CAPITOLUL II METODOLOGIA IDENTIFICARII CRIMINALISTICE Fazele identificarii criminalistice sunt doua faze principa e!

" a" In pri#a faza$ cunoscuta su% #ai #u te denu#iri$ dar a&and ace asi continut$ are oc delimitarea grupului '(enu ui sau cate(oriei) caruia ii apartine o%iectu scop a identificarii " %" In faza a doua se fina izeaza procesu de identificare$ prin indi&idua izare sau determinarea obiectului concret, af at in raport cauza cu fapta cercetata" Metodologia identificarii criminalistica. Metoda principa a a care se recur(e in identificarea cri#ina istica a unei persoane$ o%iect sau feno#en$ af at in e(atura cauza a cu un fapt *uridic este examinarea comparativa. Co#pararea e e#ente or caracteristice (enerate si particu are$ e+terioare sau de continut$ ref ectate in ur#a descoperita a fa,a ocu ui$ cu e e#ente e caracteristice a e persoane or sau o%iecte or cuprinse in sfera cercetarii face necesara$ in prea a%i $ o analiza si sinteza a acestora "Fundamentul metodologic al identificarii. Funda#entu #etodo o(ic a identificarii cri#ina istice consta$ dupa cu# se su% iniaza in iteratura de specia itate$ in !se ectare si co#parare!!" Aceasta presupune$ a-a cu# s.a &azut #ai sus$ ca procesu ui identificarii cri#ina istice ii sunt proprii doua faze/ a" In pri#a faza este determinat grupul persoane or sau o%iecte or suspecte$ pe %aza unor e e#ente caracteristice ase#anatoare$ fiind e+c use ce e cu particu aritati deose%ite$ e&ident conrrarii ce or ref ectate in ur#e$ sau in #i* oace e #ateria e de pro%a" %" In faza a doua este adancita e+a#inarea co#parati&a a caracteristici or ase#anatoare$ in scopu0 sta%i irii coincidentei sau concordantei intre trasaturi e ref ectate in ur#a si ce e ref ectate de #ode e e de co#paratie$ precu# si a deosebirilor sau neconcordantei intre acestea a*un(andu.se astfe $ fie a o%iectu cautat$ fie a e+c uderea ce or care prezentau nu#ai e e#ente ase#anatoare" Efectuarea examenului comparativ. E+a#inarea se efectueaza$ de re(u a$ pe %aza unor modele de comparatie '#o.de e tip) create e+peri#enta "Pentru o%finerea #ode e or de co#paratie este nccesar sa fie respectate ur.#atoare e cerinte1/ a" Sa se cimoasca cu exactitate persoana sau obieclul de la care provin. %" La obtinerea modelelor de comparatie sa se find seama, atdt cat este posibil, de conditiile in care s-a format urma la fata locului. c" Urma si modelele tip de comparatie sa contind suficienle elcmente caracteristice de individualizare a factoru ui creator$ in pri#u rand e e#ente de ordin ca itati&" d" Folosireade modele similare, avand aceeasi provenientdm #o#entu e+a#inarii co#parati&e2"

CAPITOLUL III Metode de examinare microscopica Examinarea optica. In&esti(atii e cri#ina istice de a%orator i#pun fo osirea de #etode sau #i* oace te3nico.stiintifice necesare atat &izua izarii sau re&e arii unor deta ii caracteristice$ pe %aza carora se poate desfasura procesu de identificare a persoane or si o%iecte or$ cat si efectuarii deter#inari or ca itati&e si cantitati&e" Se stie ca su% 1## acuitatea &izua a a oc3iu ui se reduce considera%i $ in ce #ai %un caz ea nedepasind 1415##1" Potri&it ca cu e or efectuate pana in prezent$ in cazu &ederii #onocu are puterea de separare sau de rezolutie a oc3iu ui nostru este de cca" 5$567##$ iar in ipoteza &ederii %inocu are$ nu #ai pot fi percepute spatia o%iecte sau deta ii situate a un inter&a #ai #ic de

5$1##2" Din aceasta cauza este firesc sa se ape eze a instru#ente care sa faca &izi%i e caracteristici e e+istente dinco o de i#ite e #entionate" Lupa. Lupa este ce #ai si#p u instru#ent optic de #arit care nu tre%uie sa ipseasca din nici o trusa sau a%orator de cri#ina istica" Ea este fo osita curent pentru descoperirea ur#e or a fata ocu ui$ precu# si in e+a#inarea initia a a #i* oace or #ateria e de pro%a 'di&erse o%iecte sau instru#ente$ inscrisuri fa sificate etc")" Principa e e cate(orii de upe uti izate in cri#ina istica sunt/ lupele simple, for#ate dintr.o sin(ura enti a con&er(enta si lupele compuse, a catuite dintr. un siste# con&er(ent de enti e" Microscopul optic. Microscopu este un instru#ent optic$ de cercetare$ fara de care nu poate fi conceputa e+a#inarea ur#e or si nici desfasurarea procesu ui de identificare" Din punct de &edere constructi&$ #icroscoape e se co#pun din doua parti prin.cipa e/ partea optica si partea mecanica, carora i se adau(a di&erse accesorii$ printre ce e #ai i#portante fiind dispoziti&e e de i u#inare si de #icrofoto(rafiere" Partea optica a #icroscopu ui este for#ata dintr.un obiectiv si un ocular. Fiecare dintre e e se defineste prin anu#ite caracteristici optice de care se tine sea#a in sta%i irea #oda itati or de e+a#inare" De e+e#p u$ caracteristicile obiectivului #icroscopu ui sunt ur#atoare e / a grosismentul, sau puterea de #arire a o%iecti&u ui care poate a*un(e a 125+$ fiind indicat pe acesta ' O+$ 27+ etc")8 b apertura, respecti& un(3iu #a+i# su% care raze e de u#ina patrund in o%iecti&8 c puterea de rezolutie, care e+pri#a capacitatea de distin(ere a unui nu#ar cat #ai #are de deta ii 'rezo utie)$ indicata printr.un nu#ar zeci#a '5$178 5$95 etc")8 d claritatea, ea fiind direct proportiona a cu u#inozitatea o%iecti&u ui etc" Partea mecanica a #icroscopu ui se co#pune din tu%u #ecanic care sustine ocu aru $ re&o &eru in care se #onteaza o%iecti&e e$ un stati& si o #asa cu dispoziti&e de dep asare (rosiere$ ta pa de sustinere a #icroscopu ui "In constructia #icroscoape or #oderne$ asa cu# sunt e e fo osite si in a%oratoare e cri#ina istice$ inta ni# o #u titudine de accesorii pentru e+a#inari co#p e+e$ asupra carora nu ne opri#" Sistemele de iluminare in #icroscopia optica isi au$ de ase#enea$i#portanta or specifica atat in cercetarea propriu.zisa$ cat si in efectuarea de #icrofoto(rafii" Astfe $ pentru i u#inare se fo osesc trei siste#e principa e/ i u#inarea atera a sau incidenta$ i u#inarea prin o%iecti&u #icroscopu ui si$ in fine$prin u#ina trans#isa" Metode curente de cercetare in microscopie. Dintre principa e e #oda itati de cercetare in #icroscopie$ inc usi& in e+a#inari e #icroscopice cri#ina istice$ a#inti# ur#atoare e/ a" Vizualizarea in camp luminos a o%iecte or opace si transparente$ destinata cercetari or traseo o(ice$ a e ur#e or %io o(ice$ a e a tor ur#e de natura or(anica sau anor(anica s"a"8 %" Vizualizarea in camp intunecat, #ai a es pentru o%ser&area %acterii or &ii ori ce u e or care nu pot fi co orate$ necesara$ de pi da$ identificarii naturii sau zonei din care pot pro&eni anu#ite ur#e %io o(ice8 c" Ultramicroscopia, prin care pot fi depistate su%stante in stare co oida a '&ezi cercetarea resturi or de so sau praf de di#ensiuni foarte fine" De su% iniat ca prin u tra#icroscopie se depisteaza nu#ai e+istenta o%iectu ui$ nu si i#a(inea ui8 d"Contrastul de faza, #etoda fo osita in cercetarea #icropreparate or fara structura$ care se cerceteaza in vitro, cu# sunt une e ur#e de natura or(anica8 e" Polarizarea, #etoda inta nita in e+a#inarea unor su%stante optice acti&e$ care au deci proprietatea sa roteasca p anu de po arizare a u#inii$ de tipu ce or care contin nicotina$ za3aruri$ une e e e#ente de natura to+ica etc"

Tipuri de microscoape optice folosite in laboratoarele criminalistice Stereomicroscopul. A aturi de #icroscopu c asic de cercetare$ stereo#icroscopu are o ar(a uti izate in e+a#inarea optica a #i* oace or #ateria e de pro%a$ e per#itand e+a#inarea in re ief a suprafetei o%iectu ui" Frec&ent$ cu acesta se efectueaza e+a#inarea initia a a o%iectu ui$ pentru sesizarea caracteristici or de %aza si deter#inarea #odu ui de cercetare u terioara"Siste#u optic a stereo#icroscopu ui se co#pune din doua o%*ecti&e si doua ocu are$ perceperea i#a(inii facandu.se din doua un(3iuri diferite$ e(a e cu para a+a stereoscopica a oc3i or" Microscopul comparator.Microscopu co#parator$ a carui paternitate apartine in principa cri#ina isti or$ are siste#u optic a catuit din doua o%iecti&e si un sin(ur ocu ar$ i#partit in doua ca#puri" I#a(ini e ce or doua o%iecte de co#pa. rat$ o%tinute prin inter#ediu o%iecti&e or$ sunt a aturate printr.un siste# de pris#e in ocu aru #icroscopu ui$ co#pararea rea izandu.se prin sta%i irea continuitatii iniare" Este necesar ca ce e doua o%iecti&e sa ai%a caracteristici identice o%iecte e cercetate sunt asezate in aceeasi pozitie i u#inarea se rea izeaza cu surse de lumina de acelasi tip si a&and o intensitate e(a a1" Microscopul de polarizare.Microscopu de po arizare ofera posi%i itati de cercetare #ai ar(i$ ser&ind nu nu#ai a o%ser&area o%iecte or dar c3iar a efec tuarea unor deter#inari ca itati&e de e e#ente af ate in co#pozitia unor corpuri aparent o#o(ene sau ase#anatoare!" Astfe $ e este inta nit a e+a#inarea trasaturi or de cernea a si creion$ a 3artiei$ a fi%re or te+ti e$ a firu ui de par$ a ur #e or su% for#a resturi or de #ateria e$ a #icrour#e or s"a"9" Ur#atoare e de cri#ina istica #ai sunt Intre%uintate si a tc tipuri de aparate$ dintre care #entiona#/ . Microscoape e de cercetare in radiatii invizibile ultraviolete si infrarosii, destinate in specia e+a#inarii fa suri or in inscrisuri$ a ur#e or sup i#entate a e tra(eri or cu ar#e e de foc$ precu# si a unor cate(orii de ur#e %io o(ice" . Microscoape e pentru masurarea dimensiunilor liniare sau a valorilor ung!iulare, care nu se deose%esc principia de #icroscoape e uni&ersa e$ dar dispun de accesorii necesare efectuarii cercetarii #etro o(ice" De e+e#p u$ cu un astfe de #icroscop pot fi #asurate caracteristici e (3in. turi or unei ar#e$ dupa ur#e e asate pe proiecti e" . Microscoape e pentru controlul rugozitatii suprafetelor. Acest instru#ent isi (aseste ap icatii in cri#ina istica a cercetarea #icrore iefu ui o%iecte or purtatoare de ur#e$ a e instru#ente or de spar(ere" Capacitatea de #arire a acestor instru#ente este suficient de #are pentru a se putea re e&a deta ii sau deni&e ari de ordinu #i i#icroni or1" Microscoapele electronice. Aprofundarea in&esti(atii or destinate re e&arii unor deta ii sau e e#ente caracteristice deose%it de fine$ practic in&izi%i e prin #i.croscopia optica$ a facut necesara introducerea -i in cri#ina istica a te3nici or #oderne de &izua izare$ de tipu #icroscoape or e ectronice"Microscopu e ectronic are o constructie ana oa(a #icroscopu ui optic$ in ocu raze or de u#ina e fo osind un fascicu de e ectroni" Parti e sa e principa e sunt/ sursa de electroni 'tunu e ectronic)$ enti e e e ectronice 'e ectro.#a(netice sau e ectrostatice)$ lendle condensor si obiectiv, precu# si ecramd fluorescent de observare .Microscopul electronic prin transmisie. Microscoape e din aceasta cate(orie per#it &izua izarea structuri or interne$ prin inter#ediu e ectroni or trans#isi prin structuri su%tiri a e pro%e or" A&anta*e e prezentate de acest tip de #icroscopic constau in / . Posi%i itatea &izua izarii structurii interne a pro%e or e+a#inate"

. Capacitatea de rezo utie$ care este de ordinu distante or interato#ice '1$:.9"1515##)" . Posi%i itati e #ari de e&a uare si identificare a e e#ente or de structura sau a #orfo o(iei #icroparticu e or" - Puterea de #arire$ ce depaseste OO"OOO+" Microscopul electronic cu baleiaj !scanning!". Este o te3nica socotita co#p e#entara #icroscopiei e ectronice prin trans#isie$ care s.a do&edit$ in u ti#u ti#p$ deose%it de &a oroasa In in&esti(atii e cri#ina istice de a%orator" In e+pertiza unor urme fiziologice 'sper#a$ sa i&a)$ a firului de par, precu# si a urmelor de afumare, tipice tra(eri or cu ar#e e de foe$ se pare ca ea &a de&eni de ne n ocuit!" Principa e e a&anta*e a e M"E";"$ in co#paratie cu ce e a e #icroscopiei e ectronice prin trans#isie$ sunt ur#atoare e/ a" Posi%i itatea in&esti(arii unor probe masive, fara o pre(atire te3nica specia a si fara distrugere termicd deose%ita$ c3iar in ipoteza pro%e or %io o(ice8 %" Claritatea mare in profunzime 'cca 5$<##)$ con*u(ata cu posi%i itatea rea izarii unei i#a(ini aparent spatia e8 c" "ama puterii de marire este foarte mare, ea putand &aria Intre 25+ si 75"555+$ iar In situatii specia e sa depaseasca OO"OOO+$ fara ca aceste (rosis#ente sa afecteze ca itatea i#a(inii" Metode de analiza spectrala Raportat a #odu de o%tinere a spectru ui$ instru#ente e de ana iza se i#part$ in principa $ in aparate spectrale cu prisma si aparate spectrale cu retea. Pri#e e se %azeaza pe feno#enu de dispersie a u#inii$ iar ce e a te pe dispersia de catre o retea de difractie2" Pe an(a dispoziti&u de o%tinere a spectru ui$ aparafu spectra #ai are ur#atoare e parti co#ponente #ai i#portante/ o sursa de luinina 'cu# sunt arcu e ectric sau di&erse tu%uri incandescente) si un dispozitiv de observare sau inregistrare a spectrului. Dupa #oda itati e de inre(istrare a rezu tate or ana izei$ aparate e spectra e se i#part in spectrografe, a care spectru este inre(istrat pe un #ateria fotosensi%i $ in spectroscoape, in care o%ser&area se face cu oc3iu i%er si spectrometre acestea per#itand si #asurarea intensitatii inii or spectra e" #vanta$ele analizelor spectrale, in di&erse e or &ariante$ asa cu# se fo osesc in cercetari e cri#ina istice$ sunt #u tip e" In esenta$ tre%uie retinute ur#atoare e/ a" Ana iza spectroc3i#ica se caracterizeaza prin precizie$ sensi%i itate si rapiditate" %" Pentru efectuarea ei nu sunt necesare cantitati #ari de su%stanta$ uneori fund suficiente cantitati infi#e$ de (enu ce or inta nite in #icrour#e" c" Ana iza spectra a este indispensa%i a in nu#eroase do#enii a e cri#ina isticii$ cu# ar fi cercetarea urmelor-materie 'or(anica sau anor(anica) sau a resturi or de #ateria e inta nite$ spre pi da$ in incendii, accidente de circulate, in cercetarea urmelor tragerilor cu armele defoc, afa!urilor, etc"1" #naliza spectrala prin emisic. Ana iza spectra a prin e#isie se efectueaza prin e+citarea #ostrei in f acara$ in arc e ectric sau in scanteie$ u ti#a a&and cea #ai ina ta te#peratura de e+citatie 'cca" 15"555=C) si este destinata atat deter#inari or ca itati&c cat si ce or cantitati&e" In functie de te#peratura sursei si de ni&e u de e+citare$ spectre e se pot #anifesta in di&erse do#enii a e radiatiei e ectro#a(. netice$ Incepand cu infrarosu si ter#inand cu u tra&io etu 2" $eterminarile calitative presupun identificarea unuia sau #ai #u tor e e#ente c3i#ice af ate in a#estec$ pe %aza spectre or ato#ice sau ionice aparute su% for#a unor inii distincte$ e#ise a te#peraturi care deter#ina disocierea co#.%inatii or c3i#ice a e e e#ente or din #ostra cercetata"

Natura e e#entu ui este sta%i ita cu a*utoru inii or spectra e ce or #ai intense$ #ai persistente$ asa. nu#ite e linii ultime . $eterminarile cantitative sunt destinate sta%i irii concentratiei unui e e#ent dintr.o pro%a$ in functie de intensitatea radiatiei spectra e e#ise de ato#ii ui" O%ser&area sau inre(istrarea spectre or se face atat cu oc3iu i%er ' i#itat$ fireste$ nu#ai a radiatia &izi%i a)$ cat si cu #ai #u te tipuri de receptori$ cu# sunt$ de e+e#p u$ pe icu e e foto(rafice$ fotoe e#ente e$ ce u e e fotoe ectrice etc" Pri&itor a ana iza spectra a prin e#isie$ fata de a&anta*e e pe care e prezinta$ tre%uie sa atra(e# atentia si asupra unui anu#it nea*uns$ constand in faptu ca aceasta #etoda are un caracter distructiv. #naliza spectrala prin absorbtie. Ana iza spectra a prin a%sor%tie este o #etoda caracterizata printr.un ina t (rad de sensi%i itate$ deseori superior ana izei spectra e prin e#isie si indispensa%i a in ana iza ic3ide or 'or(anice sau anor(anice)$ a corpuri or a#orfe$ a crista e or sau a unor pro%e ce contin peste trei e e#ente c3i#ice care se #anifesta in aceeasi re(iune a spectru ui" %ariante ale analizei spectrale de absorbtie. In ana ize e cri#ina istice de a%orator$ a aturi de spectroscopia prin a%sor%tie in radiatii &izi%i e sau u tra&io cte$ se fo osesc si a te &ariante a e acestei #etode" Printre ce e #ai #odcrne si #ai adec&ate scopuri or ur#arite de or(ane e *udiciare se nu#ara/ Spectrofotometria in radiatii infrarosii& reprezinta o #etoda cu posi%i itati ar(i de in&esti(are stiintifica si$ in prezent$ aproape de ne n ocuit in ana iza asa nu#ite or urmelor materie, de tipu unne or de produse petro iere sau u%rifianti$ a cos#etice or$ &opse e or si su%stante or dizo &ante$ adezi&i or$ cauciucuri or" Spectrometria de masa este o #etoda ana itica #oderna de ana iza structura a" Pentru efectuarea acestui (en de e+a#inare$ de #are finete$ este necesara$ in prea a%i $ o fractionare sau preseparare a ur#e or.#aterie prin cro#ato(rafie pe co oana$ sau in strat su%tire" Prin spectro#etria de #asa pot fi identificati co#pusi de naturd toxicologica, co#pararea spectre or putandu.se rea iza pe ca e co#puterizata" De ase#enea$ pot fi ana izate untie biologice, sta%i indu.se prezenta in e e a unor produse tranc!ilizante. Ana iza este uti a si in cazu unne or de incendiu sau a produse or petro iere$ cu condi.tia ca e e sa nu fie conta#inate c3i#ic9" Spectroscopia de absorbtie atomica este$ a randu ei$ una dintre ce e #ai noi si #ai &a oroase #etode de spectroscopic ca itati&a si cantitati&a" Metoda desi nu se deose%este principia de #etode e a#intite anterior$ in care cur%a specifica de a%sor%tie era #asurata cu un fascicu re ati& #onocro#atic . are drept #oda itate esentia S de in&esti(are te3nica un fascicu de o #are puritate spectra a$ o%tinut cu un #onocro#ator caracterizat printr.o deose%it putere de rezo utie " #lte metode de analiza spectrala. Ga#a #etode or de ana iza spectra a este astazi foarte di&ersa$ a aturi de #etode e #entionate #ai sus$ de #etode e spectroscopiei de difuzie$ af andu.se si a te e$ deose%it de &a oroase pentru in&esti.(atii e cri#ina istice de a%orator" Dintre acestea$ dori# sa #entiona# pe ace ea care reprczinta tc inici de &arf a e ana izei spectra e si care au Iar(it posi%i itati e de e+a#inare a ur#e or #aterie" Spectroscopia in raze >$ in care un oc particu ar il datitie difractia in radiatii %, estc fo osita cu succes a ic entificarea si studiu su%stante or crista ine sau a e unor co#%inatii or(anice" Din #u titudinea de ur#e descoperite si ridicate de a fata ocu ui$ une e$ cu# sunt$ de e+e#p u$ ur#e e de so $ de &opsea sau #eta e$ pot fi supuse ana izei roent(en structura e" Microana iza prin spectroscopie in radiatii > se efectueaza conco#itent cu microscopia electronica cu baleia$. Se apreciaza de catre specia ist$ ca &o u#u de su%stanta detecta%i prin acest (en de

ana iza poate co%ori su% 15.17$ iar precizia e&a uarii cantitati&e a*un(e a ?1 a suta" Microanaliza spectrala cu excitatie laser s.a i#pus recent in #u te do#enii a e stiintei '#edicina$ %io o(ie$ #eta ur(ie$ #inera o(ie) datorita posi%i itati or oferite de e#isia de tip aser de a e&apora parti de cate&a zeci de #icroni dintr.o pro%a$ rea izandu.se astfe 5 ana iza spectra a de e#isie" In cri#ina istica$#etoda si.a (asit o ap icare i#ediata in cercetarea urnnelor de metale. Metode cromatografice s.au i#pus datorita a&anta*e or pe care e prezinta in efectuarea ana ize or de #are sensi%i itate si specificitate$ cu# este cazu ur#e or af ate in cantitati foarte #ici sau a&and o co#p e+itate c3i#ica ridicata$ frec&ent fiind uti izate in in&esti(atii e %io.cri#i.na istice a e produselor alimentare, toxicelor sau stupefiantelor, materialelor de scriere 'cernea a$ tus etc")$ dar si in cazu unor ur#e de so 9" 'romatografia in strat subtire. Aceasta #etoda consta in separarea a#estecu ui pe o p aca de stic a$ acoperita cu un strat su%tire de a%sor%ant 'si ica(e $ a u#ina$ si ice s"a")$ care a%soar%e prin capi aritate co#ponentii pro%ei$ transportati de so &enti 'faza #o%i a) si repartizati direct pe suprafata fazei stationare" Cro#ato(rafia in strat su%tire prezinta a&anta*u unei re ati&e si#p itati te3nice$ este o #etoda rapida si are o capacitate de rezo utie %una" Asa se e+p ica de ce este fo osita frec&ent si in cri#ina istica$ cu# ar fi in cercetarea cerne uri or de pe docu#ente e presupuse a fi fa sificate sau contrafacute" 'romatografia in faza gazoasa gazcromatografia".Procedeu este destu de a%orios$ e presupunand transfor#area co#ponente or pro%ei in (aze sau &apori$ care sunt transportati de un (az inert printr.o co oana cro#ato(rafica" Identificarea or se face a iesirea din co oana$ prin inter#ediu unui detector$ rezu tatu aparand su% for#a unei cro#ato(ra#e " Gazcro#ato(rafia si.a do&edit pe dep in uti itatea in a%oratoare e cri#ina istice$ datorita nu nu#ai sensi%i itatii ei$ dar si cantitati or foarte #ici de su%stanta pe care e so icita$ specia istii afir#and ca sunt suficiente cantitati de ordinu nano(ra#e or" #naliza prin luminescenta. E+a#inarea prin u#inescenta se inscrie printre #etode e uti izate curent in cercetari e cri#ina istice$ uneori c3iar a fata ocu ui$ datorita si#p itatii$ rapiditatii si sensi%i itatii sa e" Uti itatea #etodei rezida si in faptu ca necesita cantitati sau concentratii foarte #ici de su%stanta" #naliza prin activare cu neutroni. Desi aparent si#p a$ ea se ap ica in practica cu oarecare dificu tate$ necesitand fo osirea unor te3nici de &arf" Metoda consta in iradierea pro%ei sau su%stante or cercetate$ de re(u a$ cu neutroni" In ur#a acestei %o#%ardari nuc eare$ co#ponente e c3i#ice care a catuiesc pro%a$ daca au a&ut atomi stabili, de&in radioacti&e" Identificarea pro%ei se efectu.eaza in reactori nuc eari si acce eratoare de particu e" Pentru detectia si #asurarea radiatii or se fo osesc di&erse tipuri de detectoare 'contoare cu scinti atie$ ca#ere cu ceata etc")" Metode combinate moderne de analiza Trendu ascendent a cri#ina itatii din u ti#e e decenii si$ #ai a es$ (radu deose%it de pericu ozitate a unor infractiuni de (enu traficu ui de dro(uri sau a teroris#u ui a i#pus (asirea unor #etode te3nice perfor#ante de ana iza a unne or acestor fapte" In specia a%oratoare e din State e Unite si din Europa de @est au in inceput$ dupa anu 2555$ sa ap ice frec&ent aceste te3nici" Metode e co#%inate de ana iza presupun i#%inarea #ai #u tor te3nici de e+a#inare care sa ofere

#ai #u te date despre ur#e e4pro%e e in cantitate foarte #ica$ de (enu #icrour#e or$ reziduuri or infi#e de e+p ozii$ ur#e de dro(uri$ c3iar resturi u#ane s"a" Dintre te3nici e co#%inate #oderne ap icate in in&esti(atii e cri#ina istice #entiona#/ #ccelerator circular de particule c(clotron" masspectrometric )'*-MS". Siste#u presupune introducerea ioni or din ur#a4pro%a de ana izat Tntr.o ca#era cu e ectrozi" Ionii sunt dispusi intr.o for#a circu ars care ser&este unor deter#inari spectra e #ai precise si #ai si(ure" Siste#u este porta%i si poate fi uti izat c3iar in #o#entu cercetarii scenei infractiunii$ aparatu actionand c3iar si in cazu cantitati or foarte #ici de su%stantia" +azcromatograf . masspectrometrul miniatural +'-MS". Siste#u per#ite detectarea si ana iza de #icrour#e$ indiferent de starea de a(re(are 'so ida$ ic3ida sau (azoasa)" Ana iza se rea izeaza in ur#a fra(#entarii #o ecu e or in ioni$ ceea ce per#ite deter#inarea certa a naturii su%stante or din ur#e" @aporizarea si separarca #icrour#e or este efectuata in piro izoru (azcro#ato(rafu ui$ dupa care se efectueaza deter#inarea spectro#etrica propriu.zisa" Aparatura$ care este porta%i a$ per#ite c3iar ana iza unor pro%e de aer$ fund posi%i a inc usi& identificarea de persoane care s.au af at intr. un anu#it spatiu inc3is$ datorita &apori or din respiratie sau stropi or de sa i&a de pe di&erse suprafete 'de aici si posi%i itatea deter#inarii profi u ui A"D"N") Spectronietrul de masa cu laser. Cup area spectro#etru ui cu te3nica aser 'a se &edea si #icroana iza spectra a cu e+citatie aser) ser&este a iradierea su%stante or de pro%a$ ceea ce faci itcaza deter#inari specta e #ai precise si #ai rapide" Siste#u per#ite de a ana ize de #icrour#e a ana ize de ur#e de (enu firu ui de par" Microlaboratorul c,imic pentru detectarea gazelor. Acesta este capa%i sa iden. tifice si#u tan sute de ic3ide -i (aze" Co oana cro#ato(rafica a unui CD #iniatura 'de #ari#ea unui %o% de #azare) este capa%i a sa co ecteze$ sa concentreze si sa ana izeze o #ostra c3i#ica cu (reutate #ai #ica decat o sin(ura %acterie8 Folosirea roboticii si a sistemelor inteligente. Siste#u este destinat de.tectarii e+p ozi%i i or 'inc usi& a ce or p asati su% apa)$ a narcotice or si a(enti or %ioc3i#ici$ precu# si neutra izarii acestora8 Sistemele microcomputerizate si c,ip-urile de incriptare. Acestea sunt de 15 ori #ai rapide decat ce e fo osite in prezent$ a&and a suprafata senzori pentru detectarea a(enti or %io o(ici$ inc usi& pentru depistarea rapida a naturii or" $ezvoltarea nano-te,nologiei. Se preconizeaza producerea unor senzori 'c ustere) #o ecu ari cu di#ensiuni cuprinse Intre 1 si 155 de nano#etri 'un fir de par u#an are (rosi#ea de 15"555 de nano#etri)" ;iosenzorii$ care fo osesc e e.#ente #o ecu are si#i are cu ce e (asite in ce u e e &ii$ sunt creati specia pentru a a&ertiza asupra ur#e or de ar#e c3i#ice sau %io o(ice" Destinate$ in pri#u rand$ co#%aterii acte or teroriste$ te3nici e sau siste#e e #entionate asi(ura$ pe an(a o precizie #are in deter#inari e %ioc3i#ice si o reducere sc#niiicati&a a tinipu ui in care pot fi rea izate in&esti(atii e de a%orator necesare in #u te cauze pena e" '#P)T-L.L )% FOTOGRAFIA AUDICIARA Procedee de fotografiere la fata locului Procedee e de foto(rafiere ap icate a fata ocu ui inc ud/ foto(rafia de orientare$ foto(rafia.sc3ita$ foto(rafia o%iecte or principa e$ foto(rafia de deta iu$ foto(rafia ur#e or si #asuratori e foto(rafice "

Fotografia de orientare. Foto(rafia de orientare ser&este a fi+area i#a(inii intre(u ui oc a faptei$ intr.un ansa#% u de puncte de reper sau de orientare$ de natura sa per#ita identificarea zonei in care s.a sa&arsit infractiunea$ ori a a&ut oc un e&eni#ent cu i#p icatii *uridice" Totodata$ prin foto(rafia de orientare se ur#areste surprinderea ace or aspecte capa%i e sa ofere o anu#ita i#a(ine asupra raportu ui dintre ocu propriu.zis a faptei si zona incon*uratoare$ cu# sunt$ de pi da$ distantc e pana a constructi&e sau a te puncte de reper din apropiere$ dru#u.ri e de acces$ posi%i itati e de &izi%i itate etc" Fotografia-sc,ita. Foto(rafia.sc3ita este destinata redarii$ in e+c usi&itate$ a tntre(u ui oc a faptei$ cu tot ce are e #ai caracteristic" De re(u a$ foto(rafia se e+ecuta cu aparatu situat a ina ti#ea #edie a oc3i or 'cca" 1$B5#)" Foto(rafii e sc3ita cuprind #ai #u te &ariante$ potri&it procedee or de e+ecutie1" Fotografia-sc,ita unitara& in care este redata tota itatea ocu ui faptei intr.un sin(ur cadru" Aceasta presupune$ printre a te e$ a e(erea punctu ui de statie si a o%iecti&u ui cu distanta foca a con&ena%i a surprinderii tota itatii sau #arii #a*oritati a e e#ente or caracteristice si$ indeose%i$ a o%iecte or principa e" Fotografia-sc,ita panoramica& apreciata de unii autori ca o &arianta a foto(rafiei de orientare2$ este$ in fond$ o a ternati&a a redarea unitara a ocu ui faptei$ in ipoteza in care acesta ocupa o suprafata #are$ i#posi%i de redat intr.o sin(ura foto(rafie$ c3iar fo osindu.se un o%iecti& superan(u ar$ #trucat nu &or aparea in i#a(ine toate deta ii e$ ce pot prezenta interes in c arificarea cauzei" Fireste ca nu tre%uie e+c usa posi%i itatea e+ecutarii unor foto(rafii de orientare prin procedeul panoramarii. La randu ei$ foto(rafia panora#ica se c asifica in9/ - fotografia panoramica liniara, in care aparatu sc dep aseaza para e cu ocu faptei$ distanta dintre doua puncte de static sta%i indu.se in functie de un(3iu de poza a o%iecti&u ui8 . fotografia panoramica circulara&, rea izata prin uarea de i#a(ini$ prin rotirea aparatu ui situat intr. un punct de statie centra " Un(3iu de rotire se raporteaza a un(3iu de poza" Foto(rafia sc,ita pe sectoare presupune redarea pe portiuni a ocu ui faptei$ in conditii si#i are de i u#inare$ cu ace asi o%iecti& si a aceeasi scara" Procedeu se ap ica in ocuri e co#parti#entate 'de e+e#p u aparta#ente)$ unde nu se poate e+ecuta o foto(rafie unitara" Foto(rafia sc,ita incrucisata se e+ecuta cu aparatu situat succesi& in puncte diferite sau dia#etra opuse$ in scopu In aturarii dintr.o i#a(ine a asa.nu#ite or C zone oarbe '. " Fotografia obiectelor principale. Moda itatea de foto(rafiere a o%iecte or principa e consta in fi+area i#a(ini or ace or o%iecte care sunt in e(atura sau care ref ects ur#e e si consecinte e faptei infracDiona e" Din cate(oria #entionata pot face parte corpu &icti#ei unei o#ucideri$ ar#e e si instru#ente e fo osite a sa&arsirea infractiunii$ o%iecte e purtatoare de ur#e$ inc usi& ur#e e ca atare" Foto(rafia o%iecte or principa e se e+ecuta$ de re(u a$ in faza statica a cercetarii a fata ocu ui" Fotografia de detaliu. Foto(rafii e de deta iu sunt specifice fazei dina#ice a cercetarii a fata ocu ui$ in care este per#isa dep asarea sau #odificarea pozitici o%iecte or in &ederea punerii In e&identa a deta ii or caracteristice$ a ur#e or$ precu# si a oca izarii or pe suprafata o%iectu ui" Pentru e+ecutarea unei foto(rafii de deta iu se &or a e(e/un obiectiv cu caracteristici optice adec&ate #ari#ii deta iu ui8 filme cu sensi%i itate cro#atica$ putere de contrast si de rezo utie #are8 filtre pentru punerea in e&identa a deta ii or cu o cu oare apropiata de nuanta de cu oare a fondu ui8 surse dc lumina artificia& sau ecrane pentru diri*area u#inii natura e" " Procedee speciale de fotografiere la fata locului. Procedee e specia e de foto(rafiere inc ud #ai #u te cate(orii de foto(rafii$ a caror scop si #od de efectuare au i#pus conturarea or distincta in ansa#% u foto(rafii or e+ecutate a fata ocu ui1"Intr.o pri#a cate(orie se af a procedee e de foto(rafiere a

