9a<tul c' <ersoana care 9ace %ocu&entarea tre;uie s' ai;' >n ve%ere toate %ocu&entele le/ale, vali%e, utile )i s' eli&ine %ocu&entele nele/ale, con9uAe, inutile, etc. %ocu&entarea tre;uie s' 9ie sistematic., aceast' con%i:ie se re9er' la or/aniAarea <rocesului %e %ocu&entare <otrivit unui siste& )tiin:i9ic %e re/uli, nor&e )i ter&ene. $#). Etapele documentrii< - I%enti9icarea iAvoarelor )i selec:ionarea lor= - $onservarea %ocu&entelor <rin teInici )i &eto%e %e <'strare= - UtiliAarea %ocu&entelor ?stu%iu, analiA'@= - i9uAarea reAultatelor ?constat'ri )i <ro<uneri %e <er9ec:ionare a unui %o&eniu %e activitate al a%&inistratiei@.

TE6TE 6 9laborai soluii pentru per ecionarea metodelor de control intern" #ropunei orme de simpli icare a corespondenei o iciale" Care sunt punctele orte i punctele slabe ale operaiunilor te(nico+materiale ale administraiei.

101

CAP& II& INTERCOMUNICAREA CU CET@ENII

$#N7INUT8 $o&<onentele <rocesului %e co&unicare= Eta<ele co&unc'rii= Interco&unicarea cu societatea= Rece<:ionarea &esaFelor %e la cet':eni= !ensurile co&unc'rii=

a). 2oiunea de comunicare Prin o;iectivele, sco<urile )i atri;u:iile lor, autorit':ile <u;lice, tre;uie s' se co&unice, >n %u;lu sens, atBt cu celelalte institu:ii ale statului, cBt )i cu societatea civil', sau, &ai e1act, cu cet':enii care sunt ;ene9iciarii serviciilor a%&inistrative. Prin co&unicare se >n:ele/e trans9erul %e in9or&a:ii %e la a%&inistra:ia <u;lic' ?sursa@ la cet':ean ?rece<torul@, care <oate 9i a;or%at ca <ersoan' 9iAic', colectivitate sau structur' social' cu sau 9'r' <ersonalitate Furi%ic'. In9or&a:iile %e interes /eneral se trans&it societ':ii civile cu aFutorul unor &iFloace teInice, %e ti<ul <resei scrise sau au%ioviAuale, atunci cBn% le/ea o;li/' a%&inistra:ia s' <u;lice actele cu caracter nor&ativ, <entru a <utea 9i cunoscute %e c'tre to:i locuitorii %intr-o unitate a%&inistrativ teritorial'. Atunci cBn% actele a%&inistrative au caracter in%ivi%ual, ele se co&unic' >n scris sau %irect <rin viu /rai nu&ai <ersoanei 9iAice sau Furi%ice interesate. Toate &iFloacele %e trans&itere, <relucrare, %eco%i9icare )i rece<tare a in9or&a:iilor 9or&eaA' un ansa&;lu %e instru&ente care u)ureaA' <rocesul %e co&unicare. $a &iFloace teInice se 9olosesc8 tele9onul, 9a1ul, telei&<ri&atorul, ra%ioul, televiAiunea, <resa scris', %ocu&entele, ceea ce i&<une s' co&<let'& %e9ini:ia %at' &ai sus co&unic'rii. -ateria <ri&' a <rocesului %e co&unicare este in ormaia. Pentru &ana/e&entul a%&inistra:iei <u;lice, in9or&a:ia este o resurs' ce <oate 9i 9olosit', cu&<'rat', stocat', <relucrat', vBn%ut', %eAvoltat' )i controlat'. $a surs' <ri&or%ial', in9or&a:ia este 9olosit' <entru controlul resurselor 9iAice8 naturale, 9inanciare, ener/etice, u&ane. u<' %o&eniul %e activitate %in care <rovin )i %u<' con:inutul lor, in9or&a:iile se <ot clasi9ica >n8 econo&ice, sociale, <ro9esionale, culturale, e%ucative, %e %ivertis&ent, Furi%ice, &ilitare etc. Autorit':ile, institu:iile )i serviciile a%&inistra:iei <u;lice 9olosesc toate aceste cate/orii %e in9or&a:ii, <on%ere cea &ai lar/' avBn%-o cele %in %o&eniul social, econo&ic, Furi%ic, sanitar, cultural, <ro9esional )i e%ucativ, ecolo/ic. $eea ce tre;uie re:inut cu <rivire la 9eno&enul co&unic'rii este c' in9or&a:iile, trans&ise <rin &iFloace &o%erne %e co&unicare, au e9ecte <siIolo/ice %eose;it %e i&<ortante8 ele au ca<acitatea %e a soli%ariAa, %e a sensi;iliAa sau cIiar %e a <rovoca st'ri %e criA' ori %e %esta;iliAare a ecIili;rului <olitic )i social. $ercet'rile recente e9ectuate %e s<eciali)ti asu<ra e1<loAiei in9or&a:ionale actuale au ar'tat c' "6_ %in <erioa%a activ' a unui in%ivi% este ocu<at' cu o 9or&' sau alta %e co&unicare8 vor;it, scris, citit, ascultat, viAionat etc.

102

b). %omponentele procesului de comunicare #rice <roces %e co&unicare are >n &o% o;li/atoriu ur&'toarele ele&ente co&<onente8 ` sursa, care >n caAul nostru este o structur' a a%&inistra:iei8 autoritate, institu:ie, serviciu sau a/ent <u;lic care trans&ite &esaFul= ` instrumentul de transmitere <rin care circul' )i se trans&ite &esaFul= %e re/ul', >n a%&inistra:ia <u;lic', acest instru&ent este o <u;lica:ie o9icial', %eoarece acte a%&inistrative cu caracter nor&ativ tre;uie, >n &o% o;li/atoriu, <u;licate <entru a <ro%uce e9ecte Furi%ice= ` receptorul este colectivitatea u&an' care rece<:ioneaA' &esaFul= aceast' colectivitate <oate 9i or/aniAat' >n %i9erite 9or&e <olitice, <ro9esionale ori >n structuri econo&ice, culturale, etnice, reli/ioase sau %e alt' natur'= ` mesa%ul propriu+zis sau, alt9el s<us, con:inutul in9or&a:iilor trans&ise %e c'tre a%&inistra:ie s<re societatea civil'8 <rin &esaF se >n:ele/e ce se <re%', ce se trans&ite, sau se co&unic'8 vor;e, te1t scris, sunete, i&a/ini su; 9or&' %e )tiri, ve)ti, co&unicate, %ocu&ente, scrisori etc. -esaFul a%&inistra:iei <u;lice, care este e&is, trans&is )i rece<:ionat, are >n co&<onen:a sa ur&'toarele ele&ente8 + obiectul mesa%ului, care %e9ine)te situa:ia sau eveni&entul la care se re9er' co&unicatul= + conceptul mesa%ului, <e care >l are a%&inistra:ia sau colectivitatea u&an' asu<ra acestui o;iect, situa:ii, eveni&ente etc. Prin conce<t se >n:ele/e 9or&a lo/ic', re<reAentBn% cea &ai >nalt' trea<t' %e a;stractiAare, susce<ti;il' %e a <er&ite <er9ec:ionarea <rin ri%icarea <ro/resiv' a /Bn%irii %e la si&<lu la co&<le1, <rin o/lin%irea %in ce >n ce &ai e1act' a realit':ii o;iective >n continu' trans9or&are= - ansa&;lul %e simboluri 9olosite <entru a trans&ite conce<tul= + cunotinele, opiniile i atitudinile care in9luen:eaA' &o%ul %e a conce<e al institu:iei care trans&ite &esaFul. atorit' acestor ele&ente, este <osi;il' co%i9icarea oric'rui &esaF. e e1e&<lu, %ac' o surs' trans&ite in9or&a:ii re9eritoare la o structur' or/aniAatoric', %es<re care sunte& in9or&a:i c' re<reAint' o colectivitate u&an' constituit' <e ;aAa unor nor&e le/ale, care are ca o;iect o activitate econo&ic' )i care are ca sco< 9urniAarea unui <ro%us sau serviciu %e interes /eneral, <ute& >n:ele/e se&ni9ica:ia in9or&a:iei, &esaFul s'u, a%ic' 9a<tul c' este vor;a %es<re un serviciu <u;lic. Aceast' %e9ini:ie a serviciului <u;lic e cunoscut' %e surs' care >)i 9olose)te e1<erien:a )i cuno)tin:ele teoretice )i <ractice <entru a trans<une conce<tul %e Gserviciu <u;licC >n si&;oluri8 %e <il%', roile .naripate <entru serviciul <u;lic %e trans<ort %e c'l'tori <e calea 9erat'= un ulger <entru 9urniAorul %e ener/ie electric'= pictura de ap <entru serviciul <u;lic res<ectiv etc. Totalitatea in9or&a:iilor trans&ise <rin cuvinte, i&a/ini, sunete sau si&;oluri va 9i rece<:ionat' %e in%ivi%, sau %e colectivitate, ca un &esaF unic. Procesul %e co&unicare >)i atin/e, a)a%ar, sco<ul %ac' cet':enii >n:ele/ un con:inut i%entic cu cel la care s-a re9erit a%&inistra:ia <u;lic' >n &o&entul trans&iterii &esaFului.

100

c)) Etapele comunicrii Eta<ele <rocesului %e co&unicare a &esaFelor sunt, %e re/ul', ur&'toarele8 - co%i9icarea &esaFului %e c'tre autorit':ile, institu:iile sau serviciile <u;lice= - trans&iterea &esaFului co%i9icat <rin &iFloacele %e co&unicare o;li/atoriu <rev'Aute %e le/e= - <ri&irea &esaFului %e c'tre in%ivi% sau colectivitate= - %eco%i9icarea &esaFului %e c'tre cet':eni. Hn caAul autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice, &iFlocul o9icial %e co&unicare este li&;aFul vor;it )i scris. Li&;aFul vor;it are &ai &ulte )anse %e a-)i atin/e sco<ul, >ntrucBt <oate 9i sus:inut )i %e /estic'. Li&;aFul scris r'&Bne 9or&a esen:ial' >n trans&iterea in9or&a:iilor, atBt >n <rocesul %e co&unicare cu structurile <u;lice su;or%onate, cBt )i cu cet':enii. 5or&a scris' a actelor a%&inistrative, <rin inter&e%iul c'rora se trans&ite concret voin:a a%&inistra:iei, este cerut' ad validitatem ?a%ic' <entru e1isten:a vala;il' a actului@, cBt )i ad probationem ?a%ic' <entru a <utea 9ace %ova%a %re<turilor )i o;li/a:iilor care se nasc, se &o%i9ic' sau <rin e1ecutarea actului@. d).3olul funcionarilor publici )n comunicare Hn <rocesul %e co&unicare ac:ioneaA' o serie %e 9actori care in9luen:eaA' 9ie <oAitiv, 9ie ne/ativ &esaFul trans&is. In le/'tur' cu interven:ia acestor 9actori >n <rocesul %e co&unicare, 9unc:ionarii <u;lici tre;uie s' res<ecte o serie %e con%i:ii <entru a <utea asi/ura claritatea &esaFului8 - >n <ri&ul rBn%, institu:iile )i 9unc:ionarii <u;lici tre;uie s' <ose%e un <orto9oliu ;o/at %e si&;oluri, a%ic' s' ai;' un voca;ular %in care s' <oat' selecta cuvintele cele &ai a%ecvate= - >n al %oilea rBn%, ei tre;uie s' cunoasc' e1act se&ni9ica:ia )i nuan:ele 9iec'rui ter&en <e care vor s'-1 9oloseasc' <entru a <ro%uce o anu&it' atitu%ine ?%e a%eAiune sau %e res<in/ere@ sau o anu&it' ac:iune= - >n al treilea rBn%, ei tre;uie s' ai;' i%ei clare %es<re &esaFul <e care vor s'-1 tri&it'= - >n s9Br)it, ei tre;uie s' ai;' o i&a/ine clar' a voca;ularului celui care se a%reseaA', >ntrucBt tre;uie s'-)i alea/' )i s'-)i &o%eleAe li&;aFul <entru a 9i cBt &ai ;ine >n:eles %e cet':eni ?avBn% >n ve%ere c' ace)tia au un anu&it nivel %e cultur'@ !iste&ul %e si&;oliAare, li&;aFul )i e1<erien:a, atBt ale a%&inistra:iei <u;lice, cBt )i ale cet':enilor, au o in9luen:' %eose;it' asu<ra &o%ului >n care aFut' la 9olosirea conce<telor )i %eci la orientarea unei <ersoane >n &e%iul >n care se a9l', la interac:iunea in%iviAilor cu autorit':ile <u;lice )i institu:iile su;or%onate. ac' se %' un sens %i9erit unui cuvBnt ?%ecBt sensul lui o;i)nuit@, atunci a<are <ericolul ;loc'rii sau %istorsion'rii co&unic'rii. In literatura %e s<ecialitate sunt in%icate %i9erite &o%ele %e stu%iu <entru o analiA' a <rocesului %e co&unicare. Nu tre;uie uitat &o%elul <ro<us %e *. . LasOell re9eritor la 9or&ele %e interac:iune >n <rocesul %e co&unicare, ceea ce >nsea&n' c' analiAa acestui <roces tre;uie s' r's<un%' la >ntre;'rile8

104

cine trans&ite &esaFul, ce se trans&ite <rin acel &esaFul, cum se trans&ite )i cu ce e ecte socialeS

e) 1ntercomunicarea cu cetenii. Procesul %e co&unicare i&<lic', %in <artea a%&inistra:iei <u;lice, co%i9icarea &esaFului, iar %in <artea cet':eanului, %eco%i9icarea &esaFului. >n 9unc:ie %e co%urile utiliAate, %e si&;olurile 9olosite, %e li&;aFul utiliAat %e a%&inistra:ie )i %e &o%ul >n care acesta este >n:eles %e cet':eni, <ute& avea ur&'toarele st'ri %e interac:iune >ntre a%&inistra:ie )i <u;licul rece<tor8 ` a%&inistra:ia <u;lic' )i cet':enii au &aForitatea si&;olurilor co&une, a%ic' 9olosesc acela)i li&;aF )i %eci cea &ai &are <arte a &esaFului este >n:eleas' %e c'tre cet':eni= >n acest caA, co&unicarea este 9acil' )i util', e1istBn% <re&isele ca &esaFul s' ai;' e9ectele %orite= ` a%&inistra:ia <u;lic' )i cet':enii au un nu&'r re%us %e si&;oluri co&une )i, >n consecin:', cet':enii >n:ele/ nu&ai o <arte %in &esaFul trans&is, ceea ce 9ace ca <rocesul %e co&unicare s' 9ie %i9icil= ` a%&inistra:ia <u;lic' )i cet':enii nu au un li&;aF co&un )i %eci co&unicarea nu <oate avea loc. >n acest caA, a%&inistra:ia va tre;ui s' /'seasc' alt &iFloc %e co&unicare %ac' %ore)te s' co&unice, >n &'sura >n care aceast' situa:ie in%ic' e1isten:a unui <oten:ial %e in9or&a:ii trans&isi;ile= ` s9era %e si&;oluri <e care o 9olose)te societatea civil' este &ult &ai ;o/at' %ecBt cea utiliAat' %e a%&inistra:ia <u;lic' )i, ca atare, /ra%ul %e >n:ele/ere al a%&inistra:iei este inco&<let. Acest ti< %e rela:ie se >ntBlne)te, %e re/ul', >ntre 9unc:ionarii <u;lici inco&<eten:i )i cei care se a%reseaA' acestora= %e ase&enea, >n caAul >n care cet':enii retrans&it r's<unsul lor, a<are o %i9icultatea %in <artea a%&inistra:iei %e a >n:ele/e acest r's<uns. Hn rela:iile %e co&unicare %intre autorit':ile, institu:iile )i serviciile <u;lice, )i cet':eni, tre;uie luate >n consi%erare anu&ite 9eno&ene sociale s<eci9ice8 - >n <ri&ul rBn%, tre;uie acce<tat 9a<tul c' e1ist' o;i)nuin:a, a%ic' un &o% cunoscut al a%&inistra:iei <u;lice %e a 9olosi si&;olurile >n rela:iile cu cet':enii, <entru a <er&ite co&unicarea= cu alte cuvinte, cet':enii sunt 9ie in9or&a:i, 9ie 9a&iliariAa:i cu ter&enii, e1<resiile )i e1<ri&area 9unc:ionarilor <u;lici cu care intr', %e re/ul', >n contact= - >n al %oilea rBn%, tre;uie avut' >n ve%ere &o%alitatea %e r's<uns a 9unc:ionarului= atunci cBn% a%&inistra:ia trans&ite un &esaF cet':enilor, ace)tia reac:ioneaA' >ntr-un anu&it 9el 9a:' %e acest &esaF= a%&inistra:ia <u;lic' va tre;ui s' cunoasc' reac:ia cet':enilor la &esaF )i s'-)i &o%i9ice li&;aFul >n 9unc:ie %e aceast' reac:ie. In9or&a:ia %e r's<uns %in <artea a%&inistra:iei <u;lice <oate 9i %e9init' ca orice in9or&a:ie care, >n co&<ara:ie cu nor&ele sta;ilite <rin le/i, Iot'rBri, instruc:iuni, re/ula&ente, or%ine )i %is<oAi:ii, este trans&is' >n circuitul social >n sco<ul re/l'rii unor acte )i 9a<te a%&inistrative. Hn interac:iunea %intre autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice )i cet':eni 9iecare &esaF tre;uie s' :in' sea&a %e r's<unsul cet':eanului. Este %e >n:eles, a)a%ar, c' una %intre con%i:iile %e ;aA', <e care tre;uie s' le >n%e<lineasc' a%&inistra:ia <u;lic', este aceea %e a )ti s'

