REFERAT LA EDUCATIA FIZICA

Tema:Calirea Organismului

A efectuat:Raducanu Alina A controlat:Glavan Mariana

CALIREA ORGANISMULUI

Organismul fiecarui om se poate adapta la variatiile de temperatura si umiditate ale atmosferei dar aceasta capacitate nu este dezvoltata la toti in aceeasi masura. Pentru unii oameni este deajuns sa umble pe o dusumea rece cu talpile goale, si foarte curand sa faca un guturai si tuse, ceea ce inseamna ca organismul lor nu a fost capabil sa se adapteze fara a se imbolnavi la o atat de neansemnata racire a unei mici portiuni a corpului. Alti oameni raman sanatosi chiar dupa stropirea corpului lor cu apa rece. Pentru mentinerea sanatatii este foarte important de a deprinde propriul organism sa se adapteze usor si rapid la frig, caldura si umezeala. Dezvoltarea acestei capacitati se numeste calire. Calirea mai are si o influenta favorabila asupra sistemului nervos si asupra unui sir de organe, asupra intregului organism. Calirea organismului fata de influenta temperaturilor scazute ale aerului inconjurator reprezinta un mijloc eficace in lupta impotriva bolilor datorite racelii. Numeroase observatii arata ca oamenii caliti sunt mai rezistenti, nu numai fata de variatiile sezoniere ale vremii si fata de bolile datorite racelii legate de ele, ci si fata de bolile infectioase. Actiunea repetata frecvent a luminii solare, aerului si apei antreneaza acele mecanisme fiziologice care joaca un rol esential impotriva bolilor. Unii cred ca oamenii care poseda o sanatate perfecta nu au nevoie de calire, dar acest lucru este fals. Doar si oamenii sanatosi sunt expusi bolilor datorite racelii in urma temperaturii scazute si a umiditatii ridicate a aerului. De aceea si ei au nevoie si de o calire sistematica. Cand omul necalit isi cufunda pentru prima data picioarele in apa rece de 5-6 grade el incearca o senzatie de raceala intensa care se transforma uneori chiar in durere. Ulterior la fiecare cufundare in apa cu aceeasi temperatura, senzatia de raceala scade treptat. Aceasta se explica prin faptul ca organismul a inceput sa reactioneze altfel la frig. Influenta frigului, repetata timp indelungat poate duce la unele modificari in structura pielii. Stratul cornos al pielii sufera o ingrosare evidenta, ceea ce duce la o ingreunare a excitarii prin frig a terminatiilor nervoase respective, situate in piele. Pe aceasta cale se reduce sensibilitatea la frig a portiunilor de piele supuse unei caliri sistematice. Afara de aceasta in urma ingrosarii stratului cornos al pielii se modifica proprietatile sale fizice, scade in special conductibilitatea sa termica si prin aceasta si pierderea de caldura de catre organism. Dar daca calirea inceteaza, toate aceste modificari in structura pielii diminueaza si dispar. Rezistenta organismului la frig se mentine numai in cazul cand calirea se face fara mari intreruperi, zi de zi. Aceasta regula trebuie respectata in orice forma de calire, in dezvoltarea rezistentei organismului, si fata de frig, si fata de temperatura ambianta ridicata, si fata de presiunea atmosferica scazuta sau crescuta, si fata de alte variatii ale mediului extern. .