urmelor, cu# sunt ce e de #aini$ de picioare" O a ta cate(orie pri&este procedee e de foto(rafiere a armelor, instrumentelor de spar(ere si a ur#e or or" Referiri a acest (en de foto(rafii se &or face si in capito e e consacrate cercetarii fiecareia dintre cate(orii e de ur#e #entionate" Cate(orii i#portante de procedee/ Fotografia digitala. Aceasta #etoda #oderna de fi+are a i#a(ini or foto(rafice$ in care ocu pe icu ci fotosensi%i e i ia te3nica de ca cu $ ar(este efecti& posi%i itati e de in&esti(are a scenei infractiunii" Astfe $ re&e area si fi+area foto(rafica a ur#e or sc rea izeaza in conditii #ai %une si #ai si(ure$ prin &izuaiizarea directa a ur#ei$ sc ectandu.se cea #ai %una i#a(ine care poate fi usor pre ucrata prin te3nici e infor#atice '#arite$ se ectatc$ contrastate etc")" Fotografia judiciara de examinare Fotografia judiciara de examinare in radiatii vizibile Foto(rafia *udiciara de e+a#inare reprezinta un ansa#% u de procedee destinate cercetarii$ in conditii de a%orator$ a #i* oace or #ateria e de pro%a$ precu# si fi+a.rii rezu tate or in&esti(arii te3nico.stiintifice a corpuri or de icte sau a ur#e or ridi.cate de a fata ocu ui" In functie de natura procedee or te3nice fo osite$ potri&it scopuri or ur#arite$ foto(rafia *udiciara de e+a#inare se poate c asifica astfe / a Fotografia de examinare in radiatii vizibile( foto(rafia de i ustrare$ de co#parare$ de u#%re$ de ref e+e$ de contrast$ de separare a cu ori or$ #icrofoto(rafia8 %" Fotografia de examinare in radiatii invizibile. u tra&io ete$ infrarosii$ roent(en$ (a##a si %eta$ radiatii neutronice si$ #ai nou$ 3o o(rafia" Fotografia de ilustrare. Pri#a din cate(oria #etode or foto(rafice ap icate in e+a#inari e de a%orator este foto(rafia de i ustrare" Scopu sau consta in fi+area i#a(inii initia e a o%iectu ui ce ur#eaza a fi e+a#inar$ a caracteristici or si di#ensiuni or sa e" Acest procedeu se ap ica in #od o% i(atoriu #i* oace or #ateria e de pro%a care &or suferi #odificari prin e+a#inare" Do#enii e in care se ap ica frec&ent procedeu foto(rafiei de i ustrare sunt/ cercetarea te!nica a inscrisurilor presupuse a fi fa sificate sau contrafacute 'situatie in care procedeu #ai poarta denu#irea de foto(rafie de reproducere)$ cercetarea imor mi$loace materiale de proba cu suprafata p ana$ expertiza unor corpuri delicte, de (enu ar#e or sau instru#ente or de spar(ere etc" Fotografia de comparare. Foto(rafia de co#parare este una dintre #eto.de e ce e #ai i#portante si #ai frec&ent intre%uintate in e+a#inari e de a%orator$ indeose%i in traseologie, in balistica $udiciara, in expertiza inscrisurilor si$ in (enera $ in orice i#pre*urare care so icita efectuarea unui e+a#en co#parati&$ de natura optica" Potri&it procedee or intre%uintate$ se distin( trei &ariante a e foto(rafiei de co#parare/ foto(rafia de co#parare prin confruntare, prin suprapunerea imagini-lor si prin sta%i irea continuitatii liniare. Fotografia de comparare prin confruntare. Procedeu se %azeaza pe confruntarea a doua i#a(ini$ dintre care una reprezinta ur#a sau #u a*u ridicat de a ocu faptei$ iar a ta i#presiunea sau #u a*u creat e+peri#enta in a%orator cu o%iectuE cercetat" Procedeu se ap ica si in ipoteza identificarii persoanelor dupa semnalmentele exterioare. De e+e#p u$ se co#para foto(rafia suspectu ui cu foto(rafii e de pe fisa de antecedente pena e$ sau foto(rafia cada&ru ui cu foto(rafia de pe fisa persoane or disparute" Fotografia de comparare prin suprapunere. Acest procedeu$ ca itati& superior co#pararii prin confruntare$ consta in suprapunerea a doua i#a(ini$ dintre care ce putin una este fi+ata pe un suport transparent1" Se deter#ina$ astfe $cu un (rad #ai #are de precizie$ fie coincidenta$ fie di&er(enta deta ii or ori trasaturi or caracteristice$ ceea ce conduce a sta%i irea identitatii sau a e+c uderea din sfera cercetarii a o%iectu ui suspect"Metoda este #u t uti izata in

traseologie, pentru identificarea persoanei sau o%iectu ui creator de ur#a" totodata$ in expertiza bancnotelor, a stampilelor, co#pararea prin suprapunere este un #i* oc i#portant nu nu#ai de e+a#inare$ dar si de i ustrare con&in.(atoare a fa su ui" Metoda este &a oroasa si in descoperirea fa su ui in inscrisuri prin i#itare ser&i a$ cu# este$ de e+e#p u$ copierea unei se#naturi" Fotografia de comparare prin stabilirea continuitatii liniare sau prin juxtapunere ser&este a sta%i irea identitatii unei persoane sau unui o%iect$ ca ur#are a deter#inarii continuitatii e e#en e or caracteristice ref ectate in ur#a si in #ode u tip 'i#presiune) o%tinut pe ca e e+peri#enta a" te3nic$ foto(rafia se rea izeaza prin i#%inarea unei sectiuni din foto(rafia ce contine deta ii e ur#ei cu o sectiune din foto(rafia i#presiunii$ astfe #eat sa se o%tina o i#a(ine care ref ecta coincidenta trasee or descrise de e e#ente e caracteristice a e o%iectu ui!" In practica$ #etoda #ai este denu#ita su(esti& a une e e+a#inari$ !i#puscare!" Fotografia de umbre. Foto(rafia de u#%re este destinata scoaterii in e&identa a caracteristici or de re ief" Ea se ap ica inc usi& in foto(rafii e de deta iu e+ecutate a fata ocu ui$ de e+e#p u in cazu ur#e or de adanci#e de #aini si de picioare ori a ur#e or unor instru#ente de spar(ere" Ace asi procedeu se fo ose-te si in cazu refacerii unui te+t scris cu creionu sau cu sti ou cu %i a$ care a iesit in re ief pe &ersou co ii de 3artie ori pe fi e e ur#atoare$ situatii inta nite in ipoteza unor fa suri prin in aturare de te+t sau a distru(erii de inscrisuri" Fotografia de reflexe. Foto(rafia de ref e+e are ca destinatie punerea in e&identa a ur#e or de suprafata (reu sesiza%i e a o pri#a &edere" In principiu$ o suprafata neteda$ stra ucitoare$ ref ecta unifor# raze e de u#ina$ in un(3iuri e(a e" Daca suprafata are anu#ite diferente de netezi#e$ cu# ar fi$ de e+e#p u$ prezenta unei ur#e papi are$ aceasta de&ine &izi%i a prin ref ectarea su% un(3iuri diferite a fascicu u ui de u#ina tri#is asupra o%iectu ui" Foto(rafierea ur#e or puse in e&identa prin diferente e de stra ueire necesi a$ de re(u a$ asezarea o%iectu ui pe un suport cu cap #o%i $ astfe #eat sa e+iste posi%i. itatea #iscarii ui su% un(3iuri diferite$ pana a (asirea pozitiei din care ur#a se &ede ee #ai %ine" Fotografia separatoare de culori. Foto(rafia separatoare de cu ori ser&este a re&e area pete or$ a ur#e or$ a #odificari or te+tu ui unui inscris etc"$ (reu &izi%i e cu oc3iu i%er$ datorita nuante or de cu oare apropiate de cu oarea suportu ui" De e+e#p u$ pete e de san(e pe care autoru unui o#or a incercat sa e in ature de pe 3aine$ sau #odificari e aduse unui inscris prin adau(area sau in aturarea de te+t s"a" Fotografia de contrast. Foto(rafia de contrast$ desi nu reprezinta o #etoda de cercetare in sine$ este inc usa in cate(oria foto(rafii or de e+a#inare$ datorita posi%i itati or de #arire a (a#ei #i* oace or de e&identiere a unor ur#e sau deta ii caracteristice$ apte sa fie fo osite in procesu de identificare" Contrastu unei i#a(ini poate fi o%tinut$ in pri#u rand$ prin #ateria e e fotosensi%i e cu coeficient #are de contrast$ prin diafra(#are si$ desi(ur$ prin pre u. crari in %ai de de&e opare adec&ate" A te procedee se %azeaza pe #odu de o%tinere a poziti&u ui$ pe contratiparea ne(ati&u ui ori intarirea c3i#ica etc"1 Fotografia judiciara de examinare in radiatii invizibile Radiatii e e ectro#a(netice in&izi%i e$ de tipu u tra&io ete or$ infrarosii or$ radi.atii or > si (a##a$ au de&enit indispensa%i e e+a#inarii stiintifice a pro%e or #ateria e$ a ur#e or in (enera $ in #o#entu de fata nee+istand practic nici un do#eniu i#portant a cri#ina isticii care sa nu %eneficieze de posi%i itati e de in&esti(are oferite de aceste radiatii!" Fotografia de examinare in radiatii ultraviolete. Foto(rafia de e+a#inare in radiatii u tra&io ete

'U"@") face parte dintre #etode e stiintifice de in&esti(are fo osite curent in a%oratoare e cri#ina istice$ dar -i in cercetari e intreprinse a fafa ocu ui$ cu# ar fi$ de e+e#p u$ descoperirea ur#e or de #aini$ a ur#e or %io o(ice$ inc usi& in scop tactic.operati&" Prin ur#are$ radiatii e u tra&io ete au o intre%uinta.re ar(a in cri#ina istica$ foto(rafia fiind nu#ai #i* ocu de fi+are a rezu tate or cercetari or" Exccutarea fotografiei in radiatii ..%. Pentru e+ccutarea unei foto(rafii in radiatii u tra&io cte$ asa cu# este ea inta nita in a%oratoare e de cri#ina istic80$ este ne&oie$ in inii #ari$ dc ur#atoare e/ a" Surse de radiatii, a caror di&ersitate este re ati& #arc/ de a %ecuri e aparent si#p e$ a arcuri e e ectrice" Frec&ent insa sunt uti ate lampile cu cuart, cu #ercur$ a foto(rafieri e in conditii de a%orator si tuburilc !umnescente, de (enu ce or fo osite a a#pi e porta%i e de radiatii U"@" din truse e cri#ina istice" %" Filtre de selectare a radiatiilor, acestea fiind$ Tn (enera $ de doua tipuri/ f tre care per#it sa treaca nu#ai radiatia u tra&io eta '&ezi$ de e+e#p u$ fi tre e Food)$ retinand ce e a te radiatii si fi tre care opresc radiatii e U"@"$ per#itand$ insa$ trecerea radiatii or &izi%i e si infrarosii1" c" )ateriale fotosensibile, incepand cu fi #e e o%isnuite 'nesensi%i izatc cro#atic) si ter#inand cu #ateria e e destinate specia acestui (en de foto(rafie" d" #paratele de fotografiat pot fi din cate(oria ce or o%isnuite$ dar %ine corec. tate pentru a%eratii e cro#atice" Principalele variante ale fotografiei in ultraviolete sunt urmatoarele/ Fotografia in ultraviolet id reflectat. Acest procedeu i#p ica fo osirea unui fi tru$ dispus in dreptu sursei$ care per#ite nu#ai trecerea radiatiei u tra&io ete fo osite in i u#inarea suprafetei sau o%iectu ui de foto(rafiat" De ase#enea$ in dreptu o%iectu ui se insta eaza un fi tru care &a se ecta nu#ai radiatia U"@"$ oprind ce e a te radiatii" Fiind &or%a de o i#a(ine in u tra&io et$ pentru asi(urarea c aritatii este necesar sa se reduca tira*u ca#erei cu apro+i#ati& 1415 intrucat (radu de ref ectare a U"@" este #ai #are decat a radiatiei &izi%i u ui si$ astfe $ e+ista o a%atere de a e(i e opticii (eo#etrice." Fotografia fluorescentei consta in fi+area i#a(inii for#ate de radiatia secundara$ ca ur#are a e+citarii corpu ui cu radiatia u tra&io eta" La aceasta ne.a# referit anterior$ in cadru tratarii #etodei de e+a#inare prin u#inescenta" $omciliile de folosire a radiatiilor ultraviolete in 'riminalistica. Principa e e do#enii din cercetarea cri#ina istics in care se recur(e a acest tip de radiatii sunt$ in esenta$ ur#atoare e/ a" Traseologia, respecti& re&e area -i cercetarea ur#e or$ printre care #ai i#portante sunt ur#e e de #aini$ ur#e e %io o(ice$ a te ur#e or(anice$ respecti& ce e care contin proteine$ 3idrocar%uri " %" 0alistica judiciara& indeose%i pentru descoperirea ur#e or sup i#entare a e tra(erii cu ar#e e de foc$ cu# ar fi$ de e+e#p u$ depuneri e specifice ine u ui de frecare" c" 'ercetarea te,nica a inscrisurilor, radiatia u tra&io eta a&and un ro particu ar in descoperirea fa su ui prin in aturare de te+t$ in descoperirea unor fa suri in docu#ente cu caracter financiar " d" Efectuarea de fotografii in cadrul unor activitdti de urmarire penala printre care se pot nu#ara descoperirea sau pre&enirea furturi or din a&utu pu% ic sau particu ar$ preluarea in flagrant de ict a persoane or care sa&arsesc infractiuni de (enu uarii sau darii de #ita s"a" Fotografia de examinare in radiatii infrarosii. Uti izarea radiatii or e ectro#a(netice infrarosii in cri#ina istica$ datorita proprietati or or$ a ar(it considera%i posi%i itati e de in&esti(are stiintifica$ in

prezent de neconceput fara ape area a acest tip de radiatie" Astfe $ ca si in cazu radiatii or u tra&io ete$ radiatii e infrarosii isi (asesc nu#eroase ap icatii in cadru cercetarii infractiuni or$ incepand cu foto(rafierea a ocu faptei$ sau cu aceea de ur#arire$ si ter#inand cu efectuarea unor in&esti(atii de a%orator in cercetarea fa suri or ori in %a istica *udiciara" Executarea fotografiilor in radiatii infrarosii ).*."" E+ecutarea unci foto(rafii in radiatii infrarosii necesita intrunirea unor conditii te3nice particu are$atat in situatia e+a#inari or de a%orator cat si in ipoteza efectuarii de inre(istraii cu caracter *udiciar operati&" Astfe / a. Sursele de radiatii I.R.$ pot fi de tipuri e ce e #ai di&erse$ dat fiind faptu ca orice corp inca zit a peste 5=C este socotit ca e#ite ase#enea radiatii" Desi(ur$ in conditii e e+ecutarii de foto(rafii se fo osesc surse cu te#peraturi apropiatc de 955=C$ cu# sunt a#pi e de rezonanta cu cesiu$ care e#it in zona de I"R" apropiat" b. Filtrele de selectare a radiatiilor, de tip so id$ ic3id sau (azos$ au un ro i#portant in o%tinerea i#a(inii" c. Materialele fotosensibile, spre deose%ire de ce e de a foto(rafii e in u tra&io et$ tre%uie sa fie de tip specia $ intrucat e#u sia foto(rafica sensi%i izata cro#atic$ in #od o%isnuit$ nu este inf uentata decat pana a un(i#i e de unda a e rosu ui &izi%i '#a+i#u# 6B5n#)" d.Aparatele de fotografiat pot fi de tip o%isnuit$ dar cu posi%i itati te3nice de corectie a i#a(inii$ aparate #oderne si de ca itate$ a&and pe #ontura o%iecti&u ui un reper destinat indicarii punerii a punct a i#a(inii in I"R"$ dar aceasta nu#ai pana in zona a cca" <75n#" e. Transformatoarele electronooptice per#it &izua izarea directs a i#a(inii infrarosii$ fiind din ce in ce #ai fo osite in cercetari e cri#ina istice$ atat in conditii de a%orator$ inc usi& in #icroscopie$ cat si in ce e operati&e" $omeniile de folosire a radiatiilor infrarosii in 'riminalistica.Radiatii e infrarosii isi (asesc o uti izare frec&enta in #u te directii a e in&esti(atii or cri#ina istice$ cu# sunt$ de e+e#p u/ a.Cercelarea te!nica a inscrisurilor, indeose%i a ce or fa sificate prin in atura. rea sau acoperirea te+tu ui$ prccu# si in cercetarea cerne uri or ori trasaturi or de creion fo osite a fa su prin adau(are de te+t sau prin copiere" b.Cercetarea unor valori sau opere de artii se constituie in prezent ca o cate(oric dc e+pertiza de sine statatoare$ dintre acestea distin(andu.se e+pertiza destinata sta%i irii autenticitatii unor picturi ori a ti#%re or de &a oare$ datorita capacitatii de penetrare$ ref ectare diferita$ ori de for#are a unei i#a(ini co or de tip infrarosu" c.*escoperirea urmelor suplimentare a e tra(eri or cu ar#e e de foe$ cu# ar fi ine e e de frecare$ de #eta izare$ tatua*u $ ine u de afu#are$ u ti#e e doua deose%it de pretioase pentru sta%i irea distantei de tra(ere" d.+fectuarea unor fotografii $udiciare cu caracter operativ, cu# sunt foto (rafii e de ur#arire in conditii de intuneric$ foto(rafii a fata ocu ui in conditii de ceata sau funi" '#P)T-L.L % "'ercetarea si intcrpretarca la fata locului a urmelor de maini Operatia co#p e+a de descoperire$ re&e are$ fi+are si ridicare a ur#e or de #aini de a fata ocu ui se rea izeaza inca de a inceputui cercetarii$ in functie de #odu in care s.au for#at aceste ur#e"

Ur#a papi ara$ indiferent ca este a de(ete or$ a pa #ei sau a intre(ii #aini$ se for#eaza prin contactu direct a acesteia$ fie cu o suprafata$ fie cu un o%iect oarecare" In functie de #odu de for#are$ e e se pot prezenta astfe / .rme de maini statice sau dinamice. @a oarea cea #ai #are pentru identifi carea persoanei o au$ %ineinte es$ ur#e e de #aini statice$ intrucat reusesc sa redea cu c aritate desenu papi ar si deta ii e sa e caracteristice" Spre deose%ire de ur#e e statice$ ur#e e dina#ice$ prezentandu.se su% for#a unor #an*ituri$ pot ser&i in ce #ai %un caz a o identificare (enerics" .rme de suprafata sau de adancime& in functie de p asticitatea suportu ui pri#itor de ur#a" Spre deose%ire de ur#e e atente$ ur#e e &izi%i e pot deter#ina une e (reutati in cercetare" Pe de o parte$ acestora e este caracteristic$ in nu#eroase cazuri$ un anu#it (rad de i#%acsire$ de acoperire a deta ii or cu su%stanta depusa 'san(e$ (rasi#e$ #urdarie)" $escoperirea urmelor dc maini. Descoperirea ur#e or unei infractiuni presupune$ in pri#u rand$ o cautare sistematica a or$ in functie de natura ocu ui "si de #odu de sa&ars*re a faptei" Din cauza di&ersitatii deose%ite de situatii$ de i#pre*urari pri&ind #aniera de co#itere a infractiunii$ nu pot fi date retete a%so ute de descoperire a ur#e or" Pentru usurarea procesu ui de cautare a ur#e or creste or papi are se reco#anda fo osirea unei anterne cu care se &a ilumina oblic o%iectu presupus a fi purtator de ur#a " O a ta #etoda$ care se poate ap ica in cazuri #ai deose%ite$ consta in pu &erizarea pe o%iectui presupus purtator de ur#a a unei solutii pe baza de !iminol. Su% actiunea radiatii or u tra&io ete$ ur#a &a aparea intr.o u#inescenta specifica pentru un ti#p scurt" In prezent se ape eaza a te3nici nedistructi&e de (enu raze or aser sau surse or de u#ina e#ise de aparatura po G i(3t" Descoperirea ur#e or este posi%i a si cu a*utoru a#pii porta%i e de radiatii u tra&io ete af ate in trusa cri#ina istica" Fo osirea acesteia$ sau a unei surse incidente de u#ina puternica$ in conditii de intuneric$ in incaperi$ ra#ane procedeu ce #ai indicat pentru descoperirea a#prente or papi are" Stabilirea vec,imii urmelor de maini. Deter#inarea &ec3i#ii ur#e or de #aini reprezinta o pro% e#a i#portanta de care se tine sea#a atat in procesu descoperirii$ cat si in ce a re&e arii ur#e or creste or papi are" Fara a intra in a#anunte de ordin te3nic$ preciza# ca sta%i irea &ec3i#ii se face in functie de factori &ariati si este uneori re ati&a! Deter#inarea &ec3i#ii apro+i#ati&e a ur#e or papi are de%uteaza din #o#en.tu descoperirii or$ dar ea continua pana in #o#entu e+pertizei dacti oscopice" in pri#e e #o#ente a e cercetarii$ sta%i irea &ec3i#ii ur#e or este a%so ut necesara pentru a e(erea #i* oace or adec&ate de re&e are 'de e+e#p u$ re&e area unei ur#e proaspete$ de circa o ora$ prin prafuire$ poate sa conduca a a terarea ur#ei din cauza i#%acsirii)" Procedee de revelare a urmelor de maini latente. Descoperirea ur#e or papi are$ re&e area acestora$ poate fi caracterizata drept unui dintre ce e #ai dina#ice do#enii a e te3nicii cri#ir"a istice$ su% raportu perfectionarii stiintifice" Sunt se#nificati&e$ in acest sens$ noi e #etode c3i#icc de re&e are a ur#e or de #aini$ ori de descoperire a or pe %aza dispersiei u#inoase$ inc usi& a aseru ui" *evelarea prin metode fizice. Re&e area prin #etode fizice consta in pu &eri.zarea de prafuri sau pudre cu (ranu atie foarte fir# . de aici si denu#irea de prafuire 'pudrare)$ pe o%iectu ori suprafete e purtatoare de ur#e"Su%stante e sau a#estecu de su%stante fo osite in re&e are$ pe an(a finetea or$ tre%uie sa indep ineasca ur#atoare e conditii/ a sa fie in contrast de culoare cu suportu pe care s.a for#at ur#a 'de e+e#p u$ pentru re&e area ur#e or de pe o coa a a %a de 3artie se fo oseste un praf de cu oare inc3isa)8

b sa prezinte o aderenta selecliva, nu#ai a #ateria din ur#a$ si nu a intre(u suport$ pentru a e&ita i#%acsirea ur#ei sau esto#parea deta ii or caracteristice" " *evelarea prin metode c,imice. Metode e c3i#ice de re&e are a ur#e or papi are atente se %azeaza pe reactia dintre anu#ite su%stante c3i#ice si co#po.nente e transpiratiei 'saruri$ a#inoacizi etc")" In functie de particu aritati e or$ aceste #etode pot fi structurate astfe / . O #etoda fo osita curent in practica$ pe care unii autori nu o inc ud in cate(o.ria procedee or c3i#ice 'desi se %azeaza pe o reactie de natura c3i#ica) consta In revelarea cu vapori de iod - pe care unii specia isti o denu#esc !a%urire!$ ter#en pe care i considera# ine+act . indeose%i a ur#e or af ate pe 3artie si pe pereti" Re&e area se rea izeaza prin inter#ediu unui dispoziti& si#p u de &aporizare$ iodu #eta ic fiind foarte &o ati " . ,evelarea cu reactivi c!imici propriu.zisi$ de (enu nin3idrinei$ nitratu ui de ar(int s"a" Dintre reacti&ii c3i#ici$ #ai des fo osit in practica$ pentru re&e area ur#e or pe 3artie$ este ce pe %aza de nin!idrina, care rcactioneaza cu a#inoacizii din sudoare$ dand rezu tate %une c3iar si a unne e #ai &ec3i" *evelarea urmelor de maini pe pielea umana. Re&e area ur#e or de #aini pe pie ea u#ana . de ncconceput pana acu# cati&a ani . este in prezent posi%i a$ tot datorita unor reactii c3i#ice$ care dau ce e #ai %une rezu tate$ cu toate ca Incercari s.au facut si cu radiatii roent(en sau cu iod" Metoda este ap icata cu rezu tate %une si in tara noastra$ putand fi *udicata fara retinere" In &ederea descoperirii ur#e or de #aini pe pie e$ de catre or(ane e *udiciare!" Specia istii *aponezi au reusit re&e area si ridicarea unei a#prente di(ita e de pe (atu unei persoane su(ru#ate$ dupa un inter&a de H ore de a insta area #ortii " *evelarea prin metode optice. Re&e area prin #etode optice se constituie ca un ansa#% u de #etode noi Tn #aterie$ %azate pe te3nici de &arf$ ap icate a specificu descoperirii ur#e or papi are" Dintre acestea$ un oc prioritar i define fo osirea laserului . ,adiatia de tip laser ' aser de ar(on) este proiectata atera o% ic$ su% un un(3i de circa :7=$ deter#inand aparitia unei f uorescente specifice anu#itor su%stante secretate de ( ande e se%acee 'ri%of a&ina)" La ne&oie f uorescenta poate fi intarita prin tratare cu nin3idrina" O a ta #etoda optica o constituie disperia luminoasa a unei raze de u#ina incidenta$ proiectata spre siiprafcte e purtatoare de ur#a" I#a(inea ur#ei se o%tine prin inter#ediu unor fi tre e ectronice" Procedeu prezinta un du% u a&anta*/ nu este distructi& s* per#ite fi+area i#ediata$ prin foto(rafiere sau pe %anda &ideo#a(netica$ a ur#ei" Fixarea si ridicarea urmelor de maini. A doua etapa a cercetarii ur#e or de #aini$ dupa descoperirea si re&e area or$ ca$ de a tfe $ a intre(ii cate(orii de ur#e descoperite a fata ocu ui$ este destinata fi+arii si ridicarii or!" Sub raport procedural$ principa u #i* oc de fi+are a ur#e or i repre. zinta procesul-verbal. Fi+area in procesu .&er%a presupune conse#narea e+acta$ precisa si deta iata a ur#e or si #etode or de re&e are intre%uintate$ a ocu ui in care au fost descoperite s* a raportu ui de pozitie fata de o%iecte e principa e" Totodata$ sunt facute #entiuni pri&ind foto(rafii e e+ecutate$ transferarea pe pe icu e adezi&e sau prin #u a*e$ inc usi& ridicarea o%iecte or purtatoare de ur#e de #aini 'pa3are$ &ase$ scru#iere etc")9" Sub raport te,nic criminalistic& Fotografia de reflexe, procedeu ap icat #ai a es cand e+ista perico u distru(erii ur#ei prin #i* oace e curente de re&e are fizica sau c3i#ica pe un o%iect transparent$ se rea izeaza in fe u

ur#ator/ ur#a este izo ata de restu suprafetei cu o 3artie de cu oare inc3isa" *idicarea urmelor de maini& a aturi de foto(rafiere$ care ra#ane principa u #i* oc de ridicare$ se poate rea iza fie prin transferarea pe pe icu a adezi&a specia s$ fie prin efectuarea unui #u a*" Ridicarea &izeaza insa si o%iecte e #ici$ transporta%i e$ care sunt purtatoare de ur#e" Transferarea pe pelicula adeziva, denu#ita s* folio, se face dupa re&e. area si foto(rafierea ur#e or" In e&entua itatea in care conditii e de a fata ocu ui nu per#it foto(rafierea de deta iu a ur#e or$ se recur(e direct a transferarea or pe pe icu a" Ridicarea cu a utorul mula elor se rea izeaza$ in cazu ur#e or de adanci#e$ dupa foto(rafierea prea a%i a a or" )nterpretarea la fata locului a urmelor de maini. are drept scop o%tinerea unor infor#atii pre i#inare asupra o%iectu ui creator de ur#a sau a persoanei infractoru ui$ a acti&itati or desfasurate de acesta$ ca s* a succesiunii operatii or" Interpretarea ur#e or di(ita e$ adancita in cadru e+pertizei dacti oscopice$ conduce a sta%i irea #odu ui caracteristic in care acestea au fost asate si$ de aici$ a actiuni e desfasurate de autor$ a succesiunea acestora" 'ercetarea criminalistica a urmelor de picioare Ur#e e de picioare reprezinta o a ta cate(oric i#portanta de ur#e create ine&ita%i a ocu faptei" Cu toate acestea$ e e sunt descoperite sau fo osite in cercetarea de identificare re ati& #ai rar$ considerandu.se ca au #ai putine posi%i itati de indi&idu.a izare$ din cauza nu#aru ui re ati& redus de e e#ente caracteristice$ cu e+ceptia ce or specifice creste or papi are de pe ta pa picioru ui" 'lasificarea urmelor de picioare. Din cate(oria ur#e or de picioare$ in acceptiunea sa ar(a$ fac parte ur#e e plantei piciorului 'a e picioru ui (o )$ ur#e e piciorului semiincaltat sau ur#e e de ciorapi$ precu# si ur#e e de incaltaminte Urmele plantei piciorului, respecti& for#ate de picioru desca tat$ sunt ce e #ai &a oroase pentru indi&idua izare$ intrucat amprenta plantard 'a#prenta ta pii picioru ui) cu caracteristici e sa e papi are proprii$ precu# si cu particu aritati e #orfofizio o(ice .poate ser&i a o identificare ceita a indi&idu ui$ ec3i&a enta cu identificarea %azata pe a#pren.te e di(ita e" P anta picioru ui se i#partite in patru re(iuni distincte/ .re(iunea metatarsofalaitgiana, cea #ai &a oroasa su% raportu identificarii$ datorita caracteristici or desenu ui papi ar$ ca si frec&entei cu care se i#. pri#a a fata ocu ui8 .re(iunea metatarsiana, si ea Inta nita frec&ent8 .re(iunea tarsiana, i#pri#ata partia 8 .re(iunea calcaiului, caracterizata Indeose%i prin a terari a e desenu ui papi ar$ ca ur#are a %ataturi or sau cicatrice or" Urmele piciorului semiincaltat sau a e ciorapi or reproduc for#a (enera a a p antei picioru ui$ a re(iuni or sa e si a tesaturii" E e pot ser&i a deter#inari de (rup si c3iar a identificare$ daca prezinta e e#ente de indi&idua izare$ cu# ar fi cusaturi e sau une e uzuri specifice"Urmele de incaltaminte, daca sunt for#ate in conditii corespunzatoarc 'cu# ar fi$ de pi da$ ur#e e statice$ de adanci#e$ in pa#ant #oa e)$ pot ref ecta e e#ente caracteristice uti e identificarii$ desi prezinta e e#ente particu are #ai putine" Formarea urmelor de picioare. Ur#e e de picioare se for#eaza in conditii re ati& apropiate ur#e or de #aini$ in sensu ca pot fi inta nite su% for#a statica sau dina#ica$ de siiprafata "sau de adanci#e$ &izi%i e sau atente" De ase#enea$ e e se inta nesc fie su% for#a izolatd, #ai a es daca ne raporta# a ca itatea or$ fie su% for#a unei cdrdri de urme. $escoperirea urmelor de picioare. Datorita naturii or a&e# in &edere ine&ita%i itatea or si ocu in care se pot for#a . ur#e e de picioare se inscriu in cate(oria ur#e or care se cauta printre pri#e e a fata

ocu ui" $escoperirea urmelor de picioare. Descoperirea si re&e area ur#e or piciorului gol nu difera cu #u t de cercetarea ur#e or de #aini$ in a ternati&a for#arii or ca urme latente, pe suprafete de (enu ino eu#u ui$ parc3etu ui$ ci#entu ui etc" Metode e de descoperire si de re&e are sunt practic ace easi"Urmele de incaltaminte, in #asura in care nu sunt &izi%i e$ sunt ce&a #ai (reu de descoperit$ cautarea or iacandu.se intr.un #od apropiat de ee a ur#e or atente de #aini si de ce e a e picioru ui (o $ respecti& cu a*utoru unei raze incidente de u#ina" Fixarea si ridicarea urmelor de picioare. In procesu .&er%a de cercetare a fata ocu ui se procedeaza a o descriere deta iata a nu#aru ui si tipuri or de ur#e de picioare descoperite$ a for#ei si particu aritati or acestora$ a naturii suportu ui in care s.au for#at$ precu# si a e e#ente or cararii de ur#e$ daca e e e+ista" Totodata se #entioneaza #odu de re&e are$ de foto(rafiere$ de ridicare prin #u a*$ de a#%a are s"a" Fotografierea urmelor de picioare& i#pune$ pe de o parte$ fi+area i#a(inii de ansa#% u a (rupu ui de ur#e$ Tn scopu redarii e e#ente or #ersu ui persoanei$ iar$ pe de a ta parte$ fi+area i#a(inii ur#ei care confine ce e #ai #u te si #ai dare e e#ente de indi&idua izare a o%iectu ui creator" La fi+area ur#e or de picioare este i#portant sa se e+ecute$ o data cu foto(rafierea propriu. zisa$ si #asurarea iniara sau %idi#ensiona a$ prin asezarea de.a un(u si de.a atu ur#ei a unei ri( e (radate ori a unui centi#etru" Acest (en de foto(rafiere se e+ecuta potri&it re(u i or a#intite a punctu consacrat #asuratori or foto(rafice" 'ercetarea la fata locului a urmelor de dinti. La ocu faptei$ ur#e e de dinti se Inta nesc pe di&erse a i#ente sau fructe cu o consistenta si un (rad de p asticitate adec&at '#ar(arina$ int$ %ranza topita$ cioco ata$ #ere)" De ase#enea$ ur#e e dinti or se inta nesc pe corpu &icti#ei s*$ in anu#ite cazuri$ pe corpu a(resoru ui" In practica au fost descoperite nu#ai ur#e a e dinti or din fata$ pana in prezent nefiind se#na at &reun caz In care ur#a sa fie for#ata de Intrea(a dantura" 'ercetarea urmelor de buze" I#portanta ur#e or de %uze in cercetari e cri#ina istice a fost pusa in e&identa prin nu#eroase cercetari intreprinse atat in tara noas.tra cat si In strainatate$ cercetari prin care s.a de#onstrat funda#entu stiintific a identificarii si pe %aza acestor cate(orii de ur#e " In #od firesc$ urmele de buze se for#eaza a contactu acestora cu di&erse o%iecte$ prin depuneri de natura %io o(ica 'sa i&a)$ a i#entara '(rasi#i$ sosuri$ sucuri) si cos#etica 'ru*uri$ &ase ina)" Ur#e e se prezinta su% for#a statica sau dina#ica$ pentru identificare fiind rea #ente uti e ur#e e statice" De ase#enea$ e e se pot prezenta su% for#a &izi%i a sau atenta si$ in #a*oritatea cazuri or$ nu#ai ca ur#e de suprafata" Ur#e e de adanci#e nu se pot for#a decat In conditii e+ceptiona e$ fara a a&ea o uti itate deose%ita in indi&idua izare""E+pertiza ur#e or a%ia e poate sa dea raspunsuri pri&ind natiira u#ana sau ani#a a a ur#e or$ #ecanis#u de for#are$ &ec3i#ea ur#ei$ &arsta$ se+u si tipu antropo o(ic apro+i#ati& a indi&idu ui$ care dintre %uze 'superioara sau inferioara) a asat ur#a si daca aceasta prezinta siificiente e e#ente de identificare" .rmele de urec,i. Sunt ce e #ai &a oroase dintre ur#e e for#ate de a te parti a e corpu ui u#an!" E+p icatia consta in aceea ca urec3ea este diferita de a o persoana a a ta$ atat prin for#a (enera a a pa&i ionu ui$ di#ensiunea si #odu sau de dispunere$ precu# si prin caracteristici e proprii fiecarui c e#ent co#ponent ' o%$ 3e i+$ tra(us etc")"