106

asculte. e)i acest lucru <are 9oarte si&<lu, el nu se realiAeaA' >n <ractic', 9a<t care con%uce la o co&unicare /reoaie )i inco&<let'. $a ur&are, <rintre o;li/a:iile a%&inistra:iei <u;lice, res<ectiv ale 9unc:ionarilor <u;lici, tre;uie incluse )i cele re9eritoare la G%esci9rareaC &esaFelor, <otrivit unor re/uli, cu& sunt8 res<ectarea %re<tului cet':eanului la e1<ri&area o<iniei= crearea unui &e%iu <ro<ice co&unic'rii= cali9icarea 9unc:ionarilor <u;lici <entru rela:iile cu <u;licul= e9ortul %e a >n:ele/e con:inutul co&unic'rii ?&esaFul@= e1<unerea <unctului %e ve%ere al a%&inistra:iei la s9Br)itul convor;irii. Aceste re/uli ar tre;ui a<licate atBt >n caAul au%ien:elor acor%ate %e 9unc:ionarii <u;lici care e1ercit' 9unc:ii %e con%ucere, cBt )i >n caAul serviciilor <u;lice care lucreaA' %irect cu <u;licul. f) %omportamentul ca form de comunicare. Re/ulile <reAentate &ai >nainte tre;uie s' 9ie co&<letate )i sus:inute %e un co&<orta&ent a%ecvat al 9iec'rui 9unc:ionar <u;lic in%i9erent %e 9unc:ia <e care o e1ercit'. $erin:ele <rinci<ale ale acestui co&<orta&ent sunt ur&'toarele8 - s' se )tie care sunt atri;u:iile care a9ecteaA' interesele /enerale ale cet':enilor %in colectivitatea >n care 9unc:ioneaA'= - s' &ani9este solicitu%ine 9a:' %e cerin:ele cet':enilor= s' nu <rovoace )i s' nu >ntre:in' %iscu:ii inutile, >n a9ara su;iectului a;or%at %e <eti:ionar= - s' 9ie ca<a;il s' /'seasc' solu:iile corecte la <ro;le&ele <u;licului= s' co&unice clar )i concis solu:iile %ate la <ro;le&ele care <rivesc co&unitatea )i la cele ale 9iec'rui cet':ean= - s' 9inaliAeAe solu:ia ?activitatea@ <e care a sta;ilit-o >&<reun' cu cet':enii= s' in9or&eAe cet':enii cu <rivire la activitatea a%&inistra:iei <u;lice= - s' 9ie rece<tiv la <ro<unerile sau cererile cet':enilor, re9eritoare la activitatea institu:iei ori serviciului <u;lic recla&at. g) 3eceptarea mesa'elor de la ceteni. #rice <ersoan' 9iAic', cet':ean al statului, locuitor al unei co&une, al unui ora), atunci cBn% solicit' un <ro%us sau serviciu universal, >nse&n' c' are %re<tul la satis9acerea unei nevoi sau a unui interes le/at %e e1isten:a sa. Le/'tura <e care cet':eanul o sta;ile)te cu <ri&'ria ?care re<reAint' autoritatea <u;lic' local' cu activitate <er&anent' )i care tre;uie s' solu:ioneAe <ro;le&ele curente ale colectivit':ii locale >n care 9unc:ioneaA'@ i&<lic' reAolvarea <ro;le&ei sau a <ro;le&elor sale. $et':eanul co&unic' cu a%&inistra:ia >n &o% %irect, <rin viu /rai, <rin cereri, &e&orii, au%ien:e, recla&a:ii, in9or&'ri, <ro<uneri, reco&an%'ri sau alte %ocu&ente scrise. Prin acestea, se solicit' solu:ionarea unor <ro;le&e <rivin% eli;erarea %i9eritelor autoriAa:ii, a<ro;'ri, aFutoare sociale, restituirea unor i&o;ile, locuin:ele, asisten:' social', asisten:' sanitar', /os<o%'rirea localit':ii, salu;riAare, asi/urarea con%i:iilor %e locuit ?ali&entarea cu a<', c'l%ur', canaliAare, lu&in'@, realiAarea unor lucr'ri e%ilitare, /os<o%'re)ti, a%&inistrarea <ie:elor, co&er:ul )i a<roviAionarea cu ali&ente sau ;unuri %e lar/ consu&, stin/erea unor st'ri con9lictuale >ntre vecini, <ro;le&e %e ca%astru, re/istru a/ricol, acte %e stare civil' )i altele. La toate aceste solicit'ri, autoritatea, institu:ia, serviciul sau a/entul <u;lic tre;uie s' r's<un%', <rin a<aratul %e care %is<une, 9or&at %in 9unc:ionarii <u;lici care e1ercit' 9unc:ii %e con%ucere sau %e e1ecu:ie, >n te&eiul re/le&ent'rilor le/ale.

10K

Procesul %e co&unicare >ntre o autoritate a a%&inistra:iei <u;lice ?sau institu:ie su;or%onat'@ )i cet':eni <oate 9i <ertur;at %e ;irocra:ie, inco&<eten:' <ro9esional', li<sa %e r's<un%ere, li<sa %e ini:iativ' )i %e curaF, necunoa)terea le/ilor )i a actelor nor&ative, %e su<er9icialitate )i %e necunoa)terea atri;u:iilor %e c'tre 9unc:ionari <u;lici. ! ) 6ensurile procesului de comunicare Autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice co&unic' <e vertical cu &inisterele %e resort )i cu Guvernul, <recu& )i cu institu:ii centrale ale a%&inistra:iei <u;lice, unit':i econo&ice, culturale, e%ucative, sanitare, %e interes na:ional. e la Guvern c'tre serviciile <u;lice %esconcentrate >n teritoriu se trans&it le/i, Iot'rBri %e /uvern, instruc:iuni, re/ula&ente, %is<oAi:ii, solicit'ri <entru %i9erite situa:ii statistice, in9or&'ri, ra<oarte, %'ri %e sea&' etc. e la serviciile <u;lice %esconcentrate s<re Guvern se co&unic' in9or&'ri, ra<oarte, %'ri %e sea&', situa:ii statistice, analiAe %i9erite, scrisori, acte 9inanciar-conta;ile, ;ilan:uri etc. #e orizontal, serviciile <u;lice %esconcentrate >n teritoriu co&unic' cu consiliile Fu%e:ene, &unici<ale, or')ene)ti )i co&unale, cu celelalte institu:ii ale a%&inistra:iei <u;lice su;or%onate consiliilor locale, cu alte servicii <u;lice, <recu& )i cu cet':enii. -esaFele care se trans&it >n acest <roces %e co&unicare con:in %i9erite %ocu&ente %e interes local, nu&ite >n li&;aFul co&un G coresponden -. La nivelul &unici<iilor, ora)elor )i co&unelor, sensurile %e co&unicare sunt ur&'toarele8 ` %e la autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice locale c'tre cet':eni se co&unic' Iot'rBri ale consiliilor Fu%e:ene )i locale, or%ine ale <re9ec:ilor, %is<oAi:ii ale <ri&arilor, %eciAii ale con%uc'torilor %e institu:ii= autoriAa:ii, aviAe acor%uri= ` %e la cet':eni c'tre autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice locale se co&unic' cereri, <eti:ii, <lBn/eri )i recla&a:ii cu <rivire la reAolvarea unor <ro;le&e %e interes <ersonal re9eritoare la /os<o%'rirea co&unal', asisten:a social', locuin:e, locuri %e &unc', <ro;le&e ale 9on%ului 9unciar etc. ` %e la serviciile <u;lice locale c'tre unit':ile econo&ice, sociale, culturale, sanitare, e%ucative )i celelalte, se co&unic' r's<unsuri la solicit'rile, solu:ii la <ro;le&ele 9or&ulate %e acestea, cola;or'ri, ac:iuni co&une etc. ` %e la institu:iile )i serviciile <u;lice sociale, culturale, sanitare, e%ucative, se co&unic' c'tre consiliile locale %i9erite solicit'ri, in9or&'ri, ra<oarte, %'ri %e sea&', reAultatele unor stu%ii )i analiAe, situa:ii statistice, cola;or'ri sau asocierea la %iverse activit':i.

10P

Sc/e" lo*ic co"unicrii ctelor d"inistr ti)e pe )ertic l

Le*end+ 1.- #r%onan:e= 2 - Iot'rBri ale /uvernului= 0 - instruc:iuni= 4 - re/ula&ente= 6 - %is<oAi:ii= K \ situa:ii statistice solicitate= P - in9or&'ri= 8 - alte acte o9iciale= " - in9or&'ri= 10 - ra<oarte= 11 - %'ri %e sea&'= 12 - situa:ii stat istice= 10 \ analiAe= 14 - scrisori= 16 - acte 9inanciare sau conta;ile= 1K - ;ilan:uri.

T9ST96 Ce sunt distorsiunile procesului de comunicare i cum pot i eleiminate" 9laborai soluii pentru per ecionarea comunicrii cu mediul" >sii orme i metode noi de recepie a mesa%elor primite de la ceteni.

108

CAP& III& ;UNCIA CONSILIERULUI ALES&

$#N7INUT8 5unc:ia <u;lic' a consilierului ales= R's<un%erea consilierilor locali re<tul la in9or&are=.

2& ;unc$i public

consilierului din d"inistr $i loc l&

a) Teoria funcionarului public. Hn activitatea a%&inistra:iei s-a conturat %eFa o conce<:ie <otrivit c'reia consilierul este o s<ecie a 9unc:ionarului <u;lic. $Iiar le/ea a%&inistra:iei <u;lice locale 9ace re9erire la consilieri ca la 9unc:ionar' <u;lici atunci c>n% sti<uleaA' c' ,,-e&;r' consiliilor locale se ;ucur' %e <rotec:ia acor%at' %e le/e <entru 9unc:ionarii <u;liciC Aceast' viAiune si&<list' asu<ra rolului )i 9unctiei consilierului ales <leac' %e la i%eea c' acesta se su;or%oneaA' autorit':' a%&inistra:iei <u;lice %in care 9ace <arte. esi/ur c' in%e<linirea &an%atului %e consilier <resu<une atBt e1ercitarea %re<turilor, cit )i e1ecutarea o;li/a:iilor %erivate %in &an%at, %ar nici%ecu& un ra<ort %e su;or%onare. -ai &ult %ecit atit, aceast' teA' nu 9ace %ec>t s' continue teoria %e totalitarist' <otrivit c'reia %in cate/oria 9unc:ionarilor <u;lici 9ac <arte )i <ersoanele alese. Hn 9a<t, 9unc:ionarii sunt persoane numite >n 9unc:ie %e c'tre o autoritate ierarIic su<erioar' 9a:' %e care se a9l' >ntr-un ra<ort %e su;or%onare. $onsi%erin% >n &o% eronat c' toate <ersoanele care <artici<' la &ana/e&entul interesului <u;lic sunt 9unc:ionari ai autorit':' a%&inistrative, se elu%eaA' %e 9a<t %i&ensiunea <olitic' a consilierului. $onsilierul ales in consil'le locale nu <oate 9i asi&ilat unui 9unc:ionar <u;lic %in ur&'toarele consi%erente8 un 9unc:ionar <u;lic <oate ac:iona ca autoritate a a%&inistratiei <u;lice %ac', )i nu&ai %ac', este investit <rin le/e cu atri;ut' s<eci9ice 9unc:iei= consilierul, in scIi&;, se ;ucur' %e autoritatea <e care o are consiliul local >n ansa&;lul s'u= 9unctionarul <u;lic e1ercit' atri;utii s<eci9ice 9unc:iei sale, s<re %eose;ire %e consilier, care e1ercit' atri;utiile consiliului local= 9unc:ionarul <u;lic r's<un%e 9a:' %e autoritatea a%&inistratiei <u;lice %in care 9ace <arte >n virtutea ra<orturilor sale %e &unc', s<re %eose;ire %e consilier, care r's<un%e nu&ai 9a:' %e le/e= 9unctionarul <u;lic nu <oate 9i, in <rinci<iu, &ern;ru a1 <arti%elor <olitice a)a cu& este sti<ulat e1<res <entru Fu%ec'tori, <rocurori, &ilitari etc., s<re %eose;ire %e consilieri, care sunt re<reAentanti ai <arti%elor <olitice=

10"

in s9B)it, 9unctionarul <u;lic este nu&it in 9unctie <entru a %uce la in%e<linire sarcinile a%&inistratiei <u;lice, s<re %eose;ire %e consilier, care e1<ri&' interesul cet'tenilor care 1-au ales. Hn ceea ce <riveste asi&ilarea consilierului cu un 9unc:ionar <u;lic, in virtutea 9a<tului c' 9ace <arte %intr-un siste& ;irocratic, tre;uie <reciAat ,,9or&alis&ulC unei ase&enea conce<t'. (irocra:ia este o 9or&' a <uter', caracteriAat' <rin e1isten9a unor re/uli ce sta;ilesc or/aniAarea, 9unctionarea )i ierar9iAarea co&<etentelor. Este a%ev'rat c' un consilier 9ace <arte %in a%&inistra:ie, %ar nu&ai 9a<tul c' a<ar:ine unei structuri a%&inistrative nu %eter&in' )i calitatea lui %e 9unctionar <u;lic. b) Teoria te!nocrat I%eea asi&il'rii consilierului cu un te(nician este ;ine conturat' >n <olitolo/ia occi%ental', cunoscuta su; %enu&irea %e X teInocratis& Y. octrina teInocrat' <leac' %e la <re&isa a%ev'ratr' c' un o& <olitic e1<ri&' interesul <arti%ului %in care 9ace <arte )i aFun/e la concluAia eronata c' el nu <oate ur&'ri >n acela)i ti&< )i interesul <u;lic. e aici se aFun/e la i%eea c' interesul <u;lic <oate 9i <ro&ovat %e <ersoane a<olitice, a%ic' %e s<eciali)ti >n %iverse %o&enii %e activitate cIe&a:i s' asi/ure &ana/e&entul a%&inistra:iei <u;lice. Nu se <oate ne/a 9a<tul c' <ersoanele %e s<ecialitate, te(nocraii, sunt o;iectiv necesari >n activitatea a%&inistra:iei <u;lice, %in &ai &ulte consi%erente8 >n <ri&ul rBn%, orice <roces %e %eciAie are nevoie %e aviAele consilierilor, %e un%e concluAia c' to:i consilierii ar tre;ui s' 9ie cunosctori ai %o&eniului >n care %au aviAe= %eciAiile <e care le a%o<t' <oliticienii nu au la ;aA' criterii )tiinti9ice, ci <olitice= >nsu)i <rocesul con%ucerii are, la rBn%ul s'u, re/uli )tiin:i9ice <e care <oliticienii nu le cunosc= >n s9Br)it, orice %eciAie ;aAat' <e %ate )tiin:i9ice este, la rBn%ul s'u, )tiin:i9ic'. Potrivit le/isla:iei a%&inistratiei <u;lice locale, consiliul ale/e %in rBn%ul &e&;rilor s'i comisiile pe domenii. $el &ai ;un criteriu <entru ca un consilier s' 9ie ales >ntr-o anu&it' co&isie este >n &o% evi%ent <ro9esia sa, a%ic' s<ecialiAarea sa >ntr-un anu&it %o&eniu. Hn 9avoarea conce<:iei teInocrate cu <rivire la natura Furi%ic' a 9unc:iei %e consilier local <ot 9i invocate )i atri;u:iile delegaiei permanente a $onsiliului Fu%e:ean, <otrivit c'reia consilierii ela;oreaA' <ro/ra&e econo&ice, <ro<un %irec:iile /enerale %e %eAvoltare ur;anistici, sta;ilesc nor&e orientative <entru re/iile )i societ':ile co&erciale %e su; autoritatea consiliului. I%eea consilierului te(nocrat nu se veri9ic' %eoca&%at' >n <ractic', nu nu&ai <entru c' le/isla:ia nu <reve%e acest lucru, ci <entru c' >n realitate consilierii locali nu sunt s<eciali)ti. $Iiar %ac' s-ar or/aniAa cursuri %e s<ecialiAare <entru consilieri, ace)tia nu s-ar trans9or&a auto&at >n te(nocrai <entru si&<lul &otiv c' sunt re<reAentan:ii unui <arti% <olitic <e listele c'ruia au can%i%at. Pe %e alt' <arte, /eneraliAarea s<eciali)tilor la nivelul a%&inistra:iei ar %uce la un i&<as %eciAional8 cu cBt este &ai &are nu&'rul s<eciali)tilor, cu atBt este &ai &ic' <osi;ilitatea <artici<'rii tuturor la &ana/e&entul a%&inistra:iei ?i&<osi;ilitatea %e inte/rare a co&<eten:elor@. Pentru e9icientiAarea activit':ii a%&inistra:iei locale ar tre;ui ca to:i consilierii s' se specializeze cel <u:in >n &ana/e&ent a%&inistrativ <entru a se aco&o%a cu nor&ele, <roce%urile )i <rinci<iile %e or/aniAare )i 9unc:ionare ale a%&inistra:iei. c) Teoria consilierului **politic"
110