REFERAT LA EDUCATIA FIZICA

Tema:Sanatatea omului-valoare personala si sociala

A efectuat:Raducanu Alina A controlat:Glavan Mariana

Sanatatea omului-valoare suprema personala si sociala

Sanatatea este acea stare de complet bine fizic, mintal si social si nu consta numai in absenta bolii si a infirmitatii. Sanatatea, inseamna deci mult mai mult dect absenta bolii, a anormalitatii fizice si are un sensmult mai larg, multidimensional, pe mai multe planuri: fizic, psihic si social. Este vorba decidespre un concept superior, cu un larg orizont, care nu poate fi separat de mediul social, deconditiile social-economice in care oamenii traiesc si muncesc. Numai societatea in care totuleste consacrat bunastarii omului poate conferi conditiile optime pentru apararea si promovareasanatatii.Sanatatea trebuie conceputa si ca un factor important in determinarea acelui concept complex pe care il denumim calitatea vietii. Pe plan biologic, sanatatea are la baza un echilibru al tuturor functiilor organismului, alcompozitiei chimice a umorilor si tesuturilor corpului omenesc. Acest minunat echilibru este permanent intretinut si controlat printr-un mecanism complex in care intra numerosi factori:chimici, fizici, psihici, sociali.Sanatatea sociala,reprezinta abilitatea de a comunica in mod eficient cu oamenii din jur si cumediul social,prin angajarea in relatii personale satisfacatoare.Sunt numeroase dovezile care sustin ca cei care au multe legaturi sociale se imbolnavesc mai r Educaia fizic este importantn mod special n timpul copilriei i adolescenei, cnd corpul este mai sensibil la dezvoltareafizic dect mintal. Aceasta este o perioad de cretere i dezvoltare a corpului n mod special.Mai trziu, mintea are prioritate i corpul se dezvolt mai ncet prin antrenament. Dar, aa cumnu ar fi nelept s se neglijeze dezvoltarea minii n primii ani de via, tot aa nu ar fi nelept sse neglijeze dezvoltarea corpului mai trziu n via. Primii 20 de ani de via reprezint o perioad de cretere , n special dezvoltare fizic. Dupaceast vrst, creterea n nlime nceteaz n mare msur. Dac plmnii, inima, coapsele i braele nu sunt dezvoltate la aceast vrst, ele nu se vor reface complet, i persoana aceea vasuferi toat viaa ei. Nici corpul nici mintea nu sunt capabile s ating perfeciunea pn cndamndou nu sunt folosite la ntreaga lor capacitate, i n msura n care nici una nu este folositn detrimentul celeilalte. Din acest punct de vedere, educaia fizic este o parte necesar aeducaiei minii. Nici un creier nu poate fi clar i capabil s funcioneze n cele mai bune co ndiiuni, pn cnd nu este aprovizionat cu snge curat. Omul poate fi foarte bine definit n primul rnd drept un mecanism intelectual, nzestrat cu un al doilea mecanism pentru nutriie, peste care el guverneaz. Nici un intelect nu poate oferi societii tot ceea ce tie dac corpul nufuncioneaz bine. Corpul omenesc ndeplinete funciile de nutriie, asimilare, dezasimilare, ifolosire a alimentelor. Dac numai una din funciile nutritive nu funcioneaz corect, creierul,care este organul minii, de asemenea nu funcioneaz corect, iar omul al crui fizic nu este potrivit creierului lui, nu va dura mult n lupta pentru via.ar si sunt mai satisfacuti de viata

REFERAT LA EDUCATIA FIZICA

Tema:Miscarea olimpica in Republica Moldova

A efectuat:Raducanu Alina A controlat:Glavan Mariana

Comitetul Naional Olimpic al Republicii Moldova este o organizaie sportiv din Republica Moldova, care i desfoar activitatea n baza prevederilor Chartei Olimpice i ale statutului propriu. El acioneaz pentru dezvoltarea i sprijinirea micrii olimpice n Republica Moldova, pentru cultivarea n rndul tineretului a interesului pentru sport i a idealurilor olimpice. Organizaia a fost fondat la 29 ianuarie 1991, ea devenind membr a Comitetului Internaional Olimpic (CIO) n 1993. Comitetul se implic n pregtirea sportivilor moldoveni pentru a permite participarea lor la Jocurile Olimpice. De asemenea, face parte din Comitetul Olimpic European. Sediul CNO al Republicii Moldova este pe Str. Pukin nr. 11 din oraulChiinu.

In calitate de stat component al URSS, RSS Moldoveneasc a trimis reprezentani la Jocurile Olimpice desfurate ntre anii 1952 i 1988. Acetia au fcut parte din echipa olimpic a URSS. Comitetul Naional Olimpic al Republicii Moldova a fost fondat la 29 ianuarie 1991, el fiind recunoscut n 1993 de ctre Comitetul Internaional Olimpic. Comitetul a fost condus de ctre urmtorii preedini: Efim Josanu (1991-2001) i Nicolae Juravschi (din 2001). n anul 1992, 11 sportivi din Republica Moldova au participat la Jocurile Olimpice de var de la Barcelona (1992), acetia fiind inclui n componena echipei unificate a CSI. Reprezentanii moldoveni au obinut rezultate valoroase: Tudor Casapu - campion olimpic la haltere - cat. 75 kg (mijlocie), Iurie Bacatov medaliat cu argint la not - n tafeta de 4x100 m liber, Natalia Valeeva - dubl medaliat cu bronz la tir cu arcul (individual i pe echipe) i Sergiu Mariniuc - medaliat cu bronz cu echipa de polo a CSI. Prima participare a Republicii Moldova la Jocurile Olimpice a fost la Jocurile Olimpice de iarn de la Lillehammer (1994). ncepnd de atunci, statul moldovean nu a ratat nici o participare la jocurile olimpice. Pn n prezent, ase sportivi din Republica Moldova au ctigat un total de 5 de medalii olimpice (2 de argint i 3 de bronz), dintre care cele mai multe medalii au fost obinute labox. Nici un sportiv din Republica Moldova nu a fost medaliat la Jocurile Olimpice de iarn.