La fata ocu ui$ ur#e e de urec3i se inta nesc iutr.o frec&enta #ai #are in co#paratie cu ur#e e a tor parti a e corpu ui persoanei$ cu e+ceptia ur#e or de %uze" Ca #od de for#are e e pot fi statice sau dina#ice$ atente si$ uneori$ &izi%i e" Desi(ur ca in discutie intra nu#ai ur#e e statice$ a caror re&e are se face prin #etode e specifice din dacti oscopie" .rmele nasului. Este o cate(orie de ur#e inta nita ca atare in practica" Acestea sc pot re(asi #ai #u t in continutu unor ur#e de adanci#e a e intre(ii fete" In #od firesc e e se pot for#a nu#ai intr. un so #oa e$ in zapada sau nisip" Cu toate particu aritati e anato#ice a e nasu ui$ si e diferit de a o persoana a a ta$ nu se pot rea iza decat identificari (enerice$ datorita defor#ari or firesti i&ite in #o#entu contactu ui cu suprafata pri#itoare de ur#a" .rmele fruntii. Acest tip de ur#e poate prezenta o uti itate #ai #are in identificare$ datorita p asticitatii reduse a zonei fronta e" Pe an(a caracteristici e fruntii si$ #ai a es$ a e riduri or$ tre%uie 'inut sea#a ca e e se pot for#a in conditii %une pe suprafete de (enu e#nu ui pre ucrat$ a ci#entu ui ori ino eu#u ui$ datorita faptu ui ca fruntea este una dintre zone e corpu ui cu cea #ai a%undenta transpiratie" Or$ su%stante e din co#pozitia sudorii$ in specia (rasi#i e si protei.ne e$ contri%uie a for#area unor ur#e atente$ &a oroase pentru identificare" Re&e area si fi+area or se face in conditii si#i are ur#e or de #aini" .rmele de ungliii. Ur#e e de un(3ii sunt inta nite frec&ent pe corpu persoane or$ su% for#a de z(arieturi$ in infractiuni e sa&arsite cu &io enta$ fiind destu dc (reu de &a orificat su% raportu identificarii persoanei$ cu e+ceptia anu#itor deter#inari (enerice" Ur#e e de un(3ii . #ai e+act a e suprafetei acestora pot conduce a identificarea persoanei$ in ipoteza for#arii in adanci#e$ intr.o suprafata cu ca itati p astice %une$ cu# ar fi ar(i a$ c3itu $ &opseaua" '#P)T-L.L %) 'ercetarea urmelor de sange"Ur#e e de san(e$ prin frec&enta cu care sunt inta nite in ca#pu infractiona $ ca si prin posi%i itati e de identificare pe care e ofera$ inc usi& prin furnizarea de indicii necesare c arificarii i#pre*urari or pri&ind ocu $ ti#pu $ #i* oace e si #odu de sa&arsire a faptei$ detin o pondere particu ara in cadru in.&esti(atii or cri#ina istice" Dupa cu# se cunoaste$ san(e e define apro+i#ati& 1419 din (reutatea unei persoane si se co#pune din doua parti principa e/ p as#a si e e#ente e ce u are$ for#ate din ( o%u e rosii '3e#atii sau eritrocite)$ ( o%u e a %e ' eucocite) si tro#.%ocite$ fiecare distin(andu.se printr.o serie de caracteristici" Culoarea urmelor de sange difera in functie de &ec3i#ea$ cantitatea$ natura suportu ui si factorii care actioneaza asupra or/ te#peratura$ u#ina$ di&ers* a(enti fizici si c3i#ici" Calitatea urmelor de sange poate fi inf uentata de actiuni e e+ercitate de o#$ respecti& de persoana care cauta sa indeparteze pata prin razuire$ spa are sau$ pur si si#p u$ prin distru(erea suportu ui sau a portiunii sa e care contine ur#a$ cu# ar fi$ de pi da$ arderea prosopu ui$ a %atistei$ decuparea unei portiuni din #ateria " $escoperirea urmelor sangvinolente reprezinta o acti&itate de o deose%ita i#portanta" Cautarea ur#e or de san(e se efectueaza potri&it particu aritati or ocu ui sau suportu ui cercetat$ deci in functie de fiecare caz in parte$ ea fiind orientata in cate&a directii principa e$ si anu#e/ a" -mbracamintea si corpl persoanelor antrenate in infractiune '&icti#a %" Portiunea de teren fi obiectele af ate a ocu sa&arsirii infractiunii sau in ocu in care a fost descoperit cada&ru $ cu# sunt$ de pi da$ co&oare e$ inc3eieturi e parc3etu ui$ a e dusu#e ei$ di&erse e o%iecte de #o%i ier$ ziduri e$ usi e$ ferestre e$ so u $ &e(etatia -"a" c" -nstrumentele fo osite in sa&arsirea infractiunii$ cu# sunt cutite e$ topoare e$

a te tipuri de ar#e$ instru#ente e c3irur(ica e intre%uintate a efectuarea i e(a a a unei inter&entii" d. Instalatiile sanitare, &ase e$ a te o%iecte ce ar fi putut ser&i a in aturarea ur#e or sau a transportu cada&ru ui" *idicarea urmelor de sange prezinta anu#ite particu aritati$ indeose%i in cazu ce or care se (asesc pe o%iecte ce nu pot fi transportate" De pi da$ daca pete e sunt uscate$ e e se pot razui sau rac a i#preuna cu o portiune din suport" Daca se prezinta su% for#a unor %a ti$ se pot a%sor%i cu pipeta sau cu 3artia de fi tru" Ur#e e dispuse pe suprafete ce nu se pot razui sau asc3ia se so u%i izeaza si se ridica pe o 3artie de fi tru$ insa &or tre%ui e+a#inate cu #a+i#a ur(enta" La ridicarea ur#e or san(&ino ente tre%uie a&ut in &edere ca acestea pot contine si a te cate(orii de urine %io o(ice cu# sunt$ de e+e#p u$ fire de par$ resturi de tesut etc"$ carora tre%uie sa i asi(ure inte(ritatea" )ntcrpretarea urmelor de san(e a ocu descoperirii or este o acti&itate cu rezonanta in c arificarea u terioara a i#pre*urari or sa&arsirii faptei" Dupa for#a uata de o picatura de san(e$ se poate sta%i i ina ti#ea de a care a cazut$ #ar(ini e ur#ei fiind cu atat #ai zi#tate cu cat ina ti#ea este #ai #are" O ur#a de san(e creata de o persoana in #ers are o for#a a un(ita$ apropiata de aceea a unui se#n de e+c a#are$ cu partea ascutita in directia dep asarii" De ase#enea$ dupa for#a$ dispunerea si cantitatea stropi or$ se poate sta%i i daca 'ercetarea urmelor seminale Ur#e e se#ina e pot reprezenta nu nu#ai do&ada unei infractiuni dar aduc precizari in e(atura cu #o%i u si natura faptei" 'autarea urmelor seminale i#pune e+a#inarea corpu ui &icti#ei$ o atentie specia a fund acordata orificii or natura e 'e+a#inare rea izata de catre cadre #edica e)$ precu# -i a en*eriei de corp -i de pat$ a I#%raca#intei$ a a tor o%iecte" Spre deose%ire de a te ur#e %io o(ice$ ur#e e de sper#a sunt #ai uIor de descoperit datorita f uorescentei or re ati& specifice$ de nuanta a %astruie$ deter#inata de radiatii e u tra&io ete" PrecizS#$ insa$ ca f uorescenta nu este o indicate de cer. titudine$ ci nu#ai una cu caracter de orientare" *idicarea urmelor seminale necesita$ poate #ai #u t decat in cazu a tor ur#e %io o(ice$ precautie deose%ita pentru pastrarea intacta a petei si i#p icit a sper#atozoizi or$ principa u e e#ent asupra caruia se indreapta e+a#inarea" Pentru aceasta$ se ridica Intre( o%iectu purtator de ur#e sau se taie portiunea cuprinzand pata$ fara a se indoi" )nterpretarea la fata locului a urmelor seminale ofera date referitoare nu nu#ai a natura$ #o%i u -i #odu de sa&ars*re a faptei$ ci Ii in Ie(atura cu anu#ite deprinderi$ a%eratii se+ua e sau anu#ite stari psi3opato o(ice a e autoru ui" Expertiza biocriminalistica a urmelor seminale este destinata sta%i irii faptu ui daca ur#a este intr. ade&ar de sper#a si daca aceasta este de ori(ine u#ana sau ani#a a"

'#P)T-L.L %)) )dentificarea persoanelor si cadavrelor dupa semnalmentele exterioare Descrierea se#na #ente or . cunoscuta In iteratura de specia itate su% denu#i.rea de metoda portretului vorbit - asa cu# se &a &edea #ai *os$ are in &edere caracteristici e intre(u ui corp$

accentu fiind pus pe particu aritati e anato#ice a e fetei$ in descriere fiind &izate &o u#u $ for#a$ pozitia si cu oarea parti or o%ser&ate$ fiecare e e#ent fiind apreciat nu in funcfie de un anu#it siste# #etric$ ci in raport cu a te e e#ente anato#ice care a catuiesc ansa#% u descris7" Preciza# ca posi%i itati e de descriere difera in functie de persoana care e efectueaza$ precu# si de uti a*u te3nic a*utator destinat acestui scop" Metoda portretului vorbit Portretul vorbit este o #etoda ap icata frec&ent si perfectionata pe parcursu ti#pu ui$ care ser&este a identificarea persoane or$ pe %aza descrierii se#na #en.te or e+terioare a e acestora$ de catre o a ta persoana" In descrierea facura de ee care a perceput caracteristici e so#atice a e indi&idu ui cautat sunt &izate$ pe de o parte$ formele statice, iar pe de a ta parte$ formele dinamice. Aprecierea for#ei si di#ensiuni or acestora se face dupa un siste# cuprinzand trei (radatii/ #are$ #i* o.ciu si #ic " Metode te,nice folosite in identificarea persoanelor dupa semnalmentele exterioare Portretul sc,itat. Portretul sc!itat, sau sc!ita de portret, reprezinta o #e toda #enita sa in ature$ ee putin in parte$ nea*unsuri e deter#inate de #odu in care o persoana apreciaza sau descrie se#na #ente e e+terioare" Sunt i#pre*urari in care persoana de identificat a fost perceputa in conditii aparent %une$ insa fie din cauza #o#entu ui indepartat in care se face ascu tarea$ fie posi%i itati or reduse de descriere de catre #artor . deter#inate #ai a es de (radu de instruire si inte i(enta$ de &arsta$ de profesiune etc" . este aproape i#po.si%i sa se rea izeze un portret &or%it uti iza%i a identificare" Fotorobotul. Este o #etoda de identificare cu a*utoru unui co a* foto(rafic de e e#ente facia e pre uate din foto(rafii a e se#na #ente or unor persoane diferite" Din punct de &edere te3nic$ a %u#u destinat identificarii este a catuit dintr.un set de foto(rafii e+ecutate in conditii si#i are de incadrare si #ari#e$ astfe #eat ce e trei zone a e fetei 'fronta a$ naza a si %uca a) sa se suprapuna perfect" In une e a %u#e$ foto(rafii e sunt sectionate in cinci zone$ ceea ce ar(este (a#a posi%i itati or de a catuire a portretu ui ro%ot" Metode criminalistice de identificare a cadavrelor necunoscute Te3nici e de identificare prezentate #ai sus sunt uti e si In cazu identificarii cada&re or necunoscute$ insa$ ap ica%i itatea or este i#itata de transfor#ari e firesti prin care trece corpu u#an$ ca ur#are a anu#itor feno#ene cada&erice$ ori din cauza actiunii distructi&e a di&ersi or factori" Astfe $ pot aparea transfor#ari e tipice procese or de putrefactie$ #odificari e deter#inate de inter&entia autoru ui unui o#or$ care cauta sa distru(a sau sa faca de nerecunoscut &icti#a" Totodata$ pro% e#e deose%ite de identificare apar Tn ipoteza accidente or$ catastrofe or" Toate aceste situatii rec a#a fo osirea de #etode specifice a caror e a%orare reprezinta rodu unei stranse cooperari dintre Cri#ina istics si Medicina e(a a" A#inti# ca identificarea cada&re or necunoscute poate fi efectuata si pe %aza desene or papi a.re$ daca persoana s.a af at in cartoteca po itiei" Metoda supraproiectiei. Din punct de &edere te3nic$ #etoda consta in proiectarea sau suprapunerea i#a(inii craniu ui necunoscut peste i#a(inea foto(ra.fica a persoanei disparute$ careia se presupune ca i.a apartinut craniu 9" Pentru efectuarea e+pertizei$ specia ists tre%uie sa dispuna de o %to(rafie rea izata in conditii cat #ai apropiate de foto(rafia se#na #ente or$ in ipsa acesteia putandu.se ape a si a foto(rafii e+istente a ser&icii e de e&identa a popu atiei$ ori a o foto.(rafie e+ecutata ocaziona " Suprapumerea electronica a imaginilor reprezinta o &arianta perfectionata a supraproiectiei$ a&and a %aza co#%inarea e ectronica a i#a(ini or craniu ui necunoscut si ce e a e persoanei

disparute" *econstituirea fizionomiei dupa craniu. Metoda consta in reconstituirea p astica si (rafica a tesuturi or #oi a e capu ui$ potri&it unor standarde de (rosi#e deter#inate stiintific" Fireste ca intrea(a opera.tie se e+ecuta pe craniu cada&ru ui caruia se incearca sa i se deter#ine identitatea" Rezu tate e acestui (en de identificare . &erificata de practica$ nu nu#ai pe ca e e+peri#enta a . sunt de #u te ori spectacu oase$ in #a*oritatea cazuri or ase#ana.rea atin(and (radu perfectiunii$ #ai a es daca se face o a e(ere potri&ita a cu orii paru ui$ a pi(#entu ui pie ii$ ca si a e+presiei intre(ii fi(uri" )dentificarea dupa resturile osoase. Identificarea dupa resturi e osoase face o%iectu e+pertizei ur#e or osteo o(ice$ specifica unui do#eniu denu#it in iteratura #edico. e(a a osteoantropo#etrie9" Aceasta identificare tre%uie interpretata intr.un sens ar($ intrucat$ pana astazi$ nu era posi%i a o identificare ca atare$ in sensu sta%i irii persoanei carcia i.au apartinut resturi e osoase$ e+ceptand situatia in care este descoperit craniu " )dentificarea dupa sistemul dentar si lucrarile stomatologice. Aceasta #oda itate de identificare este deose%it de &a oroasa datorita unor e e#ente specifi. ce de indi&idua izare pe care e prezinta$ in #od natura $ dantura unei persoane" La aceste particu aritati$ tre%uie adau(ate si inter&entii e #edica e efectuate pentru intretinerea sau in ocuirea dinti or" Practica de#onstreaza ca$ in situat$ii deose%ite 'catastrofe$ incendii$ e+p ozii$ accidente$ distru(erea pre#editata a corpu ui &icti#ei prin di&erse #oda itati)$ printre foarte putine e e e#ente care #ai pot oferi date cu pri&ire a persoane$ #er(andu.se pana a identificare$ sunt ce e a e siste#u ui dentar2" )dentificarea prin expertiza fotografiei de portret" E+pertiza foto(rafiei de portret este frec&ent fo osita de or(ane e *udiciare in sta%i irea identitatii unui cada&ru$ caruia i se poate face o foto(rafie a se#na #ente or$ dupa efectuarea toa etei sa e" La aceasta se adau(a identificarea unei persoane a#nezice sau care is* ascunde identitatea" Practic$ #etoda consta in co#pararea unei foto(rafii cat #ai recente$ a persoa.nei disparute$ cu foto(rafia se#na #ente or cada&ru ui" Co#pararea se poate face prin confruntare$ *u+tapunere$ #asurarea &a ori or un(3iu are$ fo osirea caroia*u ui s"a"1" )dentificarea persoanelor dupa voce si vorbire Identificarea persoanei dupa &oce$ inre(istrata pe diferite suporturi #a(netice$ se inscrie$ in prezent$ printre #etode e te3nico.stiintifice #oderne$ pe care cri#ina istica e pune in s u*%a sta%i irii ade&aru ui$ a descoperirii autoru ui infractiunii" "E+a#inarea cri#ina istica a ur#e or sonore pentru identificarea persoane or$ inc usi& pentru constatarea unor i#pre*urari in care a fost sa&arsita fapta$ a de&enit deci posi%i a datorita punerii a punct a unor #etode stiintifice$ a care si cercetato.rii ro#ani au cautat sa.si aduca o contri%utie i#portanta1" 'aracteristicile de identificare a vocii si vorbirii In &ederea deter#inarii si aprecierii stiintifice a caracteristici or &ocii si &or%irii sunt necesare #i* oace te3nice specia e de e&a uare$ de tipu sono(rafe or" Sono(rafe e per#it ana ize co#p e+e a e caracteristici or (enera e -i indi&iduate fonoacustice$ spectru or de audiofrec&enta fiind situat intre 7 i 1B555Jz" Aceste aparate &izua izeaza caracteristici e &ocii$ prin transcrierea or (rafica su% for#a vocogramelor. Principa ii para#etrii fizici ai sunete or e&identiati de sono(raf sunt frec&enta$

intensitatea -i durata acestora" E+pertiza cri#ina istics co#p c+a a &ocii si &or%irii$ a i#a(ini or spectro(raficc a e &oca e or si consoane or re e&a ur#atoare e caractcristici (enerate si indi&idu/ a e #ai i#portante de identificareK" 'aracteristicile vocii. #. @ocea are drept caracteristici acustice generate( - configuratia de ansamblu a for#anti or transcrisi pe &oco(ra#a 8 - durata de pronuntare a unui cu&ant sau a unui (rup de cu&inte8 -intensitatea vocii, toate aceste ser&ind a restran(erea (rupu ui de persoane suspecte" ;" Caracteristici e acustice individuate sunt for#ate dintr.un co#p e+ de frec&ente$ a catuit din/ . frec&enta de rezonanta a ca&itatii aparatu ui &oca 'for#antii)8 . frec&enta specifics sunete or naza e si frec&enta &ocii" In e+a#inarea frec&entei &ocii se are in &edere frec&enta for#antia a si$ #ai a es$ frec&enta tonu ui funda#enta $ apreciata ca o caracteristica nesc3i#%atoare a &ocii"In e(atura cu sta%i irea acestor caracteristici$ tre%uie sa preciza# ca sunt necesare i#pri#ari cu aparatura de %una ca itate$ i#pri#ari e ocaziona e$ facute in conditii te3nice i#pro&izate creand dificu tati in cercetate 'aracteristicile vorbirii. @or%irea se caracterizeaza$ in (enera $ prin particu aritati de e+presie si sti $ specifice unui anu#it (rup de persoane" E e#ente e de natura sa per#its indi&idua izarea &or%itoru ui se (rupeaza in/ a particularitati fonetice 'accent$ intonatie$ prescurtari de cu&inte$ pronuntarea cu&inte or straine)8 b particularitati fonetice straine1 c defectiunile de prommtie si particularitatile lexicale, cu# sunt$ de pi da$ ce e specifice re(iunii din care pro&ine &or%iroru sau ce e caracteristice anu#itor profesii" Expertiza criminalistica a vocii si vorbirii O%iectu e+pertizei cri#ina istice a &ocii -i &or%irii$ nu se rezu#a nu#ai a identificarea persoanci$ e+istand si a te do#enii in care poate oferi raspunsuri uti e a intre%ari e adresate de or(ane e *udiciare" Datorita procedee or si #etode or puse a punct de specia ista fonocri#ina isti$ in prezent$ prin acest (en de e+pertiza tre%uie uata in ca cu si posi%i itatea rezo &arii unor pro% e#e$ cu# ar fi$ de e+e#p u / A" Stabilirea aulenticiidtii inre(istrari or audio 'sau &ideo)$ in scopu deter#inarii fa suri or$ prin in ocuirea unor cu&inte cu a te e$ apartinand ace eia*i persoane$ dar rostite in a te i#pre*urari$ ori in a t conte+t$ a ster(eri or de cu&inte sau fraze$ a intreruperi or facute in ti#pu inre(istrarii" ;" -dentificarea persoanei &or%itoru ui cu respectarea anu#itor conditii de ca itate pri&ind inre(istrarea in iti(iu si$ fireste$ a&and a dispozitie #ode e de co#paratie" C" Stabilirea eventualei deg!izari a &ocii si &or%irii$ de(3izare sau #odificare incercata prin acoperirea #icrofonu ui cu o %atista$ &or%irea in soapta$ #odificarea tona itatii$ astuparea nasu ui s"a" Metode biometrice de identificare$ dintre te3nici e #oderne fo osite sau e+peri#entate in prezent #entiona#2/ )dentificarea pe baza fotografiei semnalmentelor Cunoscuta ca o reprezentare (rafica a unei fiziono#ii sau a unor trasaturi specifice$ rea izata a un #o#ent dat$ in conditii de i u#inare

specifice$ foto(rafia este deoca#data cea #ai uti izata #etoda %io#etrica"O #etoda de identificare #ai si(ura$ dar #ai difici de ap icat$ este fo osirea unei !olograme. Aceasta este o a tfe de foto(rafie care prezinta #are e a&anta* ca ni #e#oreaza doar intensitatea u#inoasa ci si faza se#na u ui" Me#orarea fazei are ca efect o%finerea unei i#a(ini tridi#ensiona e a o%iectu ui$ insa este #ai (reu de co#parat" Te,nici antropometrice Antropo#etria presupune #asurarea unor parti a e corpu ui u#an in &ederea reconstituirii di#ensiuni or acestuia pornind de a ce e cate&a fra(#ente de sc3e et descoperite" Dupa foto(rafia *udiciara$ aceasta este cea #ai &ec3e #etoda %io#etrica fo osita in cercetarea cri#ina istics" In do#eniu identificarii pe %aza a#prentei papi are$ te3nica infor#atica este fo osita cu succes de cati&a ani$ detinand cea #ai si(ura ap icatie$ fo osindu.se de a &erificarea zone or de Inceput si de %ifurcare a zone or papi are$ denu#ita #F)S 'Auto#atic Fin(er . Print Identification) si #entionata de*a In Capito u @ a pri#ei parti a tratatu ui" *ecunoasterea retinei Acest procedeu de identificare consta In deter#inarea aspectu ui si a #ari#ii &ase or de san(e care pro&in de a ner&u optic si sunt dispersate In retina" In&esti(atia reprezinta o sursa de infor#atii %io#etrice datorita ce or trei proprietati i#portante a e retinei/ anato#ia$ unicitatea si topo(rafia dispunerii &ase or san(uine" *ecunoasterea irisului Procedure de &erificare consta in ac3izitionarca i#a(inii irisu ui$ #asurarea si di(ita izarea para#etri or fo ositi pentru identificarea si ca cu u core atiei intre date e ac3izitionate si infr#atii e stocate intr.o %aza de date" Recunoasterea irisu ui este e+tre# de eficienta$ fiind considerata #ai perfor#anta decat recunoasterea %azata pe a#prente si #u t #ai e+acta decat a#prenta ADN" Termograma faciala. Ter#o(ra#a facia a este o foto(rafie a te#peraturii fetei unei persoane" O ter#o(ra#a facia a este o%tinuta prin e+p orarea fetei cu un detector sensi%i a radiatii infrarosii" Ter#o(ra#a captureaza o i#a(ine a e#isii or facia e in infrarosu$ o%tinuta nu#ai prin #etode pasi&e$ fara a fi e#ise nici un fe de radiatii daunatoare" Pentru rea izarea ter#o(ra#ei sunt fo osite ca#ere de ter#o&iziune insta ate a cca" :7 c# de persoana care tre%uie recunoscuta$ fiind posi%i a si scanarea ter#ica a persoane or fSra ca acestea sa stie ca sunt &erificate"

'#P)T-L.L )2

.rmele formate prin folosirea armelor dc foc In acceptiunea %a isticii *udiciare$ prin ur#e for#ate in cazu fo osirii ar#e or de foe inte e(e#$ pe de o parte$ ur#e e create de ar#a pe cart.$ul tras. iar$ pe de a ta parte$ urmele impuscaturii for#ate pe corpul victimei sau pe o%iecte e asupra carora si.aii e+ercitat actiunea proiecti u $ cei a ti factori sup i#entari ai tra(erii" .rmele formate de arma pe cartus. La tra(eri e e+ecutate cu o ar#a de foe$ indiferent de tipu acesteia$ se for#eaza in&aria%i ur#e pe tu%u cartusu ui$ iar in cazu ar#e or cu tea&a (3intuita se for#eaza pe ( onf ur#e caracteristice re ie.fu ui ,e&ii" A#inti# ca$ in iteratura de specia itate$ se

atri%uie caracteru de ur#a insusi proiecti u ui sau tu%u ui ca atare" Desi(ur ca ne af a# in fata unei interpretari ar(i a notiunii de ur#a$ intrucat atat proiecti u $ cat si tu%u sunt e e Tnse e purtatoare de ur#e &a oroase pentru identificarea ar#ei$ deci pro%e #ateria e" .rmele de pe tub se for#eaza in trei etape succesi&e/ incarcarea, tragerea si extragerea tu%u ui tras" Printre piese e principa e sau #ecanis#e e ar#ei care concura a for#area ur#e or se af a percutoru $ perete e fronta a inc3izatoru ui$ ( ieara e+tractoare$ pra(u aruncator 'e*ectoru ) si perefii ca#erei de detonare " a. In momentul incdrcdrii se for#eaza ur#e dina#ice on(itudina e pe peretii atera i ai tu%u ui$ prin i#pin(erea cartusu ui in ca#era de detonare" Astfe $ ra#an ur#e a e #ar(ini or incarcatoru ui$ a e #ar(ini or sau e&entua e or nere(u aritati a e re iefu ui ca#erei de detonare" %" -n momentul tragerii sau a dec ansarii focu ui apar$ in pri#u rand$ ur#e e percutorului si a e peretelui frontal al inc!izatorului, ce se for#eaza pe fundu cartusu ui" c" -n momentul extragerii tubului, se i#pri#a pe ri(o a sau #ar(inea ante. rioara a rozetei urmele g!earei extractoare, iar pe fundu tu%u ui ur#e e pra(u ui aruncator 'e*ectoru ui)" .rmele de pe glont au prin e+ce enta un caracter dina#ic si ref ecta carac cristici e constructiei interioare a te&ii (3intuite1" Astfe $ a ar#e e cu tea&a (3intuita ra#an$ su% for#a de striatii$ ur#e a e p inuri or$ a e f ancuri or (3intuite$ precu# si a e spatii or dintre (3inturi" In cazu acestor te&i$ ur#e e de pe proiecti ref ecta caracteristici e (enerate a e te&ii$ deter#inate de nu#aru si ati#ea (3intu.ri or$ #icrore iefu te&ii$ pe %aza carora se rea izeaza identificarea ar#ei" .rmele de impuscare. Prin ur#e de i#puscare se inte e(e$ in pri#u rand$ ur#e e specifice for#ate de proiecti $ ur#e denu#ite si factori pri#ari sau ur#e principa e a e tra(erii" In a doi ea rand$ e+ista ur#e secundare 'factori sup i#entari)$ for#ate #ai a es in tra(eri e de a o anu#ita distanta" .rmele principale sunt rezu tatu actiunii directe e+ercitate" E e se inta .nesc su% trei for#e/ a urme de perforare b urme de patrundere, sau cana e oar%e$ cand ( ontu patrunde in corp fara a #ai iesi8 c urme de ricosare, cand ( ontu este de&iat de o%iect$ in functie de ener(ia cinetica a proiecti u ui$ de densitatea o%iectu ui si de un(3iu de o&ire" .rmelor de perforare a o%iecte or cu o anu#ita (rosi#e e sunt specifice trei e e#ente/ orific!d de intrare, canalul si orificiul de ie/ire. In ipoteza perforarii unui o%iect foarte su%tire$ nu se #ai poate &or%i insa de e+istenta cana. u ui$ uneori insusi orificiu de intrare confundandu.se cu ee de iesire 'de e+e#p u$ in cazu unei ta% e su%tiri de #eta )" a"Pe corpul uman orificiu de intrare se caracterizcaza prin ipsa de Desut$ dia#etru sau fiind apropiat de ee a proiecti u ui" %" Pe imbracaminte sau pe a te o%iecte confectionate din #ateria te+ti $ orificiu de intrare este #ai #ic decat ce de iesire$ de re(u a constatandu.se si un transport de fi%re spre interior" c" -n cazul urmelor formate in obiectele lipsite de elasticitate, fra(i e 'cara#ida$ piatra$ %eton) orificiu de intrare este #ai #are decat dia#etru proiecti u ui" E2PE*T)3# 0#L)ST)'# '*)M)4#L)ST)'# # .*MEL-* $E F-' S) # .*MEL-* #'EST-*#. Examinarea munitiei. In&esti(area cri#ina istica a #unitiei are ro u de a sta%i i tipu $ #ode u si anu de fa%ricate a cartuse or$ pe %aza caracteristici or$ a inscriptii or fa%rici or producatoare$

e+istente pe rozeta tu%u ui" Ca si In cazu ar#ei$ intereseaza care este starea or te3nica$ daca Incarcatura coincide cu cea ori(ina a$ care este (radu sau de conser&are s"a"$ ceea ce presupune un e+a#en fizico.c3i#ic co#p e+1"Prin e+a#inarea ( oante or si a tu%uri or pot fi sta%i ite$ asa cu# a# #entionat anterior$ apartenenta de (rup a ar#ei$ precu# si ca itatea sau ocu de pro&enienta a #unitiei" Expertiza urmelor formate de arniele de foe Expertiza urmelor principale ale tragerii. E+pertiza cri#ina istica a ur#e or principa e a e unei tra(eri consta in e+a#inarea orificii or de intrare si de iesire$ a cana e or for#ate atat pe corpu u#an$ cat si pe o%iecte e cu care ( ontu a &enit in contact" Totodata$ sunt supuse e+a#inarii -i ur#e e de ricosare " In pri&inta e.xpertizei orificiilor, incepand cu ce e de intrare$ o pri#a pro% e#a de rezo &at este aceea a sta%i irii faptu ui daca acestea sunt sau nu consecinta unei ar#e de foe" Raspunsu este posi%i pe %aza studierii caracteristici or (enera e ref ectate de ur#a de intrare a ( ontu ui$ caracteristici ce difera in functie de natura o%iectu ui i#puscat 'tcsut u#an$ (ea#$ e#n$ #eta etc")" A aturi de aceste caracteristici pri&itoare$ In pri#u rand$ a for#a orificiu ui .uneori usor de confundat cu ur#e a e a tor o%iecte Intepatoare . sunt a&ute in &edere caracteristici e indi&idua e$ specifice factori or secundari ai i#puscarii$ cu# ar fi ur#e e de funin(ine$ arsuri e$ tatua*u $ rupturi e pro&ocate de (aze$ precu# si ine e e de frecare si #cta izare for#ate$ indiferent de distanta de a care s.a tras" Expertiza urmelor secundare ale tragerii. Cercetarea cri#ina istica a acestor cate(orii de ur#e este destinata descoperirii s* e+a#inarii ur#e or apartinand factori or secundari sus.#entionati ai tra(erii cu o ar#a de foe$ for#a In *uru sau in interioru orificiu ui de intrare a proiecti u ui$ ca si a ur#e or specifice de tra(ere for#ate pe #ana persoanei care s.a fo osit de ar#a" Examinarea preliminara& respecti& pri#a etapa a e+pertizei este destinata e+a#inarii o%iectu ui presupus purtator de ur#e sup i#entare de tra(ere$ prin inter#ediu #icroscopu ui optic$ desi rezu tate e sa e nu sunt Intotdeauna conc u.dente" De aceea$ este necesar sa se recur(a a #etode specia izate$ #ai frec&ent fiind uti izate/ Examinarea c,imica& prin care sunt puse In e&identa ur#e e sup i#entare de i#puscare e+istente in *uru orificiu ui de intrare$ In tea&a ar#ei si pe #ana tra(atoru ui " Examinarile spectrale& indeose%i #icroana iza spectra a 71 spectro. foto#etria de a%sor%tie ato#ica ser&esc a punerea in e&identa a particu e or de cupru$ p u#% s"a" e+istente in ur#e e sup i#entare" Prin aceste #etode este posi%i a punerea in e&identa a e e#ente or ine u ui de #eta izare si$ de aici$ deter#inarea naturii proiecti u ui" #lte te,nici de descoperire sau delimitare a suprafetei in care se af a factori sup i#entari ai tra(erii se %azeaza pe e+a#inarea in radiatii infrarosii$ rezu tate e fiind o%ser&ate cu a*utoru transfor#atoru ui e ectronooptic sau fi+ate prin foto(rafiere" Jartia foto(rafica se introduce su% o%iectu presupus purtator de ur#a de funin(ine 'de e+e#p u$ o 3aina)$ dupa care &a fi e+pusa a radiatii infrarosii" Acestea &or stra%ate o%iectu $ cu e+ceptia ocu ui in care sunt particu e e de funin(ine$ i#presionand 3artia Tn funcfie de (radu de penetrare" Metode de certitudine. )n prezent$ ap icarea unor te3nici #oderne de &arf$ in e+a#inari e cri#ina istice$ a facut posi%i a$ printre a te e$ si stabilirea cu certitudine a e+istentei ur#e or specifice tra(erii$ #ai a es a ce or de pu %ere$ inc usi& pe #ana tra(atoru ui" Dintre te3nici e de &arf intrate in uzu a%oratoare or de cri#ina istica$ #entiona# ur#atoare e/

a" )icroscopia electronica cu baleia$ 'ME;)$ con*u(ate cu microscopia spec trala in radiatii roentgen, efectuata cu #icroscopia e ectronica de radiatii cu dispersie de ener(ie 'ED>)" %")icrospectrofotometria in radiatii infrarosii, efectuata cu aparate de tip !Nanospec!$ per#ite ana iza unor particu e de pu %ere cu dia#etru de 25 #i i.#icroni$ sta%i ind cu certitudine natura or$ fara ca #etoda sa ai%a un caracter distructi&"" )dentificarea armelor de foc dupa urmele formate pe glont si pe tubul cartusului -dentificarea armei cu care s.a sa&arsit o infractiune reprezinta scopu fina a oricarei e+pertize %a istice *udiciare" In esenta$ procesu de identificare consta in e+a#inarea co#parati&e a ( oante or$ a tu%uri or descoperite in corpu &icti#ei sau a fata ocu ui$ cu ( oante e trase e+peri#enta cu ar#a (asita In ca#pu infractio.na ori ridicata de a persoana suspecta" E+a#inarea destinata identificarii parcur(e ce e doua faze principa e cunoscute" In pri#a faza se deter#ina (rupu sau cate(oria careia apartine ar#a$ In %aza cercetari or (enera e ref ectate de ur#e e for#ate pe proiecti s* pe tu%$ referitoare a #ode u $ tipu $ ca i%ru ar#ei s"a" In a doua faza$ are oc identificarea propriu.zisa prin e+a#enu co#parati& a caracteristici or indi&idua e$ specifice fiecarei ,e&i (3intuite si fiecarui ansa#% u a #ecanis#e or de tra(ere" )dentificarea armei dupa urmele formate pe glont. Identificarea dupa ur#e e for#ate pe ( ont presupune$ in faza initia s$ o de i#itare a cercu ui ar#e or suspecte$ prin e+c uderea din sfera cercetarii a ar#e or a e caror caracteristici (enera e nu corespund caracteristici or ref ectate de ( ont8 pentru aceasta se iau in ca cu nu#aru (o uri or si p inuri or (3inturi or$ ati#ea acestora$ un(3iu si sensu de rasucire$ ca i%ru " Pentru o%tinerea modelelor de comparatie se efectueaza tra(eri e+peri#enta e cu ar#e e e+a#inate" Dintre te3nici e de e+a#inare co#parati&a$ #entiona# in pri#u rand exami-narea la microscopul comparator, in prezent cea #ai uzi ata$ deoarece per#ite o%ser&area directa a continuitatii sau discontinuitatii iniarc a striatii or for#ate pe ( ont de particu aritati e #icrore iefu ui te&ii" A te procedee constau In compararea mula$elor o%tinute de pe proiecti u In iti(iu si ce tras e+peri#enta $ #u a* rea izat cu #ateria e p astice transparente sau prin (a &anop astie" )dentificarea armelor dupa urmele lasate pe tubul cartujului. Acest (en de identificare se desfa*oara In ace eas* conditii -i faze ca si identificarea dupa ur#e e for#ate pe ( ont" Captarea tu%uri or de co#paratie se rea izeaza #ai usor$ prin fo osirea$ de pi da$ a unor sacu ete ori sertarase prinse In dreptu ferestrei carcasei inc3izatoru ui" Din nu#eroasa cazuistica a rezu tat ca identificarea dupa ur#e e for#ate pe tu% prezinta un a&anta* i#portant fata de identificarea dupa ur#e e e+istente pe proiecti $ tubul ramemand intact In #area #a*oritate a cazuri or de tra(eri$ spre deose%ire de proiecti $ care se poate defor#a Tn i#pactu cu o%iecte e #ai dure" Mai #u t$ tu%u per#ite si identificarea ar#e or a caror tea&a nu confine suficiente caracteris.tici indi&idua $ in specia te&i e ise" Din aceasta u ti#a cate(orie fac parte si ar#e e de &anatoare$ Inta nite pe scara ar(a si in tara noastra"