Hn teoria a%&inistra:iei s-a veIiculat )i teoria consilierului ca politician, <ornin% evi%ent, %e la calitatea %e &e&;ru a1 unui <arti% <olitic a1 acestuia )i a;solutiABn% caracterul <olitic a1 ale/erilor locale >n virtutea c'rora o <ersoan' %o;Bn%e)te statutul %e ales local. esi/ur c' >n e1ercitarea &an%atului s'u consilierul este un &ilitant a1 <arti%ului %in care 9ace <arte, a%ic' este o <ersoan' convins' %e o anu&it' %octrin', sau i%ee <olitic', <entru realiAarea c'reia &iliteaA' e9ectiv >n ca%rul consiliului. Tre;uie >ns' <reciAat c' >n ca%rul consiliului local %in care 9ace <arte, consilierul res<ect' >n <ri&ul rBn% nor&ele Furi%ice <rin care este re/le&entat' activitatea consiliului )i, nu&ai >n su;si%iar, nor&ele <olitice. $onsilierul este o;li/at s' >)i e1ercit' &an%atul <otrivit le/ii )i re/ula&entelor, >n con9or&itate cu anu&ite <roce%uri )i >n interesul tuturor cet':enilor ?nu al &e&;rilor <arti%ului %in care 9ace <arte@. esi/ur c' >n activitatea consilierilor se re9lect', >n ulti&' instan:', %octrinele <arti%elor %in care 9ac <arte, %ar nu tre;uie o&is 9a<tul c' acest lucru se realiAeaA' indirect, <rin structurile a%&inistrative recunoscute %e le/e, cu& sunt co&isiile, <re)e%intele, secretarul co&isiei, consiliul, /ru<ul consilierilor. $aracterul <re<on%erent <olitic al consilierului ales %eriv' %in 9a<tul c' un consilier este e1<onentul %e&ocra:iei re<reAentative, a 9a<tului c' nu to:i cet':enii <ot <artici<a %irect la /uvernare, %ar o <ot 9ace <rin re<reAentan:ii lor ale)i. $onsilierul este un re<reAentant a1 cet':enilor in e1erci:iul <uterii ca <ersoan' %ese&nat' s' constituie autoritatea <u;lic' la nivel local. E1ist' )i o<inia <otrivit c'reia consilierii ale)i asi/ur' auto/uvernarea la nivel local %eoarece autorit':ile <u;lice re9lect' siste&ul <luri<arti%ist, >n ca%rul c'ruia 9iecare <arti% <artici<' la con%ucerea societ':ii, la %i9erite intervale %e ti&<. $onsilierul tre;uie consi%erat un o& <olitic at>ta ti&< cBt <artici<' la auto/uvernarea local', cBt ti&< este &e&;ru a1 unui <arti% )i r's<un%e <olitic <entru activitatea sa >n 9ata electoratului. Toate aceste caracteristici se re/'sesc >n activitatea consilierului, %ar >n ca%rul le/al, <entru c' un consilier nu-)i <oate e1<ri&a voin:a <olitic', %ecBt >n 9or&' a%&inistrativ', >n con9or&itate cu re/uli ce e1ce% %o&eniul <oliticului. d) 2atura funciei publice a consilierului Ale/erea <rin vot universal, e/al, %irect )i secret a consilierilor, ca re<reAentan:i ai cet':enilor >n autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice locale, nu %eter&ini in &o% auto&at statutul acestor ale/i. Natura sau calitatea administrativ a consilierului local, 9or&ele )i &eto%ele &ana/e&entului a%&inistrativ, &iFloacele )i sursele auto/uvernare nu sunt >nc' le/i9erate. Auto/uvernarea local' este un ti< %e %e&ocra:ie &ult &ai co&<le1 %ecBt con%ucerea <olitic', %eoarece tre;uie s' asi/ure atBt s<eci9icitatea )i i%entitatea unei colectivit':i locale, cBt )i soli%aritatea, necesare la nivelul >ntre/ii societ':i. $onsilierul este %eci un e1<onent a1 a%&inistra:iei locale a9lat la intersec:ia siste&ului a%&inistrativ cu siste&ul <olitic %e un%e %eriv' ur&'toarele caracteristici8 se &ani9est' ca instituie, %eoarece el 9ace <arte %intr-o structur' social', %e9init' atBt <rin rela:ii interioare ?cu a<aratul <ro<riu al a%&inistra:iei@, cBt )i <rin rela:ii e1terioare ?cu alte institu:ii@, %eci >n ra<orturi <olitice. se ;ucur' %e autoritate <u;lic', >n virtutea 9a<tului c' >ntrune)te con%i:ia %e legalitate, 9iin% ales <otrivit le/ii, <recu& )i %e con%i:ia %e legitimitate, 9iin% e1<onent al intereselor cet':enilor care l-au ales. <artici<' la managementul interesului <u;lic, cu alte cuvinte, el con%uce o

111

colectivitate u&an' >n 9olosul tuturor &e&;rilor acelei co&unit':i. Pentru aceast' sarcin' consilierul are un s<riFin 9inanciar asi/urat %e stat <rin in%e&niAare, <recu& )i un s<riFin <olitic o9erit %e <arti%ul %in care 9ace <arte <entru a servi co&unitatea. Hn anu&ite con%i:ii consilierul %es9')oar' o activitate cu caracter permanent, %e <il%', ca vice<ri&ar. Este evi%ent c' un consilier care se i&<lic' >n &ana/e&entul a%&inistra:iei <u;lice este nevoit s' renun:e la ocu<a:ia sa )i, ca atare, tre;uie re&unerat. Pro;le&a re&unera:iei consilierului tre;uie s' 9ac' o;iectul unei re/le&ent'ri se<arate, <lecBn% %e la <re&isa c' >n%e&niAa:ia tre;uie s' asi/ure atBt <re:ul serviciilor %e care are nevoie un consilier ?%actilo/ra9ie, &ulti<licare, tra%ucere, %e<lasare >n teritoriu, <rotocol etc.@, cBt )i al ecIi<a&entelor necesare ?tele9on, %icta9on, ter&inal <entru ;anca %e %ate, i&<ri&ant' etc.@. Hn concluAie consilierul <oate 9i %e9init ca institu:ie <olitico-a%&inistrativ' investit' <rin le/e s' e1ercite autoritatea <u;lic' <rin inter&e%iul consiliului local, >n interesul cet':enilor ca &iFloc 9or&' %e auto/uvernare. Aceste consi%erente %e&onstreaA' necesitatea ela;or'rii unui statut al consilierilor <rin care s' se recunoasc' atBt caracterul institu:ional, cBt )i autoritatea %e care tre;uie s' se ;ucure >n ra<ortul cu celelalte institu:ii ale statului.

9& E0ercit re " nd tului de consilier

a),legerea consilierului $onsilierii %in ca%rul autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice locale sunt ale)i <rin vot universal, e/al, %irect, secret )i li;er e1<ri&at. $aracterul universal al votului e1<ri&' o voca:ie, a%ic' un %re<t recunoscut oric'rui cet':ean, %e a 9i ales intr-o autoritate <u;lic= in%i9erent %e se1ul, reli/ia, <ro9esia, averea sau a<artenen:a <olitic' a acestuia. $aracterul universal a1 votului constituie un <ro/res s<eci9ic societ':ilor %e&ocratice, s<re %eose;ire %e votul censitar, care li&ita %re<tul unei <ersoane %e a 9i aleas' >ntr-o autoritate <u;lic' in 9unc:ie %e o anu&iti con%i:ie ?cens@ cu& ar 9i averea, clasa social', reli/ia etc. $aracterul egal a1 votului const' >n res<ectarea <rinci<iului ecIit':ii sociale, in sensul c' 9iecare cet':ean are %re<tul la un sin/ur vot )i ca atare, ni&eni nu <oate vota %e &ai &ulte ori, sau cu &ai &ulte ;uletine %e vot. $aracterul direct a1 votului este e1<resia ra<ortului <olitic %intre ale/'tor )i ales in sensul c' ale/'torul voteaAi nu&ele unei <ersoane. .otul tre;uie s'i 9ie secret <entru a se /aranta ast9el %re<tul la o<inie <reviAut %e $onstitutia Ro&'niei= 9iecare cet':ean se ;ucur' %e li;ertatea %e o<inie )i ca atare nu <oate 9i sanc:ionat <entru aceasta. .otul liber e/primat este o necesitate <olitic', %eoarece reAultatul ale/erilor nu tre;uie s' 9ie viciat <rin nici o 9or&' %e constrBn/ere ?nici 9iAic', nici &oral'@. Pro;le&a care se <une >n <ractic' re9eritor la &o%alitatea ale/erii consilierilor %in ca%rul consiliilor locale este %e a )ti care anu&e siste& este &ai e9icient, ale/erea <e liste sau ale/erile unino&inaleS Potrivit le/isla:iei actuale, ale/erea consilierilor se 9ace <e liste %e <arti% )i are avantaFul c' /ru<eaA' un nu&'r &are %e ale/'tori >n 9avoarea unui <arti% )i a %octrinei sale, %eAavantaFul acesti siste& este c' eli&in' res<onsa;ilitatea consilierul 9a:' %e ale/'torii s'i. e lege erenda, ar tre;ul intro%us siste&ul votului unino&inal <entru a se asi/ura ale/erea >n autorit':ile <u;lice locale a <ersoanelor care se ;ucur' %e sti&a cet':enilor %in localit':ile >n care can%i%eaA'. b) %ondiii pentru a fl ales consiler Posi;ilitatea ca o <ersoan' 9iAic' s' 9ie aleas' >ntr-o 9unctie <u;lic' sau >ntr-o autoritate a a%&inistra:iei <u;lice, re<reAint' o vocatie, >n sensul c' este <er&is' nu&ai acelor cet':eni care >ntrunesc con%i:iile cerute %e le/e.

112

$on%i:iile i&<use >n &o% e1<res <entru a se asi/ura le/alitatea e1ercit'rii &an%atului %e consilier ales la nivel local sunt ur&'toarele8 1ncapacitile. Hn sens lar/, inca<acitatea se re9er' la o li&itare a ca<acit':ii %e e1erci:iu a <ersoanei 9iAice= >n sens restr>ns, inca<acit':ile sunt sta;ilite <rin le/ea ale/erilor locale, <otrivit c'rei au %re<tul %e a can%i%a nu&ai <ersoanele cu cet':enie ro&Bn'. Hn toate statele %in Uniunea Euro<en' se a%&ite ale/erea in 9unc:ii %e autoritate <u;lic' a <ersoanelor care au cet':enia statului res<ectiv. Hn ceea ce <rive)te con%i:ia %o&iciliului <entru %e<unerea can%i%aturii unei <ersoane, e1ist' &ai &ulte o<inii, /enerate >n &o% evi%ent %e tra%i:ii %i9erite= unele state, ca -area (ritanie, a%&it ca cet'tenii cu %o&iciliul >ntr-o localitate s'-)i %e<un' can%i%atura >n alte localit':i= alte state, <rintre care )i Ro&Bnia, i&<un con%i:ia <entru can%i%at %e a avea %o&iciliul >n unitatea a%&inistrativ-teritorial' >n care can%i%eaA' ?solu:ia se Fusti9ic' <rin e1isten:a tra%i:iei <o<ulare <rivin% ale/erea <ri&arului %in rBn%ul locuitorilor care cunosc cel &ai ;ine <ro;le&elor colectivit':ii locale@. 1ncompatibilitile. Aceast' con%i:ie se re9er' la %re<tul unei <ersoane %e a >n%e<lini sin/ur' 9unc:ie %e autoritate <u;lic'= %e aceea, le/ea <reve%e c' 9unc:ia %e consilier este inco&<ati;il' cu alte 9unc:ii cu& sunt8 - pre ect i subpre ect. !<re %eose;ire %e un consilier ales, care e1ercit' un &an%at re<reAentativ iind ales %irect <rin vot %e c'tre cet':eni, <re9ectul )i su;<re9ectul sunt autorit':i numite de /uvern )i ca atare &an%atul lor este i&<erativ= - uncionar .n aparatul propriu al consiliilor locale sau al <re9ecturii. $onsilierul nu <oate9i 9unc:ionar >n a<aratul consiliului local <entru c' el re<reAint' un <arti% <olitic )i se su;or%oneaA' <olitic, s<re %eose;ire %e 9unctionar, care tre;uie s' se su;or%oneAe 9unc:iei )i le/ii= consilierul nu <oate 9i 9unc:ionar nici >n <re9ectur' %in cauAa 9a<tului c' ar tre;ui s' e1ecute or%inele <re9ectului ?a/ent al /uvernului@, )i ar 9i li<sit %e li;ertate %e o<:iune. - conductor a1 unei re/ii autono&e, sau al unui serviciu <u;lic %e su;or%onare local'=&otivul acestei inco&<ati;ilit':i este %iscuta;il, >ntrucBt este /reu %e creAut c' un %irector al unei re/ii autono&e, care este )i consilier, ar <utea avea avantaFe %in aceasti situa:ie. i&<otriv', con%uc'torii serviciilor <u;lice ar tre;ui s' 9ac' <arte %in consiliile locale <entru a-)i <utea e1<une %irect, in <lenul consiliului, <ro;le&ele cu care se con9runt', <entru a <utea <ro<une solu:ii, <entru a solicita s<riFinul consiliului local >n ve%erea solu:ion'rii <ro;le&elor %e interes <u;lic= - primar. $onsilierul nu <oate 9i conco&itent <ri&ar %eoarece cele %ou' 9unc:ii 9ac <arte %in structuri %i9erite, >n sensul c' atri;u:iile consilierului se e1ercit' la nivelul autorit':ii %eli;erative, >n ti&< ce atri;u:iile <ri&arului sunt e1ecutive= ar 9i a;sur% ca <ri&arul s'-)i sta;ileasc' sin/ur sarcini >n calitate %e consilier= - deputat, senator, consilier aA #reedintelui 7om0niei sau membru aA guvernului. Hn ceea ce <rive)te calitatea %e <arla&entar tre;uie res<ectat <rinci<iul se<ara:iei <uterilor, >n sensul c' <ersoanele care e1ercit' <uterea le/islativ', nu <ot s' e1ercite co&co&itent )i <uterea e1ecutiv'. Hn ceea ce <rive)te calitatea %e consilier a1 <re)e%intelui, este /reu %e sus:inut aceast' inco&<ati;ilitate, cu atBt &ai &ult, cu cBt <reAen:a consilierilor >n autorit':ile locale ar 9i ;ene9ic' <entru activitatea )e9ului statului <rin co&unicarea <ro;le&elor colectivit':ilor locale %irect la vBr9. # %iscu:ie a<arte tre;uie 9'cut' >n le/'tur' cu calitatea %e &e&;ru a1 Guvernului ?o cate/orie &ai lar/' %ecBt aceea a &ini)trilor@ tre;uie s' ave& >n