CAPITOLUL > Stabilirea autenticitatii unui inscris sau a unui document. Deter#inarea autenticitatii unui inscris constituie o operatie efectuata curent de catre or(ane e de ur#arire pena a$ de catre instante e de *udecata$ de a te autoritati sau reprezentanti ai unor institutii pu% ice sau pri&ate" Frec&ent$ se so icits sta%i irea autenticitatii docu#ente or sau %u etine or de identitate$ a e(iti#atii or de ser&iciu$ a per#ise or de acces Tn di&erse ocuri sau de e+ercitare a anu#itor profesiuni$ a acte or de stare ci&i a$ a ade&erinte or$ certi.ficate or$ docu#ente or conta%i e" La acestea se adau(a documente cu caracter fiditciar, cu# ar fi$ de e+e#p u" #oneda de 3artie$ diferite tit uri$ cecuri di&erse$ tit uri de credit" Principalele elemente comune a&ute in &edere a sta%i irea autenticitatii unui inscris sau docu#ent sunt ur#atoare e/ a" indeplinirea cerintelor legale privind forma si continutul actului scris, acesta tre%uind sa fie datat$ se#nat$ sta#pi at$ inre(istrat$ e&entua nu#erotat8 %" Af area actu ui in termeiul de valabilitate, care$ in #a*oritatea situatii or$ este i#itat a o anu#ita perioada de ti#p$ specificata n docu#ent8 c" Corespondenta intre infatisarea persoanei si fotografia de pe legilimatie sau inscrisu pe care aceasta si.1 atri%uie$ precu# si a corespondentei dintre date e referi oare a identitatea persoanei #entionate In act si %u etinu sau a t docu#ent cu care aceasta se e(iti#eaza" d" +xistenta elementelor de protectie sau de securitate, destinate sa atcste autenticitatea unui docu#ent si saprevinci falsiftcarea sciu contrafacerea sa. Principa e e #asuri de securitate destinate pre&enirii fa sificarii sau contrafacerii sunt / a"Securitatea !artiei, rea izata prin #odificari a e co#pozifiei pastei 3artiei si prin fi i(ranare$ denu#ita securitate pasiva, sau prin incorporarea in #asa 3artiei a unor fi%re co orate$ pasti e f uorescente$ tipice cecuri or de ca atorie$ ori a unor fire de securitate$ inc usi& asi(urarea unui fond de protectie$ operatie denu#ita securitate activa. %" -mprimarea de securitate, conceputa in functie de natura i#pri#arii 'tipo(rafica sau 3e io(ra&ure) si prin (rafica e e#ente or i#pri#ate ' inii$ spira e$ &o ute)$ rea izate intr.o for#a deose%it de &ariata" c" Perfectionarea elementelor succesorii de identlficare. Stabilirea vec,imii unui inscris" Sta%i irea &ec3i#ii se i#pune si atunci cand anu#ite parti din

inscris sunt redactate in perioade diferite de ti#p$ contrar aparente or$ #u te dintre acestea fiind tipice pentru fa su prin adau(are de te+t" Astfe / a" 0econcordanta dintre data pe care se pretinde ca o are docu#entu si &ec3i#ea rea a a inscrisu ui$ cu a te cu&inte orice anacronism, dupa cu# este denu#it in #od su(esti& in iteratura de specia itate$ desprins din studiu e e#ente or sus.#entionate$ indica fa su " %" @ec3i#ea unui inscris #ai poate fi deter#inata si prin e+a#inarea caracteristicilor !artiei si a gradului ei de tmbatranire. c" in ace asi scop se procedeaza a examinarea cernelurilor, e e oferind posi%i itatea sta%i irii &ec3i#ii inscrisu ui$ ca ur#are a procese or fizico.c3i#ice pe care a parcur(e" d. Intersectarea trasaturiior de cerneala indica diferente de &ec3i#e" e" E e#ente de sta%i ire a &ec3i#ii ofera si tipul de instrument scriptural, fo osit In redactarea Inscrisu ui" 'aracteristicile de identificare a scrisului de mana Caracteristici e unui scris$ pe %aza carora este posi%i a identificarea persoanei scriptoru ui$ sunt prezente #ai a es in/ i#%a*u specific scriptoru ui8 #odu de a#p asare a te+tu ui8 for#a sau aspectu (enera a scrisu ui8 particu aritati e de constructie a se#ne or (rafice" Fara a pune in discutie aceste c asificari$ cu atat #ai #u t cu cat e e pri&esc pro% e#e de fond$ considera# uti e cate&a precizari/ a"Ter#enu de caracteristica generala nu tre%uie interpretat in sensu ca ar a&ea o &a oare de identificare #ai redusa in co#paratie cu caracteristici e specia e sau particu are$ e definind aspectu (enera a unui scris$ diferit de a o persoana a a ta" %" Ter#enu de element individual ar tre%ui e&itat intrucat !indi&idua ! denu. #este nu#ai ceea ce este propriu unui sin(ur indi&id$ ne#ta nit a a tu $ spre deose%ire de e e#ente e caracteristice particu are sau specia e uate in ansa#% u or$ care indi&idua izeaza un scris" 'aracteristicile exprimarii in scris. Particu aritati e e+pri#arii in scris sau caracteristici e continutu ui spiritua a te+tu ui$ denu#ite in iteratura de specia i tate si !caracteristici a e scrierii! sunt e e#ente care nu fac parte efecti& din cate(oria e e#ente or (rafice de identificare$ fiind de natura extragrafica. 'aracteristicile topografice ale scrisului. Acest (en de caracteristici &izeaza #odu de dispunere$ de a#p asare a unui te+t pe o coa a de 3artie sau pe un a t suport" E se af a a interferenta dintre caracteristici e de tip e+tra(rafic si do#inante e (rafice si constau in/ a" )arginea asata de scriptor$ care poate fi #are$ #i* ocie sau #ica$ asata in stan(a$ cat si in dreapta te+tu ui$ re(u ata$ serpuita$ o% ica etc8 %" )arimea alineatelor apreciata potri&it ace orasi criterii$ ca #are$ #i* ocie sau #ica$ inta nindu.se situatii e+tre#e$ de (enu ipsei a ineate or ori de incepere a a ineatu ui a o distanta foarte #are de #ar(inea 3artiei8 c. !istanta dintre rdnduri, e e#ent specific pentru #odu de spatiere a scrisu ui$ care se interfereaza cu a te caracteristici (enera e a e scrierii$ asa cu# se &a &edea #ai *os8 d" #mplasarea diverselor mentiuni, cu# ar fi se#natura$ data$ indicarea per soanei careia i se adreseaza inscrisu s"a"$ acestea putandu.se situa$ de pi da$ a stan(a sau in centra pa(inii$ #ai stis ori #ai *os$ in co#paratie cu te+tu " 'aracteristicile generale 'do#inante e (rafice) a e scrisu ui de #ana" Caracteristici e (enera e a e unui scris sunt re ati& nu#eroase$ ceea ce a deter.#inat pe #u ti autori de specia itate sa procedeze a c asificari si su%c asificari$ #a*oritatea punand in e&identa ur#atoare e

caracteristici #ai i#portante/ a" "radul de evolutie a scrisului se nu#ara printre ce e #ai i#portante caracte ristici do#inante de indi&idua izare$ incat$ uneori$ i se atri%uie un oc aparte$ de sine statator$ in procesu de identif care" %" Forma scrisului este deter#inate de (radu de e&o utie$ de #odu de e+ecu. tare a itere or$ atat in cazu scrisuri or cursi&e$ cat -i in cazu scrisuri or de tipar" c" *imensiunea scrisului poate fi #are$ #i* ocie sau #ica$ dupa cu# itere e depasesc 9##$ se situeaza intre 2.9## si respecti& sunt #ai #ici de 2##" d" -nclinarea scrisului sau a literelor, raportate a un(3iu pe care T face a+a on(itudina a a unei itere cu inia de %aza a randuri or" e"Coeziunea sau continuitatea scrisului reprezinta (radu de legare a itere or intr.un cu&ant" f" Viteza scrisului este deter#inate de rapiditatea (rafica si apreciata dupa si#p ificarea constructiei itere or$ dupa (radu de e(are a acestora$ dupa !di. atarea! cu&inte or$ dupa prescurtari etc" (" Presiunea scrisului este una dintre caracteristici e ce e #ai se#nificati&e in scrisu unei persoane" 3" Forma liniei de baza a randurilor este socotita nu nu#ai o caracteristica (enera a ci si una topo(rafica$ inc usa de #u ti autori intr.o cate(orie #ai cores.punzatoare$ denu#ita oranduirea scrisu ui" 'aracteristici speciale de grafote,nica a aturi de directia #iscarii se ref ecta in/ . Modalitatea de incepere a executiei se#nu ui (rafic prin for#a$ pozitia trasaturii sau apunctului incipient8 "Finalizarea semnului grafic prin ter#inatii scurte sau #ari$ dispuse diferit etc"8 . #egatura dintre grame, fie (ra#e e unui se#n (rafic$ fie #ai #u te se#ne Tntre e e$ precu# si dimensiunea acestora, respecti& a trasaturi or care ies din spatiu #ediu a itere or8 "Modul de executare a depasantelor itere or %$ d$ f$ ($ L$ p$ t$ a semnelor diacritice, a sedilelor, "Miscarile de scriere in plan vertical pot fi de f e+iune 'de sus in *os) si de e+tensiune 'de *os in sus)$ iar cc e in p an orizonta de a%ductie 'de a stan(a a dreapta) si de aductie 'de a dreapta a stan(a)" Pentru a inte e(e e+act di&ersitatea de constructie a unui se#n (rafic$ da# ca e+e#p u/ -)inuscula a se co#pune dintr.un o&a si un picior '%astonada)" - )inuscula b este construita dintr.o depasanta in for#a de %uc a sau %astonada$ cu o&a u fina izat cu o nodozitate sau un oc3i caracteristic8 . )inuscula m se construieste cu arcade e rotun*ite$ ascutite sau Tn(3ir andate8 -)inuscula r se e+ecuta dupa #ode u ca i(rafic sau ee de tipar$ cu sau fara nodozitate in partea superioara$ cu p afonu drept$ conca& sau con&e+8 -)inuscula t se prezinta cu depasanta in %uc a sau %astonada$ cu %ara dispusa in partea superioara$ #ediana sau inferioara$ a&and o un(i#e #are$ #i* ocie$ #ica"

Efectuarea expertizei grafoscopice. +xpertiza grafted propriu.zisa$ consa.crata indi&idua izarii

persoanei$ parcur(e faze e proprii oricarui proces de identificare cri#ina istics$ asa cu# au fost prezentate in capito u a II. ea" a" Cercetarea prealabila a #ateria e or$ necesara cunoasterii o%iectu ui e+per tizei si sta%i irii ca itatii si cantitatii #ode e or de co#paratie$ ur#ata de analiza separata a scrisu ui in iti(iu si a ce or de referinta$ prin care sunt puse in e&ident caracteristici e (enerate si particu are$ ur#arindu.se totodata daca nu este &or%a de un fa s prin i#itare sau prin de(3izare$ inc usi& un fa s prin a terarea #ecanica sau c3i#ica ate+tu ui" %" +xaminarea comparative, etapa cea #ai i#portanta$ care conduce a sta%i i. rea ase#anari or si$ dupa caz$ a deose%iri or dintre scrisu in iti(iu si ee de co#paratie" 'ercetarea falsului prin inlaturarea de text -nlaturarea sau .stergerea de te+t reprezinta o #oda itate de fa sificare inta nita frec&ent in practica *udiciara$ pena a si ci&i a$ ea rea izandu.se pe ca e #ecanica sau c3i#ica$ fiind deseori ur#ata de adau(area a tui te+t$ situatie in care ne af a# in prezenta unui fals prin substitute1. Cercetarea in aturarii propriu.zise are de so utionat o serie de pro% e#e pri&ind in specia #odu in care s.a operat!" Astfe / a" -nlaturarea mecanica, efectuata prin rdzuirea te+tu ui cu o a#a$ un ac ori un a t oM%iect ascutit sau prin radierea sa cu o (u#a$ cu #iez de paine s"a" %" -nlaturarea c!imica, prin corodarea sau spa area cu anu#ite su%stante c3i#ice a unui te+t$ in intre(i#e sau nu#ai partia $ a&and ca rezu tat deco orarea sa si$ uneori$ c iiar in aturarea definiti&a a te+tu ui" c" #coperirea unui te+t ori a unor se#ne (rafice prin 3asurarea ori prin patarea cu di&erse su%stante de scriere ori de a ta natura este o for#a aparte a acestei #oda itati de fa sificarii" 'ercetarea falsului prin adaugare de text Fa su prin adau(are de te+t$ ca si prin in aturare$ este$ de re(u a$ tipic pentru fa suri e partia e" Aceasta cate(orie de fa s poate fi e+ecutata prin si#p a #odi.ficare a unei itere sau cifre '< din 9$ H sau B din 5 etc")$ din adau(ari de cifre$ de cu&inte$ a*un(andu.se a randuri Tntre(i" Dintre &ariante e fa sificarii prin adau(are de te+t frec&enta este si aceea a transferului de litere, cuvinte sau cifre, e&entua randuri intre(i$ dupa un inscris autentic" Practic$ in aceste situatii ne af a# in fata unei copieri$ de care ne &o# ocupa in para(rafu ur#ator" Fa su prin adau(are de te+t poate fi efectuat atat de persoana care a intoc#it initia inscrisu $ ori de catre a ta persoana$ fa sificatoru ape and a un instru#ent scriptura si#i ar ce ui fo osit initia sau a a tu $ precu# si a une e ce#e uri ase.#anatoare sau diferite" 'ercetarea caracteristicilor grafice. Printre e e#ente e (rafice de natura sa indice fa su prin adau(are de te+t$ se nu#ara/ a. Ingramadirea ori prescurtarea nefireasca a cu&inte or din te+tu in iti(iu$ separarea or incorecta" b. )icsorarea distantei dintre randuri, insotita si de reducerea di#ensiunii itere or pentru a incapea intre randuri" c. Modificarea sau orientarea diferita a liniei de baza a randuri or$ raportata a randuri e e+terioare"

CAPITOLUL I CERCETAREA LA FATA LOCULUI/ REGULI TACTICE CRIMINALISTICE DE IN@ESTIGARE A SCENEI INFRACTIUNII Procedeu pro%ator$ denu#it in Codu ro#an de procedura pena a cercetarea la fata locu!ii 'art" 12H) . cunoscut in ie(is atii e occidenta e si ca cercetarea scenei infractiunii sau scena crimei, cu# este cazu siste#u ui *udiciar de tip an( o.sa+on$ ori a#erican . reprezinta actu de de%ut a in&esti(atii or in fapte de pericu ozitate deose%ita/ o#ucideri$ &io uri sau ta 3arii ur#ate de #oartea &icti#ei$

distru(eri$ catastrofe sau accidente (ra&e$ infractiuni din do#eniu cri#ei or(anizate" Codu ui de procedura pena a$ cercetarea a fata ocu ui se efectueaza atunci cand sunt necesare/ Constatarea situatiei ocu ui sa&arsirii infractiunii"8 Descoperirea si fi+area ur#e or infractiunii"8 Sta%i irea pozitiei si starii #i* oace or #ateria e de pro%a si a i#pre*urari or in care a fost co#isa infractiunea" Referitor a inte esu ter#enu ui de fata locului sau de loc al savarsirii fap O%iecti&e e i#ediate a e cercetarii ocu ui faptei sunt ur#atoare e/ a" Descoperirea ur#e or si e&identierea i#pre*urari or apte sa conduca a identificarea fdptuitorului, a c arificarea circu#stante or in care s.a sa&arsit infractiunea$ a descoperi rea corpuri or de icte" %" O%tinerea de catre or(anu de anc3eta si de catre #a(istrat a unor date e+acte$ corecte$ prin cunoasterea si studierea ne#i*Iocita a scenei infractiunii$ referitoare a #odu de sa&arsire a faptei si a persoana infractoru ui$ aspect de natura sa e&identieze principa a functie a cercetarii a fata ocu ui2" *eguli tactice ale cercetarii la fata locului Cercetarea propriu.zisa a fata ocu ui presupune respectarea unor re(u i tactice cu caracter (enera $ ap ica%i e in intrea(a cercetare$ astfe incat sa se a*un(a a scopu propus" In acest sens$ este re#arca%i a preocuparea autori or de specia itate de a desprinde si sintetiza$ pe %aza practicii *udiciare$ ce e #ai i#portante re(u i care tre%uie respectate in efectuarea acestui act procedura " In Iucrari e de specia itate$ enuntarea re(u i or (enera e a e cercetarii a fata ocu ui difera$ desi(ur firesc$ de a un autor a a tu $ fara a se o#ite$ insa$ aspecte e esentia e1" Principalele elemente tactice, de natura sa orienteze acti&itatea ec3ipei de cercetare a fata ocu ui sunt$ in esenta$ ur#atoare e/ 'ercetarea la fata locului se efectueaza cu maxima urgenta. Este de a sine inte es ca cercetarea a fata ocu ui tre%uie sa fie facuta cu #a+i#a ur(enta$ practic$ i#ediat dupa ce or(anu de ur#arire pena a a fost sesizat despre sa&arsirea unei infractiuni" Aceasta cerinta$ de o i#portanta deose%ita$ este o% i(atorie ce putin su% doua aspecte/ a" Prin scur(erea ti#pu ui$ e+ista pericolulproducerii unor modificari la local faptei si a disparitiei sau degraddrii urmelor. %"Prin prezenta i#ediata a or(anu ui de ur#arire pena a a fata ocu ui se creeaza posi%i itatea identificarii unor martori, fara a se e+c ude c3iar surprinderea autorului la locul infractiunii. 'ercetarea la fata locului se efectueaza complet si detaliat. Aceasta cerinta tre%uie du% ata de obiectivitate si constiinciozitate, astfe incat ocu faptei sa fie cercetat su% toate aspecte e$ indiferent de &ersiunea pe care ec3ipa de cercetare este tentata sa o atri%uie e&eni#entu ui cercetat" Aceasta re(u a$ &izeaza #inutiozitatea in&esti(atii or$ i#puse ec3ipei de cercetare sa.si foca izeze atentia in doua directii principa e/ a. !escoperirea si cercetarea riguroasd a urmelor, indeose%i a ur#e or atente$ a ce or %io o(ice precu# si a #icrour#e or care sunt$ de re(u a$ i#posi%i de e&itat de catre infractor" b. $lariftcarea impre urarilor negative, respecti& a !neconcordantei! dintre starea ocu ui faptei si fapta ori inpre*urari e ca atare este #ai #u t decat i#portanta$ deseori acestea reprezentand incercari de

simulare sau disimulare a unor fapte pena e" 'onducerca si organizarea competenta a cercetarii la fata locului. Or(anizarea si conducerea eficienta a acti&itatii ec3ipei de cercetare a fata ocu ui constituie o conditie esentia a pentru rea izarea sarcini or specifice actu ui procedura ana izat" Tactic$ aceasta cerinta se #ateria izeaza prin/ $ercetarea in ec%ipei care presupune$ in pri#u rand$ o conducere unica . De e+e#p u$ in ipoteza cercetarii a fata ocu ui a unei o#ucideri$ ec3ipa de cercetare este a catuita din proc.or, inspectori si agenti de polilie din for#atii e de cri#ina istics si *udiciare$ precu# si din medical legist. Potri&it pre&ederi or e.(ii$ conducerea ec3ipei re&ine procuroru ui" Conducerea unitara este deter#inata de i#portanta pe care o reprezinta$ in (enera $ cercetarea a fata ocu ui$ in specia $ de caracteru particu ar$ propriu cercetarii tn ec3ipa" De aceea aceasta se supune ur#atoare or cerinte/ $onlucrarea farai rezerve, pe toate p anuri e$ intre #e#%rii ec3ipei de cer. cetate sau de in&esti(atie8 Informarea permanentd a conducatorului cercetarii, care &a centra iza toate date e o%tinute!"

CAPITOLUL II *eguli tactice aplicate in dispunerea constatarilor te,nico-stiintifice si a expertizelor criminalistice. Eficienta constatari or te3nico.stiintifice si a e+pertize or cri#ina istice$ ca$ de a tfe $ a oricarei e+pertize *udiciare$ depinde$ in %una #asura$ de #odu in care or(ane e de ur#arire pena a si instante e de *udecata dispun efectuarea acestora" -portunitatea expertizei. Asi(urarea oportunitatii e+pertizei constituie o pri#a cerinta ce tre%uie a&uta in &edere de catre or(ane e *udiciare" In functie de pro%e e$ date e sau #ateria e e e+istente in cauza$ este necesar sa se aprecieze daca si in ce masura o expertiza este utila, astfe incat nici sa nu se intarzie efectuarea unei e+pertize indispensa%i e so utionarii cazu ui2" Oportunitatea e+pertizei se raporteaza si a momentul dispunerii acesteia$ #ai a es in ideea ca o dispunere pre#atura$ ca si intarzierea acesteia$ pot a&ea consecinte ne(ati&e asupra so utionarii cauzei" In pri#a ipoteza$ o%iecte e sau #ateria e e tri#ise e+pertu ui pot suferi #odificari$ de(radari etc" Iar in a doua ipoteza$ date e sau ur#e e sunt insuficiente pentru rea izarea cercetarii" Stabilirea corecta a obiectului expertizei. Cerinta pri&ind sta%i irea corecta a o%iectu ui e+pertizei cri#ina istice are i#p icatii directe asupra #odu ui de &a orificare *udiciara a acestui #i* oc de pro%a" De i#itarea stricta a aspecte or de c arificat este de natura sa inf uenteze poziti& insasi cercetarea fondu ui pro% e#e or ce constituie o%iectu e+pertizei" O%iectu e+pertizei *udiciare consta in a#urirea unor fapte sau i#pre*urari de fapt ce rec a#a cunostinte specia e din di&erse do#enii:" Formularea clara a intrebarilor adresate expertului. La dispunerea e+ pertizei cri#ina istice este i#portant sa se acorde atentia cu&enita #odu ui de for#u are a intre%ari or a care &a raspunde e+pertu " Una din cauze e principa e a e a*un(erii a conc uzii eronate sau nefunda#entate stiintific o reprezinta superficia itatea

in fi+area o%iecti&e or e+pertizei$ fara a #ai #entiona situatii e in care aceste o%iecti&e sunt asate a aprecierea e+pertu ui "#sigurarea calitatii materialelor trimise spre expertiza. Asi(urarea ca itatii #ateria e or tri#ise spre e+pertiza reprezinta pre#isa de %aza a o%tinerii rezu tate or scontate prin ad#inistrarea acestui #i* oc de pro%a" In &ederea efectuarii ucrari or indicate de or(anu *udiciar$ e+pertu &a tre%ui$ de re(u a$ sa ai%a a dispozitie$ pe de o parte$ ur#e e$ o%iecte e ce se constituie #i* oace #ateria e de pro%a$ iar$ pe de a ta parte$ #ode e de co#paratie sau o%iecte presupuse a fi creat ur#e e descoperite in ca#pu infractiona " a" Pri#a cerinta pe care tre%uie sa o indep ineasca aceste #ateria e este aceea a cunoasterii cu certitudine a provenientei lor. %" A doua cerinta i#portanta se refera a calitatea pe care tre%uie s.o prezinte #ateria e e$ in sensu ca e e tre%uie sa contina sau sa ref ccte suficiente e e#ente caracteristice pe %aza carora sa sc faca identificarea" '#P)T-L.L ))) CADRUL TACTIC AL ORGANINARII ANCJETEI PENALE Structura planului de urmarire penala. P anu de ur#arire pena a dupa care tre%uie sa se desfasoare o anc3eta este constituit dintr.o structura unitara de e e#ente co#ponente$ #enite sa confere eficienta acti&itatii de ur#arire pena a" Sub raport tactic& potri&it opinii or e+pri#ate in iteratura de specia itate$ des. prinse din studierea e+perientei or(ane or *udiciare$ rezu ta ca principa e e e e#ente constituti&e a e p anu ui de ur#arire pena a sunt versiunile, problemele ce se cer rezo . &ate in &erificarea fiecarei &ersiuni$ precu# si acti&itati e desfasurate pe %aza #etode or stiintifice cri#ina istice cu a*utoru carora se rezo &a aceste pro% e#e!" In p an #ai sunt precizate tennenele de rezolvare a pro% e#e or si$ i#p icit$ de &erificare a &ersiuni or$precu# si persoane e care ur#eaza sa participe a so utionarea or" Dintre e e#ente e sus.#entionate$ &ersiuni e detin o pozitie centra a in sta%i irea si c arificarea fapte or" Ce e a te e e#ente a e p anu ui isi au ro u or %ine definit in c arifi.carea cauzei$ ceea ce e&identia caracteru unitar a p anu ui de ur#arire pena a$ caracter specific$ de a tfe $ itre(u ui proces a p anificarii$ fiecare dintre e e#ente e structurii sa e af andu.se intr.o stransa interdependenta" Momentul elaborarii unui plan de anc,eta . a t e e#ent tactic i# portant . se i#pune a fi astfe a es$ incat e sa nu fie conceput nici pre#atur si nici tardi& fata de #ersu anc3etei" P anu de ur#arire pena a capata o forma scrisa, deoarece nu#ai in acest #od pot fi fi+ate toate e e#ente e$ toate a#anunte e$ a caror o#isiune poate aduce pre*udicii desfasurarii u terioare a cercetari or" Sunt si situatii in care nu este absolut necesar sa se elaboreze unplan scris de ur#arire pena a$ cu# ar fi$ de pi da$ cazu prinderii In f a(rant a unui 3ot de %uzunare$ aspect care constituie e+ceptia$ si nu re(u a$ pentru ca$ in situatii aparent #ai si#p e$ este ne&oie cateodata ee putin de o sc3ita de p an" 'ontinutul planului de urmarire penala. Continutu unui p an de ur#arire pena a este deter#inat de pro% e#e e pe care e are de c arificat anc3eta Intr.un #o#ent sau a tu " Af area ade&aru ui presupune o in&esti(atie de o anu#ita intindere In care sunt descoperite$ &erificate$ c arificate$ o serie de date$ de I#pre*u.rari$ capa%i e sa ser&easca a conturarea e e#ente or constituti&e a e infractiunii$ inc usi& a identificarea autoru ui faptci$ a pro%area &ino&atiei sa e" Tactica elaborarii versiunilor de urmarire penala

E a%orarea &ersiuni or de ur#arire pena a se inscrie printre acti&itati e de #a+i#a i#portanta$ cu ar(i rezonante in desfasurarea anc3etei" Pentru e a%orarea unor &ersiuni care sa ser&easca pe dep in af arii ade&aru ui su% raport tactic$ este necesar sa fie intrunite #ai #u te conditii$ printre ce e #ai i#portante nu#arandu.se/ a"Detinerea unor date sau infor#atii despre fapta cercetata$ corespunzatoare sub raport calitativ si cantitativ, pe %aza carora sa fie e a%orate &ersiuni e" %"Conceperea unor &ersiuni apropiate de rea itate so icits pre(atirea #u ti atera a$ experienta si intuitia organu!d de urmarire penala. c"Fo osirea unor forme logice de rationament, de tipu rationa#ente or deducti&e si inducti&e$ ca si a rationa#entu ui prin ana o(ic $etinerea de date si informatii corespunzatoare cantitativ si calitativ. Ca itatea si cantitatea date or reprezinta o pre#isS esentia a pentru for#u area de &ersiuni de natura sa ser&easca cu ade&Srat so utionarii cauzei" Specia ists stiu ca &ersiuni e de ur#arire pena a nu pot fi rezu tatu unor inc3ipuiri si ca e e nu pot fi e a%orate pe %aza unor i#presii sau a unor T#pre*urari deduse din situatii faptice$ cu totu incerte2" a" Sub aspect cantitativ, un #ini#u# de date este a%so ut necesar pentru for#u area &ersiuni or$ fie e e referitoare a natura faptei" Lipsa de date sau cantitatea insuficienta a acestora ec3i&a eaza cu o infinitate de &ersiuni$ ori cu for#u area de &ersiuni ce pot conduce cercetari e pe piste fa se$ cu c3e tuie i inuti e de ener(ie u#ana si #ateria s" De pi da$ nu se pot e a%ora &ersiuni referitoare a o#or$ accident sau sinucidere$ pana cand nu se cunoaste natura #ortii 'pato o(icS sau &io enta)" %" *in punct de vedere calitativ, infor#atii e care stau a %aza &ersiuni or$ tre%uie sa fie precise si concrete" Si#p e e supozitii sau presupuneri e ipsite de un suport rea nu fac decat sa creeze dificu tati in desfasurarea anc3etei" " Elaborarea versiunilor cu profesionalism. In e a%orarea &ersiuni or de anc3eta sunt necesare ca itati proprii profesiei de #a(istrat sau de anc3etator" Astfe / a" Pregatirea multilaterala, experienta si intuitia or(anu ui de ur#arire pena a$ reprezinta o conditie i#portanta in e a%orarea de &ersiuni care sa se apropie cat #ai #u t de rea itatea infractiona a si$ astfe $ fapte e sa fie sta%i ite a ti#p si cat #ai co#p et" %" Pregatirea complexa presupune nu nu#ai stapanirea cunostinte or din do. #eniu stiinte or *uridice$ indeose%i ce e pena e$ ci si ce e de cri#ina istics$ stiinta care pune a Inde#ana or(ane or de ur#arire pena a si a #a(istrati or #i* oace e care ser&esc a c arificarea cu certitudine a fapte or si i#pre*urari or unei cauze pena e$ inc usi& a identificarea faptuitoru ui" c" +xperienta casti(ata in acti&itatea de ur#arire pena a$ in #asura in care nu se transfor#a in rutina$ reprezinta un e e#ent de si(uranta si precizie in in&esti(are$ intr.un cu&ant de sporire a eficientei acti&itatii or(ane or de ur#arire pena a" d" -ntuitia este un factor deseori decisi&$ ea ref ectand capacitatea 'aptitudinea) or(anu ui de ur#arire pena a de a descoperi si de a a*un(e cu rapiditate a sensu $ ae+p icarea unor fapte sau i#pre*urari" Folosirea unor forme logice de rationament. Fo osirea for#e or o(ice de rationa#ent$ cu# sunt rationa#ente e deducti&e$ inducti&e sau rationa#entu prin ana o(ie$ este a%so ut necesara pentru e a%orarea de &ersiuni inte#eiate nu nu#ai pe date concrete$ ci si pe %aza unui proces *udicios de (andire" *ationamentul deductiv este o operatie o(ica$ in care se porneste de a (enera $ de a pre#ise e

pro% e#ei$ pentru a se a*un(e$ printr.o In antuire de *udecati$ a particu ar$ deci$ a o anu#ita conc uzic ce &a ser&i a e a%orarea &ersiunii" *ationamentu) inductiv este o operatie o(ica$ in&ersa rationa#entu ui deducti&$ in antuirea de *udecati a&and drept punct de p ecare e e#ente e particu are a e cauzei$ pentru a se a*un(e$ in fina $ a aspecte e esentia e" Acest tip de rationa#ent este inta nit frec&ent in practica *udiciara$ #ai a es in cazuri in care or(ane e de ur#arire pena a detin date putine$ deseori cu caracter su#ar$ referitoare a fapta$ ca si a persoana infractoru ui" *ationamentu) prin analogie este o for#a deK(andire inta nita ce&a #ai rar in acti&itatea or(ane or *udiciare$ datorita caracteru ui incert$ pro%a%i $ a conc uzii or sa e" Acest (en de rationa#ent$ denu#it si transducti&$ consta intr.o operatie o(ica$ in care conc uzia este trasa pe %aza ase#anarii dintre e e#ente e caracteristice unui fapt cunoscut si ce e a e faptu ui sau e&eni#entu ui af at in curs de cunoastere" '#P)T-L.L )% T#'T)'# #S'.LT#*)) M#*T-*)L-* Procesul psi,ologic deformare a declaratiilor martorilor Marturia$ din perspecti&a psi3o o(iei *udiciare$ este rezu tatu unui proces de o%ser&are si #e#orare in&o untara a unui fapt *uridic$ ur#at de reproducerea acestuia$ intr.o for#a ora a sau scrisa$ in fata or(ane or de ur#arire pena a sau a instante or de *udecata" Prin ur#are$ ne af a# in fata unui proces de cunoastere a rea itatii o%iecti&e$ structurat in patru faze #ai i#portante/ receptia 'perceptia) infor#atii or$ prelucrarea or o(ica$ memorarea si reproducerea sau recunoasterea$ respecti& reactivarea. Procesu de cunoastere a rea itatii depinde$ in esenta$ de capacitatea fiecarei persoane de a receptiona infor#atii e pri#ite$ de a e pre ucra$ dar si de su%iecti&is#u si de se ec.ti&itatea sa psi3ica$ cu a te cu&inte de o #u titudine de factori:" s56. *eceptia faptelor si imprejiirarilor de catre martori 6.6. *eceptia senzoriala. 1"1"1" Elcmentele care defincsc receptia senzoriala a unor e&eni#ente ca pri#a etapa a for#arii #arturiei$ contureaza un proces psi3ic de cunoastere$ care parcur(e #ai #u te etape / a" Senzdtia este cea #ai si#p a for#a de ref ectare senzoria a a insusiri or izo ate$ a e o%iecte or sau persoane or$ prin inter#ediu unuia dintre or(ane e noastre de si#t" Aparitia senzatii or si$ u terior$ a perceptiei$ este in functie de intensitatea stimulilor care actioneaza asupra ana izatori or" #nalizator este definit siste#u sau aparatu or(anis#u ui u#an$ a catuit din or(ane e de si#t$ cai e ner&oase de trans. #itere si centrii corespunzatori de pe scoarta cere%ra a" Senzatia nu se naste decat in #o#entu in care stimidul atin(e un pra( #ini#$ capa%i sa pro&oace senzatia" Cu cat sensi%i itatea ana izatoru ui este #ai #are$ cu atat este posi%i a nasterea de senzatii prin sti#u i #ai purin intensi" In e(a a #asura e+ista si o intensitate #a+i#a a sti#u i or$ dinco o de care nu se #ai produc senzatii" Este i#portant de retinut ca intensitatea #ini#a sau #a+i#a prin care sti#u ii pot deter#ina o senzatie . cunoscuta su% denu#irea depragurile senzatiei . &ariaza de a persoana a persoana$ #a(istratu tre%uind sa aprecieze in fiecare caz in parte i#ite e posi%i itati or de perceptie a e unui #artor" %" Perceptia este$ in sc3i#%$ consecinta unei ref ectari #ai co#p e+e care

conduce a constientizare$ a identificarea o%iecte or si feno#ene or " Aceasta face ca procesu perceptiei sa fie definit drept un act de organizare a senzatiilor, i#p icit a infor#atii or pe care un #artor e.a receptat in functie de diferiti factori/ interes$ e+perienta$ necesitate s"a" Li#ite e posi%i itati or de perceptie sunt deter#inate si de ca itatea or(ane or de receptie$ de prezenta unor stari de %oa a ce pot inf uenta ne(ati& aparitia senzatiei sau distorsiona infor#atia" Fapte e$ o%iecte e sau persoane e sunt percepute diferentiat, une e fiind inre(is.trate i#ediat$ spre deose%ire de a te e care tree pe un oc secundar$ desi au posi%i itatea de a inf uenta ana izatorii" Cauze e acestei diferentieri$ su% raport percepti&$ a unei persoane$ o%iect sau feno#en dintr.o #asa #ai #are de oa#eni$ ucruri$ sau fapte$ pot fi dintre ce e #ai diferite" Astfe de cauze cu# ar fi$ de e+e#p u$ cunoasterea acestor persoane$ o%iecte$ feno#ene$ interesu #anifestat fata de e e$ #odu in care e e#entu perceput se desprinde de fond$ cu oare$ pozitie$ #iscare etc" 6.6.7.Factori de distorsiune '%ruia*)$ deter#inati de e(itati e (enera e a e senzoria itatii$ cu inf uenta directa asupra #odu ui de receptionare$ proprii fiecarei persoane" Dintre aceste e(itati #enDiona# / a. Modul de organizare a informatiilor la nivelul cortexului, care se constituie in structuri si confi(uratii 'Gesta t)$ per#itand #artoru ui sa perceapa intre(u inaintea parti or co#ponente" Rapiditatea cu care sunt sesizate e e#ente e co#po.nente a e intre(u ui &ariaza de a indi&id a indi&id" De e+c#p u$ un #artor ne poate spune despre o #asina nu#ai ca era de cu oare desc3isa$ iar a tu ne indica #arca$ di&erse deta ii$ inc usi& nu#aru de circu ate" b. $onstanta perceptiei, feno#en care deter#ina o anu#ita !corectare a i#a(inii! percepute$ c asic fiind procesu de asezare in pozitia nor#a s a unei i#a(ini care$ pe retina noastra$ apare rastuniata$ potri&it e(i or opticii (eoinetrice" In acest caz$ distorsionari e sunt specifice perceptiei de persoane$ o%iecte sau T#pre*urari fa#i iare #artoru ui" c. Fenomenul de iluzie, care conduce a perceptii eronate$ prin defor#area su%iecti&a a rea ifatii" Din di&erse e i uzii$ ce e optico.(eo#etrice sunt #ai frec&ente in %ruierea #arturiei" De pi da$ o persoana poate fi apreciata #ai scunda sau #ai Tna ta$ dupa cu# aceasta a fost perceputa Tntr.un (rup de indi&izi #ai scunzi ori #ai Tna ti" d. Fenomenul de expectants, prin care este pre(atita sa receptioneze anu#iti sti#u i$ fi trandu.i pe a tii" E+e#p u c asic este ee a #a#ei care se treze-te i#ediat a p ansu0 copi u ui$ dar poate dor#i inistita in prezenta a tor z(o#ote #ai puternice" e. &fectul '%alo', feno#en ce ne deter#ina sa e+tinde#$ necritic$ un deta iu asupra intre(u ui" @ezi cazu escroci or care$ datorita Tnfatisarii distinse si e+pri. #arii corecte$ sunt crezuti cu usurinta$ spre deose%ire de o persoana onesta$ dar cu o prezenta #ai putin a(rea%i a" 6.7. Factori de distorsionare a receptiei senzoriale a martorilor din perspective crrminalistica. Clasificarea factorilor de bniia$ a #arturiei$ in iteratura de specia itate$ se face potri&it specificu ui procesu ui *udiciar$ fara diferentieri se#nificati&e de ce e inta nite in ucrari e de psi3o o(ie" Ascu tarea unui #artor presupune$ de a %un inceput$ sa se tina cont a aturi de e(itati e (enera e a e senzoria itatii$ de principa ii factori o%iec.ti&i s* su%iecti&i capa%i i sa inf uenteze procesu de perceptie" Astfe / 6.7.6. Factorii de natura obiectiva& deter#inati de T#pre*urari e in care are oc perceptia$ cei #ai i#portanti fiind/ a" (izibilitatea poate fi redusa de distanta de a care face perceptia$ de conditii e

de::ii#inare 'Tntuneric$ u#%ra$ soare care %ate din fata etc")$ de conditii e #eteo. ro o(ice 'ceata$ ninsoare$ p oaie)$ de di&erse o%staco e interpuse Tntre ee care percepe si ocu in care se desfasoara e&eni#entu " b. Audibilitatea este inf uentata$ de ase#enea$ de distanta$ de conditii e de propa(are a sunete or$ specifice fiecarui oc in parte 'cunoscandu.se$ spre pi da$ ca sunete e se propa(a #ai %ine a suprafata apei$ decat in padure sau oca itate)$ de e+istenta unor surse sonore care pot pertur%a auditia si de factorii #eteoro o(ici '&ant$ p oaie$ furtuna)$ o%staco e care pot da nastere a ecouri$ re&er%eratia sunete or inta nite in ocuri e Tnc3ise -"a" c. !urata perceptiei reprezinta un a t factor o%iecti& i#portant de care depinde ca itatea receptiei" Inter&a u de ti#p Tn care este posi%i a perceptia poate fi in functie de perioada #ai #are sau #ai #ica Tn care se desfa-oara o actiune$ de &iteza de dep asare$ fie a persoanei sau a o%iectu ui perceput$ fie a ce ui care percepe" iar cateodata de tipu de i u#inare 'de e+e#p u$ fapte e percepute a u#ina fu (eru ui sau a faruri or unui autoturis#)" Unii dintre factorii a#intiti #ai sus pot inf uenta si perceptia tactila sau olfac"tiva. De e+e#p u$ #irosu specific a unor su%stante to+ice sau a tra(eri or cu ar#e de foe poate fi redus su% actiunea curenti or de aer$ a ca durii" d. !isimularea mfStisSrii, a t factor de natura o%iecti&a care nu tre%uie ne( i*at$ este deter#inat de Tnsasi persoana autoru ui infractiunii$ care incearca sa se faca perceputa cat #ai (reu$ in acest sens ape and a deg!izari, actionand cu rapiditate$ cautand sa distra(a atentia$ inc usi& cu a*utoru unor co#p ici$ fo osindu.se de Tntuneric sau de di&erse o%staco e pentru a nu fi &azut etc" 6.7.7. Factorii de natura subiectiva sunt reprezentati de tota itatea particu aritati or psi3o.fizio o(ice si de persona itatea indi&idu ui$ apte sa inf uenteze procesu percepti&" Dintre ace*tia$ considera# necesar sa.i a#inti# pe cei #ai i#portanti1/ a" Calitatea organelor de simt reprezinta un factor psi3o.fizio o(ic esentia pentru o %una perceptie$ orice defectiune a acestora$ fie pe atura percepti&a$ fie pe cea cortica a 'or%ire$ #iopie$ surzenie etc")$ reducand pana a anu are o parte din posi%i itati e recepti&e a e persoanei" b. Personalitatea si gradul de instruire a individului *oaca un ro se#nificati& Tn procesu percepti&$ #ai a es atunci cand acestea sunt #ai ridicate sau #ai apropiate de specificu faptei a care asista" De pi da$ #edicu ce poate percepe o anu#ita stare pato o(ica sau conducatoru auto care apreciaza #ai e+act &iteza unui auto&e3icu " c" Vdrsta si inteligenta persoanei reprezinta a ti factori su%iecti&i #a*ori In perceptie$ atat e+perienta de &iata$ cat si ca itati e inte ectua e a&and un aport deose%it Tn receptarea fapte or$ a i#pre*urari or Tn care a aOut oc un anu#it e&eni#ent" d. Temperamentul si gradul de mobilitate alproceselor de gdndire sunt factori dupa care tre%uie facuta diferentierea Tntre un indi&id -i a tu cu pri&ire a capaci. tatea si #odu de a rationa si de a distin(e fapte sau date" e" Starile de obosealS, precu# si reducerea capacitatii percepti&e$ ca ur#are a inf uentei a coo u ui$ dro(uri or$ #edica#ente or etc"$ conduc$ de ase#enea$ a o scadere a acuitatii senzoria e" f" Starile afective, Tndeose%i ce e cu un anu#it (rad de intensitate$ au o inf uenta in3i%itorie asupra procesu ui percepti&$ deter#inand a terarea sau dezor(anizarea acestuia$ situatie Tnta nita destu de frec&ent a persoane e care asista a fapte cu un caracter socant 'accidente (ra&e$ scanda uri$ o#oruri s"a") si #ai a es atunci cand$ Tn

sa&arsirea fapte or respecti&e$ sunt antrenate rude$ prieteni sau cunostinte apropiate" g. Atentia se nu#ara printre factorii de care depind direct ca itatea si rea is#u infor#ationa a perceptiei" In pri#u rand$ se cu&in a&ute Tn &edere calitatile atentiei, cu#Msunt sta%i itatea si #o%i itatea acesteia$ (radu de concentrare si distri%utia ei" In a doi ea rand$ tre%uie tinut sea#a de tipuri e de atentie$ voluntara sau invo!mtara, u ti#a Tnta nita #ai des Tn cazu #artori or$ din cauza aparitiei neastep. tate a unui sti#u puternic$ socant 'tipat$ i#puscatura) sau a interesu ui pe care il poate atra(e o persoana$ o%iect$ discufie$ actiune1" 3" Tipulperceptiv. DacS de factorii #entionati #ai sus depinde direct corectitu.dinea percepfiei$ tre%uie sa a&e# in &edere s* faptu ca recep*ia senzoria a #ai poate fi in functie si de tipu percepti& caruia ti apartine #artoru 2" Martoru cu receptie de tip analitic 'specifics$ in (enera $ fe#ei or) are capacitatea de a retine #ai #u te a#anunte$ #ai #u te deta ii$ spre deose%ire de tipu sintetic, care refine intre(u $ caracteristici e sa e (enera e" Preciza# ca acestor factori su%iecti&i tre%uie sa i se adau(e si factorii de distor-s!me tipici legilor generale ale senzorialitatii #entionafi anterior$ ei a catuind i#preuna (rupu de e e#ente ce pot %ruia sau distorsiona recept*a infor#atii or"

Sectiunea a )ll-a ,eguli tactice aplicate in ascultarea martorilor Pregatirea ascultarii martorilor1 aspecte generale Pre(atirea ascu tarii #artori or este o re(u a a%so ut necesara$ in specia in faza de ur#arire pena a$ si se cere respectata in toate i#pre*urari e$ indiferent de (radu de dificu tate a cauzei" In inii #ari$ pre(atirea audierii presupune studierea date or e+istente a dosar$ sta%i irea persoane or care tre%uie ascu tate$ cunoasterea persona itatii acestora$ a naturii re atii or pe care e pot a&ea su%iectii infractiunii$ sta%i irea ocu ui$ a #o#entu ui si a #odu ui de citare$ precu# si pre(atirea ace or #ateria e ce pot fi fo osite de catre or(anu *udiciar cu acest pri e*2" 6.6. Studierea dosarului cauzei. Studierea #ateria u ui cauzei are ca scop principa sta%i irea fapte or si i#pre*urari or ce pot fi c arificate pe %aza dec aratii or #artori or$ precu# si sta%i irea cercu ui de persoane care cunosc$ in parte sau in tota itate$ aceste fapte$ dintre care &or fi se ectionati #artorii" Studierea dosaru ui nu se rezu#a insa nu#ai a aspecte e #entionate" Aceasta presupune o aprofundare a tuturor date or$ infor#atii or e+istente in caz$ a a tor #ateria e cu caracter pro%ator$ inc usi& o e&entua a docu#entare$ in &ederea e uci.darii unor aspecte de ordin te3nic$ care ies din cadru *udiciar$ dar care pot ser&i indirect e ucidarii unor i#pre*urari a e cauzei" 6.7.Stabilirea martorilor care pot fi audiati. Sta%i irea persoane or care pot fi ascu tate in ca itate de #artori$ de catre or(anu de ur#arire pena a$ se &a face pe %aza criterii or procesua e pena e si cri#ina istice" 6.7.6. )n primul rand& sunt idcntificate persoanele care au a&ut posi%i itatea sa perceapa direct fapte e si i#pre*urari e cauzei$ dar si ace ea care cunosc sau detin indirect date referitoare a fapta$ din surse si(ure$ cat #ai aproape de ade&ar" Din randu acestora &or fi se cctionate persoane e care$ potri&it e(ii$ pot depune #arturie" 1"2"2" )n ipoteza in care exista un numar mare de persoane detinatoare de infor#atii$ este posi%i a o selectare a martorilor pe baza calitatii datelor pe care le detin, a persona itatii or$ a

o%iecti&ifatii si pozitiei fata de cauza cercetata" Sunt e&itate astfe date e inuti e$ co atera e$ ipsite de se#nificatie$ ori care pot deruta anc3eta1" 1"2"9" 'larificarea naturii relatiilor acestora cu persoane e i#p icate in sa&ar.sirea infractiunii$ fiind cunoscut ca senti#ente de (enu prietenie$ dus#anie fata de faptuitori sau e+istenta a tor interese conduc a a terarea dec aratii or si c3iar a #arturie #incinoasa" Acest aspect tre%uie a&ut serios in &edere a se ectionarea #artori or" 6.8. 'unoasterea personalitatii martorilor. Cunoasterea persona itatii #artori or$ a%so ut necesara pentru eficienta ascu tarii$ presupune o%tinerea de date cu pri&ire a profi u psi3o o(ic$ a pre(atirea si ocupatia$ a natura e&entua e or re atii cu persoane e antrenate in sa&arsirea infractiunii!" Fireste$ tre%uie cunoscuta pozitia #artoru ui fata de fapta$ precu# si fata de conditii e in care a perceput aspecte e in e(atura cu care este ascu tat" Date e despre #artor sunt necesare in pri#a faza a procesu ui pena s* #ai putin in faza de *udecata cand$ de re(u a$ fapte e si i#pre*urari e cauzei sunt de*a contu.rate" Totusi$ aceasta nu insea#na ca instanta$ pentru pronuntarea unei so utii te.#einice$ pentru confir#area sau infir#area in&inuirii$ nu tre%uie sa #anifeste un ro acti& si pe p anu cunoasterii #artori or" Or(ane e de ur#arire pena a pot o%tine date e referitoare a persoana #artoru ui din studierea #ateria e or cauzei$ din audierea a tor persoane ascu tate in cauza respecti&a$ a persoane or de a ocu in care isi desfasoara acti&itatea$ de a do#ici ii0 etc" 57. Elemente tactice aplicate in pregatirea ascultarii martorilor Pre(atirea ascu tarii #artoru ui . su% raport tactic cri#ina istic . se &a face in functie de o%iecti&e e anc3etei si acti&itati e destinate so utionarii or$ asa cu# au fost e e p anificate de or(anu *udiciar in &ederea af arii ade&aru ui" 7.6. $eterminarea ordinii de audiere. Dupa sta%i irea pro% e#e or ce se cef c arificate sau &erificate$ &a fi sta%i ita ordinea de ascultare a martorilor. De re(u a$ martorii principali, cei care au perceput ne#i* ocit fapte e$ &or fi ascu tati inaintea #artori or indirecti care au o%tinut date e prin #i* ocirea a tor persoane sau$ pur si si#p u$ din z&on pu% ic" Ordinea de ascu tare se #ai sta%i este si in functie de natura relatiilor dintre #artor si parti e din proces$ ca -i in functie de pozitia or fata de cauza" Potri&it specificu ui sau co#p e+itatii anc3etei$ ascu tarea #artori or se poate efectua fie inaintc$ fie dupa ascu tarea in&inuitu ui sau a persoanei &ata#ate" La sta%i irea ordinii de audiere a persoane or se are in &edere$ totodata$ si posi.%i itatea verificarii declaratiilor in&inuiti or$ a e a tor #artori$ ca si sustineri e &icti#e or infractiunii" 7.7.Stabilirea momentului audierii. Un e e#ent tactic$ af at in stransa core a. tie cu ordinea de ascu tare$ este stabilirea momentului si locului audierii. Mo#entu ascu tarii unui #artor$ raportat a ordinea audierii$ este a es in functie de #ai #u ti factori$ de care or(anu *udiciar este o% i(at sa tina sea#a" Astfe / a" +vitarea posibilei intelegeri intre martori, ca si inf uentarea ce ui care &a fi audiat de catre di&erse persoane interesate in cauza 'Tn&inuit$ incu pat$ parte &ata. #ata$ parte ci&i a)" Pentru aceasta$ tre%uie ca citarea sa se faca de ur(enta$ a ore sau zi e diferite$ astfe #eat sa nu e+iste posi%i itatea Inta nirii #artori or a sediu or(anu ui *udiciar si nici suficient ti#p pentru a.si co#unica date referitoare a dec aratii e facute$ sau referitoare a Intre%ari e puse de anc3etator" Ar fi indicat$ cand conditii e o per#it$ ca #artorii sa fie citati in aceeasi zi a inter&a e #ici de ti#p

si in&itati in Tncaperi diferite" Aceasta reduce #u t posi%i itatea contactu ui si a unei e&entua e inte e(eri Intre #artori" In practica apar$ uneori$ situatii de contradictii iz%itoare intre dec aratii e #artori or$ aspect de natura sa puna su% se#nu Tntre%arii %una or credinta$ cu atat #ai #u t cu cat$ in situatia data$ nu se constata o diferenta e&identa in posi%i itati e de percepere$ fi+are -i redare" %"La sta%i irea momentului audierii, tre%uie a&ut in &edere pro(ra#u de acti. &itate si profesia persoanei care ur#eaza sa fie ascu tata$ %ine#te es numai dacd este posibil si fara a se su%#ina o%iecti&itatea anc3etei si autoritatea #a(istratu ui" Daca situatia nu o i#pune$ #artorii pot fi ascu tati in afara ore or de pro(ra#$ e+ceptie facand cazuri e deose%ite$ de (enu infractiuni or f a(rante$ a infracti. uni or cu un (rad ridicat de perico socia " 0u avem -n vedere, sub nici o forma, pozitia sociala, 'forta' economica, politics sau diverse demnitati, mai mult sau putin onorabile, detinute temporar de catre martor. c" Locul de audiere neindicat e+pres de e(e este$ de re(u a$ a sediu or(anu ui *udiciar" Nu se e+c ude$ insa$ posi%i itatea audierii a ser&iciu$ a ocu sa&arsirii faptei$ a spita $ a do#ici ii0 sau resedinta" Nu este reco#anda%i a audiereain sedii e unor persoane *uridice$ a e unor institutii$ ser&icii ad#inistrati&e s"a" 7.8. Pregatirea audierii. Pre(atirea audierii #artori or necesita$ uneori$ Tntoc#irea unui p an de ascu tare$ pentru fiecare persoana in parte #ai a es In cauze e difici e$ co#p icate" In p an &or fi inc use/ pro% e#e e de c arificat$ Intre%ari e si ordinea de adresare a or$ e&entua e date desprinse din #ateria e e af ate a dosar pe care anc3etatoru e poate fo osi In ti#pu ascu tarii" Este de a sine Tnte es ca$ Tn pri&inta continutu ui$ Intre%ari e se &or conduce dupa principiu #o%i itatii si dina#is#u ui$ e e putandu.se co#p eta$ refor#u a$ Tn functie de particu aritati e si de e&o utia audierii$ a intre(ii anc3ete" De ase#enea$ pot fi pre(atite Inscrisuri$ foto(rafii$ #i* oace #ateria e de pro%a care se considera necesare a fi prezentate #artoru ui$ pentru a#urirea unei T#pre.*urari$ &erificarea de date sau$ pur si si#p u$ Tn scop tactic$ pentru a.1 a*uta pe #artor sa.si rea#inteasca ce e petrecute" 58. *eguli si procedee tactice criminalisticc aplicate Tn ascultarea propriu-zisa a martorilor Audierea propriu.zisa a #artori or reprezinta #o#entu Tn care de&ine pre(nant ro u re(u i or de efectuare a acestui act procedura $ act cu ar(a rezonanta" Ascu tarea unui #artor . si aici a&e# Tn &edere$ cu preponderenta$ I#pre*urarea Tn care #artoru se af a a prima ascultare, atat Tn fata or(ane or de ur#arire pena a$ dar Ii a instante or de *udecata . parcur(e trei etape principa e$ (u&ernate$ pe an(a re(u i e procesua e pena e si de re(u i tactice cri#ina istice Tn etape distincte/ etapa identificarii #artori or$ etapa re atarii i%ere si etapa for#u arii de Tntre%ari$ de ascu tare a raspunsuri or date de #artor" 8.6. 'onduita tactica in etapa de identificare a martorului. Etapa identificarii #artoru ui$ Tn care o inc ude# si pe aceea a depunerii $uramantului, consta potri&it pre&ederi or art"<: C"pr"pen"$ Tn Tntre%area acestuia despre nu#e$ prenu#e$ etate$ do#ici iu 'e&entua resedinta$ daca este cazu ) si ocupatie" Daca e+ista &reo Tndoia a asupra identitatii #artoru ui$ aceasta se sta%i e*te prin orice #i* oc de pro%a" In continuare$ #artoru este Tntre%at daca este sot sau ruda cu &reuna din parti si Tn ce raporturi se af a cu acestea$ precu# si daca a suferit &reo pa(u%a de pe ur#a infractiunii" Confor#

art"<7 C"pr"pen"$ Tnainte de ascu tare$ #artoru depune *ura#antu " Dupa depunerea *ura#antu ui$ #artoru ui i se pune Tn &edere ca$ daca nu &a spune ade&aru $ sa&ar*eMte infractiunea de #arturie #incinoasa" Inca din aceasta pri#a etapa$ aparent (u&ernata nu#ai de nor#e procedura e$ or(anu *udiciar este o% i(at sa se conduca dupa cate&a re(u i tactice$ proprii de.%utu ui audierii$ a%so ut necesare crearii unui c i#at psi3o o(ic adec&at o%tinerii de dec aratii co#p ete Pi sincere" a. Primirea martorului intr"o maniera corecta, ci&i izata$ care tre%uie sa fie prezenta Tnca din #o#entu asteptarii pana Tn #o#entu audierii propriu.zise1" In acest conte+t$ rea#inti# necesitatea uarii de #asuri destinate e&itarii contactu ui cu a ti #artori$ cu a te parti din proces" %" Crearea unui cadru de ascultare sobru, caracterizat de seriozitate, ipsit de factori stresanti$ care pot distra(e atentia #artoru ui$ cu# ar fi$ de e+e#p u$ prezenta unor persoane straine$ a unor o%iecte$ aparate sau insta atii ce pot starni curiozitate sau tea#a" c. $omportarea organului udiciar intr"un mod calm, incura ator, astfe #eat sa fie redusa Tncordarea$ ne inistea fireasca a #artoru ui" Este tota contraindicata atitudinea de racea a$ de sfidare$ de aro(anta$ care poate conduce a in3i%area #artoru ui sau c3iar a deter#inarea acestuia sa e&ite dec aratii co#p ete$ #ai a es daca este %ruscat" Un co#porta#ent neci&i izat deter#ina pe un #artor sa nu dec are tot ce stie cu pri&ire a fapte e s* T#pre*urari e cauzei sau sa refuze sa ras(unda a Tntre%ari$ desi este de %una.credinta!" Intr.un cu&ant$ crearea cliinatului psi!ologic favorabil confesiunii se o%tine prin discutii libere, prin a%ordarea de(a*ata a unor pro% e#e care nu intra i#ediat pe terenu in&esti(at$ dar care pri&esc persoana #artoru ui$ cu# ar fi de e+e#p u$ acti&itatea desfasurata a ocu de #unca$ situatia fa#i ia a etc"K" In acest #od$ se pot cunoaste$ in parte$ si persona itatea #artoru ui$ ca si e&en.tua e e raporturi cu a te persoane antrenate in sa&arsirea faptei si a te date care pot fi uti e in c arificarea ei" Atitudinea ca #a$ Tncura*atoare$ so%ra$ dar nu ri(ida$ tre%uie #entinuta pe intrea(a perioada a ascu tarii #artoru ui$ in specia in ipoteza pri#ei audieri$ cand anc3etatoru si #artoru se af a a pri#u or contact" 8.7. 'onduita tactica din momentul relatarii )ibere a martorului. In a doua etapa a audierii$ denu#ita re atare i%era$ dupa crearea cadru ui psi3o o(ic fa&ora%i o%tinerii unor dec aratii sincere$ #artoru ui i se face cunoscut o%iectu cauzei si i se arata care sunt fapte e sau T#pre*urari e pentru do&edirea carora a fost propus ca #artor$ cerandu.i.se sa dec are tot ce stie cu pri&ire a aceasta 'art"<B C"pr"pen")" ,elatarea liberaprezinta un anumit avanta$ fata de dec ara% e o%tinute pe ca e intero(ati&a$ datorita spontaneitatii sa e$ fapte e fund prezentate asa cu# au fost percepute si #e#orate de catre #artor2" Pentru aceasta$ #artoru tre%uie asat sa e+puna$ potri&it persona itatii sa e$ asa cu# isi rea#inteste$ ceea ce a perceput si confor# #odu ui sau de ordonare a idei or" Se creeaza$ astfe $ -i posi%i itatea studierii -i cunoasterii #ai %une a #artoru ui" Pe %una dreptate se sustine ca o depozitie libera prezinta garantia unei mari fidelitati, daca #artoru nu are ni#ic de ascuns sau pe cine&a de prote*at" Raportata a ce e de #ai sus$ conduita #a(istratu ui$ a anc3etatoru ui$ se &a (3ida dupa ur#atoare e re(u i/ a" #scultarea martorului cu rabdare si calm, fara a fi intrerupt, c3iar daca acesta re ateaza fapte e cu u+ de a#anunte$ une e fara nici o se#nificatie pentru

c arificarea cauzei$ dar a te e foarte i#portante$ cu atat #ai #u t cu cat nu sunt cunoscute de anc3etator" %" +vitarea oricdrui gest, reactie sau expresie, mai ales ironica, prin care se apro%a sau respin( afir#atii e #artoru ui" Aceasta conduita nu tre%uie interpretata Tn sensu unei atitudini ri(ide$ in3i%itorii" Incruntarea$ i#%a*u ironic$ (esturi e de ner&ozitate$ ipsa de atentie$ e+presii de (enu / !Nu #ai spuneP!$ !Jai$ fii serios!$ !Ce &or%esti$ do#nu eP!$ au daru de a % oca #artoru $ de a.i crea netncredere in or(anu *udiciar" c" #$utarea cu tact a martorului, #ai a es daca ni&e u inte ectua II i#piedica sa faca o re atare i%era cat de cat coerenta$ fara Tnsa a.1 su(estiona" Nu tre%uie sa surprinda situatii e in care$ insisi inte ectua ii se do&edesc a fi #artori s a%i$ incoerenti$ % ocati de situatia in care se (asesc" d" *aca martorul se pierde in amanunte sau se abate in mod deliberat de la subiectul relatarii, or(anu *udiciar tre%uie sa inter&ina cu suficienta fermitate, dar ci&i izat$ in reorientarea re atarii spre o%iectu #arturiei" E &a fi intrerupt s* ru(at sa se concentreze asupra pro% e#e or care fac o%iectu cauzei$ fara ca prin aceasta sa fie anu ata spontaneitatea dec aratiei" e" 2rganul $udiciar isi va nota aspectele mai semnificative, ca si e&entua e e contraziceri sau nec aritati din e+punere$ dar fara sa se procedeze cu ostentatie sau sa se intrerupa #artoru cerandu.i sa #ai repete o anu#ita idee sau sa fie #ai e+p icit" 8.8. *eguli tactice aplicate in etapa formularii de intrebari. U ti#a etapa a audierii nu are . ee putin teoretic . un caracter o% i(atoriu" In practica sunt inta nite situatii in care #artorii fac dec aratii co#p ete si c are$ inca din faza re atarii Ii%ere$ fara a #ai fi ne&oie de intre%ari" Totusi$ or(anu *udiciar este ne&oit sa inter&ina cu intre%ari de natura sa i#pezeasca re atari e #artoru ui sau sa e &erifice" Aceasta etapa #ai este denu#ita !Intero(area #artoru ui!$ !Re atarea (3idata!$ !Depozitie. intero(atoriu!1" 8.8.6. -ntrebarile sunt necesare intrucdt depozitia martorului poate contine denaturdri de natura o%iecti&a sau su%iecti&a$ frec&ente fiind/ Q denaturarea prin addugare 'aditie) in care #artoru re ateaza #ai #u t decat ceea ce a perceput$ e+a(erand sau nascocind fapte i#a(inare8 Q denaturarea prin omisiune, re atarea a&and caracter inco#p et$ ca ur#are a uitarii$ a su%esti#arii i#portantei unui anu#it aspect$ ca si ur#are a unei e&entua e re e.credinte8 Q denaturarea prin substituire, in care fapte e$ persoane e$ o%iecte e rea e percepute sunt Tn ocuite$ su%stituite cu a te e$ percepute anterior$ ca ur#are a ase#anari or e+istente intre e e8 Q denaturarea prin transfonnare, de (enu #odificarii succesiunii rea e a fapte or$ a #odificarii ocu ui unor deta ii in ti#p si in spatiu2" 9"9"2" Pentru inldturarea acestor denaturdri, dar -i pentru sta%i irea corectitu. dinii sau e+actitatii depozitiei or(anu *udiciar &a tre%ui sa inter&ina cu intre%ari$ care se*#part in #ai #u te cate(orii$ din perspecti&a tacticii cri#ina istice/ a" -ntrebari de completare a aspecte or o#ise din dec aratie sau care contin deta ii*suficiente pentru sta%i irea i#pre*urari or de fapt" %" -ntrebari deprecizare, necesare$ de pi da$ pentru deter#inarea cu e+actitate a circu#stante or de oc$ ti#p si #od de desfasurare a unui e&eni#ent$ precu# si

pentru sta%i irea surse or din care #artoru a o%tinut date despre fapta" c" -ntrebari a$utatoare, destinate reacti&arii #e#oriei$ ca si in aturarii dena. turari or$ de (enu su%stituiri or sau transfor#ari or$ prin referiri$ de e+e#p u$ a e&eni#ente i#portante din &iata #artoru ui$ e&eni#ente desfasurate conco#itent cu fapte e despre care este ascu tat" d" -ntrebari de control, destinate &erificarii afir#atii or$ pe %aza unor date certe$ in ipoteza sesizarii de denaturari$ in specia prin adau(are sau transfonnare ca si in ipoteza e+istentei suspiciunii cu pri&ire a %una.credinta a #artoru ui" Intre%ari e se &or referi a pro% e#e e cuprinse in p anu de audiere$ insa$ for#u area or ca atare$ sta%i irea ordinii in care &or fi puse$ se face in functie de date e desprinse din re atarea i%era a #artoru ui$ din coro%orarea acestora cu a te infor#atii detinute de or(anu *udiciar" 8.8.8. $in punct de vedere tactic criminalistic& confor# opinii or e+pri#ate in iteratura de specia itate$ funda#entate pe o inde un(ata practica a or(ane or *udiciare$ in formularea si adresarea intrebarilor este a%so ut necesar sa se respecte ur#atoare e re(u i1/ a" -ntrebarile trebuie sa fie dare, precise, concise si e+pri#ate intr.o for#a accesi%i a persoanei ascu tate$ potri&it &arstei$ e+perientei$ pre(atirii si inte i(entei sa e" %" -ntrebarile vor viza strict faptele percepute de catre #artor$ iar nu punctu sau deM &edere referitor a natura acestora sau a pro% e#e de drept" c" Intrebarile nu vor confine elemente de intimidare, de punere Tn dificu tate a #artoru ui sau pro#isiuni pe care or(anu *udiciar nu e poate respecta" d" Prin #odu de for#u are a intre%ari or si tonu pe care sunt adresate nu trebuie, in nici tin caz, sa se sugereze rdspunsul. DeIi fiecare dintre re(u i e tactice sus.#entionate Isi au i#portanta -i ro u or %ine de i#itat Tn o%tinerea de dec aratii sincere si co#p ete$ considera# necesar sa insista# asupra i#portantei e&itarii unor intre%ari prin care #artoru ui i se poate su(era raspunsu !" Intre%ari e su(esti&e conduc$ prin natura or$ a denaturarea ade&aru ui$ re.prezentand$ #ai de(ra%a$ &ointa anc3etatoru ui$ care nu corespunde Tn toate cazu.ri e rea itatii9" Aceasta su(estie$ denu#ita si !indirecta!$ de&ine cu atat #ai pericu oasa$ cu cat ei i se pot a atura factori de !su(estie directaK$ prin inter&entia rude or$ prieteni or$ co e(i or de ser&iciu$ c3iar si a anc3etatoru ui$ care Incearca sa.1 deter#ine pe #artor$ ape and a ce e #ai di&erse #i* oace$ sa faca dec aratii confor#e cu rea itatea " Dinco o de posi%i u caracter su(esti& a Intre%ari or$ ua# Tn ca cu s* sugesti-bilitatea de statut, care ii poate inf uenta pe cei de o conditie socia .cu tura a redusa$ raportat a pozitia #a(istratu ui7" Acest (en de su(esti%i itate$ indusa de autoritatea anc3etatoru ui$ se poate face si#tita c3iar si a persoane cu ni&e cu tura superior$ cu o anu#e sensi%i itate" 8.8.9. *aportat la gradul lor de sugestibilitate& Intre%ari e ar putea fi/ a" Intrebari determinative, desc3ise$ ipsite de e e#ente de su(esti%i itate '!cu# era T#%racat Tn&inuitu P!$ !Tn ce zi a sapta#anii s.a petrecut faptaP!) ca si Intre%ari a care se raspunde prin !da! si !nu! '!Tn&inuitu purta ce&a pe capP!)" %" -ntrebari incomplet sau complct dis$unctive, Tnc3ise$ care contin e e#ente de su(estie$ In specia u ti#e e$ #artoru fund pus sa a ea(a Intre ce e doua a ternati&e '!@icti#a a&ea sau nu (eantaP!$ !Geanta era de cu oare nea(ra sau a . %astraP!)" In e+e#p u dat$ #artoru este pus$ practic$ In situatia de a opta Intre ce e doua cu ori$ #ai a es daca isi a#inteste ca &icti#a a&ea intr.ade&ar (eanta$ dar nu i.a retinut cu oarea8 c" -ntrebari implicative 'ipotetice)$ cu #are (rad de su(esti%i itate$ Tntrucat pornesc de a

presupunerea ca #artoru a perceput o anu#ita i#pre*urare '!Cutitu era Tn #ana dreapta sau stan(aP!)$ desi este posi%i sa nu fi rea izat acest ucru" In e+e#p u nostru #artoru ui i se su(ereaza ca Tn&inuitu a a&ut cutit Tn #ana" Su(estia de&ine si #ai cate(ories$ atunci cand Intre%area Incepe cu cu&inte e/ !!Nu este asa ca"""P!'!Nu este a-a ca Tn&inuitu a a#enintat &icti#a cu cutitu si ca i.a s#u s (eanta din #anaP!)" Atra(e# atentia si asupra n.dului in care sunt adresate intrebarile, Tntrucat$ Insasi modularea vocii, ca si tonul vocii, pe an(a faptu ca dez&a uie starea de ne#u tu#ire a anc3etatoru ui$ pot constitui un serios factor de su(estie" 8.8.:. #scultarea raspunsurilor la intrebari presupune$ o% i(atoriu$ respec.tarea unei conduite tactice specifice$ i#portanta ei fund confir#ata de practica" Atitudinea anc3etatoru ui tre%uie sa fie aceeasi ca si in #o#entu re atarii i%ere$ dar cu une e nuantari tactice$ i#puse de faptu ca dia o(u cu #artorii$ In aceasta faza$ de&ine #ai co#p e+$ inc usi& pe p an psi3ic" Pot fi situatii In care acest dia o( sa se apropie re ati& #u t de due u *udiciar dintre #a(istrat si incu pat$ Tndeose%i daca #artoru se do&ede-te a fi nesincer$ cautand sa si#u eze sau di.si#u eze ade&aru " Re(u i e tactice specifice ascu tarii raspunsuri or sunt$ In esenta$ ur#atoare e/ a" #scultarea martorului cu toatii atentia si seriozitatea, e&itandu.se p ic. tisea a$ ener&area$ e+presii e ori (esturi e de apro%are sau dezapro%are care II pot deruta pe #artor" %" La sesizarea unor contradictii In raspunsuri e #artoru ui$ or(anu *udiciar nu trebuie sci reactioneze imediat, sa.si exteriorizeze surprinderea ori ne#u tu#irea$ ci sa o inre(istreze$ pentru c arificarea ei u terioara" c" Urmurirea cu atentie, dar far a ostentatie, a #odu ui tn care reactioneaza #artoru a Intre%ari$ sau daca si.au facut aparitia indicii de posi%i a nesinceritate" Daca se constata ca #artoru incearcd sci minta, raportat a particu ariiati e fiecarei cauze$ procedee e tactice sunt diferite$ une e apropiindu.se de ce e specifice tacticii ascu tarii Tn&inuitu ui$ fireste fara depasirea cadru ui e(a " In aceste t#pre*urari$ se &a proceda a repetarea audierii$ a refor#u area si di&ersificarea Intre%ari or$ inc usi& a confruntare$ cu a ti #artori sau fSptuitori$ insistandu.se asupra unor a#anunte care nu pot fi a&ute in &edere de catre aceia care Isi !pre(atesc! dec aratia prin Inte e(ere cu parti e sau a ti #artori" Daca un #artor Isi aduce a#inte #ai (reu une s date$ e poate sa.si rea#in.teasca prin intre%ari de referinta$ fara sa i se su(ereze raspunsu " Presupunand ca #artoru a depasit #o#entu de tensiune fireasca de a inceputu audierii si ca s.a reMizat contact id psi!ologie intre e si anc3etator$ nu tre%uie e+c usa reaparitia unor #anifestari e#otiona e In ti#pu audierii 'con(estionarea feRei$ tre#uratu #aini or$ respiratie nere(u ata$ sc3i#%area #i#icii$ a #odu ui de &er%a izare$ o anu#ita crispare *"a")" Ase#enea reactii se &or interpreta de a caz a caz diferentiat$ e e nerepreze#and Tntotdcauna un indiciu de nesinceritate" Ro u acti& a or(anu ui *udiciar$ Tn etapa fina a a ascu tarii$ este$ prin unr"are$ cu atat #ai pronuntat eti cat de&ine necesara co#p etarea" c arificarea sau &erificarea unor afir#atii$ #ai a es daca sunt contradictorii si$ uneori$ nesincere" In ase#enea i#pre*urari$ sau in ipoteza a ceea ce este denu#it persistenta in eroare$ se i#pune o reaudiere a #artoru ui$ pastrandu.se o conduits tactica si#i ara" Un #artor poate fi deter#inat$ in u ti#a ana iza$ sa faca o dec aratie sincera si prin prezentarea a tor pro%e$ din care sa rezu te cu c aritate nesinceritatea afir#atii or sa e anterioare 'dec aratii$ Tnscrisuri$ inre(istrari di&erse etc")"