110

ve%ere %i9eren:ele esen:iale >n ceea ce <rive)te ale/erea sau nu&irea, atri;utiile, co&<eten:a )i r's<un%erea care sunt total&ente %i9erite %e la un consilier la un &e&;ru a1 /uvernului. A<ari:ia unuia %intre caAurile %e inco&<ati;ilitate <une <ro;le&a nulit':ii relative, >ntruc>t, <Bn' >n &o&entul vali%'rii &a%atului, consilierul are <osi;ilitatea %e a renun:a la calitatea care >l 9ace inco&<ati;il. !<re %eose;ire %e inca<acit':i care atra/ nulitatea a;solutA a ale/er' consilierului, in caAul inco&<ati;ilit't' nulitatea se <oate aco<eri 9ie <rin votul consiliului, 9ie <rintr-o 9ot'rBre a instan:ei %e contencios a%&inistrativ. 1nterdiciile Pentru anu&ite cate/orii %e 9unc:ionari <u;lici sunt interAise <rin le/i s<eciale %es9')urarea unor activititi <olitice= %e e1e&<lu &a/istra:ii, &ilitarii activi, a/en:ii )i o9i:erii %e <oli:ie, a/en:ii %in serviciile %e in9or&a:ii etc., nu <ot 9i consilieri <entru c' nu <ot 9i &e&;rii niciunui <arti% <olitic. # %iscu:ie s<ecial' co&<ort' can%i%atura ca in%e<en%ent a unei <ersoane %in cate/oriile enu&erate anterior <entru o;:inerea unui &an%at %e consilier= solu:ia ar 9i %at' %e a<licarea <rinci<iului inca<acit'tii s<eciale, sta;ilit' %e le/ea %e or/aniAare a institu:iei res<ective <entru to:i 9unc:ionarii s'i. c).Calidarea mandatului de consilier. re<tul %e a vali%a, res<ectiv %e a invali%a, ale/erea 9iec'rui consilier >n <arte a<ar:ine consiliului local care a%o<t' Iot'rBrea cu votul &aForit':ii consilierilor <reAen:i la )e%in:'. Tre;uie <reciAat c' <entru a 9i le/al constituit un consiliu local tre;uie s' vali%eAe cel <u:in 2U0 %in nu&'rul total= se <une >ns' <ro;le&a le/alit':ii vali%'rii unui consilier &ai inainte %e a se atin/e &aForitatea %e 2U0 <rev'Aute %e le/e. Nici vali%area >n ;loc a tuturor consilierilor <reAen:i nu res<ect' le/alitatea votului8 >ntrucBt consilierul care are un interes <ersonal este o;li/at s' se a;:in' %e la vot, )i cu& to:i sunt interesa:i >n a 9i vali%a:i, reAult' c' to:i ar tre;ui s' se a;:in' %e la vot. !olu:ia ar 9i vali%area &an%atelor %e c'tre o alt' autoritate <u;lic', %e <re9erin:' %in siste&ul Fu%ec'toresc. Pro<unerea %e vali%are se 9ace %e c'tre co&isia aleas' >n acest sco<= )i cu <rivire la ale/erea acestei co&isii, >nainte %e constituirea consiliului, se <ot 9or&ula criticile %e &ai sus. .ali%area &an%atului sub condiie nu tre;uie acce<tat' ?cIiar %ac' eveni&entul s-ar <ro%uce >n viitor )i con%i:ia cerut' %e le/e s-ar in%e<lini@ %eoarece s-ar >nc'lca nor&ele %e %re<t <u;lic. !<re %eose;ire %e %re<tul civil, >n care acor%ul %e voin:' al <'rBilor este su9icient <entru incIeierea actului Furi%ic, >n %re<tul a%&inistrativ este necesar ca actul s' res<ecte )i voin:a le/iuitorului. -an%atul unui consilier <oate 9i invalidat >n &ai &ulte situa:ii, e1<res <rev'Aute %e le/e8 >n caAul >n care se constat' una %intre inco&<ati;iliti:i= %e re/ul', inco&<ati;ilit':ile su;Aist' >n cIiar &o&entul vali%irii, consilierul avBn% %re<tul %e a o<ta <entru una %intre 9unc:ii cIiar >n ti&<ul )e%in:ei %e constituire a consiliului local= ?<rin renun:area la una %in %e&nit':ile care >l 9ac inco&<ati;il@= >n caAul >n care s-au >nc'lcat con%i:iile %e eli/i;ilitate= o situa:ie controversat' este aceea >n care una %intre con%i:ii nu era >n%e<linit' >n &o&entul ale/erilor ?vBrsta, cet':enia@, %ar s-a >&<linit &ai >nainte %e vali%area &an%atului= o solu:ie ar <utea 9i nulitatea relativ' care se aco<er' <rin >n%e<linirea con%i:iei ast9el c' &an%atul <oate 9i vali%at= ale/erea consiliului s-a 9'cut <rin 9rau%' electoral' constatat' %e (iroul Electoral $entral= >n aceast' situa:ie, nu se <une <ro;le&a vali%irii ci a i&<osi;ilit':ii %e a vali%a o <ersoan'. Ale/erea <rin 9rau%' este un act nu1 a;solut care nu <oate <ro%uce e9ecte Furi%ice

114

)i, ca atare, acea <ersoan' nu <oate 9i consi%erat' ca 9iin% ?<entru invali%are ar tre;ui &ai >ntBi ca o <ersoan' s' 9i 9ost le/al aleas'@. d). Modalitile de e+ercitare a votului re<tul %e vot a1 consilierului are caracter personal* in%i9erent un%e se e1ercit', >n <lenul consiliului, >n ca%rul co&isiilor <e %o&enii sau >n alte 9or&e %e activitate. Aceast' <rero/ativ' are ca revers o;li/a:ia consilierului %e a-)i e1ercita votul <ersonal, sau, alt9el s<us, %e a 9i <reAent >n &o&entul votului. Per a contrario, reAult' c' nici un consilier nu <oate %ele/a o alt' <ersoan' s' voteAe >n locul lui, cIiar %ac' ar 9i la rBn%ul ei consilier. .otul <oate avea caracter desc!is )i se e1<ri&' 9recvent <rin ri%icarea &Binii >ntr-una %in cele trei situa:ii <osi;ile la ale/erea consilierului8 pentru, .mpotriv, abtinere. # alt' &o%alitate a votului %escIis este votul uninominal< >n acest caA, la solicitarea secretarului consiliului local, 9iecare consilier se <ronunt' cu voce tare asu<ra <ro;le&ei su<use votului. e)i le/ea nu <reve%e e1<res, >n caAul votului unino&inal, &ai ales atunci c>n% este necesar cvoru&ul, consilierii nu ar tre;ui s' se a;:in' %in ur&'toarele consi%erente8 <entru a%o<tarea unor Iot'r>ri %e i&<ortan:' %eose;it' <entru colectivitatea local' le/ea <reve%e uneori &aForitatea %e %ou' trei&i, lucru care nu s-ar <utea realiAa >n caAul a;:inerii consilierilor %e la vot. e1ercitarea votului nu este %oar un %re<t, ci )i o o;li/a:ie le/al' <entru e1ercitarea &an%atului= a;:inerea %e la vot ar ecIivala cu re9uAul consilierului %e a-)i e1ercita &an%atul= <rin votul s'u consilierul e1<ri&' o o<inie <olitic', >n virtutea o;li/a:iei sale %e a re<reAenta interesele cet':enilor care l-au ales= a;:inerea %e la vot ar ecIivala cu 9u/a %e r's<un%ere, cu a;%icarea %e la %atoria re<reAent'rii ale/'torilor. Hn anu&ite situa:ii abinerea %e la vot este o;li/atorie, a)a cu& se >ntB&<l' >n caAul >n care consilierul are un interes <ersonal <atri&onial. A;:inerea %e la vot a consilierului care are un interes <ersonal este %ictat' %e necesitatea ca autoritatea <u;lic' s' serveasc' nu&ai interesul /eneral. # %iscu:ie a<arte co&<ort' situa:ia >n care to:i consilierii au interese <ersonale, a)a cu& este <osi;il >n caAul a%o<t'rii unor Iot'rBri <rivin% i&<oAite sau ta1ele locale= solu:ia ce ar <utea 9i a<licat' este aceea ca ta1ele )i i&<oAitele s' 9ie sta;ilite nu&ai <rin le/e. Hn s<iritul le/ii, un consilier ar tre;uie s' se a;tin' %e la vot >n caAul Iot'rBrilor care i-ar a%uce ;ene9icii <ersonale8 ilu&inarea casei, canaliAarea str'Aii <e care locuie)te, as9altarea %ru&ului etc. E1ercitarea votului secret se 9ace <rin utiliAarea unor ;uletine %e vot <e care sunt >nscrise nu&e %e <ersoane <e care consilierul 9ie le las' neaco<erite, 9ie le )ter/e cu o linie oriAontal', %u<' care ;uletinele se intro%uc >n urn'. .otul cu <rivire la persoane tre;uie s' 9ie >ntot%eauna secret in%i9erent %e <ersoana ce 9ace o;iectul ale/erii. e). 1nformarea consilierilor. Pentru a-)i <utea e1ercita &an%atul >n %e<lin' cuno)tin:' %e cauA', consilierii tre;uie s' 9ie in9or&a:i cu <rivire la activit':ile a%&inistra:iei locale= le/ea <reve%e c' #rimarul i serviciile locale ale administraiei publice sunt obligate s pun la dispoziia consilierilor, la cererea acestora, .n termen de cel mult AB zile, in ormaiile necesare .ndeplinirii mandatului. $ererea se <oate 9or&ula atBt oral, >n )e%in:ele %e consiliu sau co&isii, cBt )i >n scris, <rin inter&e%iul secretarului consiliului local. Un as<ect %eose;it >l constituie volumul in9or&a:iilor solicitate, %eoarece cantitatea %e in9or&a:ii in9luen:eaA' calitatea %eciAiei. Pe %e alt' <arte, cu cBt este &ai &are volu&ul %e in9or&a:ii, cu atBt este &ai %i9icil <entru 9unc:ionari s'-l ela;oreAe, )i <entru consilieri s'-l

116

analiAeAe= se aFun/e la un <ara%o1 al situa:iei >n care consilierii nu <ot lua o %eciAie >n ti&< real toc&ai <entru 9a<tul c' nu <ot sintetiAa e1cesul %e in9or&a:ii. Re9uAul <ri&arului sau al 9unc:ionarilor %e a 9urniAa in9or&a:iile cerute %e consilier constituie o apt ilegal ceea ce >nsea&n' acest re9uA <oate 9i atacat >n Fusti:ie <otrivit <roce%urii s<eciale a contenciosului, ur&Bn% ca <ersoana vinovat' s' 9ie sanc:ionat'. Re9uAul 9unctionarului <u;lic nu tre;uie s' 9ie inter<retat ca o atitu%ine <olitic'= %e cele &ai &ulte ori, re9uAul e1<ri&' %eAacor%ul 9a:' %e solu:ia <ro<us', 9iin% %eci o atitu%ine a s<ecialistului. e)i le/ea nu <reciAeaA', 9urniAarea in9or&atiilor tre;uie s' ai;' caracter co&<let, e1act )i veri%ic. Re9uAul %e a 9urniAa in9or&a:ii nu tre;uie con9un%at cu r's<unsul negativ la un <roiect %e Iot'r>re sau a&en%a&ent <ro<us s<re a%otare. e re/ul', r's<unsul ne/ativ se concretiAeaA' >n aviAe sau ra<oarte %e s<ecialitate )i este &otivat >n 9a<t )i >n %re<t. e)i le/ea nu <reve%e, ar tre;ui ca 9unc:ionarul %e s<ecialitate care a r's<uns ne/ativ s' 9ac' o <ro<unere <ertinent' cu <rivire la alt &o% %e solu:ionare a <ro;le&ei, >ntrucBt un ,,re9uA %e %ra/ul re9uAuluiC nu se Fusti9ic'.

=&Rspundere consilierului&
a) 5rincipiul rspunderii personale. Princi<iul r's<un%erii <ersonale este %e9initoriu <entru orice siste& %e %re<t %e&ocratic. Potrivit acestui <rinci<iu, o <ersoan' <oate 9i tras' la r's<un%ere <entru 9a<tele <ro<rii )i >n &o% reci<roc ni&eni nu <oate r's<un%e <entru 9a<tele altuia. Evi%ent c' ti<ul r's<un%erii %e<in%e %e natura 9a<tei co&ise, ast9el c' r's<un%erea <oate 9i &aterial', %isci<linar', sau <enal'. In%i9erent %e natura r's<un%erii ea <resu<une >n%e<linirea cu&ulativ' a trei con%i:ii8 co&iterea unei apte ilicite= vinovia celui care a co&is 9a<ta= e1isten:a unei legturi de cauzalitate >ntre vinov':ie )i 9a<ta co&is'. Potrivit le/ii consiliile locale nu sunt a;ilitate s' a<lice sanc:iuni consilierilor, %ar ele <ot <roce%a la cercetarea <reala;il' a 9a<tei <entru a sta;ili vinovitia unui consilier >n ve%erea tra/erii lui la r's<un%ere %e c'tre autorit':ile Furis%ic:ionale co&<etente, %eoarece8 - consiiile locale au %re<tul %e a sta;ili co&isii %e ancIet' )i, ca atare, %e a cerceta 9a<tele co&ise %e c'tre orice <ersoan'= - <otrivit re/ula&entului %e or/aniAare <ro<rie, consiliul local <oate lua &'suri <roce%urale cu <rivire la un consilier, res<ectiv inter%ic:ia %e a con%uce o )e%in:', %e a lua cuv>ntul >n )e%in:' etc. av>n% >n ve%ere con%i:iile r's<un%erii, consiliul local nu <oate a<lica sanc:iuni >nainte %e a se >ncIeia <roce%ura cercet'rii )i r'&Bnerea %e9initiv' a Iot'rBrii instan:ei. Tre;uie <reciAat 9a<tul c' o;li/a:ia %e <lat' >n caAul r's<un%erii &ateriale se instituie 9a:' %e co&un' ?Fu%e:@ ca <ersonalitate Furi%ic', %eoarece consiliile nu au <ersonalitate Furi%ic'. Hn &o% e1ce<:ional, >n caAuri e1<res <rev'Aute %e le/e se a<lic' <rinci<iul r's<un%erii colective. A&inti& >n acest sens <reve%erile le/ii a%&inistra:iei <u;lice locale <otrivit c'reia ,,consilierii r's<un% soli%ar <entru activitatea consiliului local %in care 9ac <arte )i <entru Iot'rBrile acestuia <e care le-au votatD. 7spunderea colectiv este o s<ecie a r's<un%erii Furi%ice care const' >n sanc:ionarea tuturor &e&;rilor autorit':ii <u;lice care au luat <arte la co&iterea 9a<tei sau a%o<tarea actului ilicit. !olu:ia este /re)it' %in <unct %e ve%ere Furi%ic %eoarece un consilier al unei autoriti:i <u;lice <oate 9i sanc:ionat con9or& r's<un%erii colective cIiar )i >n caAul in care ar 9i votat >&<otriva actului ilicit.