8.9. %erificarea si aprecierea declaratiilor martorilor. 8.9.6. (erificarea declaratiilor este a%so ut necesara pentru sta%i irea &eracitatii unei #arturii" @erificarea &a fi efectuata pe %aza a tor pro%e sau date e+istente a dosar$ prin intre%ari referitoare$ a #odu in care #artoru a perceput fapte e$ ori a af at despre acestea$ nee+c uzandu.se nici efectuarea de reconstituiri, atunci cand se considera necesar" Inceperea ur#aririi pena e$ ca si tri#iterea in *udecata a unui #artor #incinos$ se face nu#ai dupa ce #a(istratu are con&in(erea inti#a ca a perseverat indea$uns, cu ra%dare si o%iecti&itate$ fo osind toate #i* oace e ad#ise de e(e$ pentru a deter#ina persoana sa nu.si #entina dec arati&e nesincere" 8.9.7. Aprecierea declaratiilor reprezinta un #o#ent se#nificati& in acti&itatea de cunoa-tcre Ii de sta%i ire a ade&aru ui" Operatia de ana iza a unei dec aratii se efectueaza in cadru e+a#inarii si aprecierii Tntre(u ui pro%atoriu$ ea presupunand un stiidiu comparativ al faptelor sta%i ite$ inc usi& prin inter#ediu #artori or$ cat -i un stiidiu al calitatii surselor directe sau indirecte$ din care pro&in date e " In pri#u rand$ e&a uarea conditii or #artori or i#pune o ana iza de continut$ pe %aza careia or(anu de ur#arire pena a sau instanta de *udecata interpreteaza -i e&a ueaza #ateria u infor#ati& co#unicat de #artor$ pentru a sta%i i in ce #asura acesta ser&es$te$ coro%orat cu a te date$ a af area ade&aru ui!" In a doi ea rand$ e&a uarea #arturii or$ o%tinute intr.un anu#it #o#ent$ ser&este -i a uarea deciziei de audiere a noi #artori$ de ad#inistrare a a tor #i* oace de pro%a$ intr.un cu&ant$ a adancirea in&esti(atiei pena e" CAPITOLUL @ PARTICULARITATI TACTICE ALE AUDIERII PERSOANEI @ATAMATE Particularitati si categorii de receptie senzoriala ale persoanci vatamate. Pri#u #o#ent a for#arii dec aratii or &icti#ei II reprezinta receptia$ ca rezu tanta psi3o o(ica a perceptiei sa e senzoria e$ Tn #o#entu Tn care este supiisa unei agresiuni. In i#%a*u *uridic$ ca Ii Tn &or%irea curenta$ situatia de &icti#a a infractiunii se asoci.aza cu ideea de suferinta fizica sau #ora a" Prin ur#are$ a aturi de senzatii e auditi&e sau &izua e$ Tnta nite Tn forniarea dec aratii or #artori or$ Tn cazu persoanei &ata#ate$ #ai a es fizic$ Inta ni# inc usi& senzatii e de durere 'cutanate)$ ca si senzatii e o facti&e si (ustati&e" Pri&itor a acestea face# ur#atoare e su% inieri/ 7.6.6. )n legatura cu receptia auditiva& a#inti# ca o#u este capa%i sa perceapa dintr.o infinitate de nuante$ o #u titudine de feno#ene sonore ce #sofesc o% i(atoriu sau Tnta#p ator sa&arsirea unor infractiuni " De aceea$ Tn functie de T#pre*urari e asupra carora persoana &ata#ata este ascu tata$ ea tre%uie sa redea cu&inte$ e+presii$ #odu de a &or%i a a(resoru ui$ interesu anc3etatoru ui fiind o%tinerea reproducerii cu&inte or$ a ter#eni or$ e+presii or$ cifre or sau a sensu ui con&or%irii$ acontinutu ui de idei" Fata de natura e+tre# de &ariata a I#pre*urari or Tn care se sa&arsesc infracti.uni e$ de sunete e si z(o#ote e ce e pot Tnsoti$ poate prezenta interes deter#inarea ur#atoare or I#pre*urari!" a. !istanta dintre sursa sonord si organul receptor, apreciata Tn functie de intensitatea unde or sonore" Posi%i itatca deter#inarii re ati&e a acestei re atii e+ists nu#ai atunci cand feno#ene e sonore sunt fa#i iare persoanei &ata#ate8 Tn caz

contrar$ deter#inarea distantei este e+c usa" b. !irectia de propagare a fenomenelor sonore poate a&ea caracter de certitu. dine cand este Tnte#eiata nu doar pe senzatii auditi&e$ ci si &izua e" Dar$ si Tn aceste situatii$ pot aparea erori 'atri%uirea unei ar#e de foe prezente In ca#pu &izua $ a sunetu ui ase#anator produs de un a tfe de o%iect af at si#u tan Tn afara ca#pu ui &izua a &icti#ei)" c" !eterminarea fenomenelor acustice sau c3iar identificarea or" Din cauza e+perientei acu#u ate$ o#u nu percepe pur si si#p u sunete$ ci acestea sunt Insotite de Inte e(erea or8 Indeose%i ti#%ru sunetu ui ce.i confera caracter indi&idua constituie o Insusire caracteristica unei anu#ite persoane sau unui anu#it o%iect sau feno#en" Iluziile acustice pot inf uenta$ Insa$ receptia feno#ene or sonore$ Tn sensu distorsionarii ei" Desi datorate unor cauze #u tip e$ i uzii e sunt dec ansate de stari conf ictua e circu#scrise conditii or de sa&ar-ire a infractiuni or$ #ai a es daca sunt asociate cu a ti sti#u i" 7.6.7. )n legatura cu receptia vizuala& rea#inti# ca dintre unde e e ectro#a(. netice ce actioneaza asupra ana izoru ui &izua $ pot pro&oca senzatii &izua e doar ce e cu un(i#ea de unda cuprinsa Tntre 9HB si 6B5 #i i#icroni$ respecti& Tntre &io et si rosu" Oc3iu e+pus a Intuneric$ supus cate&a #o#ente u#inii #ai intense$ Tsi reduce capacitatea de adaptare" Daca e+ista disfunctiona itati Tn #odu de concentrare a receptori or &izua i 'Tn specia conuri e si #ai putin %astona-e e)$ Tn diferite zone a e retinei$ apar pro% e#e Tn distin(erea cu ori or/ acro#atopsie tota a sau discro.#atopsii 'da tonis#u ) " Pe an(a aceste defecte$ #ai pot aparea pro% e#e de (enu / a. Imaginilor consecutive, constand Tn persistarea acestora dupa ce sti#u u Tncepe sa actioneze$ Tn cu ori nor#a e sau in&ersate 'ne(ati&e)8 %" $ontrastului simultan, Tn care un o%iect cenusiu pare #ai a % pe un fond ne(ru decat pe un fond a %$ iar pe un fond cro#atic tinde sa ia nuanta cu orii co#p e#entare fondu ui 'pe (a %en de&ine a %astrui)" Luarea Tn ca cu de catre anc3etator a acestor e(itati ce (u&erneaza #ecanis#e e anato#ofizio o(ice a e &ederii si proprietati e cu ori or$ Tn(aduie adaptarea procedee or tactice de audiere" Astfe $ Tn cazu trecerii %ruste Tn #edii cu &izi%i itati &adit disproportionate$ cand fapta s.a produs Tn inter&a u de ti#p #ai #ic decat ee necesar insta arii aco#odarii$ ori Tn cazu aprecierii de catre persoana &ata#ata a cu orii iruTsinii a(resoru ui etc" 7.6.8. )n legatura cu receptia cutanata s.au identificat 9 cate(orii de senzatii cu #ecanis#e senzoria e diferite!/ a. Senzatiile tactile 'de atin(ere$ de presiune)$ pro&ocate de defor#area oca a a pie ii$ &iteza acestei defonnari 'proportiona a cu &iteza de actiune a sti#u u ui) deter#ina intensitatea senzatiei tacti e" %" Senzatiile termice de ca d si rece$ care se #anifesto su% actiunea unui sti#u cu o te#peratura #ai #are$ respecti& #ai #ica decat te#peratura pie ii '92.99= C care reprezinta zero fizio o(ic)" Sti#u area poate a&ea Ioc si de a distanta pe ca ea sc3i#%u ui ter#ic radiant8 c. Senzatiile de durere sunt pro&ocate de orice sti#u #ai intens '#ecanic$ ter #ic$ e ectric$ c3i#ic)$ care duce a &afa#area tesutu ui$ a ter#inatii or ner&oase din pie e" Senzatia de durere nu indica decat durere pura$ putand fi ee #u t asociata cu o oca izare re ati&a a zonei ezate sau a intensitatii '&ie$ surda$ strapun(atoare) si cu durata senzatiei" Mai putin e+act poate percepe &icti#a cauza care pro&oaca durerea" 7.6.9. )n legatura cu receptia olfactiva& este de #entionat ca ea este rezu tatu

sti#u arii receptori or o facti&i de catre anu#ite su%stante care se (asesc Tn stare (azoasa sau su% for#a de &apori$ receptori situati Tn #e#%rana #ucoasa a ca&itatii naza e" Dec aratii e persoanei &ata#ate$ %azate pe senzatii e ei o facti&e asupra unor I#pre*urari precu# incendii$ e+p ozii$ into+icari$ descoperirea unor su%stante presupuse a fi inf a#a%i e$ stupefiante$ to+ice$ #edica#ente ce au ser&it a co#iterea unei infractiuni$ depistarea unor #irosuri profesiona e sau oca izarea In spatiu a acestora$ tre%uie apreciate tinandu.se cont de faptu ca aceste senzatii sunt inconstante" Re ati&itatea receptiei afecti&e poate fi Tnta nita Tn situatii de (enu / a" 0edeterminarea unor caracteristici generate ale mirosului. De e+e#p u$ In cazu tentuti&e or de o#or sa&arsite prin introducerea treptata$ Tn Incaperea unde se a ia &icti#a$ a (azu ui to+ic$ din cauza aco#odarii$ ee &ata#at nu &a percepe #irosu caracteristic a su%stanfei8 sus'ineri e sa e in acest sens nu &or fi puse su% se#nu re ei.credinte$ a disi#u arii$ c3iar daca in ca#era s.a descoperit o cantitate inse#nata de (aze to+ice$ une e putand fi inodore" %" Stabilirea direcfiei din care ar fi provenit mirosul. Daca persoana &ata#ata indica si directia din care auprovenit mirosurile, tre%uie neaparat sa se Dina sea#a de conditii e at#osferice$ de directia curenti or de aer ce au purtat #irosu respecti&" c" False identificari ale caracteristicilor olfactive determinate de tensiunea emotionala. Fondu afecti&$ caracterizat prin tea#a si e#otie$ este propice aparifiei iluziei olfactive, sugestiei si autosugestiei. Astfe $ sustinerea de catre o persoana ca a perceput un anu#it #iros se trans#ite$ prin su(estie$ intr.o anu#ita #asura si ce or de fata$ dar si autosu(estiei 'cu# ar fi$ de e+e#p u$ une e aspecte insotite$ in #od o%isnuit$ de un #iros caracteristic$ care nu e+ista in ace #o#ent in rea itate$ dar este totusi perceput de &icti#a)" 7.6.:. #lta categorie de senzafii& #ai rar inta nite in practica$ pot a&ea o oare.care inse#natate in for#area unei i#a(ini co#p ete despre e&eni#ente e in e(atura cu care re ateaza persoana &ata#ata" De e+e#p u/ .senzafii e interne sau organice 'sete$ (reafa$ foa#e$ sufocare etc")8 .senzafii e 3inestezice sau de miscare 'cu a*utoru carora ne da# sea#a de pozitia #e#%re or$ directia si &iteza #iscarii acestora)8 .senzatii e de ec!ilibru, care ref ects #odificari e pozitiei corpu ui in raport de centru ui de (reutate$ de poziDia si directia #iscari or capu ui$ de acce erare sau de incetinire a #iscarii pe orizonta a$ &ertica s sau circu arK" 7.7. Factori de distorsiune - obiectivi si subiectivi - ai receptiei senzoriale a victimei. Receptia &icti#ei poate fi inf uentata '%ruiata) de anu#Kite conditii concrete in care se desfasoara a(resiunea" Dupa cu# acesti factori isi au ori(inea in cauze e+terne$ de #ediu$ sau in c3iar persoana ce ui care percepe$ au fost deose%iti factori o%iecti&i si su%iecti&i ce inf uenteaza perceptia2" 7.7.6. Factori de natura obiectiva sunt ca si in cazu receptiei #artoru ui/ a" Conditiile de iluminare in care are oc perceptia &izua a inf uenteaza puternic &izi%i itatea insusiri or o%iecte or$ in specia a cu orii acestora" Lu#ina artificia a poate denatura perceptia cu ori or prin intensitatea ei si natura i u#inatu ui$ #odi. ficand proprietati e cu ori or 'tona itatea cro#atica$ saturatia si Iu#inozitatea)$ spre deose%ire de u#ina natura a a zi ei care ofera conditii e ce e #ai %une &izi%i itatii" De e+e#p u$ daca partea &ata#ata descrie foarte %o(at si nuantat cu ori a e 3aine or infractoru ui$ percepute in ti#pu noptii$ dec ara% e ei pot fi considerate ca rod a fanteziei ei$ pe un fond efecti& creat de respecti&e e i#pre*urari" Totusi$ re atari e ei pot fi si e+acte$ in ipoteza in care perceptia s.a rea izat in a te i#pre*urari ' u#ina diurna)$ dar pot fi si o descriere tendentios.denaturata pentru a indrepta cercetarea pe o pista

(resita " %" Conditiile meteorologice sunt factorii care pot opti#iza$ dar #ai a es pot pertur%a procesu percepti&" Ceata$ p oaia sau ninsoarea puternica reduc considera%i &izi%i itatea$ iar &antu puternic si furtuna creeaza (reutati si erori in perceptia auditi&a" c" *istanta mare si diversele obstacole, interpuse intre persoana &ata#ata si o%iectu o%ser&atiei sa e$ ii in(reuneaza procesu percepti&$ reducandu.i &izi%i itatea$ aparand erori in procesu auditi& din cauza ecouri or sau re&er%eratii or produse de o%staco e etc" " Ase#enea situafii pot fi inta nite$ de e+e#p u$ in cazu fo osirii ar#e or de foe" d.&xistenta unor surse sonore poate %ruia in pri#u rand perceptia auditi&a" De e+e#p u$ z(o#otu de fond datorat &ecinatatii unui o%iecti& industria $ sau iluzia auditiva, creata prin atri%uirea sunetu ui unui a t o%iect af at in ca#pu &izua a persoanei &ata#ate si nu ce ui e#is in rea itate de un a t o%iect care e#ite sunete ase#anatoare" e. !urataperceptiei, respecti& inter&a u de ti#p in care este posi%i a percepfia" Ca itatea perceptiei este conditionata de perioada #ai #are sau #ai #ica in care se desfasoara o acfiune$ de &iteza de dep asare a ce ui care percepe sau a o%iecti&u ui perceptiei$ uneori de ti#pu de i u#inare 'de e+e#p u$ fapte percepute a u#ina fu (eru ui sau a faru unui autoturis# in #ers) " f. !isimularea infafisarii - este o condifie o%iecti&a care poate denatura (ra& dec aratii e persoanei &ata#ate$ fiind pro&ocata de insasi persoana autoru ui in. fractiunii care$ in acest scop$ ape eaza a de(3izari$ cauta sa atra(a atentia actio. nand cu rapiditate$ fo osind di&erse #etode care sa in(reuneze identificarea sa" (" Complexitatea fenomenului perceput face tot #ai difici a perceptia si #ai a es #e#orarea ui" Un nu#ar$ c3iar #ic$ de e&eni#ente cu succesiune rapida in ti#p &a duce a scaderea c aritatii si fide itatii dec aratii or persoanei &ata#ate pana a neconcordanta cu dec aratia ce or care au perceput ace e fapte in ca itate de #artori" Cu atat #ai #u t &a fi di#inuata capacitatea de perceptie a persoanei &ata#ate in cazu unor e&eni#ente desfasurate conco#itent$ care depasesc &o u#u atentiei ce ui care e percepe" 7.7.7. Factorii de natura subiectiva sunt deter#inati de particu aritati e psi3o.fizio o(ice si de persona itate a e persoanei &ata#ate$ fie ca efectu or este unui &re#e nic$ fie ca este de durata" Astfe / a" Calitatea organelor de simf, orice defectiune a acestora afectand o parte din posi%iiitati e de perceptie$ respecti& capacitatea senzoria a a persoanei &ata#ate" %" Varsta si sexul persoanei vatamate inf uenteaza perceptia in sens poziti& sau in sens ne(ati&" E+perienta.anterioara %o(ata poate inf uenta perceptia si interpretarea co#p eta$ e+acta a e&eni#ente or$ dar inf uenteaza i#a(inatia pasi&a$ in&o untara care &a da nastere unor i#a(ini noi prin pre ucrarea perceptii or pe %aza e+periente or anterioare" Cat priveste sexul, specia istii atri%uie fe#ei or ca itati e unei #ai #ari fide itati in rea izarea unei descrieri$ spre deose%ire de %ar%ati" La randu or %ar%atii o%ser&a #ai %ine o%iecte e si ca itati e si apreciaza #ai %ine nu#ere e$ pe cand fe#ei e distin( #ai %ine cu ori e" c" Personalitatea si gradul de instruire a indi&idu ui *oaca un ro se#nificati& Tn procesu percepti&$ #ai a es atunci cand acestea sunt #ai ridicate sau #ai apropiate de specificu faptei a care se asista" De pi da$ #edicu poate percepe e+act o anu#ita stare pato o(ica sau conducatoru auto apreciaza #ai corect &iteza

unui auto&e3icu " d. Temperamentul fi gradul de mobilitate a procese or de (andire sunt factori dupa care tre%uie facuta diferentierea Tntre un indi&id si a tu cu pri&ire a capaci. tatea si #odu de a reactiona si de a distin(e fapte sau date" e" Startle de oboseala, precu# si reducerea capacitatii percepti&e ca ur#are a inf uentei a coo u ui$ dro(uri or$ #edica#ente or etc"$ conduc$ de ase#enea$ a o scadere a acuitatii senzoria e" f. Startle afective, Tndeose%i ce e cu un anu#it (rad de intensitate$ au o inf u. enta in3i%itoare asupra procesu ui percepti&$ deter#inand a terarea sau dezor(anizarea acestuia$ situatie Tnta nita destu de frec&ent a persoane e care asista a fapte cu un caracter socant 'accidente (ra&e$ scanda uri$ o#oruri s"a") si #ai a es atunci cand$ in sa&ars*rea fapte or respecti&e$ sunt antrenate rude$ prieteni sau cunostinte apropiate" (" #tentia se nu#ara printre factorii de care depind direct ca itatea si rea is#u perceptiei" Ca itati e atentiei sunt sta%i itatea si #o%i itatea acesteia$ (radu de concentrare -i distri%utia ei" Daca de acesti factori depinde direct corectitudinea perceptiei$ tre%uie sa #ai a&e# in &edere si faptu ca receptia senzoria a #ai poate fi in functie si de tipu percepti& caruia ii apartine persoana &ata#ata" Astfe $ persoana &ata#ata cu recep.tie de tip ana itic are capacitatea de a retine #ai #u te a#anunte$ deta ii$ spre deose%ire de tipu sintetic$ care retine Intre(u $ caracteristici e (enera CAPITOLUL @I TACTICA ASCULTARII IN@INUITULUI SAU A INCULPATULUI . Particularitati ale psi,ologiei invinuitului sau inculpatului 7.6. 'onsideratii generate. In&inuitu este persoana sta%i ita deseori dintr.un cere de suspecti, fata de care se efectueaza ur#arirea pena a$ cat ti#p nu a fost pusa in #iscare actiunea pena a i#potri&a sa 'art"22H Cpr"pen")" O data pusa in #iscare actiunea pena a$ in&inuitu capata ca itatea de incu pat$ fiind o persoana care a sa&arsit o fapta incri#inata de e(e$ in e(atura cu care or(ane e de ur#arire pena a sau instanta de *udecata au o% i(atia sa sta%i easca i#pre*urari e co#iterii infractiunii$ (radu de &ino&atie a faptuitoru ui si pedeapsa care i se cu&ine" Ur#arirea pena a presupune un contact direct$ ne#i* ocit$ intre doua parti$ deter#inat de aparitia unui raport $uridic procesual penal, specific$ ca ur#are a sa&arsirii unei infractiuni" Principa ii su%iecti ai acestui raport *uridic procesua pena sunt statu $ reprezentat de or(ane e co#petente sa so utioneze cauza pena a$ si infractoru $ care &a fi tras a raspundere pena a pentru fapte e sa&arsite" Fata de o%iectu sau$ stabilirea existentei sau inexistentei raportului $uridic penal substantial, raportu *uridic procesua pena conduce a o confruntare intre autoritatea e(a a c3e#ata sa sta%i easca ade&aru si persoana ce ui care a inca cat e(ea$ persoana ce incearca$ pe di&erse cai$ sa se apere sau sa e&ite tra(erea a raspundere pena a" Confruntarea$ in cazu de fata 'inc usi& confruntarea ca procedeu pro%ator)$ se desfasoara pe teren psi!ologic. Cu toate ca ne af a# in fata unui raport *uridic$ prin e+ce enta de putere$ in care su%iectu do#inant . anc3etatoru sau #a(istratu .define o pozitie net a&anta*oasa fata de pozifia inferioara a in&inuitu ui$ procuroru sau *udecatoru are de inta#pinat nu#eroase dificu tati$ are de c arificat #u te i#pre*urari$ o %una parte din e e pe ca ea unei upte$ a unui duel psi!ologic. A casti(a acest due in fa&oarea ade&aru ui$ insea#na stapanirea de catre #a(istrat a unor cunostinte de psi3o o(ie *udiciara$ af ate a %aza ap icarii re(u i or tactice cri#ina istice$ specifice ascu tarii in&inuiti or sau incu pati or" Este de neconceput sa se rea izeze scopu procesu ui pena fara o cunoastere e+acta a o#u ui$ in ca itatea sa de autor a unei fapte pena e$ a #ecanis#e or

psi3ice pe care se %azeaza for#area dec arafiei si$ in (enera $ a pozitiei in&inuitu ui sau incu patu ui in fata or(anu ui de ur#arire pena a sau a instante or de *udecata$ e e#ent ne ipsit de i#portanta pentru conturarea aturii su%iecti&e a infractiunii" 7.7. Particularitatile psi,ologice ale procesului formarii si redarii declaratiilor invinuitului sau inculpatului. Co#p e+itatea #ecanis#e or psi3o o(ice a e in&inuitu ui sau incu patu ui rezu ta din specificitatea etape or infractiona e pe care acesta e tra&er.seaza$ #ai #u t sau #ai putin constient" In inii #ari$ se apreciaza ca #ecanis#e e psi3o o(ice a e faptuitoru ui tre%uie raportate a trei etape/ a" In pri#a etapa se contureaza atura su%iecti&a a infractiunii$ prin #ecanis#e psi3o o(ice specifice conceperii activitatii infractionale 'reprezentarea actu ui si tendinta de sa&arsire ori de nesa&arsire a faptei) si rezolutiei infractionale1. Preci. za# ca aceasta fapta este proprie infractiuni or savarsite cu intentie. %" In etapa a doua$ are oc des$cisurarea activitatii infractionale, de re(u a in trei faze succesi&e/ faza acte orpregatitoare, faza acte or de executare si faza urmarilor. In aceasta etapa$ au oc procese psi3ice puternice care dezor(anizeaza forta in3i%i.toare a scoartei cere%ra e si$ deci$ receptia senzoria a" Dezor(anizarea perceptiei inter&ine si din cauza unui pute#ic factor de %ruia*/ concentrarea aten*iei$ aproape in e+c usi&itate$ asupra o%iectu ui infractiunii$ desi infractoru ar &rea sa nu.i scape ni#ic din ceea ce se inta#p a in *uru sau" Preciza# ca aici inter&in si cei aiti factori de dezor(anizare$ precu# si e+perienta infractiona a a indi&idu ui" c" In etapa a treia$postinfractionala, Tsi fac aparitia procese psi3ice$ deter#inate de tea#a$ de upta dusa de faptuitor pentru e&itarea raspunderii pena e$ specifice Incercari or de si#u are$ de disi#u are si$ Tn (enera $ minciunii. In pri#e e doua etape$ caracteristice apro+i#ati& #a*oritatii acte or infractiona e$ cu preponderenta ce or sa&arsite cu intentie$ inta ni# o succesiune de stadii$ de momente intrapsi!ice( reprezentarea si tendinta de co#itere a ac u ui$ de i%erarea si ezitarea$ conturarea intentiei$ a e(erea #i* oace or si a &icti#ei$ sesizarea #o#entu ui sa&arsirii si e+ecutarea1" In #o#entu intero(atoriu ui$ este deose%it de i#portant sa se cunoasca #eca.nis#e e procese or psi3ice tipice ce ei de.a treia etape" Aceasta nu Insea#na$ desi(ur$ ca procese e psi3ice caracteristice pri#e or doua etape tre%uie sa.i fie indiferente or(anu ui *udiciar" E e au o se#nificatie #a+i#a$ ee putin in conturarea lalnrii subiecti4e a infractiunii. Pentru a a*un(e$ Tnsa$ a acest #o#ent$ este necesara$ pe an(a a te acti&itati procedura e$ si audierea in&inuitu ui sau incu .patu ui$ efectuata potri&it unor re(u i tactice cri#ina istice$ Tn functie de procese e psi3ice tra&ersate de acesta Tn #o#entu anc3etei" 7.8. Psi,ologia invinuitului sau inculpatului din perioada postinfractionala. Dupa sa&arsirea unui act i icit$ se poate insta a$ a #a*oritatea infractori or$ o stare de tensiune psi!ica, a ta decat cea de tensiune preinfractiona a$ #ai #u t sau #ai putin e&identa$ deter#inate de tea#a de a nu fi descoperiti$ si care #oti&eaza dominanta depresiva a indi&idu ui" Procese e psi3ice caracteristice acestui #o#ent (enereaza ne iniste$ nesi(uranta si un co#porta#ent nefiresc!" Asa se e+p ica o serie de actiuni Tntreprinse de faptuitori$ dupa sa&arsirea infractiunii$ cu# ar fi$ de e+e#p u/ . p ecarea precipitata de a ocu faptei8 . distru(erea sau ascunderea unor #i* oace #ateria e de pro%a8 . disparitia de a do#ici iu8 . Tncercarea de creare a unor alibiuri prin dep asarea i#ediata Tntr.un a t Ioc$ Tn care Tncearca sa se faca !re#arcati! etc" . Tncercarea de ascundere a faptei prin simularea altor infractiuni.

De e+e#p u$ Tn cazu o#oru ui$ se Tnsceneaza o sinucidere sau un accident" A ti infractori$ dupa ce constats ca fapta a fost descoperita$ Tncearca sa o%tina date despre e&o utia cercetari or$ re&enind a fata ocu ui sau cautand sa intre Tn contact cu persoane e ascu tate" Aceste actiuni$ efectuate su% o e&identa stare de tensiune psi3ica$ conduc a erori$ a (rese i$ a scapari dintre ce e #ai di&erse" Astfe Tsi &or face aparitia si contradictii e u terioare din dec aratii$ ne(area unor fapte sta%i ite cu certitudine$ dorinta de re&enire asupra unor dec aratii" Pot fi Tnta nite si situatii$ #ai frec&ent a infractorii ocaziona i$ In care dec ara% e sunt contradictorii$ &a(i$ desi . teoretic . de a aceasta cate(orie de faptuitori se asteapta ce e #ai c are si precise re atari referitoare a fapta pe care au co#is.o" In astfe de T#pre*u.rari$ or(anu *udiciar nu tre%uie sa uite ca aceiasi factori obiectivi si subiectivi care influenteaza percept ia unui #artor$ pot inf uenta si procesu de perceptie a in&inuitu ui sau a incu patu ui/ conditii e de &izi%i itate nefa&ora%i e$ ti#pu scurt Tn care s.a sa&arsit fapta$ starCa de tensiune psi3ica care dezor(anizeaza procesu percepti&$ i#perfectiunea or(ane or $de si#t" De ase#enea$ nu pot fi o#ise nici conditiile de memorare fi de redare, diferite de a indi&id a indi&id$ #ai a es Tn #o#ente de anc3eta pena a" 7.9. Psi,ologia invinuitului sau inculpatului m momentul interogatoriului. Mecanis#e e psi3o o(ice a e ce ui anc3etat prezinta cate&a caracteristici care tre%uie cunoscute$ #ai a es pentru contracararea Incercari or de inducere Tn eroare a or(anu ui *udiciar prin simulare, disimulare, minc!ma, sau prin fo osirea a tor #i* oace prin care acesta considers ca poate e&ita tra(erea a raspundere pena a" Acestor Tncercari e corespund anu#ite #anifestari deter#inate de #ecanis#e psi3o o(ice$ pe care or(anu de ur#arire pena a sau #a(istratu tre%uie sa e sesizeze si sa e interpreteze Tntr.un #od critic" 7.9.6. $epistarea prezentei starii de emotie care poate dez&a ui dezacordu dintre ce e afir#ate si ce e petrecute Tn rea itate$ dintre ade&ar si #inciuna$ repre.zinta o pro% e#a #a*ora a tacticii de anc3eta1" Este firesc ca #a*oritatea persoane or in&itate Tn fata or(ane or *udiciare sa prezinte o anu#ita stare de e#otie$ #ai #u t sau #ai putin intensa$ potri&it struc.turii or psi3ice si Tndeose%i posturii procesua e In care se af a/ Tn&inuit$ incu pat$ #artor$ parte responsa%i a ci&i #ente$ parte &ata#ata etc" Tensiunea psi3ica a In&inuitu ui sau a incu patu ui este$ de re(u a$ #u t #ai #are decat a ce or a te persoane" Din practica$ se stie Tnsa ca un anu#it (en de infractori$ de tipu recidi&isti or sau a profesionistilor, cu a te cu&inte cei !fa#i ia.rizati! cu anc3eta$ prezinta o stare e#otiona a aparent #ai redusa$ pentru #a(istratii nea&izati sau fara e+perienta aceasta fiind (reu de depistat" Din pricina cauze or di&erse care fac #ai difici de sesizat e#otia$ tipica de.zacordu ui dintre afir#atii e sincere si nesincere$ specia istii considera ca !prezenta e#otii or poate fi sta%i ita$ dar niciodata Tn c3ip tota !2" Este i#portant de stiut ca stari or e#otiona e$ de tensiune psi3ica$ e sunt specifice o serie de manifestari viscerate si somatice, ce e #ai i#portante fiind9/ a" #ccelerarea si dereglarea ritmului respiratiei, para e cu dereglarea emisiei vocale 'ra(usire)$ scaderea salivatiei 'senzatie de uscare a %uze or si a (urii)" %" Cresterea pres!mii sanguine si accelerarea batailor inimii, insotite de feno#ene &asodi atatorii 'con(estionare) sau &asoconstrictorii 'pa oare)" c" Contractarea musc!ilor sc!eletici, #anifestata prin crispare sau prin % ocarea functii or #otorii 'aspectu de !In e#nit de frica!)" d" Sc!imbarea mimicii si pantomimicii, pe un fond de a(itafie$ transpusa frec&ent Tn #iscari si (esturi$ Intr.o conduita care nu #ai corespunde co#porta#entu ui nor#a a indi&idu ui" Orice feno#en suf etesc Tsi are corespondent Tntr.o anu#ita #iscare$ particu aritati e (esturi or$ conduita$ in (enera $ ref ectand un anu#it re(irn interior$ o anu#ita stare psi3ica "

e" )odificarea timpu!ii de reactie sail de latenta, caracterizat prin inlarzierea raspun-siilui a intre%ari care contin cuvinte entice 'afecto(ene)$ intarzieri care pot a*un(e a circa : secunde$ fata de ti#pu in care se raspunde a intre%ari e necritice2" Ti#pu de reacfie se apreciaza din #o#entu ap icarii sti#u u ui 'intre%area) si pana in ee a dec ansarii raspunsu ui" In esenta$ pe un fond (enera de tensiune psi3ica$ specifics anc3etei$ isi fac aparitia a ee ascu tat #anifested a&and un (rad ina t de intensitate$ ceea ce reprezinta un indiciu de si#u are$ disi#u are sau #inciuna 'for#a de si#u are sau disi#u are a ade&aru ui atunci cand este co#unicata prin i#%a*)" Toate aceste #odificari pot fi sta%i ite cu o anu#ita apro+i#afie de catre or(anu *udiciar care efectueaza ascu tarea" Un #a(istrat cu o %o(ata e+perienta practica$ %un cunoscator a psi3o o(iei in&inuitu ui sau incu patu ui$ poate sesiza cu destu a e+actitate #o#ente e de dificu tate$ de crestere a tensiunii psi3ice a persoane e nesincere" 2":"2" Incercari e de si#u are sau disi#u are contureaza a doua (rupa i#portanta de pro% e#e psi3o o(ice$ a aturi de e#otii$ tipice #o#entu ui intero(atoriu ui" Pe an(a o%ser&area directa a acestor incercari$ detectarea co#porta#entu ui si#u at este posi%i a prin fo osirea unor te3nici specia e de tipu po i(rafu ui" Dintre #oduri e de simulare 'contrafacere) ori disimulare 'ascundere) transpuse si su% for#a &er%a a$ respecti& de minciuna, in&inuitii sau incu patii ape eaza #ai frec&ent a ur#atoare e/ S Refuzu de a &or%i sau de a recunoaste fapte e care i se i#puta" Q In&ocarea i#posi%i itatii de a.si aduce a#inte" S Prezentarea de a i%iuri$ fie create pre#editat$ fie !in&entate! in #o#entu ascu tarii" S Recunoasterea unor fapte #inore$ in scopu disi#u arii ce or i#portante8 a Moti&area faptu ui ca sa&arsirea infractiunii este consecinta pro&ocarii sau a unui !#o#ent de ratacire!" a Si#u area ne%uniei sau a tu %urarii functii or unor or(ane de si#t 'sur. zenie$ #utenie$ or%ire)" S Incercari de sinucidere sau de auto#uti are" Deseori$ in fata or(ane or de ur#arire pena a$ dar #ai a es a instante or$ incu patii isi retrag declarable facute anterior, #oti&and ca au fost o%finute prin presiuni$ prin inti#idare" Moduri e de #anifestare #entionate pot fi uneori realmente sincere si intru totu $ustificate. Din aceasta cauza$ dec ara% e in&inuitu ui sau incu patu ui tre%uie sa fie %ine &erificate$ e e ur#and sa ser&easca a af area ade&aru ui nu#ai in #asura in care sunt coro%orate cu date e desprinse din ansa#% u pro%e or e+istente in cauza" -9" *Consideratii asupra trasaturi or de persona itate a #a(istratu ui sau a ce ui care efectueaza anc3eta pena a In ascu tarea in&inuitu ui sau incu patu ui ca$ de a tfe $ in intrea(a acti&itate de rea izare a actu ui de *ustitie$ un ro de oc de ne( i*at . despre care se &or%este insa destu de putin . i are personalitatea magistratului, a ce or a ti *uristi sau or(ane de cercetare$ c3e#ati sa af e ade&aru $ sa pronunte o so utie te#einica si e(a a intr.o anuMiita cauza pena a" Referindu.ne a persona itatea #a(istratu ui$ in acceptiunea sa psi3o o(ica$ poate nu este ipsit de interes sa a#inti# opinia unor reputati *uristi sau specia ist in psi3o o(ie$ potri&it carora/ Un bun magistrat ar trebui sa alba intelepciunea lui Solomon, logica lui #ristotel, rabdarea lui 5ristos, rigurozitatea stiintifica a lui Pasteur si inventivitatea lui +dison1. Fireste ca o ase#enea afir#atie$ aparent retorica si e+a(erata$ contine si #u t ade&ar in e(atura cu aptitudini e pe care tre%uie sa e ai%a s u*itoru *ustitiei"

A%ordand pro% e#a persona itatii in conte+tu tacticii intero(atoriu ui$ dori# sa preci.za# ca a&e# in &edere nu nu#ai ca itati e ca atare a e #a(istratu ui$ ci$ #ai a es$ i#portant procesului de autoe..astere si de adaptare a trasaturilor de personalitate a co#porta#entu ui procuroru ui sau *udecatoru ui a fiecare situatie concreta" Pe tot parcursu in&esti(arii unei fapte pena e$ anc3etatoru este o% i(at a da do&ada de corectitudine$ ra%dare$ de#nitate$ inte e(ere" E tre%uie sa ai%a puterea sa reciinoasca si sa.si controleze anumite trasaturi ale personalitatii de natura sa se repercuteze negativ asupra cercetdrilor, cu# ar fi$ de e+e#p u$ ner&ozitatea$ superficia itatea$ duritatea$ supraaprecierea proprii or ca itati$ tendinta de e+a(e.rare$ de suspectare a oricarei persoane audiate$ indiferent de ca itatea acesteia" Inc usi& in cazu intero(atoriu ui$ din felul in care tratam oamenii putem avea un raspuns pe masura. Un co#porta#ent ne(ati& conduce a rezu tate deseori ne(ati&e" Psi3o o(ii afir#a ca si in cazu in&esti(atii or pena e$ succesu poate depinde de efectu !Ga atea! sau efectu !PG(#a ion!!" a" +fectul '"alatea' este consecinta increderii in sine$ a or(anizarii$ a depasirii proprii or i#ite$ prin cunoasterea or$ pentru a o%tine o producti&itate #ai #are in profesie" %" +fectul 'P4gmalion' este si e consecinta ec3i i%ru ui intre pretentii e 'asteptari e) pe care e a&e# de a a tii si pe care a tii e au de a noi" Intrea(a noastra atitudine '&er%a a sau co#porta#enta a)$ #ai #u t sau #ai putin constienta$ interactioneaza cu astep tari e" Un astfe de ec3i i%ru i face pe inter ocutor #ai cooperant$ #ai desc3is" Dintre #u tip e e ca itati care se cer persoanei c3e#ate sa participe a infap.tuirea *ustitiei$ o se#nificatie aparte au/ a Creativitatea in gandire, in sensu e&itarii sc3e#e or fi+e$ a sa% oane or$ nici o fapta$ i#pre*urare sau persoana nefiind ase#anatoare cu a ta" a Capacitatea de prelucrare cu obiectivitate si si#t critic a tuturor date or$ infor#atii or o%tinute in ti#pu ur#aririi pena e" a Capacitatea de stabilire a contactului psi!ologic cu persoana ascu tata$ ceea ce presupune stapanirea e(i orpermisivitatii. S +vitarea exagerarilor in interpretarea declaratiilor sau a pozitiei adoptate de persoana ascu tata Pn ca itate de Tn&inuit" S Controlarea sentimentelor de simpatie sau antipatie fata de ee ascu tat Tn ca itate de Tn&inuit sau de incu pat" Referitor a aceste cerinte$ se i#pun cate&a scurte precizari" Astfe / a" Este i#portanta capacitatea de evitare a deformarii profesionale - Tntr.o anu#ita #asura e+p ica%i a din punct de &edere psi3o o(ic . care poate conduce a e+a(erari in interpretarea dec aratii or si a atitudinii unor persoane de %una.credinta care se #anifests Pntr.un #od aparent suspect$ din cauza tensiunii psi3ice '%a %aia a$ nec aritate in e+punere$ a te #anifestari so#ato.&iscera e)" %" Controlarea sentimentelor de simpatie sau antipatie fata de Tn&inuit sau incu pat" E+ista$ astfe $ infractori !si#patici! de tipu escroci or$ dar si persoane ursuze$ cu aparenta de !infractor Tnrait!$ care trezesc senti#ente de #i a si$ respec. ti&$ de repu sie$ cu incidenta e&identa asupra su%iecti&itatii Tn care se efectueaza ascu tarea si$ Tn (enera $ Tntrea(a cercetare a cazu ui" c" #pelarea la elementele de permisivitate - prin care se Tnte e(e acceptarea 'constienta sau inconstienta) a unui indi&id de a fi studiat psi3o o(ic de catre inter ocutoru sau" Or(anu *udiciar poate inf uenta per#isi&itatea Tn&inuitu ui$ !transparenta! sa$ nu atat din cauza pri#ei i#presii pe care o produce$ ci prin #odu Tn care a%ordeaza Tntre(u cazK"

Nu tre%uie uitat ca si eel interogat il studiazdpe anc!etator cu o #oti&are poate #ai puternica decat aceea cu care este studiat Tn&inuitu de catre anc3etator" De e+e#p u$ anc3etatoru co#petent$ perse&erent$ fer#$ cu e+perienta$ face parte din cate(oria ce or socotiti !pericu osi! de catre infractorii fa#i iarizati cu anc3eta" Ce care conduce ascu tarea tre%uie sa se ase cat #ai putin studiat de Tn&inuit$ acesta$ de re(u a$ fiind atent a reactii e anc3etatoru ui$ ur#arind sa &ada ce i#pre.sie fac dec arati&e$ sau sa deduca ce infor#atii define or(anu *udiciar Tn e(atura cu o%iectu ascu tarii" Pentru ducerea a %un sfarsit a acti&itatii de so utionare a cauze or pena e$ este a%so ut necesara$ pe an(a o serioasa pre(atire *uridica$ constiinciozitate si perse&erenta$ abilitate Tn a%ordarea tuturor aspecte or care concura a af area ade&aru ui" Acesti factori de ca itate$ care sustin afinnatia potri&it careia investigatia criminalislica este o s6iintd, dar si o arta, reprezinta pre#isa esentia a in af area ade&aru ui$ Tn so utionarea e(a a a unei cauze$ printr.o acti&itate definita de o%iecti&itate si desfasurata Tn i#ite e e(ii$ fara #anie -i partinire$ deci S-0+ -,# +7S7U*-2. Sectiunea a II.a ,eguli 8iprocedee tactice aplicate in ascultarea invinuitului sau a inculpatului 56. Pregatirca ascultarii Pentru ca intero(area in&inuitu ui sau a incu patu ui sa.si atin(a scopu propus$ se i#pune$ Tn pri#u rand$ o or(anizare ri(uroasa a acestei acti&itati care$ Tn inii #ari$ se apropie de pre(atirea ascu tarii #artoru uiK" Astfe / 6.6. Studierea materialelor sau datelor existente in cauza. Pe p an tactic cri#ina istic$ studierea #ateria e or cauzei presupune cunoasterea date or referitoare a #odu si i#pre*urari e Tn care s.a sa&arsit fapta$ a pro%e e e+istente Tn ace #o#ent a dosar$ a participant0$ a persoana &ata#ata$ a #artori s"a"$ date care ur#eaza sa fie co#p etate$ confinnate sau &erificate -i prin dec aratii e Tn&inuitu ui sau a e incu patu ui" De e+e#p u$ Tn functie de #odu de sesizare a or(anu ui *udiciar$ &a fi studiata p an(erea$ denuntu sau procesu .&er%a de constatare a efectuarii unor acte pre#er.(atoare$ cand or(anu de ur#arire pena a s.a sesizat din oficiu" @or fi studiate cu atentie procesu .&er%a de cercetare a fata ocu ui$ ur#e e sau #i* oace e #ateria e de pro%a descoperite si ridicate cu acest pri e*$ dec aratii e e&entua e or &icti#e$ a e #artori or ocu ari" In ur#a acestui studiu$ &or fi e+trase pro% e#e e pe care tre%uie sa e ai%a Tn &edere or(anu *udiciar Tn #o#entu ascu tarii" Studierea #ateria u ui cauzei$ ca$ de a tfe $ Tntrea(a pre(atire a ascu tarii$ se efectueaza cu #a+i#a urgenta si operativitate, re(u a tactica do#inanta Tn Tncer.carea de so utionare a cauze or pena e" 6.7 'unoasterea personalitatii Tnvinuitului sau a inculpatului. Aceasta cerinta tactica are o incidenta directa$ i#ediata asupra sta%i irii tacticii de ascu tare$ ser&ind a conturarea u terioara a aturii su%*ecti&e a infractiunii" Dintre princi.pa e e e e#ente de natura sa conduca a definirea persona itatii unui indi&id$ inentiona#/ 6.7.6. Trasaturile psi,ice ale personalitatii/ . Caracterul, trasatura psi3ica ce defineste #anifestari e de conduita cu se#ni.ficatie #ora a pozitiva 'sinceritate$ corectitudine$ constiinciozitate$ de#nitate$ socia%i itate etc") sau negativd 'nesinceritate$ e(ois#$ suscepti%i itate$ Tn(a#fare$ cruzi#eetc)8 . 7emperamentul, trasatura ce deter#ina diferentierea psi3ica a indi&izi or Tn functie de

capacitatea ener(etica si dina#ica a co#porta#entu ui$ ca de pi da$ tipu coleric 'pu ernic$ neec3i i%rat si e+cita%i ) tipu sanguinic 'puternic$ ec3i i%rat$ #o%i )$ tipul 9legmatic 'puternic$ ec3i i%rat$ inert) si tipu melancolic 's a%)8 . #ptitudinile, une e a&and un sens (enera 'inte i(enta$ precizia #e#oriei$ spiritu de o%ser&atie$ i#a(inatia s"a)$ iar a te e un sens specia $ a*un(and pana a ta ent 'pentru #uzica$ poezie$ sport etc")1" 6.7.7. Factorii care au influentat sau conditionat e&o utia so#ato.psi3ica '&or%ire$ #ers) si socia a a In&inuitu ui sau incu patu ui$ cu# ar fi/ . )edial familial sau social in care a evoluat si s-a format, sco i e urinate$ ocu Tn care si.a satisfacut ser&iciu #i itar" . Cercul de prieteni, in (enera siste#u si natura re afii or socia e in care a fost sau se af a antrenat$ deci a mediului ales. . 0ivelul de inteligenta, s a%iciuni e$ pasiuni e sau &icii e$ stari e psi3ofizice$ (radu de pre(atire inte ectua a$ co#porta#entu in fa#i ie si Tn societate$ acti&itati desfa-urate" . +ventuale antecedente penale, raporturi e cu a ti participant a sa&arsirea infractiunii sau cu &icti#a" Toate aceste date pot fi o%tinute din studierea #ateria u ui cauzei$ din infor#atii e cu ese de a ocu de #unca$ de a do#ici iu$ din dec aratii e #artori or$ din studierea cazieru ui$ precu# si din discufii e pre i#inare purtate cu Tn&inuitu sau incu patu " 6.8. -rganizarea modului de desfasurare a ascultarii. Modu de intero(are se circu#scrie p anu ui (enera de ur#arire pena a e a%orat intr.o anu#ita cauza pena a si care contine &ersiuni e$ pro% e#e e de c arificat$ #etode e tactice fo osite$ ordinea de efectuare a di&erse or acti&itati procedura e$ dupa cu# s.a precizat #ai sus" Tactic$ or(anizarea ascu tarii presupune/ a" Stabilirea cu precizie a problemelor, care ur#eaza a fi c arificate cu ocazia ascu tarii$ precu# si a date or ce tre%uie &erificate cu acest pri e*" %" Pregatirea materialuluiprobator ce ur#eaza sa fie fo osit Tn ti#pu ascu tarii '#i* oace #ateria e de pro%a$ foto(rafii$ di&erse Inre(istrari)2" c" *eterminarea ordinii in care se vaface ascultarea. Daca Tn cauza e+ista #ai #u ti Tn&inuiti sau incu pati$ a Tnceput &or fi ascu tati cei care detin #ai #u te date$ sau cei care fac dee aratii sincere si co#p ete" Pentru o%tinerea cat #ai #u tor date$ deseori se i#pune ascu tarea #ai Tntai a #artori or$ prioritate a&and #artorii ocu ari" Date #ai pot fi o%tinute din infor#atii e+traprocesua e$ efectuarea de e+pertize *udiciare" d" Stabilirea modalitatii de citare, a datei$ orei si ocu ui in care acestia ur#eaza sa fie prezend Tn &ederea ascu tarii" Ordinea si #oda itatea de citare tre%uie astfe concepute$ Incat sa se e&ite$ ee putin Tn faza pri#e or aseu tari$ contactui Tntre di&erse e persoane interesate Tn cauza$ Tndeose%i In ipoteza e+istentei #ai #u tor Tn&inuiti sau incu pati$ #artori$ persoane &ata#ate$ parti ci&i e etc" In ase#enea T#pre*urari$ daca ascu tarea se face a inter&a e de ti#p care per#it contactui Intre cei ascu tati si cei care ur#eaza sa fie audiati$ pri#ii pot dez&a ui pro% e#e e asupra carora a insistat or(anu *udiciar$ ce au dec arat In e(atura cu e e si care ar putea fi date e definute de anc3etator" Uncori$ acest aspect poate fi dedus din conte+tu Intre%ari or$ din #ateria e e prezentatc Tn ti#pu ascu tarii$ din per#isi&itatea sau reactii e necenzurate a e #a(istratu ui" Mai a es Tn&inuitii sunt interesati sa co#unice Tntre ei si sa se puna de acord asupra confinutu ui dec aratii or sau sa insiste pe an(a #artori cu ru(a#inti$ inti#idari$ di&erse pro#isiuni$ pentru ca acestia sa nu faca dee aratii$ sa nu re ateze tot ce cunosc$ sau sa.si retra(a dec aratia$ Tn specia Tn faza de *udecata"

Perico u Tn(reunarii anc3etei$ prin contactui Tntre Tn&inuiti sau Intre acestia si #artori$ este cu atat #ai #are Tn cazu Tn care ei se af a In stare de i%ertate" De aceea$ este indicat$ #ai a es In cazuri e co#p e+e$ difici e$ In care sunt cercetate fapte cu un perico socia #are$ sa se procedeze a citarea In&inuitu ui sau a incu patu ui 'daca acesta nu este retinut)$ In di#ineata zi ei In care &a a&ea oc ascu tarea$ a ore re ati& apropiate -i$ daca este posi%i $ In Incaperi diferite a e sediu ui or(anu ui de ur#arire pena a" In anu#ite T#pre*urari$ nu tre%uie e+c usa posi%i itatea dep asarii anc3etatoru ui a ocu Tn care se af a Tn&inuitu sau incu patu ' oc de #unca$ do#ici iu$ spita $ arest)" Su% raport psi3o o(ic$ eficienta pri#ei aseu tari poate fi foarte #are In cazu in care aceasta se face a ocu co#iterii infracfiunii$ Tndeose%i Tn situatia ce or sa&arsite cu &io enta 'o#or$ &io $ ta 3arie)" 6.9. Planificarea ascultarii. Fina izarea pre(atirii ascu tarii In&inuitu ui sau incu patu ui se &a #ateria iza Tntr.un plan de ascultare, Tntoc#it pentru fiecare In&inuit sau incu pat Tn parte" Acesta &a contine pro% e#e e de c arificat si succesi.unea de a%ordare a or$ Tntre%ari e de fond sau de a#anunt$ a care &a tre%ui sa raspunda ee audiat$ #ateria e e care Ti &or fi prezentate s"a" Pentru e a%orarea p anu ui se &a tine sea#a de orice situatie care se poate i&i Tn ti#pu ascu tarii$ c3iar nepre&azuta$ astfe Incat or(anu *udiciar sa nu fie uat prin surprindere sau derutat de atitudini$ de reactii neasteptate" De aici rezu ta si nece.sitatea ca p anu sa ai%a un caracter f e+i%i " Aceasta &a conduce si a posi%i itatea adaptarii$ #odificarii sau for#u arii de noi Intre%ari referitoare a fapta cercetata si a persoana autoru ui" Daca Intoc#irea unui p an este a%so ut necesara$ In cazuri e difici e$ cu Tn&inuiti sau incu pati care refuza sa recunoasca$ fac dee aratii nesincere$ #incinoase sau se contrazic$ e a%orarea ee putin a unei sc!ite de plan se i#pune si in cazuri e si#p e$ aspect de natura sa ser&easca a ur(entarea so utionarii cauzei" 57. 'adrul tactic al ascultarii propriu-zise a invinuitului sau a inculpatului Ascu tarea In&inuitu ui sau a incu patu ui se desfasoara$ potri&it pre&ederi or art"65.6: C"pr"pen"$ Tn trei etape principa e 'identificarez ascu tare i%era si punerea de Intre%ari)$ urinate de conse#narea dec aratii or" In acest #o#ent$ pre(atit anterior$ se trece a ap icarea directa a re(u i or tactice cri#ina istice de ascu tare$ in functie de particu aritati e fiecarui caz In parte$ de persona itatea ce ui audiat" a" Crearea unei atmosfere favorabile ascu tarii si sta%i irii contactu ui psi3o o(ic cu suspectu $ de&enit In&inuit sau incu pat$ reprezinta o re(u a (enera a ce se cere ap icata Tnca de a %un Tnceput$ de ea depinzand Tn #asura inse#nata rezu tate e o%tinute$ #ai a es daca ne af a# Tn situatia unei pri#e audieri" Ascu tarea tre%uie sa se desfasoare Tn prezenta aparatoru ui$ Intr.un cadru so%ru$ ipsit de e e#ente care pot distra(e atentia sau detennina Tn #od inuti aparitia unui senti#ent de tea#a" %" #doptarea de cdlre magistral saupolitist a unei atitudini demne, Tn raport de autoritatea pe care o reprezinta" Or(anu *udiciar &a i#pune ascu tarii o at#osfera de seriozitate si de ca #$ ipsita de aro(anta$ de duritate$ de e+presii neci&i izate$ tn (enera $ de orice ar putea conduce a insta area tensiunii psi3ice" Nu#ai o ase#enea at#osfera este prie nica o%tinerii de dec aratii sincere si co#p ete" c" Crearea unei atmosfere propice confesiunii, marturisirii din c3iar #o#entu pri. #u ui contact cu ee anc3etat" Tre%uie e&itat un co#porta#ent aro(ant$ ironic$ infatuat$ *i(nitor$ fanfaronard etc"$ Intrea(a atitudine fiind a ni&e u functiei de #a(istrat" Aceasta Tnsea#na ca ee care efectueaza ascu tarea are o atitudine pozitiva, definita prin

congruentd sau Tncredere Tn propria persona itate$ capacitate de identificare cu a ta persoana si respect necondi'ionat fata de fiinta u#ana$ ceea ce$ sa recunoa-te#$ este deseori (reu sa ai%a Tn toate #o#ente e " 7.6. %erificarea identitatii invinuitului sau inculpatului. Potri&it art"65 C"pr"pen"$ identificarea In&inuitu ui consta in Tntre%area acestuia cu pri&ire a nu#e$ prenu#e$ porec a$ data -i ocu na-terii$ nu#e e -i prenu#e e parinti or$ cetatenia$ studii$ situatia #i itara$ oc de #unca$ ocupatia$ adresa$ antecedente pena e -i a te date necesare sta%i irii situatiei sa e persona e" Pentru stabilirea contactului psi!ologic, Tn aceasta pri#a faza$ si pentru cunoa-terea a#anuntita a persona itatii In&inuitu ui sau incu patu ui$ pot fi puse Ii Tntre%ari$ a te e decat ce e care intereseaza fapta$ sau se poate purta o discutie prealabilct. Dupa verificarea identitatii -i introducerea Tn at#osfera$ ce ui ascu tat i se aduce a cuno-tinta fapta care for#eaza o%iectu cauzei -i i se pune In &edere sa dec are tot ce stie cu pri&ire a fapta si a Tn&inuirea ce i se aduce Tn e(atura cu aceasta" Pentru &erificarea identitatii$ a aturi de docu#ente e de identitate$ daca e+ista suspiciuni cu pri&ire a aceasta$ se ape eaza a e&idente e po itiei$ cazieru ui -i a tor cartoteci *udiciare" 7.7.Modalitati tactice de ascultare Tn faza relatarii libere. Dupa ce se aduce a cunostinta o%iectu cauzei si a ascu tarii$ In&inuitu sau incu patu &a fi asat sa faca o re atare i%era$ cerandu.i.se sa dea -i o declarable scrisa personal, cu pri&ire a Tn&inuirea care i se aduce" 7.7.6. Modalitatile de audiere se raporteaza& Tn pri#u rand$ a pre&ederi e art"61 C"pr"pen" Acesta confine pre&ederi cu un pronuntat caracter tactic$ pre&ederi carora i se &or adau(a si a te re(u i tactice" Astfe / a" Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat, fara ca de fata sa fie a ti Tn&inuiti sau incu pati$ In e&entua itatea In care e+ista #ai #u ti8 a aceasta se poate adau(a ca nu este reco#anda%i a nici prezenta a tor persoane$ c3iar straine de cauza$ cu e+ceptia aparatoru ui sau a a tei persoane$ care$ potri&it e(ii$ tre%uie sa fie de fata" %" -nvinuitul sau inculpatul trebuie lasat sa declare liber tot ce stie In cauza" Aceasta Tnsea#na ca el nu vafi intrerupt pana a ter#inarea re atarii$ c3iar daca se constats ca este nesincer" Nu#ai In #asura Tn care se &a a%ate intentionat de a su%iect$ i se &a pune In &edere sa re&ina a fondu pro% e#ei" c" #scultarea nu poate incepe cu citirea sau rea#intirea unor e&entua e dec araDii date anterior" d" -nvinuitul sau inculpatul nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa mai -nainte, dar se poate ser&i de inse#nari asupra unor a#anunte" e" 0u se va admite folosirea de violente, a#enintari sau a te #i* oace de con. stran(ere$ pro%e$ precu# si pro#isiuni sau Tnde#nuri$ in scopu de a o%tine de c aratii 'art"B<"C"pr"pen")" Asadar$ si in cazu ascu tarii In&inuitu ui sau incu patu ui este interzisa obtine-rea cu orice pret a recunoasterii invinuirii, uneori$ ca ur#are a !defor#arii profesiona e! acesteia atri%uindu.i.se o (reutate #ai #are decat cea atri%uita de e(iuitor" 7.7.7. 'onduita organului judiciar& pe ti#pu re atarii i%ere$ are o se#nifica. tie tactica deose%ita" Pentru aceasta/

a" Va fi impusa o atmosfera de calm si rabdare, e&itandu.se Intreruperi e sau inter&entii e inuti e$ c3iar si in situatia nesinceritatii ce ui ascu tat" %" Vafi urmarit cu atentie, Tn per#anenta$ fara ostentatie$ comportamentul ce ui ascu tat$ privirea sa si #odu Tn care ea pendu eaza de a anc3etator in a ta directie" pentru sesizarea stari or de ne ini-te$ de deruta$ a incercari or de disi#u are08 c" Vor fi evitate, pe intreaga durata a ascultarii, e+presii e$ (esturi e de supa. rare$ de ne#u tu#ire sau de ener&are$ intrea(a sa atitudine tre%uind sa se caracteri. zeze prin retinere -i prin i#pasi%i itate$ astfe Tncat nici o reactie sa nu.i tradeze pareri e referitoare a sustineri e persoanei anc3etate2" Atra(e# atentia$ Tnsa$ ca acest co#porta#ent tactic nu tre%uie sa conduca a s a%irea fer#itatii Tn directia deter#inarii ce ui ascu tat sa dec are ade&aru " 7.7.8. #vantajele notabile ale relatarii libere& Tn conditii e #entionate$ fie si Tn ipoteza dec aratii or nesincere sau inco#p ete$ sunt e&idente" E e se #ateria i. zeaza Tn/ S Posi%i itatea cunoasterii sau &erificarii cu e+actitate a #odu ui In care s.a sa&ars"it infractiunea -i a mobilului acesteia, Tndeose%i in ipoteza unor dec aratii sincere s* co#p ete" a O%tinerea de date despre fapte e si i#pre*urari e cauzei$ despre participant0$ date pe care or(anu *udiciar nu e detinea" a Posi%i itatea studierii si cunoasterii In&inuitu ui sau a incu patu ui$ a pozitiei acestuia fata de fapta co#isa$ c3iar in ipoteza unor dec aratii nesincere sau inco#p ete" In e(atura cu re atarea i%era$ #ai preciza# ca specia istii in psi3o o(ia *udici.ara o apreciaza afi mai sincera decat aceea prin intero(atoriu$ care pro&oaca reactii #i+te a e persoanei ascu tate$ deter#inate de reprezentari e si tendintele afect3e e&ocate prin Tntre%are " Este foarte i#portant de stiut ca Tnca din faza re atarii i%ere$ invinuitul poate fi conditional sa facet declaratii sincere. Astfe $ desi or(anu *udiciar &a tre%ui sa.si contro eze cea #ai #ica reacfie care 1.ar putea face per#isi& pentru ee ascu tat$ totusi$ e tre%uie sa sta%i easca un contact uman cu intero(atu $ #arcat psi3ic de starea defrustrare in care se af a$ #ai a es daca este arestat1" Fiind asat sa re ateze i%er$ in&inuitu sau incu patu ne poate trans#ite infor.#afii pe ca e nonverbala, care pot intari sau contrazice afir#afii e &er%a e" A&an.ta*u acestui (en de comunicare extraverbala consta in i#posi%i itatea unui contro constient a reactii or de natura sa trans#its in&o untar infor#adi!O 7.8. Tactica ascultarii in faza adresarii de intrebari. For#u area intre%ari or reprezinta u ti#a etapa acti&a a audierii$ aceasta fund socotita #o#entu ee #ai Tncordat a ascu tarii in&inuitu ui sau incu patu ui" Potri&it pre&ederi or art"62 C"pr"pen"$ dupa ce in&inuitu sau incu patu a facut dec aratia$ i se pot pune intre%ari cu pri&ire a fapta care for#eaza o%iectu cauzei si a in&inuirea ce i se aduce" E este intre%at cu pri&ire a pro%e e pe care infe e(e sa e propuna$ aspect de #a+i#a i#portant pe inia asi(urarii dreptu!ii la apdrare. 7.8.6. Tactica formularii de intrebari este in functie de declarative facute anterior de Tn&inuit sau incu pat$ de caracteru or sincer -i co#p et" In esenta$ pozitia unui in&inuit sau incu pat$ cu pri&ire a in&inuirea adusa$ poate ua ur#a.toare e for#e/ a ,ecunoasterea sincera si completa a fapte or si a in&inuirii aduse" Q ,espingerea invinuirii si pro%area ipsei or de te#einicie" Q *isimularea adevarului prin recunoasterea de fapte$ une e cu caracter pena $ insa #inore$ a&and sau nu e(atura cu cauza cercetata" a ,efund de a face declaratii, respin(erea acestora sau prezentarea de pro%e si a i%iuri fa se9" Ca ur#are$ fata de pozitia adoptata de in&inuit sau de incu pat$ intre%ari e for#u ate de catre or(anu de ur#arire pena a sau de catre instanta de *udecata &or &iza o%iecti&e

specifice " a" -n situatia primelor doua variante #entionate #ai sus$ sunt necesare intre%ari cu caracter de verificare, clarificare si e&entua de completare, ori de precizare. Sunt rare i#pre*urari e in care$ ee puDin in ipoteza pri#e or dec aratii$ sa nu fie necesare intre%ari" %" -n ultimele doua ipoteze, pe an(a intre%ari e de &erificare$ sau de c arificare$ se &a pune accentu pe intre%ari de co#p etare$ de deta iu$ care &or ser&i atat a sta%i irea inte(ra a a ade&aru ui$ cat si a do&edirea dec aratii or #incinoase" Su% inie# ca une e intre%ari pot a&ea drept scop a*utarea in&inuitu ui sa.si rea#inteasca o serie de deta ii se#nificati&e pentru a#urirea dep ina a cauzei" Pentru for#u area intre%ari or &or fi a&ute in &edere atat pro% e#e e a caror rezo &are era pre&azuta in p anu initia de ascu tare$ cat si aspecte e noi$ aparute in ti#pu audierii" 7.8.7. 'lasificarea intrebarilor adresate in&inuitu ui sau incu patu ui$ se poate face dupa #ai #u te criterii$ #ai i#portante fiind scopu ur#arit de or(anu *udi ciar si intinderea pro% e#e or &izate/ a" Un pri# criteriu este definit de caracteru or (enera " De aceea$ ca si in cazu intre%ari or adresate #artori or$ intre%ari e puse in&inuitu ui sau incu patu ui pot fi intrebari de control, de precizare, de completare sau a$utatoare. %" Un a t criteriu de c asificare &izeaza s* specificu pro% e#e or ur#arite prin ascu . tarea in&inuiti or sau incu pati or" Astfe $ intre%ari e pot fi c asificate in/ Q -ntrebari cu caracter general, referitoare a fapte e sau i#pre*urari e cauzei$ pri&ite in tota itatea or" S -ntrebari-problema, care &izeaza aspecte concrete a e cauzei 'Ccu# afi intrat in posesia pisto u uiP!$ !cu# ati i#o%i izat &icti#aP!)" Q -ntrebari de detaliu, a&and un scop ase#anator intre%ari or adresate #artori or 'co#p etare$ precizare$ contro )$ Tnsa o fina itate diferita" De e+e#.p u$ !Unde &.ati inta nit cu ee care &.a dat pisto u P!$ !In ce Tncapere se af a &icti#aP!" Intre%ari e &or fi formulate intr-un mod clar, precis si concis, fo osindu.se o ter#ino o(ie adec&ata persoanei ascu tate" @or fi evitate cu totul intrebarile sugestive, indiferent de natura or$ cu# ar fi$ de e+e#p u$ intre%ari e i#p icati&e sau dis*uncti&e '!&icti#a era in pat sau a #asaP!)$ '!nu.i asa ca &icti#a dor#eaP!)" 7.8.8. Modalitatile tactice de adresare a intrebarilor se raporteaza a pozifia in&inuitu ui sau incu patu ui fata de in&inuirea adusa$ de incercari e de disi#u are a ade&aru ui si$ %ineinte es$ de structura sapsi!ica. a" -n ipoteza recunoasterii, a unor dec aratii sincere si co#p ete$ nu se pun pro. % e#e tactice deose%ite$ intre%ari e &izand nu#ai une e precizari sau co#p etari" %" -n cazul refuzului de a face declaratii, al declarator incomplete sau nesincere, este necesar sa se ape eze a re(u i tactice adec&ate" In aceasta u ti#a a ternati&a$ re(u i e tactice cunosc o anu#e di&ersificare$ cu toate ca nu se poate &or%i de o anu#e re(u a de stricta ap ica%i itate unuia sau a tuia dintre cazuri1" De e+e#p u$ in cazu refuzului de a face declaratii, pe an(a con&in(erea in&inuitu ui sau incu patu ui de a renunta a aceasta pozide$ or(anu *udiciar &a cauta sa af e care este motivul refuzului 'tea#a$ netnerederea in or(anu *udiciar$ acoperirea unor co#p ici s"a")" A aturi de refuzu de a face dec aratii se pot inta ni situatii in care persoana este sincera$ Tnsa are o lacuna de memorie, ori Tntre%area deter#ina o sugestie directa. In aceasta a ternati&a$ tacerea poate fi Tn aturata prin intre%ari de natura sa.i reacti&eze continutu #e#oria $ sau prin intre%ari de contro s* &erificare a e+actitatii

re atarii$ dar care sa nu.1 deruteze pe ee ascu tat" c" -n situatia declaratiilor mincinoase, contradictorii, incomplete, a respingerii invinuirii, ori a persistarii in refuzul de a face declarafii, tactica ascu tarii Tn&inui. tu ui sau incu patu ui are un caracter #u t #ai co#p e+" La ce e de #ai sus$ se #ai adau(a$ re ati& frec&ent$ si revenirea asnpra declaratiilor date anterior" 7.8.9. Procedeele tactice de ascultare a Tn&inuitu ui sau a incu patu ui$ rapor. tate a T#pre*urari e #entionate anterior$ pot fi ur#atoare e/ a" 7actica ascidtarii repetate, uti izata frec&ent in cazu dec aratii or inco#p ete$ contradictorii si #incinoase$ in care Intre%ari e de deta iu au o #are i#portanta" %" 7actica ascultarii incrucisate, a&and drept scop destra#area siste#u ui de aparare a in&inuitu ui sau incu patu ui$ pri&ita Tnsa$ cu anu#ite rezer&e$ deoarece poate a&ea ca efect dezorientarea$ Tncurcarea ce ui ascu tat" Intero(area in&inuitu ui de doua sau #ai #u te persoane$ in ace as* ti#p$ poate deruta$ zapaci$ o persoana sincera$ #ai a es daca are o structure psi3ica #ai s a%a" Un a t nea*uns$ este ace a ca nu toti cei care anc ieteaza au aprofundat date e din dosar si uneori se pot Tncurca reciproc" e" 7actica mtdlnirilor surprizd, fo osita in #o#ente e psi3ice de o anu#ita ten.siune$ create specia pentru o%tinerea unor dec aratii sincere" De e+e#p u$ adresarea Tntre%arii !cine &.a a*utat sa transportati o%iecte e sustraseP!$ dupa ce Tn&inuitu a &azut ca unu dintre co#p ici a fost introdus Tntr.o Tncapere a aturata 'procedeu denu#it si !tactica inta niri or nea-teptate!)" d" 7actica 'complexidui de vinovatie !$ care consta Tn a ternarea unor Tntre%ari neutre cu Tntre%ari ce contin cu&inte !afecto(ene!$ referitoare a fapta$ a rezu tate e ei$ a persoane e i#p icate 'nu#e e &icti#ei$ denu#irea %unuri or furate etc")$ care da rezu tate %une a persoane e #ai sensi%i e" Uti izarea acestor #oda itati de audiere sau de adresare a Tntre%ari or$ reprezentand prin e e inse e procedee distincte$ tre%uie con*u(ate cu ce e a te re(u i tactice ap icate # acti&itiiti e desfasurate in directia o%tinerii de dec aratii sincere si co#p ete " 7.8.:. )n aplicarea acestor procedee tactice& curente$ se recur(e si a con*u(a. rea or cu a te e e#ente tactice constand in/ S Folosirea contradictiilor din proprii e dec aratii" S Prezentarea altor probe sau #i* oace #ateria e de pro%a$ o%tinute Tn ti#.pu cercetari or$ din care rezu ta indu%ita%i te#einicia Tn&inuirii" De pi da$ fo osirea contradictii or poate fi Tnta nita a ascu tarea repetata$ Tncrucisata etc" Din acest punct de &edere$ procedee e tactice se T#part Tn doua #anK cate(orii " a" Procedeul ascultarii progresive, Tn care Tn&inuitu ui sau incu patu ui i se prezinta (radat pro%e e sau date e pri&ind Tn&inuirea ce i se aduce$ Tncepand cu date e despre care -tie ca se af a Tn posesia anc3etatoru ui si ter#inand cu ce e a care nu se astepta sa fie detinute de or(anu *udiciar" Fireste ca pro%e e de a ur#a sunt ce e #ai pute#ice$ Tnsa e e tre%uie sa fie bine verificate. Procedeu #entionat corespunde ace ui deziderat e+pri#at Tn iteratura de specia itat$ potri&it caruia suspectului sau invinuitului nu trebuie sa i se arate in modprematur probele vinovatiei sale, Tntrucat pot e+ista si a te e$ Tnca necunoscute de or(anu de ur#arire pena a s* care ar putea fi o%tinute Tn continuare" %" Procedeul ascultarii front ale, constand Tn prezentarea Tnca din pri#u #o#ent$ pe neasteptate$ a pro%e or ce or #ai i#portante$ din care rezu ta cu c aritate &ino&atia ce ui ascu tat" Prezentarea fronta a a pro%e or nu este reco#anda%i sa se faca Tnainte de re atarea i%era a Tn&inuitu ui sau incu patu ui si fara o prea a%i a &eri icare a e+actitatii tuturor date or care stau a %aza Tn&inuirii"