11K

R's<un%erea soli%ar' <entru activitatea consiliului nu se sus:ine Furi%ic %eoarece8 - &an%atul consilierilor este <olitic )i nu&ai >n su;si%iar, a%&inistrativ= - sanc:ionarea unui consilier <entru o<inia e1<ri&at' contravine li;ert':i %e o<inie= - o activitate <ur <olitic' nu <oate %eter&ina o r's<un%ere %e alt' natur' %ec>t <olitic'. R's<un%erea consilierilor >n &o% soli%ar este anticonstitu:ional'8 sanc:ionarea consilierilor se <oate 9ace nu&ai <rin votul cet':enilor %eoarece ace)tia au %re<tul %e a acor%a sau %e a retra/e &an%atul celor ale)i. b) 6uspendarea consilierului Institu:ia sus<en%'rii consilierului <are o re&iniscent' a %re<tului socialist, <otrivit c'ruia or/anul ?<olitic@ care nu&ea o <ersoan' >n 9unc:ie avea )i %re<tul %e a sus<en%a acea <ersoan'. -'sura sus<en%'rii %in 9unc:ie a unui consilier nu <oate 9i ar/u&entat' Furi%ic %eoarece8 - consilierul nu este >nca%rat cu contract %e &unc' >ntr-o 9unc:ie, ci >n%e<line)te un &an%at= - consilierul nu se a9l' >n ra<ort %e su;or%onare 9a:' %e consiliul %in care 9ace <arte= - consilierul >)i >nceteaA' &an%atul nu&ai ca ur&are a unei Iot'rBri Fu%ecitore)ti %e9initive <rin care s-a sta;ilit o <e%ea<s' <rivativ' %e li;ertate. Potrivit le/ii, <re9ectul <oate %is<une <rin or%in sus<en%area %in 9unc:ie a consilierului, 9ie la sesiAarea instan:ei, 9ie a ParcIetului, >n caAul >n care consilierul a 9ost tri&is >n Fu%ecat' <entru s'vBr)irea cu inten:ie a unei 9a<te <enale, <recu& )i %ac' s-a <us >n &i)care ac:iunea <enal' )i s-a luat &'sura arest'rii <reventive. $u <rivire la aceste <reve%eri sunt necesare clari9ic'ri8 - nu este clar ce se >n:ele/e <rin sesiAarea &otivat' a instan:ei %e Fu%ecat'= -sus<en%area %in 9unc:ie, ca sanc:iune, >ncalc' <rinci<iului <reAu&:iei %e nevinov':ie, <otrivit c'ruia ni&eni nu <oate 9i tras la r's<un%ere &ai >nainte %e a i se 9i %ove%it vinov':ia.= -sus<en%area %ureaA' <Bn' la solu:ionarea %e9initiv' a cauAei >nsea&n' c' i<otetic consilierul va 9i i&<ie%icat s'-)i e1ercite &an%atul= >n caAul >n care-)i %ove%e)te nevinovi:ia, nu <oate 9i solu:ionat' <ro;le&a >&<ie%ic'rii e1ercit'rii &an%atului. c) Encetarea mandatului Hncetarea &an%atului consilierilor ale)i intervine la termen, a%ic' la s9Br)itul <erioa%ei %e <atru ani. Ter&enul %e <atru ani tre;uie avut >n ve%ere su; as<ectul le/alit':ii 9unc:ion'rii consiliului local= %urata <oate 9i &ai &ic', sau &ai &are %e <atru ani, 9'r' ca unui consilier s'-i >nceteAe &an%atul= %eoarece activitatea unui consiliu local nu >nceteaA' %in &o&entul ale/erilor locale, ci %in &o&entul constituirii altui consiliu. Hncetarea &an%atului .nainte de termen <oate avea loc >n ur&'toarele situa:ii8 - >n caAul decesului tre;uie avut in ve%ere c' acest 9a<t atra/e vacantarea unui loc %in consiliul local ceea ce i&<une >nce<erea <roce%urii %e vali%area altui can%i%at %e <e lista aceluia)i <arti% %in care 9'cea <arte %ece%atul= - >n caAul demisiei6 tre;uie <reciAat c' ter&enul este i&<ro<riu, %eoarece consilierul nu are contract cu consiliul, %ar, lato sensu, se <oate acce<ta i%eea %e&isiei %in 9unctie. e&isia este un act unilateral %e voint', )i ea tre;uie 9'cut' >n scris <entru a se <ro;a %orin:a consilierului %e a se retra/e. u<' a%o<tarea Iot'r>rii consiliului local cu <rivire la retra/erea unui consilier )i vacantarea locului consilierul %e&isionar nu &ai <oate reveni. *ot'rBrea consiliului local este necesar' <entru res<ectarea le/alit':ii actului a%&inistrativ ?nu <entru a le/aliAa %e&isia, care %e<in%e e1clusiv %e vointa %e&isionarului@=

11P

- >n caA %e incompatibilitate6 rea&inti& 9a<tul c' inco&<ati;ilitatea <oate e1ista <>n' >n &o&entul vali%'rii &an%atului= nu&ai >n caAul >n care consilierul re9uA' s' renun:e la una %in 9unc:ii intervine >ncetarea &an%atului = - >n caAul sc(imbrii domiciliului >n alt' unitate a%&inistrativ-teritorial'= re%actarea te1tului este con9uA', >ntruc>t unit':ile a%&inistrative sunt %e &ai &ulte cate/orii. ac' s-ar a<lica strict aceast' <reve%ere ar >nse&na c' un consilier Fu%e:ean, care-)i scIi&;' %o&iciliul >ntr-o alt' co&un' %in acela) Fu%e: ar tre;ui invali%at. Pe %e alt' <arte, con%i:ia %e %o&iciliu este cerut' %e le/e <entru candidat, nu )i <entru consilierul ales= - >n caAul absenei nemotivat la &ai &ult %e trei )e%inte or%inare consecutive ale consiliului local8 le/ea nu <reciAeaA' care a;sente tre;uie &otivate ?consiliile au a%o<tat o &ultitu%ine %e re/ula&ente <rin care sunt acce<tate &otiv'ri rnai &ult sau &ai <utin le/iti&e@. e)i le/ea se re9er' la a;sen:ele %e la )e%intele ordinare ale consiliului ea tre;uie e1tins' )i asu<ra )e%intelor e/traordinare, %atorit' aceleia)i o;li/a:ii a consilierului %e a-)i >n%e<lini &an%atul. A;sen:ele nu <ot 9i luate >n consi%erare >n caAul edinelor din comisii %eoarece aceste 9or&e %e lucru nu <ro%uc e9ecte Furi%ice )i nu se &aterialiAeaA' >n acte a%&inistrative. A;sen:ele tre;uie s' 9ie acu&ulate la trei )e%inte consecutive= con%i:ia este total necores<unA'toare, %eoarece un consilier care o %at' vine, o %at' nu vine, <oate s'-)i e1ercite &an%atul ti&< %e <atru ani %e)i <artici<' nu&ai la 60_ %in )e%in:e. - >n caAul imposibilitii e/ercitrii mandatului <e o <erioa%' &ai &are %e )ase luni8 le/ea nu 9ace %istinc:ie cu <rivire la natura acestei irn<osi;ilit':i. TeAa <oate 9i acce<tat' nu&ai %ac' aceast' i&<osi;ilitate %e a e1ercita &an%atul este i&<uta;il' consilierului= >n caA contrar, ar >nse&na ca un consilier s' r's<un%' <entru 9a<ta altuia ceea ce >ncalc' <rinci<iile %e %re<t. - >n caA %e rauda electral sau <rin >nc'lcarea altor %is<oAitii ale le/ii <rivin% ale/erile locale. esi/ur c' <entru >ncetarea &an%atului tre;uie s' e1iste o Iot'rBre Fu%ec'toreasc' %e9initiv' <rin care s-au constatat 9rau%e. Hn <lus, o <ersoan' aleas' <rin 9rau%' nu <oate 9i consi%erat' consilier )i ca atare este a;sur% s' vor;i& %e >ncetarea unei calit':i care n-a e1istat nicio%at'= &ai corect ar 9i s' se constate ine1isten:a actului, a 9a<tului c' acel &an%at nu a e1istat nicio%at'. - >n caAul condamnarii consilierului <rin Iot'r're Fu%ec'toreasc' %e9initiv' la o <e%ea<s' <rivativ' %e li;ertate8 %ac' le/ea nu %istin/e >nsea&n' c' solu:ia >ncet'rii &an%atului se a<lic' in%i9erent %e in9rac:iunea co&is'. Pentru consiliu este &ai i&<ortant 9a<tul c' un consilier nu <artici<' la )e%in:e %ecBt as<ectul e1ecut'rii <e%e<sei <rivative %e li;ertate. - >n caAul punere sub interdictie a consilierului <entru %e;ilitate sau alienare &intal', ori in caAul <ier%erii %re<turilor electorale. Hn <ri&a i<oteA' este /reu %e creAut c' un consilier %evine %e;il %u<' ce a 9ost ales ?%e;ilitatea 9iin% %e re/ul' con/enital'@. A %oua i<oteA' este &ai interesant' su; as<ectul <ier%erii %re<turilor electorale, a%ic' a %re<tului %e a ale/e sau %e a 9i ales >ntr-o autoritate a a%&inistra:iei <u;lice. e re/ul', <ier%erea acestor %re<turi este consecin:a co&iterii unei in9rac:iuni, 9iin% o <e%ea<s' co&<le&entar'. ac' orice con%a&nare %eter&in' >ncetarea &an%atului nu &ai este necesar' <reciAarea cu <rivire la <ier%erea %re<turilor electorale, care este intot%eauna o <e%ea<sa co&<le&entar' 9a:' %e <e%ea<sa <rinci<al'. - >n caAul re uzului de a depune %urm.ntul. Potrivit le/ii, consilierii care re9uA' s' %e<un' Fur'&Bntul sunt consi%era:i %e&isiona:i. Aceast' %is<oAi:ie este a;sur%' atBta ti&< cBt %e&isia este un act unilateral %e voin:' )i >n <lus, nu se <oate %e&isiona %intr-o 9unc:ie

118

care nu e1ist'. -ai corect' ar 9i solu:ia >ncet'rii &an%atului ?nu %e&isia@, >ntrucBt consilierul care re9uA' s' %e<un' Fur'&Bntul re9uA' %e 9a<t o;li/a:ia %e a-)i >n%e<lini &an%atul ceea ce contravine le/ii. Acest as<ect tre;uie conse&nat >n Iot'rBrea consiliului <rivin% >ncetarea &an%atului ?re9uAul >n sine e1<ri&' un %re<t %e o<:iune care nu are consecin:e %irecte >n %o&eniul r's<un%erii@. d) Ocuparea locului vacant de consilier. $a ur&are a >ncet'rii &an%atului unuia %intre consilieri &ai >nainte %e e1<irarea ter&enului, >n consiliul local %evine vacant un loc )i, <otrivit le/ii, acesta <oate 9i ocu<at %e ur&'torul can%i%at %e <e lista <arti%ului %in care 9'cea <arte consilierul al c'rui &an%at a >ncetat. Hn <ractic' s-a constatat %e &ulte ori c' un can%i%at >nscris ini:ial <e lista unui <arti% )i-a &o%i9icat o<:iunea <olitic' )i a trecut la alt <arti%. Inter<retarea literal a le/ii ar %uce la concluAia c' tre;uie vali%at ur&'torul can%i%at %e <e list', in%i9erent %ac' a<ar:ine sau nu <arti%ului care l-a <ro<us. !olu:ia tre;uie a<licat' .n spiritul le/ii, %eoarece scrutinul %e list' este e1<resia votului <olitic )i ca atare tre;uie vali%at can%i%atul %e <e list' <e care <arti%ul >l con9ir&' ca &e&;ru. #r%inea %e <rioritate a vali%'rii tre;uie s' se ;aAeAe <e <rinci<iul a<artenen:ei <olitice a can%i%atului, nu a or%inii >nscrierii <e list' anterior ale/erilor. >& Trsturile cti)it$ii consilierului& a) 5romovarea intereselor publice. E1ercitarea &an%atului %e consilier local tre;uie s' se realiAeAe >n interesul cet':enilor >n virtutea 9a<tului c' el este re<reAentantul acestora la nivelul autorit':ii a%&inistra:iei care asi/ur' con%ucerea unei colectivit':i u&ane. Hn ca%rul autorit':ii <u;lice >n care activeaA' consilierul tre;uie s' <ri&eAe interesul <u;lic )i , ca atare, interesul <olitic tre;uie su;or%onat celui <u;lic. Pro&ovarea interesului <u;lic este <osi;il', >n <ri&ul rBn%, <rin cule/erea in ormaiilor relevante <entru situa:ia socio-econo&ic' a colectivit':ii locale. Aceast' cunoa)tere se realiAeaA' <rin contactul %irect cu cet':enii sau cu or/aniAa:iile acestora, sau in%irect, <rin inter&e%iul <resei, co&unicatelor o9iciale, ra<oartelor %e s<ecialitate etc. Hn <rocesul select'rii in9or&a:iilor %e interes /eneral este ;ine s' 9ie consultate or/aniAa:iile sociale, cu& sunt asocia:iile %e locatari, sin%icatele, institu:iile %e ;ine9acere, %eoarece ele 9urniAeaA' in9or&a:ii %eFa structurate )i, >n acela)i ti&<, rece<:ioneaA' r's<unsurile %e la consilieri. Hn a1 %oilea rBn%, se i&<une legitimitatea ac:iunilor >ntre<rinse %e consilier. e)i >n e1ercitarea &an%atului, consilierii sunt ocroti:i %e le/e, aceasta nu >nsea&n' c' ace)tia <ot >nc'lca nor&ele &orale sau <olitice= orice >nc'lcare a acestor nor&e antreneaA' atBt sc'%erea autorit':ii <ersonale, cBt, &ai ales, %eteriorarea i&a/inii <arti%ului %in care 9ace <arte consilierul. Le/iti&itatea ac:iunilor >ntre<rinse %e consilier <resu<une evitarea oric'rui <rileF %e sus<iciune sau a<aren:' %e incorectitu%ine. Aceast' cerin:' este si&<lu %e res<ectat %ac' cel care are un interes <ersonal se a;:ine %e la vot, %ac' nu i&<lic' autoritatea <u;lic' >n activitatea <rivat', %ac' evit' ac:iunile care nu <ot 9i Fusti9icate <u;lic= %e cBte ori o ac:iune nu se <oate Fusti9ica a<are ;'nuiala %e coru<:ie )i aceasta este cel &ai &are ina&ic a1 i&a/inii <olitice. Hn a1 treilea r>n%, interesul <u;lic <resu<une utilitatea, a%ic' e9icien:a cu care se %es9a)oar' activitatea consilierului. e re:inut c' e9icienta %e<in%e %e 9elul >n care consilierul s<une nu la activit':ile inutile <entru c' nu orice %iscu:ie sau >ntrunire este necesar' <entru interesul <u;lic= >n <lus, <reAen:a consilierului la toate %iscu:iile, >ntBlnirile sau sIoOurile

11"

or/aniAate <e <lan local re%uce <osi;ilitatea acestuia %e a sintetiAa in9or&a:iile. Pe %e alt' <arte, un consilier este e9icient %ac' >)i %es9')oar' ac:iunea >n cuno)tin:' %e cauA'= oricBt %e &ic' <are o <ro;le&', ea nu se <oate solu:iona %ecBt %ac' se cunosc toate con%i:iile )i 9actorii care o %eter&in'. Hn <lus, cu cBt o<inia unui consilier este &ai <ertinent', cu atBt va o;:ine a%eAiunea celorlal:i &e&;ri ai /ru<ului, cBt )i a altora, 9iin% ;aAati <e cunoa)terea <ro9un%' )i co&<let' a <ro;le&ei ce tre;uie reAolvat'. b). 6copul politic Activitatea consilierului se %es9')oar', %esi/ur, >n concor%an:' cu scopul politic a1 <arti%ului %in care 9ace <arte. Atunci cBn% Niccolo -acIiavelli a9ir&a c' >n <olitic' nu e1ist' valori &orale, avea >n ve%ere >n <ri&ul rBn% utilitatea <oliticii <entru stat, nu i&oralitatea %e care se 9ace atBta caA. Ti&i%itatea, ru)inea, senti&entul %e in9erioritate etc. n-au ce c'uta >n <olitic'= atBta ti&< cBt ac:iunea are succes nu conteaA' c' &eto%a sau instru&entele au 9ost 9olosite )i %e a%versarul <olitic. Nu e1ist' cineva atot)tiutor, >n a)a 9el >ncBt consilierul s' re9uAe s9aturile a1tora. Un alt ele&ent necesar interesului <olitic este inovaia, a%ic' a<licarea %e &eto%e )i &iFloace noi <entru solu:ionarea unor <ro;le&e vecIi= consilierul inovator ale/e solu:ia cea &ai e9icient', atBt su; as<ectul costurilor, cBt )i al %uratei %e solu:ionare a caAului. Inova:ia se i&<une cu aceea)i <re/nan:' )i >n e1<licarea erorilor <olitice= %ac' eroarea este i&<uta;il' consilierului, acesta nu tre;uie s' arate cu %e/etul nici s<re cole/i, nici s<re a%versari, &ult &ai util' 9iin% e1<licarea &o%ului >n care consilierul va ac:iona <entru a re&e%ia situa:ia. Pentru atin/erea sco<ului <olitic este necesar' )i cooperare <er&anent' cu 9unc:ionarii %in a<aratul autoriti:ii a%&inistratiei <u;lice, cu cet':enii, cu #NG-urile )i cu <resa. Hn ca%rul acestei coo<er'ri, consilierul are %atoria s' e1<lice, ori %e c'te ori este necesar, strate/ia <olitic' a <arti%ului %in care 9ace <arte. Re<etBn% <unctele cIeie ale strate/iei <olitice acestea %evin slo/anuri, iar %ac' a<aratul a%&inistra:iei este utiliAat <entru <ro<a/area acestor slo/anuri se construie)te mitul politic. -itul <olitic nu este altceva %ecBt %octrina <arti%ului, <reAentat' >n 9or&' accesi;il' cet':enilor. e alt9el, orice <arti% <olitic aFuns la <utere >ncearc' s' creeAe o o<inie 9avora;ili 9a:' %e <olitica sa )i utiliAeaA' >n acest sco< <ro<a/an%a )i &iFloacele %e co&unicare <e care le <oate controla. Pe %e alt' <arte, coo<erarea cu 9unc:ionarii %in a<aratul consiliului local asi/ur', <e lBn/' cunoa)terea <oliticii <arti%ului )i s<riFinul <ro9esional <e care 9unc:ionarii >l acor%' consilierului. ac', <ur teoretic, 9unc:ionarul este Esu;or%onatD consilierului, >n <ractic' este &ai util ca )i consilierul s' r's<un%' cererilor ?intereselor@ 9unc:ionarilor. c) 6tudiul de caz !tu%iul %e caA <er&ite analiAa a<ro9un%at' a <ro;le&elor s<eci9ice %in colectivitatea local' >n care activeaA' consilierul. Prin stu%iul %e caA un consilier <oate %eveni ,,e1<ertD >ntr-o anu&it' <ro;le&', %ac' acu&uleaA' e1<erien:' )i &o;ilitatea necesar' a%a<t'rii la situa:ia real'. !ursele stu%iului %e caA <ot 9i %iverse8 scrisori %e la ale/'tori, re9erate %in <artea 9unc:ionarilor, ra<oarte %in <artea altor autorit':i <u;lice, %in <res', %e la #NG-uri, sin%icate etc. Pentru e9icien:a stu%iului %e caA tre;uie a<licat <rinci<iul reAona;ilit':ii, <entru c' cet':enii nu a)tea<t' &iracole, %ar a)tea<t' ca un consilier s' >ntre<rin%' ceva, s' %eclan)eAe o ac:iune >n s<riFnul lor. Necesitatea solu:ion'rii unei <ro;le&e <oate a<are a priori, atunci cBn% cet':enii se a%reseaA' <entru <ri&a %at' unui consilier, 9ie a posteriori, a%ic' %u<' ce ace)tia au str';'tut toate <roce%urile a%&inistrative, iar consilierul este ulti&a <ersoan' la care a<eleaA'.

120

!olu:ionarea caAului <rin inter&e%iul 9unc:ionarului sau a co&<arti&entului %e s<ecialitate %e care %e<in%e <ro;le&a, se <oate cere oral sau scris. Hn orice alternativ' este o;li/atorie anun:area >n scris a <etentului= &ult &ai /rav <entru i&a/inea consilierului %ecBt un r's<uns ne/ativ este li<sa r's<unsului. Hn <ractic' 9unc:ionarii <ro&it solu:ionarea <ro;le&ei )i, la rBn%ul lor, consilierii <ro&it ceta:enilor acela)i lucru. ac' <ro;le&a nu se solu:ioneaA' %e c'tre 9unc:ionarul %ese&nat consilierul tre;uie s' se a%reseAe )e9ului ierarIic= %ac' nici la nivelul )e9ului ierar9ic nu <oate 9i solu:ionat', se i&<une un stu%iu %e caA )i analiAarea situa:iei >n ca%rul co&isiei sau a consiliului local. ac' la nivelul consiliului local o <ro;le&' nu <oate 9i solu:ionat', consilierul tre;uie s' cear' scuAe cet':enilor, s' le arate c' a %e<us toat' %ili/enta necesar', %ar consiliul are o alt' &aForitate <olitic', sau c' /uvernul nu %ore)te scIi&;area re/le&entarilor e1istente, ast9el c' <ro;le&a nu <oate 9i solu:ionat'. E1<licarea &otivelor este a;solut necesars <entru c' ea constituie o co&<onent' a e%uca:iei <olitice a cet':enilor )i a i&a/inii <arti%ului %in care 9ace <arte consilierul. !tu%iul %e caA are tot%eauna relevant' <olitic' )i %e aceea cIiar )i un insucces tre;uie 9olosit <entru a %e&onstra i&<er9ec:iunea siste&ului. $u atBt &ai &ult, >n caAul unui succes tre;uie s' 9'cut' publicitate caAului <rin &ass-&e%ia. d) 5ublicitatea activitii consilierului. 5iecare consilier tre;uie s'-)i 9ac' <u;lic atBt <ro/ra&ul %e lucru, cBt &ai ales reAultatele o;:inute= >n acest sco<, se <er&ite lau%a %e sine cu con%i:ia ca s' 9ie a&intit s<riFinul <ri&it %in <artea <arti%ului <entru c' >ntr-o colectivitate local' orice succes are conota:ie <olitic'. 5oarte i&<ortant <entru <u;licitate este &o%ul >n care se utiliAeaA' canalele %e co&unica:ie. Pentru unii autori %e9ec:iunile %e comunicaia constituie cauAe ale con9lictelor sociale= aceste %e9ec:iuni %e co&unicare se <ot reAolva a<licBn% &eto%e )tiin:i9ice %e analiA' a rela:iilor interu&ane, <rin eli&inarea o;stacolelor %in calea >n:ele/erii realit':ii ast9el >ncBt necesit':ile siste&ului social s' %evin' i%entice cu necesit':ile in%ivi%ului. Pu;licitatea activit':ii <ersonale <oate utiliAat' cu &are e9ect %ac' un consilier )tie cu& s' 9ur&iAeAe in9or&a:iile cIeie, bombele in ormatice. #ri %e cBte ori consilierul <reAint' succesele o;:inute, tre;uie s' renun:e la a&'nuntele nese&ni9icative ale <ovestirii )i s' <reAinte mesa%ul actiun'. Hn <u;licitatea activit':ii <ersonale cel &ai &are i&<act >l are &esaFul cu caracter social8 via:a, s'n'tatea, ;un'starea cet':enilor. Hn ca%rul ac:iunilor %estinate <u;licit':ii sunt i&<ortante )i relaiile cu presa. $onsilierul tre;uie s' cunoasc' re<orterii locali, Aiarele <entru care scriu, <recu& )i ti<ul %e in9or&a:ii <e care-l a/reeaA', <entru a <utea o9eri e1act ceea ce se %ore)te. Hn <rinci<iu, tre;uie r's<uns >ntot%eauna unui interviu sau unei invita:ii 9'cut' %e <res'. $alitatea rela:iilor cu <resa %e<in%e )i %e con:inutul in9or&a:iilor 9urniAate. Pentru <res' este &ult &ai i&<ortant' o )tire care are su;iect %e interes <u;lic %ecBt o )tire cu caracter <ersoanl= atacurile la <ersoan', %e e1e&<lu, nu ins<ir' >ncre%ere )i nici nu sunt %e interes /eneral ca s' <oat' 9i <u;licate. # <u;licitate corect' <resu<une %esi/ur )i reciprocitatea o;li/a:iilor 9a:' %e cet'teni. $onsilierul are o;li/a:ia %e a r's<un%e invita:iilor <ri&ite, iar %ac' nu o <oate 9ace, tre;uie s'-)i cear' scuAe celor care 1-au invitat. e ase&enea, consilierul are %atoria %e a r's<un%e scrisorilor <ri&ite= cIiar %ac' nu are un r's<uns &ul:u&itor <entru <eti:ionar= &ult &ai i&<ortant este ca r's<unsul s' 9ie sincer, <oliticos )i scurt.

121

Hn s9ir)it, <u;licitatea nu e1clu%e con idenialitatea. A 9i con9i%en:ial nu >nsea&n' a ascun%e a%ev'rul, ci a <'stra secrete in9or&a:iile care nu sunt %estinate <u;licit':ii= in9or&a:iile cu <rivire la %iscu:iile %in <arti% sau /ru<ul %e consilieri nu sunt %estinate consiliului sau <resei. e ase&enea, in9or&a:iile re9eritoare la via:a <ersonal' a 9unc:ionarilor nu <ot 9i %ivul/ate <u;lic. Aceia) solu:ie se i&<une cu <rivire la in9o&a:iile cu caracter econo&ic, ?cu& sunt ne/ocierile, licita:iile, @ care tre;uie s' r'&Bn' secrete su; sanc:iunea anul'r' actului >n caAul %ivul/'rii lui.

6& Acti)it te consilierului 'n co"isii

a). 5regtirea "edinei de comisie. $ea &ai &are <arte %in activitatea consilierului se %es9')oar' >n ca%rul co&isiilor <e %o&enii. AvBn% >n ve%ere volu&ul &are %e &unc' necesar este <re9era;il ca un consilier s' nu 9ac' <arte %in &ai &ulte co&isii. #regatirea )e%in:elor %e co&isie inclu%e &ai &ulte o<era:iuni cu& sunt8 stu%iul %e caA, stu%iul ra<oartelor ?in9or&'rilor@ <ri&ite %e la co&<arti&entele %e s<ecialitate %in <ri&'rie, statistici, ;i;lioteca %e acte nor&ative, analiAa caAurilor si&ilare. .olu&ul &are %e %ocu&ente su<use %eA;aterilor >ntr-o )e%in:' necesit' cel <u:in o Ai <e s'<t'&>n' <entru stu%iul <roiectelor %e Iot'rBri, 9or&ularea %e critici, a&en%a&ente, <ro<uneri, solu:ii etc. !-a %ove%it statistic, o trei&e %in %urata <lani9icat' a unei )e%in:e se consu&' inutil cu or/aniAarea, in9or&area <reAentarea )i selectarea &aterialelor ce ur&eaA' a 9i analiAate e9ectiv. es9')urarea e9icient' a )e%in:ei %e co&isie %e<in%e )i %e modul de plan icare. Hn <ri&ul rBn%, <lani9icarea tre;uie s' :in' cont %e <riorit':ile consiliului local= ca ur&are, >n 9unc:ie %e )e%in:ele %e consiliu ce ur&eaA' a se %es9')ura se <lani9ic' )i )e%in:ele %e co&isie. Hn a1 %oilea rBn%, <lani9icarea tre;uie s' :in' cont %e e1isten:a ?ine1isten:a@ aviAele )i ra<oartele necesare <entru a%o<tarea unei Iot'rBri= ele tre;uie stu%iate >nainte %e %es9')urarea <ro<riu-Ais' a )e%in:ei >n <lenul co&isiei. Hn al treilea rBn%, o <lani9icare corect' :ine sea&a )i %e %eciAia <olitic' a /ru<ului, sau cIiar a <arti%ului <entru <ro;le&ele %eose;ite. ac' e1is' acor%ul li%erului %e /ru<, sau al <arti%ului, consilierul care <ro<une solu:ia tre;uie s' 9ie s<riFinit la vot %e to:i ceilal:i. $onsilierii <ot s' a<eleAe >n ca%rul )e%in:ei %e co&isie la 9unc:ionarii care au >ntoc&it ra<oartele %e s<ecialitate. $Iiar %ac' un aviA sau ra<ort este ne/ativ ?sau cIiar <oAitiv@ 9unc:ionarul care l-a ela;orat este s<ecialistul care <oate r's<un%e la toate >ntre;'rile. esi/ur c' un consilier <oate invita la )e%in:e <resa, #NG-urile, re<reAentan:i ai sin%icatelor )i alte <ersoane interesate. Li la nivelul co&isiei tre;uie res<ectat cvorumul 9ara e1ce<tie. ac' nu se res<ec:i &aForitatea %e 2U0 <entru aviAare orice consilier <oate s' 9ac' &en:iune >n <rocesul ver;al %e )e%in:' )i s' cear' ulterior <lenului consiliului s' nu ia >n consi%erare acel aviA. $Iiar %ac' nu a 9ost <reAent la o )e%in:' %e co&isie un consilier are %re<tul s' cear' <rocesul-ver;al anterior )i s'-l citeasc'. e ase&enea, <oate cere &o%i9icarea <rocesului-ver;al atunci c>n% constat' c' o<inia sa nu este corect &en:ionat'.

122

b) ,ctivitatea )n calitate de pre"edinte al comisiei. $alitatea %e <re)e%inte %e co&isie are un %u;lu as<ect8 <e %e o <arte <entru c' e1<ri&' <olitica <arti%ului %in care 9ace <arte la nivelul a%&inistra:iei locale, iar <e %e alt' <arte, <entru c' &o%i9ic' re/uli, <roce%uri sau structuri a%&inistrative con9or& inten:iilor electoratului. Aceast' calitate atra/e %u<' sine responsabilitatea <entru &o%ul >n care <re)e%intele )i co&isia <e care o con%uce )i-au >n%e<linit atri;u:iile >n %o&eniul <e care-l coor%oneaA'8 salu;ritate, trans<ort, ali&entare cu a<', construc:iua %e %ru&uri, locuin:e, asisten:a )i <rotec:ia social' etc. Pentru a-)i %uce la ;un s9Br)it &isiunea, <re)e%intele %e co&isie tre;uie s' 9ie >n <ri&ul rBn% ;ine in9orrnat= >n acest sco<, se i&<une colaborarea cu 9unc:ionarii %in serviciile <u;lice avin% acela)i <ro9il cu cel al co&isiei. $Iiar %ac' se sta;ile)te o ;un' cola;orare >ntre <re)e%intele %e co&isie )i )e9ii serviciilor <u;lice locale, nu tre;uie s' se inverseAe rolurile. $a ur&are, )e9ii serviciilor <u;lice, care au <uterea %e %eciAie a%&inistrativ', vor tre;ui s' cear' s<riFinul consilierilor <entru o solu:ie <olitic'= consilierii, care nu <ot e1ercita <uterea a%&inistrativ', vor solicita )e9ilor serviciilor <u;lice solutii e1ecutive. Pre)e%intele co&isiei are &isiunea %e a sta;ili ordinea de zi a unei )e%in:e, &isiune i&<ortant' <entru %eA;aterea cu <rioritate a unei <ro;le&e. Rolul <re)e%intelui const' >n a selec:iona <ro;le&ele %e i&<ortan:' &aFor' <entru co&unitate )i %e a convin/e co&isia cu <rivire la &o%ul >n care <oate 9i reAolvat' 9iecare %intre ele. Hn <lus or%inea %e Ai tre;uie s' 9ie atr'/'toare at>t <entru cet':eni, c>t )i <entru <res'. Hn s9>r)it, <re)e%intele are &eritul %e a convin/e co&isia s' voteAe <roiectele %e Iot'r>ri %e <e or%inea %e Ai a co&isiei ceea ce >nsea&n' o /aran:ie cu <rivire la 9a<tul c' <roiectele vor 9i a%o<tate >n <len. Pre)e%intele co&isiei are )i 9unctia %e reprezentare. Hn <ri&ul rBn%, <re)e%intele %e co&isie este cel care re<reAint' o<inia <u;lic' >n ca%rul co&isiei )i consiliului >n virtutea calit':ii lui %e ales al cet':enilor= >n al %oilea rBn%, <re)e%intele unei co&isii va re<reAenta o<inia co&isiei sale >n ca%rul altor co&isii= >n al treilea rBn%, <re)e%intele re<reAint' co&isia >n <lenul consiliului local, <reAint' aviAul %at )i o<inia co&isiei. Un <re)e%inte %e co&isie lucreaA' &ai e9icient %ac' a<eleaA' la raportori. Hn acest sens, <re)e%intele <oate nu&i %intre consilieri <ersoana care s' <reAinte ra<ort cu <rivire la o <ro;le&' ce ur&eaA' a 9i %eA;'tut'. $u cBt e1ist' ra<oarte &ai co&<lete )i e1acte, cu atBt sca%e %urata unei )e%in:e %e consiliu )i %e co&isie. Pre)e%intele <oate %ese&na <e ra<ortor s'-)i <reAinte e1<unerea >n <lenul consiliului, %ac' a 9ost votat' %e co&isie. c). ,vizarea proiectelor de !ot)ri Princi<ala atri;u:ie a unei co&isii const' >n ela;orarea aviAelor necesare a%o<t'rii <roiectelor %e Iot'rBri, >ntrucBt le/ea <reve%e c' nici un <roiect nu <oate 9i su<us s<re a<ro;are consiliului local 9'r' aviAul co&isiilor. Proce%ura ela;or'rii aviAelor i&<une cunoa)terea %e c'tre consilieri a naturii acestora= aviAele con orme 9iin% o;li/atorii, cele consultative 9iin% %oar necesare, iar cele acultative utile <entru si&<la in9or&are. Hn <rocesul ela;or'rii aviAelor <entru <roiecte %e Iot'rBri, a&en%a&ente, re/ula&ente sau contracte a%&inistrative tre;uie res<ectate c'teva <rinci<ii8 AviAarea unui <roiect se ne/ociaA' >n ca%rul co&isiilor= >n caAul unor %iver/en:e tre;uie i&<lica:i li%erii /ru<urilor <olitice )i, %ac' nici a)a nu se aFun/e la un acor%, se 9ace ne/ocierea la nivel %e <arti%e. Proce%ura este i&<ortant' <entru c' succesul la vot al unei Iot'r>ri %e<in%e &ai &ult %e solutionarea %iver/entelor >n co&isii, %ecBt %e %eA;aterea lor >n <lenul consiliului.

120

 Al %oilea <rinci<iu i&<une ca un consilier care nu a luat <arte la ne/ocieri in ca%rul co&isiei, s' se abin %e la %iscutarea <ro;le&ei in <lenul consiliului <entru c' nu are ar/u&entele necesare <entru a scIi&;a solu:ia. A1 treilea <rinci<iu se re9er' la motivarea aviAului, in%i9erent %ac' acesta este <oAitiv sau ne/ativ, ceeace >nsea&n' c' tre;uie s' cu<rin%' consi%erentele %e %re<t )i %e 9a<t <e care se inte&eiaA' acor%ul ?sau re9uAul@. ac' >n ti&<ul %eA;aterilor intervin &o%i9ic'ri &aFore ale <roiectului, acesta tre;uie returnat serviciului %e s<ecialitate >n ve%erea re9or&ul'rii lui. Hn s9Br)it, la acor%area ?res<in/erea@ aviAului tre;uie au%iat )e9ul serviciului <u;lic %e s<ecialitate care a >ntoc&it ra<ortul <entru a cunoa)te toate actele )i 9a<tele care au stat la ;aAa <roiectului res<ectiv. Li<sa in9or&a:iilor >n &o&entul %eA;aterii <roiectului %eter&in' a%o<tarea %e Iot'rBri ino<ortune sau, &ai /rav, ile/ale. d) %omisiile speciale Hn a9ar' %e co&isiile <e %o&enii, consiliul local <oate or/aniAa co&isii cu caracter s<ecial, cu& sunt cele %e ancIet', %e vali%are )i nu&iri, <recu& )i >n caAul acor%'rii %e licen:e <entru serviciile <u;lice %e interes local. eose;irea %intre o co&isie o;i)nuit' )i o co&isie s<ecial' const' >n 9a<tul c' %u<' a<ro;area re/ula&entul %e 9unc:ionare a co&isiei s<eciale, nu &ai este necesar' interven:ia consiliului <entru a<ro;area actelor )i 9a<telor a%&inistrative >n9'<tuite %e co&isie. Nu&'rul )i atri;u:iile co&isiilor s<eciale tre;uie reevaluate <erio%ic %eoarece se &o%i9ic' )i <riorit':ile colectivit':ilor locale. Hn <rinci<iu, o co&isie s<ecial' are o activitate %eter&inat'>in ti&<, res<ectiv <Bn' la atin/erea sco<ului <ro<us. Hn <ractic', se or/aniAeaA' cel &ai a%esea co&is' de anc(eta <entru cercetarea anu&itor 9eno&ene ne/ative sau cu <rivire la activitatea unor <ersoane. Aceste co&isii %e ancIet' sta;ilesc %e re/ul' r's<un%erea a%&inistrativ' a unor <ersoane, %ar nu <ot a<lica sanc:iuni civile sau <enale, intrucit nu au co&<eten:a le/al'. AncIetele care se co&unic' altor autorit':i <u;lice ?ParcIet, $urtea %e conturi, Gar%a 5inanciar' etc.@, <ro%uc e9ecte Furi%ice >n &o% direct )i constituie <ro;e <entru or/anele %e cercetare <enal' sau <entru instan:ele %e Fu%ecat'. $o&isia %e validare are aceea)i %urat' %e 9unc:ionare ca )i &an%atul consiliului local, %ar ea nu se intrune/te <erio%ic, ci nu&ai cBn% este necesar. Hn <rinci<iu, co&isia %e vali%are analiAeaA' inca<acit':le, inco&<ati;ilit':ile )i inter%ic9'le sta;ilite %e le/e <entru calitatea %e consilier /i <ro<uneconsiliului vali%area sau invali%area &an%atului unei <ersoane. Hn <ractic', cele &ai controversate <ro;le&e sunt le/ate %e calitatea <ersoanei care can%i%eaA' la un loc vacant in consiliu >n <ri&ul rBn%, tre;uie sta;ilit caracterul %e autoritate al 9unc:iei <e care o >n%e<line)te can%i%atul8 <rinci<iul necesar )i su9icient <entru sta;ilirea caracterului %e autoritate a%&inistrativ' a1 unei 9unc:ii este %at %e natura Furi%ic' a actelor in%e<linite )i a1 e9ectelor <e care ele le <ro%uc. # alt' <ro;le&' lar/ %is<utat' este aceea le/at' %e calitatea politic a <ersoanei care can%i%eaA' la un loc vacant in consiliul local. Princi<iul este ca <ersoana res<ectiv' s' ai;' calitatea %e &e&;ru a1 <arti%ului %in care a 9'cut <arte <ersoana %e&isionat', %ece%at' sau %e&iss. Hn acest caA, or%inea %e <e lista %e can%i%a9i are relevan9' %oar <entru &e&;r' <arti%ului res<ectiv. ac' o <ersoan' )i-a scIi&;at o<tiunea <olitic', ea nu &ai <oate invoca <rioritatea listei %eoarece lista a<ar:ine unui <arti% <olitic %in care <ersoana res<ectiv' nu &ai 9ace <arte.

124

Unele consilii locale au instituit comisia pentru numiri %e <ersoane >n anu&ite 9unc:ii a%&inistrative. Aceste co&is' sunt necesare %eoarece %e/reveaA' consiliul local %e activit':i ;irocratice, <recu& )i <entru 9a<tul c' activitatea %e nu&ire a unor s<eciali)ti necesit' tot s<eciali/ti. Pro;le&a cea &ai /rea const' >n a )ti %ac' <ot 9i nu&i:i >n %iverse 9unc:ii cIiar consilieri %in consiliul local= %ac' o <ersoan' ce e1ercit' autoritate <u;lic' nu <oate >n%e<lini si&ultan 9unc:ia %e consilier, atunci nici consilierul nu <oate >n%e<lini si&ultan o 9unc:ie %e autoritate <u;lic'. Hn caAul >n care un consilier tre;uie s' a<ro;e tari9ul <entru un serviciu <u;lic 9urniAat %e un a/ent econo&ic la care el este %irector, situa:ia lui %evine <ara%o1al'=<e %e o <arte, el tre;uie s' a<ere interesele consiliului %in care 9ace <arte >n calitate %e consilier ales= <e %e alta,el va sus:ine interesele a/entului econo&ic la care este %irector

B& P rticip re consilierului l #edin$ele Consiliului&

a) Dreptul de initiativ al consilierului. re<tul %e ini:iativ' e1<ri&' <osi;ilitatea <e care o are un consilier %e a <ro<une a%o<tarea unui <roiect %e 9otirire, in%i9erent %aci <roiectul este reAultatul activitit' <ersonale sau nu. Hnainte %e a 9i a%o<tate, tre;uie ca <roiectele %e Iot'rBri s' 9ie trans&ise, <rin /riFa secretarului, atBt la co&<arti&entele %e resort ale <ri&'riei ?<entru ra<ortul %e s<ecialitate@, cBt )i la co&isiile <e %o&enii ale consiliului local ? <entru aviAare@. re<tul %e initiativ' nu se <oate &ani9esta oriun%e )i oricu&. Hn caAul )e%in:elor ordinare, convocate %e <ri&ar, or%inea %e Ai este <resta;ilit', ast9el >ncBt nu se <oate intro%uce un <roiect %e Iot'riBre la cererea consilierului interesat. -o%i9icarea or%in' %e Ai se <oate 9ace nu&ai <entru <ro;le&e ur/ente, iar ur/en:a <ro;le&ei tre;uie, la rBn%ul s'u, vali%ati <rin votul &aForit'r' consilierilor. Hn caAul modi icrii or%inii %e Ai, >n sensul <ro<uner' unui nou <roiect %e Iot'rBre, re;uie res<ectat' cerin:a le/al' re9eritoare la ra<ortul %e s<ecialitate )i aviAul co&isiilor <e %o&enii. A)a%ar, ur&eaA' ca )e%in:' )i se sus<en%' <Bn' cin% se >ntoc&e)te ra<ortul )i se eli;ereaA' aviAul, ur&'n% si se reia %u<' <reAentarea acestora. re<tul %e ini:iativ' se &ani9est' <rin convocarea )e%intelor e/traordinare la cererea unui nu&'r %e o trei&e %in totalul consilierilor. !olicitarea unei )e%in:e e1traor%inare tre;uie s' se 9ac' <rintr-un convocator se&nat no&inal %e c'tre &ini&u& o trei&e %in nu&'rul total a1 consilierilor. e re/ul', )e%in:ele e1traor%inare sunt reAultatul activit'tii <olitice a /ru<urilor %e consilieri, intrucBt initiativ' a<ar:ine unui anu&it <arti%, <reAentarea <roiectului se 9ace %e <e <oAi:ia re<reAentantilor cet':enilor care au votat acel <arti%, iar &esaFul ini:iativei este %estinat <u;licit':ii <rin &ass-&e%ia. Hn <ractic' s-a o;servat c' nicio%at' nu este <osi;il' cunoa)terea tuturor <roiectelor, ra<oartelor )i aviAelor %e citre toti consilierii. $a atare, este necesar' o corela:ie intre %re<tul %e initiativ' )i obligatia &otiv/r' lui. e aceea, cBn% <roiectele %e Iot'rBre e1<ri&' ini:iativa unui /ru<, ini:iatorii au o;li/a:ia %e a &otiva <roiectul %e Iot'rBre >n <lenul consiliului. A)a cu& serviciile %in a<aratul consiliului i)i >ntoc&esc ra<oartele %e s<ecialitate, este necesar ca ini:iator' s' >ntoc&easc' ra<ortul %e &otivare. Ini:iatorii unui <roiect %e Iot'rBre au %re<tul %e a-l retrage %e <e or%inea %e Ai a )e%in:elor. Este evi%ent c' <roiectul tre;uie retras >nainte %e a 9i a%o<tat' <rin vot or%inea %e

126

Ai a )e%in:ei. re<tul %e a retra/e un <roiect tre;uie recunoscut ca e9ect a1 si&etriei Furi%ice, intrucBt cel care are %re<t %e ini9iativ' are )i %re<t %e a renunta la ini:iativ'. b). 5oliia "edintelor de consiliu #oliia )e%in:elor %ese&neaAi ansa&;lul %e &iFloace )i &'suri 9olosite %e <re)e%intele %e )e%in:' <entru <'strarea or%in' )i %isci<linei <e toati %urata lucr'rilor consiliului. Potrivit re/ula&entului %e or/aniAare )i 9unctionare a consiliilor locale, <rese%intele %e )e%inta are, <rintre alte atri;u:ii, )i o;li/a:ia %e a asi/ura &en:inerea or%inii )i res<ectarea re/ula&entului <e toat' %urata )e%intei. !uccesul lucr'rilor consiliului %e<in%e %e res<ectarea &ai &ulte ti<uri %e rela:ii Rela:ia %intre <re)e%inte )i consilierii care co&<un consiliul local. Pre)e%intele este %e 9a<t nul %intre consilierii care a 9ost invitat s' con%uc' o se%in:' a consiliului local. Hn <rinci<iu, orice consilier <oate 9i ales <re)e%inte %e )e%int', %ar este reco&an%a;il ca <ersoana aleas' s' ai;' s<ecialitatea su9icient' <entru a;or%area te&atic' %in or%inea %e Ai. Prese%intele %e )e%in:' acord cuv0ntul consilierilor= %e 9a<t, ni&eni nu <oate lua cuvBntul 9'r' a-i 9i acor%at %e <re)e%inte. $u <rivire la %eA;aterile %in ca%rul )e%in:ei, se i&<un cBteva <reciA'ri. Ast9el, %ac' sunt >nscri)i la cuvBnt un nu&'r &are %e consilieri, <re)e%intele %e )e%int' <oate s' cear' li&itarea %uratei lu'rilor %e cuvBnt, su<une aceast' %urat' votului consiliului, %u<' care va su<rave/Iea <e 9iecare vor;itor s' nu %e<')easc' %urata convenit'. e ase&enea, %ac' <re)e%intele consi%er' c' la un anu&it <unct a1 or%in' %e Ai s-au <reAentat toate as<ectele esen:iale, <oate cere sistarea %iscut'lor, su<une cererea lui a<ro;'rii consiliului )i o a<lic' %ac' se intrune)te Fu&'tate <lus unu %in voturile celor <reAen:i. Rela:iile <re)e%intelui cu aparatul e/ecutiv, HntBi cu <ri&arul %eoarece >n <ractic', s-a constatat c' <ri&arul intervine a%esea >n %iscu:iile consiliului local, %e)i el nu are nici un <rivile/iu 9a:' %e consilieri, 9iin% o;li/at s' cear' cuv'ntul. Hntre )e9ul e1ecutivului )i <re)e%intele %e )e%in:' tre;uie s' e1iste ra<orturi %e coo<erare, >n sensul c' <ri&arul are %re<tul %e a cere cuvBntul, %ar are )i o;li/a:ia %e a r's<un%e solicit'rilor. Este evi%ent c' <entru l'&urirea tuturor as<ectelor unei Iot'r'ri, <re)e%intele %e )e%in:' <oate solicita <'rerea s<eciali)tilor )i <oate acor%a cuvBntul )e9ilor unor co&isii %e s<ecialitate, cu acor%ul consiliului. coo<erarea <re)e%intelui cu secretarul consiliului local. !ecretarul este %e 9a<t o;li/at <rin le/e s' <artici<e la )e%intele consiliului local, s' asi/ure convocarea consilierilor, <reAen:a acestora, >ntoc&irea <rocesului-ver;al %e )e%in:', co&unicarea actelor )i altele. $a atare, <re)e%intele %e )e%in:' tre;uie s' 9ac' a<el la secretar >n cursul %es9')ur'rii )e%in:elor, 9ie <entru as<ecte %e le/alitate, 9ie <entru as<ecte %e <roce%ur'. ra<orturile cu cetenii care asist' la )e%int', a%ic' invita:i, <resa, con%uc'tori %e a/en:i econo&ici, re<reAentan:i ai sin%icatelor sau altor institu:ii. Hnn <rinci<iu, toate )e%in:ele consiliului sunt <u;lice, %ar e1ist' <osi;ilitatea teoretic' %e a con9eri )e%in:ei un caracter seccret in caAuri s<eciale Li :n aceste ra<orturi se i&<un unele re/uli ale <oli:iei %e )e%in:' sunt <er&ise insultele a%resate %e vor;itori, este interAis %ialo/ul %intre vor;itor )i <u;lic= >n caAul >n care %es9')urarea )e%in:ei este <ertur;at', <re)e%intele sus<en%' )e%inta )i %is<une evacuarea %in sal' a <ersoanei care i&<ie%ic' lucr'rile. c). %onflictul de interese Partici<area consilierului la activitatea consiliului local tre;uie s' se >nscrie in ca%rul le/al. Hn analiAa con9lictelor %e interese tre;uie avut' >n ve%ere calitatea social' a consilierului in ra<ort %e atri;u:iile sale in a%&inistra:ie. 5iecare consilier in <arte este, la

12K

r'n%ul s'u, 9unc:ionar, <atron, li%er %e sin%icat, li;er <ro9esionist, con%uc'tor %e institu:ie etc. A<arent, >ntre calitatea <ersoanei ca <arte a &ana/e&entului <olitic )i aceea)i <ersoan' >n calitate %e re<reAentant al unei colectivit':i u&ane e1ist' un con9lict %e interese. Hn conte1tul le/isla:iei actuale, consilier' care au interes <atri&onial nu <ot <artici<a la %eA;aterea )i votarea unei Iot'rBri. eci, >n caAul altor interese %ecBt cele <atri&oniale, consilierul are %re<t %e a <artici<a la vot. ReAult' c' un consilier, care este li%er %e sin%icat >n institu:ia la care lucreaA', are %re<tul %e a-)i e1<ri&a o<inia, %e)i in ulti&' instan:' interesele sin%icali)tilor sunt %e natur' <atri&onial'. Nu <ot <artici<a la vot nici consilierii care, <rin soi sau rude <Bn' la /ra%ul <atru inclusiv, au un interes <atri&onial. Tre;uie <reciAat c', <otrivit $o%ului civil, <rin ru%e <Bn' la /ra%ul <atru inclusiv se in:ele/ a9inii, a%ic' ru%ele celuilalt so:. # <ro;le&' s<ecial' este aceea le/at' %e %e9inirea no:iunii %e ,,interes <atri&onialC, avBn% >n ve%ere c' <atri&oniul este su&a ;unurilor i&o;ile, inclusiv crean:ele. Hn caAul >n care un consilier este )i salariat >ntr-unul %in serviciile <u;lice locale este evi%ent c' salariul re<reAint' un ,,interes <atri&onialC )i ca atare consilierul care este salariAat nu are %re<t %e vot atunci cBn% se a<ro;' or/ani/ra&a )i retri;u:ia <ersonalului %in ca%rul consiliului local. Nu au %re<t %e vot nici consilierii care 9ac <arte %in organele de conducere ale re/iilor sau societ':ilor co&erciale, a9late Bn %eA;aterea consiliului local. HntrucBt le/ea a%&inistra:iei <u;lice nu %e9ine)te no:iunea %e organ de conducere, tre;uie s' acce<tat c' aceste sunt cele <rev'Aute >n le/ile s<eciale, )i anu&e8 $onsiliul %e a%&inistra:ie, <re)e%intele, %irectrul sau &ana/erul societ':ilor co&erciale, con%uc'torul institu:iei <u;lice in%i9erent %e %enu&ire ?co&isar, ins<ector etc.@. d) 5uterea de decizie Hn <ri&ul rBn%, puterea de decizie este %re<tul recunoscut unei autorit':i %e a Iot'rB >ntr-o anu&it' <ro;le&' %e interes local 9'r' alte in/r'%iri. Hn virtutea acestui %re<t, consiliile locale <ot anta&a %o&enii care nu sunt e1<res <revaAute %e le/e, %ar care 9ac o;iectul a%&inistratiei locale, cu& ar 9i co&er:ul a&;ulant sau 9acilit':ile <entru unele cate/orii %e <ersone %e9avoriAate )i cIiar toaletele <u;lice. Hn al %oilea rBn%, tre;uie avute >n ve%ere sarcinile a%&inistratiei <u;lice, sarcini care au caracter o;li/atoriu si care tre;uie res<ectate. Toate serviciile <u;lice asi/urate %e consiliile locale au caracter %e o;li/ativitate, a%ic' tre;uie <restate con9or& le/ii, au caracter %e continuitate, a%ic' nu <ot 9i sus<en%ate sau >ntreru<te, <recu& )i %e /eneralitate, a%ic' 9'r' %iscri&in'ri 9a:' %e anu&ite <ersoane sau /ru<uri. $a atare, orice <roces %e in9luen:are a %eciAiei tre;uie s' <lece %e la aceste trei caracteristici ale serviciului <u;lic. Hn al treilea rBn%, tre;uie utiliAat' <osi;ilitatea interpretrii actelor )i o<eratiunilor a%&inistrative. Este cunoscut ca autorit':ile a%&inistra:iei <u;lice nu au %re<tul %e a inter<reta le/ile, %ar atunci cBn% <reve%erile unei le/i sunt con9uAe sau cBn% nu e1ist' o re/le&entare <entru un anu&it %o&eniu, <roiectul %e Iot'rBre se va <ro&ova <e ;aAa inter<retarii celorlalte te1te )i >n acor% cu &isiunea <rinci<ala a a%&inistra:iei )i a interesului <u;lic. In9luen:area %eciAiei este <osi;il' >n toate eta<ele <rocesului %eciAional, <entru c' orice %eciAie este un C<roces ra:ional care <leac' %e la o necesitate social' ce tre;uie re/le&entata, continua cu cule/erea in9or&atiilor, <relucrarea lor, sta;ilirea unei variante o<ti&e, a%o<tarea actului a%&inistrativ si a<licarea lui >n <ractic'C. $a atare, >n eta<a <re/'tirii %eciAiei, aceasta <oate 9i in9luen:at' %in &o&entul cule/erii in9or&a:iilor, a

12P

evi%entelor %ocu&entare, statisticilor, stu%iilor %e s<ecialitate, %e re9erate, ra<oarte, in9or&ari, %ari %e sea&a )i alte acte <re<aratorii. $ea &ai &are 9or:' %e in9luen:are >n eta<a <re/'tirii <roiectelor %e IotarBri o are >nsa ela;orarea avizelor. $u cBt aviAele sunt &ai <ertinente si e1Iaustive, cu atBt cre)te <ro;a;ilitate a %e a 9i res<ectate >n <rocesul %eciAional. Hn eta<a a%o<t'rii Iot'rBrilor, %eciAia <oate 9i in9luen:at' >n <ri&ul rBn% <rin amendamente. $onsilierii care au o;iectiuni la te1tul unui <roiect %e IotarBre <ot cere ca acesta sa 9ie a&en%at, a%ic.a &o%i9icat >n sensul %orit. Hn acest sens, cel care <ro<une a&en%a&entul tre;uie s'-l &otiveAe >n 9a<t )i >n %re<t, cu alte cuvinte, s' convin/' <lenul consiliului %e necesitatea lui. Tot >n eta<a a%o<t'rii Iot'rBrii se <oate in9luen:a %eciAia <rin solicitarea votului nominal. Este cunoscut ca oa&enii >si e1<ri&a o<inia cu atBt &ai sincer cu cBt sunt &ai li;eri si %eci este %e <re9erat votul secret <rin care se asi/ura aceasta li;ertate %e o<inie. ar atunci cBn% sunt in%icii ca un <roiect %e IotarBre este <ericlitat %e in%eciAia unor consilieri, se cere votul no&inal >n sco<ul <recis %e a o;li/a <e cei in%ecisi sa-si e1<ri&e o<inia 9ara a &ai avea <osi;ilitatea %e a se a;:ine. e). ,ctivitatea promoional #ricBt %e e9icienta ar 9i activitatea unui /ru< %e consilieri >n ca%rul unui consiliu local, ea tre;uie <ro&ovata >n <lan <olitic, a%ica <reAen:a cetatenilor, <resei, a celorlalte <arti%e. Activitatea <ro&otional' nu este o si&<l' <u;licitate, ci cu<rin%e un <ro/ra& cu o;iectivele <e care le ur&'re)te un <arti% <e <lan local, <recu& si &o%ul %e <artici<are %irecta a consilierilor la realiAarea <ro/ra&ului. # activitate %e <ro&ovare e9icient' >)i <ro<une %ou' lucruri8 >n <ri&ul rBn%, >&;unatatirea i&a/inii <arti%ului <e <lan local si a<oi cresterea /ra%ului %e >ncre%ere a cetatenilor >n <arti%. Asi/urarea activitatii <ro&otionale se 9ace >n <ri&ul rBn% <rin inter&e%iul <arti%ului care are consilieri alesi la nivel local. Hn acest sco<, <arti%ul tre;uie sa <una la %is<oAitia consilierilor sai ;irourile necesare <entru >ntBlnirile cu cetatenii= sa ela;oreAe &aterialele <olitice <entru a%&inistratia locala= sa creeAe structuri <rin care sa asi/ure <ro&ovarea <ro<rieia sale <olitici, cu& sunt or/aniAatiile <ro9esionale, %e 9e&ei, %e tineret, culturale etc. Pe %e alta <arte, activitatea <ro&otionala tre;uie sa se s<riFine <e structurile autoritatii <u;lice locale, <e serviciile %e s<ecialitate ale consiliului. Hn acest sco< este necesar ca 9iecare consiliu Fu%etean, cIiar si &unici<al, sa %is<una %e un purtator de cuv0nt care 9ace o9iciul %e a in9or&a <resa, cetatenii, celelalte institutii <u;lice, cu <rivire la a/en%a %e lucru a /ru<ului %e consilieri %in <erioa%a res<ectiva. # 9or&a %irecta %e <ro&ovare o constituie democratia participativ a%ica %escIi%erea structurilor a%&inistrati,ei catre cetat,eni. $onsilierii tre;uie sa rece<teAe toate &esaFele venite %ins<re asociatii, institutii, societati, /ru<uri <ro9esionale, culturale sau reli/ioase, <entru a le sus:ine la nivelul consiliului. Pe %e alta <arte, tre;uie asi/urata <reAenta cetatenilor la se%intele %e consiliu >n care <arti%ul are initiativa sau <artici<a la a%o<tarea %e IotarBri ;ene9ice <entru <o<ulatie. Activitatea <ro&otionala tre;uie sa se ;aAeAe si <e stimularea cetatenilor. Hn acest sens, se%intele %e consiliu <ot 9i convocate <entru a acor%a reco&<ense unor <ersoane care sau %istins >n activitatea lor <ro9esionala, artistica, stiinti9ica, s<ortiva etc. 5oarte i&<ortanta este utiliAarea <roce%urii /arantate %e le/ea a%&inistratiei <u;lice locale <rivin% acor%area titlului %e C9T!T9!? D9 4?4!79 al co&unei, orasului etc.

128

# atentie %eose;ita tre;uie acor%ata <ericolului <e care-l re<reAinta populismul. Este stiut ca <o<ulis&ul nu are o i%eolo/ie, %ar are un sco<, si anu&e, &o;iliAarea <aturilor sarace >&<otriva structurilor a%&inistratiei <u;lice %e %ra/ul scIi&;arii acestora. esi/ur ca o activitate <ro&otionala tre;uie sa ai;a >n ve%ere si politica de con%unctur, <rin care se >ntele/e utiliAarea unor &iFloace econo&ice cu sco<ul %e a atin/e unele o;iective <olitice. Asa%ar, %iscutarea ;u/etului, %e e1e&<lu, <recu& si &o%ul %e alocare a resurselor 9inanciare re<reAinta la un &o&ent %at o <olitica %e conFuncture <entru ca 9iecare /ru< ur&areste sco<uri <olitice. Politica %e conFunctura <oate 9i %e9inita ast9el ca 9or&a ne&e%iata a <oliticii econo&ice <e ter&en scurt. f) Organizarea consilierilor )n opozitie. Pentru a %es9asura o activitate e9icienta >n o<oAitie este necesar ca /ru<ul %e consilieri sa-si sta;ileasca rolurile. Hn /eneral, consilierii <ot Fuca trei roluri >n ca%rul /ru<ului %in care 9ac <arte8 rolul %e lider, care <oate 9i acela %e se9 %e /ru<, %e <rese%inte %e co&isie, %e <urtator %e cuvBnt= rolul e/pertului >ntr-un anu&it %o&eniu, care se &ani9esta >n 9a<t <rin <artici<area la co&isii %e s<ecialitate= rolul &e&;rului o;isnuit care <artici<a la a%o<tarea IotarBri lor. #%ata 9i1ate rolurile, 9iecare consilier va ras<un%e solicitarilor s<eci9ice >n 9unctie %e <oAitia sa %in ca%rul /ru<ului. Un ele&ent esential >n o<oAitie este identitatea %e o<inie. In%i9erent %e <oAitia si rolul Fucat %e unul sau altul %intre consilieri >n ca%rul /ru<ului, o%ata >nce<uta o<oAitia la nivelul consiliului, toti tre;uie sa sustina aceeasi o<inie. l%entitatea %e o<inie nu tre;uie con9un%ata cu o;e%ienta sau %ictatura %e <arti%, cu& se a9ir&a uneori, ci cu e9icienta. $u cBt o<iniile sunt &ai %iver/ente, cu atBt &ai &ica este. sansa %e .a.<ro&ova < <olitica si %e a a%o<ta o IotarBre. eci, cu cBt o o<inie are &ai &ulti a%erenti, a%ica voturi, cu atBt are sanse &ai &ari %e a se &aterialiAa >n a%&inistratia locala. 5or&a cea &ai uAitata %e &ani9estare a o<oAitiei este participarea la vot. Este evi%ent ca <artici<area la vot tre;uie sa tina sea&a %e <roce%urile le/ale si, ca atare, o<oAitia se &ani9esta la rBn%ul sau >n ca%rul le/al. e <il%a, ori %e cBte ori le/ea cere un anu&it cvorum <entru a%o<tarea unei IotarBri, /ru<ul %e consilieri <oate vota >&<otriva, ast9el >ncBt sa nu se >ntruneasca acel cvoru&. # 9or&a &ai su;tila %e o<oAitie este votul secret . Potrivit le/ii a%&inistratiei <u;lice locale, IotarBrile cu <rivire la <ersoane se iau >ntot%eauna <rin vot secret, ceea ce nu >nsea&na ca votul secret nu <oate 9i utiliAat si >n alte situatii. .otul secret <resu<une >nsa anu&ite ne/ocieri evi%ent >nainte %e a%o<tarea unei IotarBri, ne/ocieri <rin care &ai &ulte /ru<uri cu o<inii <olitice conver/ente >si sta;ilesc o strate/ie co&una. #%ataC 9i1ata ale/erea unei <ersoane, se solicita votul secret, <recu& si <roce%ura %e vot8 cu ;uletine, liste, ;ile etc. Hntruc>t <roce%ura %e vot se re9era e1clusiv la consilieri, reAulta ca <entru ale/erea altor <ersoane %in a9ara consiliului, %ecBt consilierii nu este necesar votul secret. -eto%a retragerii de la vot, %esi nere/le&entata Furi%ic, este o 9or&a e1tre&a %e &ani9estare a o<oAitiei 9ata %e o <olitica sau un act a%&inistrativ. Retra/erea %e la vot nu <oate 9i asi&ilata cu a;senta %e la lucrarile consiliului local si ca atare nu <oate atra/e %iAolvarea consiliului <e acest te&ei. -e&;ii consiliului sunt <reAenti la se%inta, iau <arte la %eA;ateri, %ar nu&ai >n ceea ce <rIveste votul, nu <artici<a ca ur&are a retra/erii. e alt9el, un /ru< %e consilieri <oate <artici<a la votarea &ai &ultor <roiecte %e IotarBri, %ar sa se retra/a %e la vot, nu&ai la un sin/ur <roiect. Gru<ul %e consilieri a9lat >n o<oAitie tre;uie sa utiliAeAe .ntrebrile si interpelarile a%resate <ri&arului si, <rin inter&e%iul acestuia, celorlalti con%ucatori %e servicii <u;lice, >n

12"

<ri&ul rBn% <entru a-si e1<ri&a %eAacor%ul 9ata %e o anu&ita <olitica, %ar si <entru a-si e1<ri&a <ro<ria o<inie .

T9ST96 9laborai o procedur simpli icat de validare a mandatului de consilier" #recizai tipurile de sanciuni aplicabile consilierilor" !rgumentai de ce este necesar criteriul politic pentru ocuparea locului vacant de consilier. 9laborai un regulament pentru des urarea edinelor comisiilor pe domenii" Cum poate i simpli icat procedura de adoptare a (otr.rilor consiliului local."

CUPRINS+ I& OBIECTUL TEORIEI ADMINISTRAIEI PUBLICE& Eti&olo/ia, %e9ini:ia )i o;iectul a%&inistra:iei <u;lice= -eto%ele )tiin:ei a%&inistra:iei= $orela:ia teoriei a%&inistra:iei cu alte )tiin:e= !co<ul )i utilitatea teoriei a%&inistra:iei <u;lice. AUTORIT@ILE ADMINISTRAIEI PUBLICi Locul a%&inistra:iei <u;lice >n siste&ul <olitic= Tr's'turile a%&inistra:iei <u;lice= 5unc:iile social-econo&ice ale a%&inistra:iei <u;lice= $lasi9icarea autorit':ilor a%&inistra:iei <u;lice= A%&inistra:ia )i <uterea <u;lic' OR:ANIAAREA ADMINISTRAIEI PUBLICE Nor&e, re/uli )i <roce%uri %e or/aniAare= $alitatea or/aniA'rii structurilor a%&inistra:iei8 Re/uli %e or/aniAare )i 9unc:ionare a a%&inistra:iei <u;lice AUTO:U<ERNAREA LOCALA Autono&ia local'= escentraliAarea= !u;si%iaritatea, Eli/i;ilitatea autorit':ilor <u;lice= Le/alitatea, Princi<iul consult'rii cet':enilor. CONDUCEREA ACTI<IT@II ADMINISTRAIEI& !arcinile, sco<ul )i 9unc:iile con%ucerii activit':ii a%&inistra:iei <u;lice= $on%ucerea <rin <olitici <u;lice= $on%ucerea institu:iilor= Ti<urile %e con%ucere DECIAIILE POLITICO,ADMINISTRATI<E& eciAiile <olitico-a%&inistrative= 5actorii %eciAiei a%&inistrative= Ele&entele %eciAiei a%&inistrative= Eta<ele a%o<t'rii %eciAiei a%&inistrative= Trans<aren:a %eciAional' STRUCTURA INTERN@ A SER<ICIILOR ADMINISTRATI<E& #r/aniAarea 9uc:ional' a serviciilor= #r/aniAarea structural' a serviciilor= #r/ani/ra&ele= octrina UE cu <rivire la or/aniAarea intern' a serviciilor a%&inistrative. BIROCRAIA ADMINISTRATI<@& No:iuni /enerale= 5actorii care %eter&in' ;irocra:ia= Princi<alele teorii cu <rivire la ;irocra:ia a%&inistrativ'= $aracteristicile= is9unctiile ;irocra:iei= e;irocratiAarea a%&inistra:iei. RELAIILE PUBLICE& No:iune= #;iectul rela:iilor <u;lice= Ti<olo/ia rela:iilor <u;lice= Atri;u:iile serviciului %e public relations" 9or&ele )i &iFloacele %e realiAare= OPERAIUNILE TEFNICO,ADMINISTRATI<E&

II.

III& I<& <& <I& <II& <III+ II& II&

100

II& III&

$ontrolul intern ?su;iecte, o;iect, sco<@.$ores<on%en:a o9icial'= #<era:iunile %e secretariat= $o&unicarea actelor )i o<era:iunilor teInico-&ateriale. INTERCOMUNICAREA CU CET@ENII $o&<onentele <rocesului %e co&unicare=Eta<ele co&unic'rii= Ti<urile %e co&unicare= !arcinile a%&inistra:iei= $o&<orta&entul ca 9or&' %e co&unicare= Rece<:ionarea &esaFelor %e la cet':eni= ;UNCIA CONSILIERILUI ALES& #r/aniAarea )e%in:elor <e co&isii )i >n <len= Proce%ura %e a%o<tare a Iot'r>rilor= Pu;licitatea )i co&unicarea Iot'rBrilor= $ontrolul %e le/alitate.

101