In a c(erea dintre ce e doua procedee$ ca si a ce or a te #etode tactice de ascu tare$ &or fi a&ute Tn &edere pozitia si persona itatea ce ui ascu tat" Daca Tn cauza cercetata sunt mai midti invinuiti sau inculpati, se &a tine sea#a si de acest aspect$ Tn ipoteza Tn care Tntre acestia e+ista o Tnte e(ere prea a%i a sau se #anifests o anu#ita !so idaritate! in nerecunoasterea fapte or" In aceste T#pre.*urari$ or(anu *udiciar &a cauta &eri(a cea #ai s a%a a siste#u ui de aparare a (rupu ui de in&inuiti" Date e o%tinute Tn ur#a #arturisirii unui Tn&inuit pot fi e+p oatate Tn ascu tarea ce or a ti$ desi(ur fara sa se di&u (e sursa acestora" De ase#enea$ contradictii e din dec aratii nu tre%uie se#na ate i#ediat Tn&inuitu ui si nici puse ca atare Tn discutia ce or a ti" Pot fi Tnta nite -i situatii Tn care unii in&inuiti sa refuze$ su% orice for#a$ sa faca dec aratii$ T#pre*urare care i#pune$ Tn cadru acti&itatii de stran(ere a pro%e or$ si &erificarea #inutioasa 'pe zi e$ ore$ Iocuri) a #odu ui Tn care acesta si.a petrecut ti#pu Tnainte -i dupa sa&arsirea infractiunii " Sectiunea a )ll-a )odalitati te!nico-tactice de depistare a comportamentului simulat 56. )ndicatori psi,ofiziologici ai emotiei 6.6. 'onsideratii introductive. A%ordarea re(u i or tactice de ascu tare a Tn&inuitu ui sau a incu patu ui nu poate fi ipsita de cate&a referiri a une e dintre #etode e te3nico.-tiintifice cu care se Incearca$ in prezent$ sa se sta%i easca since.ritatea sau nesinceritatea unei persoane$ in ca itatea sa de su%iect principa a unui raport *uridic procesua pena " Despre aceste te3nici este necesar sa fie corect infor#ati &iitorii anc3etatori$ #a(istrafi sau aparatori$ c3iar daca uti izarea or in *ustitie$ in ca itate de #i* oace de pro%a$ ra#ane o c3estiune de &iitor$ e e nefiind pre&azute ca atare de e(is atia noastra procesua pena a ca #i* oc de pro%a1" Pro% e#atica te3nicii e+peri#enta e de detectare a co#porta#entu ui si#u at$ a e&entua ei #inciuni$ a fost tratata si in cate&a dintre ucrari e ro#ane*ti de psi3o o(ie$ inc usi& de psi3o o(ie *udiciara$ precu# si In une e de tactica cri#ina istica2" Este necesar sa rea#inti#$ fara a intra In a#anunte de ordin istoric . spatiu -i scopu acestui curs nu ne.ar per#ite . ca$ Inca de a aparitia statu ui -i dreptu ui sc a&a(ist$ cei c3e#ati sa ad#inistreze *ustitia au fost preocupati sa (aseasca ce e #ai eficiente #i* oace de pro%a$ pentru sta%i irea ade&aru ui" Nu sunt nici 955 de ani de cand orda ii e si #ai a es tortura erau printre ce e #ai i#portante #i* oace de o%tinere a pro%e or$ a #arturisirii$ #etode practicate de *usti,ia ec eziastica$ siste#u inc3izitoria ra#anand In istorie pentru cruzi#ea sa fara #ar(ini" Pro(re.se e rea izate de stiinte e e+acte$ Tncepand In seco u >I>$ au inf uentat Tntr.un sens poziti& si siste#u *udiciar$ care a inceput sa se %azeze tot #ai #u t in sta%i irea ade&aru ui pe te3nici si #etode funda#entate stiintific$ un ro deose%it in acest sens a&andu.1 Cri#ina istica" Printre cei care au contri%uit a inifierea unui siste# -tiintific pro%ator in proce.su pena $ s.a af at cunoscutu cri#ino o( Cesare Lombroso, despre care un a t #are *urist ita ian$ +nrico Ferri, a#intea$ in !Socio o(ia cri#ina a!$ ca a reusit sa detecteze stari e e#otiona e pe %aza &ariatii or de puis si de tensiune" Dupa 1H55$ cercetari e intreprinse in directia detectarii simularii, a minciunii, au fost tot #ai nu#eroase$ specia ists p ecand de a faptu ca stari e de tensiune psi3ica$ aparute in #o#ente e de nesinceritate$ cu# sunt si ce e specifice tn&inuitu ui sau incu patu ui care cauta sa ascunda ade&aru $ deter#ina o serie de #odificari fizio o(ice" Une e dintre aceste #odificari 'ra(usea a$ con(estionarea$ crisparea$ scaderea sa i&atiei$ dere( area rit#u ui respiradei si a ce ui cardiac s"a)$

pot fi sesizate direct de catre ee care efectueaza ascu tarea$ daca are cunostinte de psi3o o(ie$ fizio o(ie si %ine#te es spirit de o%ser&atie adec&at profesiunii1" P ecandu.se de a #anifesfari e specifice tensiunii psi3ice$ in iteratura de speci.a itate s.a incercat c3iar sta%i irea unor re(u i dupa care se poate detecta #inciuna$ &ino&atia sau inocenta" Astfe potri&it ui Le C ere2/ a Raspunsu &ino&atu ui este #ai ent si ezitant$ ee a inocentu ui este spon. tan$ deta iat -i deseori indi(nat" a @ino&atu suporta #ai (reu pri&irea$ spre deose%ire de inocent$ care$ insa$ roIeIte #ai u-or" S Inocentu face ape a corectitudinea sa si cauta sa de#onstreze ca nu ar a&ea nici un interes pentru fapte e care i se i#puta" a Inocentu da #ai (reu e+p icatii pri&ind #odu in care si.a petrecut ti#pu $ spre deose%ire de &ino&at care ofera i#ediat un !e+ce ent! a i%i" Q Inocentu este consec&ent Tn dec arati&e pe care e face" Necesitati e practice e&idente au condus a o serie de Incercari de (asire a unor te3nici prin care sa se detecteze cuprecizie si obiectivitate principalele modificari cauzate de tensiunea psi!ica, #odificari care nu pot fi depistate printr.o si#p a o%ser&atie &izua a$ fie c3iar si a unui anc3etator a&izat si cu e+perienta" 6.7. )ndicatori fiziologici de depistare a emotiei. Pri#u aparat specia izat de !detectare a #inciunii! ' ie.detector) a fost rea izat in anu 1H27$ Tn State e Unite$ de Larson$ u terior fund concepute aparate tot #ai perfectionate" Aceste te3nici de in&esti(are care detecteaza e#otia . iar nu cauza acesteia . se %azeaza$ in esenta$ pe ur#atoare e e e#ents/ Q In #o#entu si#u arii$ indi&idu prezinta o serie de #anifestari e#otiona e" Q Persoana ascu tata nu.s* poate contro a in intre(i#e aceste #anifestari e#otiona e" -ndicatorii fiziologici care pot servi la depistarea tensiunii emotionale, fo ositi de actua e e te3nici de detectare a sinceritatii sau nesiiiceritatii$ sunt consecinta unor procese fizio o(ice 'cauzate de tensiunea psi3ica specifica)$ cu# ar fi/ a" )odificarile aclivitatii cardiovasculare, #anifestate Tn rit#u si a#p itudinea pu su ui$ precu# si Tn tensiunea arteria a" %" )odificarea caracteristicilor normale ale respiratiei care$ Tn prezenta e#oti ei$ de&ine nere(u ata si #ai (rea" c" )odificarea rezistentei electrice a pielii, denu#ita reactia e ectroder#ica 'R"E"D")" d" )odificarea caracteristicilor normale ale vocii, functia fonatorie inf uentata de sc3i#%area tre#uru ui fizio o(ie a #u8c3iu ui aparatu ui fonorespirator" c" )odificarea caracteristicilor scrierii, Tndeose%i Tn pri&inta &itezei de e+ecutie -i a presiunii$ care poate create sau se poate reduce" ata nu#ai o parte din #odificari e fizio o(ice produse de tensiunea e#otiona a$ prin inter#ediu siste#u ui ner&os &e(etati&$ or adau(andu. i.se o anu#ita tensi- line musculara 'crisparea)$ fo osita Tn siste#e e de detectie #ai noi$ temperatura corpu!ti ca -i comportamentul ocular. Un a t indicator i#portant a tensiunii psi3ice T reprezinta activitatea electrica a scoartei cerebrale, Tnre(istrata prin inter#ediu e ectroencefa o(rafu ui su% for#a de electroencefalograme 'EEG*!" 6.8. Mijloace te,nice de detectare a tensiunii psi,ice& a simularii. Dintre #i* oace e te3nico. stiintifice de detectare a tensiunii e#otiona e$ fo osite Tn di&erse Dari$ de catre or(ane e de cercetare pena a$ iar Tn une e state occidenta e si de catre institutii particu are$ ce e #ai apreciate ca raspunzand ne&oi or anc3etei sunt considerate ur#atoare e/

6.8.6.Poligraful& cunoscut si su% denu#irea ine+acta de !detector de #in. ciuni!$ este rezu tatu e+peri#ente or efectuate de catre Larson$ care a conceput un detector denu#it !TELLER POLUGRAPJ! -i care a&ea sa fie perfectionat$ dupa a doi ea raz%oi #ondia $ de catre Ao3n Reid si Fred In%au" In prezent$ ei este ap icat frec&ent Tn Franta$ Ger#ania$ Spania$ Po onia$ SUA$ Aaponia$ Israe $ Cereea etc"$ inc usi& Tn scopuri !ci&i e!$ cu# ar fi &erificarea oia itatii functionari or unor #ari nu#e sau de catre ser&icii de infor#atii" Po i(rafu $ folosit inclusiv in tara noastra, este un instru#ent care inre(istreaza su% for#a (rafica trei indicatori de %aza si #odificari e fizio o(ice tipice stari or de stres psi3o o(ie/ S Tensiunea arteria a si pu su " Q Dere( ari e respiratiei 'doua trasee)" a Rezistenta e ectroder#ica 'R"E"D") sau %iocurentii" a Contracture #uscu ara" Inre(istrarea se face pe o %anda de 3artie specia s$ prin inter#ediu unor pir(3ii pre&azute cu penite$ a caror actiune se face e ectronic$ penite care descriu trasee specifice$ din interpretarea carora se pot deduce #o#ente e de tensiune a e persoa.nei ascu tate" La aparate e #ai noi se Tnre(istreaza un a patru ea indicator/ presiunea musculara e+ercitata de #aini e si picioare e ce ui ascu tat$ care se #odifica Tn #o#ente e de stres.tensiune " 6.8.7. $etectorul de stres emotional in voce 'P"S"E")$ cunoscut si su% denu#irea de !DeVtor! 'de aici -i une e confuzii cu !detectoru de #inciuni! de tip po i(raf)$ es/e de data rc ati& #ai recenta$ aparitia ui fiind situata Tn perioada ani or 1H65$ tot Tn SK"ate e Unite" In #od curent$ DeVtor.u se fo oseste T#preuna cu po i(rafu " Dupa cu# arata Pi denu#irea aparatu ui$ indicatoru Fizio o(ie fo osit pentru detectarea tensiunii psi3ice$ T reprezinta #icrotre#uru &ocii$ detenninat de sr ri e neuro&e(etati&e specifice e#otiei " 6.8.8. $etectorul de stres emotional Tn scris este un dispoziti& ane+a a po i(rafu ui$ care Tnre(istreaza tot su% for#a (rafica #odificari e inter&enite in scrisu unei pers.oane af ate Tntr.o stare de tensiune psi3ica" Se inre(istreaza trei caracteristici a e scrierii/ ti#pu de atenta$ durata scrierii raspunsu ui si presiunea scrierii" . Incaperi e in care se face testarea sunt a#ena*ate in #od specia $ cabinetul de detectie tre%uind sa fie izo at fonic$ sa asi(ure confortu necesar acestui (en de e+a#inare$ Tntrucat orice z(o#ot$ orice inter&entie din afara inf uenteaza ne(ati& desfasurarea testarii" Din aceasta cauza$ in ca%inete e de testare nu se insta eaza te efoane$ sonerii$ dispoziti&e de se#na izare u#inoase" Ca%inete e de detectie #ai dispun de posi%i itati de Tnre(istrare fonica si &ideo#a(netica care se efectueaza intr.o ca#era a aturata" La ne&oie$ in ca%inet se poate face si proiectia unor i#a(ini$ reprezentand stimuli vizuali afectogeni, a e unor persoane$ a e consecinte or fapte or infractiona e etc" 57. -rganizarea si desfasurarea testarii la poligraf Intre(u proces de desfasurare a testarii stari or e#otiona e$ se desfasoara in trei etape i#portante$ intrucat&a ase#anatoare ascu tarii in&inuitu ui sau incu patu ui/ pre(atirea$ testarea propriu.zisa si interpretarea rezu tate or1" 2"1" Pregatirea testarii" Aceasta operatie necesita studierea materialului cauzei, inparti e in care i pri&esc pe ee ascu tat si cunoasterea personalita:ii acestuia. In p us$ este a%so ut necesar un examen medical, una dintre cenditii e o% i(atorii de testare fiind inte(ritatea starii psi3ice si fizice"

O a ta cerinDa$ uneori o#isa$ este si aceea ca persoana care ur#eaza sa fie e+a.#inata sa nufifost supiisa anterior unor intero(ari inde un(ate" Preciza#$ de ase#enea$ ca in practica noastra testarea nu se face decat cu consimtamdntul scris a persoanei care &a fi e+a#inata" 7.7.$ialogul pre-test. *ialogul pre-test reprezinta o etapa inter#ediarG$ intre pre(atirea si testarea propriu.zisa" La inceput$ ce ui testat i se dau e+p icatii referi. toare a principii e de functionare a aparaturii$ aKdrepturi e pe care e are in K e(atura cu acest procedeu" Dupa ce se cere consi#ta#antu de testare$ se face un instructa* pri&ind #odu de co#portare pe ti#pu e+a#inarii" Printre a te e$ su%iectu tre%uie sa stea relaxat in scaun$ sa fie atent a intre%ari e adresate si sa raspunda cu !da! sau !nu!" Persoanei testate i se pot da e+p icatii referitoare a raspunsuri e date$ ucru care i se co#unica inainte de testare" In continuare$ su%iectu este insta at a po i(raf$ atasandu.i.se tu%u pneu#o(raf$ #an.sonu de tensiune arteria a si e ectrozii pentru detectarea rezistentei e ectrodenna e 'RED)" Este &erificata functionarea insta a,iei" 7.8.Testarea propriu-zisa. 7estarea propriu-zisa consta in for#u ari de intre %ari scurte$ c are si precise$ a care se raspunde cu !da! si !nu!" Teste e$ de re(u a$ pre(atite anterior$ confin/ . -ntrebari neutre, pentru ini-tea su%iectu ui8 . -ntrebari de control, pentru sta%i irea raspunsuri or afir#ati&e '!da!) si ne(ati&e '!nu!)$ sincere$ necesare co#pararii cu raspunsuri e a intre%ari e critice" . intrebarile cu contimtt afectogen, referitoare direct a fapta$ a i#pre*urari e cauzei cercetate" De re(u a$ c3estionaru confine pana a 15 intre%ari$ a o testare putand fi fo osite #ai #u te %aterii de intre%ari cu o incarcatura e#otiona a crescanda" Preciza# ca intrebarile pot *6 aduse la cunostinfa celui examinat, insa nu in ordinea in care &or fi adresate" In acest fe se creeaza posi%i itatea ca e e sa fie inte ese foarte e+act" Specia istii nu e+c ud posi%i itatea for#u arii intre%ari or c3iar i#preuna cu persoana testata$ iar uneori indicata c3iar ordinea or" 7.9. )nterpretarea diagramei. -nterpretarea rezultatelor testarii se efectueaza pe %aza compararii caracteristicilor de traseu a e raspunsuri or sincere a intre%ari neutre 'fara incarcatura e#oti&a) ca si a raspunsuri e nesincere cu caracter de contro $ cu raspunsuri e nesincere a intre%ari e re e&ante 'cu incarcatura afecto(ena) " Ce care e+a#ineaza tre%uie sa dispuna de modele de raspunsuri sincere si nesincere, u ti#e e fiind o%tinute prin inter#ediu intre%ari or de contro " Aceste #ode e &or ser&i drept co#pararie cu raspunsuri e date a intre%ari e re e&ante" DesfaIurarea detectiei psi3o o(ice in voce sau in sens se face intr.un #od ase#ana.tor$ in #a*oritatea cazuri or rezu tate e ce or trei tipuri de testare fiind interpretate si#u tan" Astfe se asi(ura un p us de si(uranta in depistarea e e#ente or caracteristice de nesinceritate din raspunsuri e date a intre%ari e cu caracter afecto(en" CAPITOLUL @II TACTICA EFECTUARII PERCJENITIEI/ RIDICAREA DE

DE O;IECTE -1INSCRISURI 57. $eplasarea si intrarea la locul perc,ezitiei 7.6.$eplasarea la locul perc,ezitiei tre%uie pre(atita cu #u ta atentie pentru a se asi(ura caracteru inopinat a actiunii$ astfe Incat persoana perc3ezitionata sa fie a%ordata prin surprindere$ fara a i se da ti#p sa In ature o%iecte e sau Inscrisuri e &izate de catre or(anu *udiciar$ ori sa dispara de a do#ici iu" In localitatile mai mari, #asina cu care se dep aseaza #e#%rii ec3ipei nu &a fi oprita Tn dreptu intrarii in i#o%i u in care se &a face perc3ezitia$ ci a o distanta #ai #are" In oca itati e #ai #ici$ in sate$ #asina &a fi oprita Tn fata sedii or adini.nistratiei de stat$ a unor Tntreprinderi$ fir#e$ #a(azine etc"$ Tn functie de distanta pana a ocu perc3ezitiei" La perc3ezitii e efectuate Tn blocurile cu multe eta$e, iftu &a fi oprit cu un eta* #ai sus sau #ai *os de pa ieru a care se af a a#p asat aparta#entu $ prefera%i fiind ca o parte din #e#%rii ec3ipei sa &ina pe scara$ desi(ur Tn #asura posi%i ita.ti or si fara a for#a un (rup co#pact" In e&entua itatea e+istentei unor caini de paza$ Tn curti e case or ce &or fi perc3ezitionate sau In aparta#ente$ tre%uie (asita o #oda itate potri&ita de inistire a acestora$ c3iar prin in&itarea unui &ecin care Ti cunoaste$ ori prin c3e#area unei persoane din casa$ su% un prete+t oarecare$ situatie Tn care a poarta tre%uie sa se prezinte nu#ai o sin(ura persoana sau ee #u t doua din ec3ipa pre(atita pentru perc3ezitie" Este de a sine Tnte es ca$ Tnainte de patrundere$ &or fi uate #asuri e necesare de paza a intrari or$ de Tn aturare a oricaror posi%i itati de parasire a ocu ui perc3ezitiei" 7.7. )ntrarea la locul perc,ezitiei se face potri&it particu aritati or fiecarui caz Tn parte" De re(u a$ se suna sau se %ate a usa$ #e#%rii ec3ipei asezandu.se astfe #eat prin &izor ori fereastra sa nu fie o%ser&ata decat o persoana" Daca Tn casa sau aparta#ent oeuiese #ai #u te fa#i ii$ este indicat sa se sune a fa#i ia a care nu se face perc3ezitie" In I#pre*urari e Tn care usa nu &a fi desc3isa$ din cauza refuzu ui persoanei sau faptu ui ca nu este ni#eni Tn casa$ se procedeaza di&ersificat" Daca or(anu *udiciar nu sesizeaza nici o #iscare Tn ocuinta$ &a tre%ui sa se infor#eze a &ecini daca persoane e cautate sunt sau nu Tn casa Pi ce stiu despre e e" Ase#enea situatii rot fi e&itate prin o%tinerea de date %ine &erificate cu pri&ire a pro(ra#u de acti&itVre a ce or perc3ezitionati$ asupra #odu ui or de &iata" In e&entua itatea Tn care nu este ni#eni In casa$ se procedeaza a desc3icerea usii Tn prezenta unui reorezentat a persoanei perc3ezitionate$ a unui &ecin aK"and capacitate de e+ercitiu$ a responsa%i u ui co#itetu ui de ocatari sau a unui deMaat a pri#ariei" Daca se constata ca$ totusi$ este cine&a Tn ocuinta sau In Tncapere$ se &a trece a fortarea usii$ dupa ce Tn.rrea a%i s.a atras atentia asupra acestei #asuri$ prec*# si asupra ca itatii or(anu ui care efectueaza perc3ezit$ia" Sunt si situatii in care ce/ din ocuinta raspunde$ Tnsa nf desc3ide usa i#ediat$ din di&erse #oti&e$ fntarzierea se poate datora$ deseori si 3tentiei persoanei a care se face perc3ezitia de a se de%arasa de o%iecte e co#prp#itatoare$ de a e ascunde s"a"$ inc usi& de a fu(i" In situatii e deose%ite$ fara a #ai a#inti infractiuni e f a(rante$ cand din cite e e+istente a dosar sau din #ateria u infor#ati& o%tinut Tn &ederea presiririi" perc3ezitiei$ rezu ta ca ne af a# Tn fata unor indi&izi pericu osi$ a unor recid/W" isti etc"$ se &a proceda apdtrundereafortata, fara Tntarziere$ a ocu perc3ezitiei" intrea(a operatie de patrundere a ocu perc3ezitiei se face in prezenta m;to-rilor asistenti in&itati sa participe a efectuarea perc3ezitiei si$ e&entua/" a aparatoru ui a es" Pentru perc3ezitii e efectuate a ocu de #unca a persoanei$ se &a apeKa a spri*inu conducatori or

sau patroni or care au dreptu sa per#ita intrarea In ir"rre.prindere sau institutie$ persoane care &or fi ru(ate sa procedeze astfe incat sa r"u se cunoasca i#ediat ade&aratu scop a or(anu ui *udiciar" -9" Primele masuri luate la locul perc,ezitiei Dupa intrarea a ocu perc3ezitiei$ ee care conduce ec3ipa Tsi &a prezenta e8iti.#atia de #a(istrat sau po itist si$ daca este cazu z autorizatia data de procure. Tn &ederea efectuarii acestui act 'art" 151 C"pr"pen")" Inainte de Inceperea perc3ezitiei propriu.zise$ se i#pune uarea unor #asuri cu caracter pre i#inar$ cu# sunt1/ 8.6. )nspectarea rapida a intregului )oc perc,ezitionat& indeose%i a @""C.uri or$ so%e or$ #asini or de (atit$ tu%uri or de aruncat (unoiu si$ Tn (ener/0" a oricarei insta atii ce ar putea fi fo osita In &ederea distru(erii o%iecte or sau Inscri.suri or cautate" Prevenirea incercarilor de semnalizare in exterior, prin #ane&re de (enuE ise.zarii sau #utarii unor ( astre de f ori din (ea# ori %a con$ sau tra(erea storuri or pana a o anu#ita Ina ti#e$ aran*area perde e or Tntr.o pozitie dinainte sta%i ita etc" In prezent$ este posi%i a si co#unicarea cu di&er-i co#p ici prin aparatura tc e.fonica #o%i a$ radio #iniaturizata" 8.7. Luarca masurilor de contracarare a oricarei actiuni violente. Din #o. #entu inceperii si pe Tntrea(a durata a perc3ezitiei$ or(anu de ur#arire pena a tre%uie sa fie pre(atit sa contracareze orice actiune &io enta a persoanei perc3ezitionate$ #ai a es daca se detin date ca aceasta ar putea fi inar#ata sau ca &a Incerca sa se apere" Prin ase#enea #asuri$ tre%uie pre&enite e&entua e e incercdri de sinucidere, posi%i e in cazu descoperirii unor o%iecte care pro%eaza cate(oric participarea persoanei a o infractiune cu un (rad ridicat de perico socia " 8.8. Strangerea tuturor persoanelor gasite la locul perc,ezitiei intr-o singura incapere sau Tntr.un spatiu i#itat$ inc usi& a ce or care dor#$ in afara copii or #ici$ a %o na&i or$ spatiu pe care nu. &or parasi pana a ter#inarea perc3ezitiei$ decat cu apro%area or(anu ui de ur#arire pena a Insarcinat sa.i su. pra&e(3eze" Persoane e Inta nite a ocu supus perc3ezitiei do#ici iare &or fi e(iti#ate si intre%ate in ce ca itate sau scop se af a Tn ace oc" Intr.un #od ase#anator "seX.procedeaza si cu persoane e care &in dupa inceperea perc3ezitiei" Sunt e+ceptate de a aceasta #asura persoane e &enite in interes de ser&iciu 'an(a*ati ai postei$ te e.foane or$ RENEL.u ui etc)$ carora nu i se &a per#ite sa ia contact direct cu persoane e perc3ezitionate" In functie de natura faptei$ #ai a es Tn cazu infractiuni or f a(rante$ ca si de particu aritati e o%iecte or cautate$ se poate recur(e a o perc!ezitie corporald a persoane or (asite a ocu perc3ezitiei" 8.9. Studierea atenta si familiarizarea cu locul ce va fi perc,ezitionat& Tn &ederea cunoasterii e+acte a topo(rafiei si caracteristici or sa e$ pri e* cu care se &erifica si date e initiate detinute de or(anu de ur#arire pena a" Persoanei a care se face perc3ezitia i se &a cere sa dea e+p icatii referitoare a destinatia fiecarei Tncaperi$ a cei care e Iocuiesc sau e fo osesc$ precu# si cu pri&ire a #o%i ieru $ aparate e sau insta atii e e+istente in ocu respecti&" E+p icatii e &or fi cu atat #ai a#anuntite$ cu cat e+ista Tncaperi si dependinte fo osite de #ai #u te fa#i ii" Dupa recunoasterea ocu ui perc3ezitionat$ pana a &erificarea or efecti&a$ incdperile vor fi

incuiate, ca si #o%i ieru pre&azut cu Tncuietori" In acest scop$ &or fi uate toate c3ei e de a persoana a care se face perc3ezitia do#ici iara$ sta%i indu.se daca aceasta nu define si a te c3ei de a posi%i e ascunzatori" 8.:. -rganizarea perc,ezitiei propriu-zise. Dupa uarea #asuri or pre i#i. nare$ potri&it p anu ui sta%i it Tn &ederea perc3ezitiei$ ca si pe %aza date or o%tinute Tn ur#a recunoasterii ocu ui de perc3ezitionat$ &or fi indicate #oda itati e de actiune$ fiecare #e#%ru a ec3ipei pri#ind sarcini e+acte de a conducatoru perc3ezitiei" @or fi co#p etate #asuri e destinate bloccirii intrarilor fi iefirilor si &or fi puse su% contro a te posi%i itati de co#unicare cu e+terioru $ cu# ar fi$ de pi da$ te efonu $ sonerii e$ interfoane e$ e&entua e e radiote efoane" 59. *eguli tactice aplicate Tn efectuarea perc,ezitiei propriu-zise 9.6. Efectuarea unei perc3ezitii se raporteaza a natura si particu aritati e ocu ui cercetat" Indifcrcnt$ Tnsa$ de aceste particu aritati$ perc3ezitii or e sunt co#une cate&a re(u i cu caracter tactic" Dintre acestea$ ne &o# referi$ Tn pri#u rand$ a reguli6e de baza ale perc!ezitiei domiciliare, pri&ite Tn sensu or ar($ re(u i care$ Tntr.un #od specific$ pot fi adaptate si perc3ezitiei corpora e1" a" Perc!ezitia se efectueazci cu minutiozitate, Tntinderea si profunzi#ea cercetarii fiind Tn functie de natura o%iecte or care tre%uie descoperite/ Tntr.un fe se procedeaza Tn ipoteza cautarii unor o%iecte furate$ de (enu autoturis#e or$ #otoci. c ete or$ radiocasetofoane or$ 3aine or de % ana etc" si$ a tfe $ Tn ipoteza cautarii unor o%iecte de &a oare cu &o u# #ic '%i*uterii$ &a uta) sau a unor Inscrisuri" In acest sens$ se &a a&ea Tn &edere Ii posi%i itatea dez#e#%rarii sau fra(#entarii o%iecte or furate" %" Perc!ezitia se desfasoard melodic, sistematic, ceea ce presupune cercetarea deta iata a fiecarei Tncaperi$ a fiecarei piese de #o%i ier$ insta atii sanitare sau o%iect casnic care ar putea ser&i ca ascunzatoare$ potri&it particu aritati or corpu. ri or cautate" Se sta%i0e-te directia in care se face cercetarea, pornindu.se de a dreapta sau stan(a intrarii" Daca a cautare participa #ai #u te persoane$ perc3ezitia se efectu.eaza ! a Tnta#p are!$ pornindu. se de a intrare$ a dreapta si a stan(a$ de.a un(u pereti or -i apoi$ spre centru Incaperii" Perc3ezitia poate fi efectuata si in paralel, pornindu.se a cercetarea conco#itenta a #ai #u tor Tncaperi$ daca ec3ipa de perc3ezitie dispune de suficient persona " c" Va fi observat in permanenta comportamentul persoanei perc!ezitionate, aspect su% iniat Ia TnceputuI acestui para(raf" O%ser&area &a fi facuta$ de re(u a$ de or(anu de ur#arire pena a care conduce perc3ezitia sau de catre cine&a cu e+pe. rienta Tn #aterie" Daca se constata accentuarea tensiunii e#otiona e In #o#entu e+a#inarii unei Tncaperi$ a unui anu#it o%iect sau deconectare dupa trecerea de un anu#it spatiu$ se &a insista asupra ocuri or respecti&e$ persoanei perc3ezitionate cerandu.i.se cat #ai #u te deta ii referitoare a acestea$ pentru a se &edea #odu Tn care reactioneaza" d" Perc!ezitia trebuie efectuata in strictd conformitate cu prevederile legii. Astfe $ pe Tntrea(a durata a perc3ezitiei$ Tncepand cu patrunderea a fata ocu ui si ter#inand cu ridicarea o%iecte or$ cu fi+area rezu tate or perc3eziDiei$ or(anu de ur#arire pena a$ su% conducerea caruia se desfasoara acest act$ &a &e(3ea a res. pectarea nea%atuta a e(ii$ Tn pri#u rand a ce ei procesua .pena e" Ma(istratu sau po itistu &a i#pune o at#osfera de ca #$ de o%iecti&itate$ diri.*and cu

co#petenta acti&itatea #e#%ri or ec3ipei$ pentru e&itarea unor atitudini sau operatii a%uzi&e$ de (enu inti#idarii persoane or perc3ezitionate$ a distru(erii si de(radarii unor o%iecte$ ra&asirii inuti e a Tncaperii" Prin #aniera ci&i izatS$ dar fer#a$ ne ipsita de tact$ in care se conduce perc3ezitia$ pot fi pre&enite discutii e$ proteste e$ co#portarea neci&i izata a persoanei a care se face perc3ezitia$ a fa#i iei sa e$ precu# Ii a ce or a te persoane (Ssite a fata ocu ui" De ase#enea$ se &a a&ea (ri*a ca perc3ezitia sa se desfasoare in iniste$ e&itandu.se deran*area &ecini or sau pertur%area pro(ra#u ui de ucru$ Tn ipoteza in care perc3ezitia se efectueaza a ocu de #unca a persoanei" 9.7. Pentru descoperirea ascunzatorilor. Cei care efectueaza perc3ezitia$ tre%uie sa se raporteze particu aritati or ocu ui cercetat . practic acestea prezentandu.se Tntr.o inf#itate de &ariante" De e+e#p u$ Tn iteratura franceza$ printre ce e #ai uzua e ascunzatori sunt enu#erate recipiente e de orice natura$ a i#ente e care pot fi taiate ori strapunse cu cutitu $ en*eria de pat$ #o%i a si ta% ouri e care se pot fntoarce$ parc3etu $ (resia$ faianta$ sertare e cu fund du% u$ tapiseria$ p ansee e$ ca#ari e$ de%ara e e si pi&nite e Tn care se depoziteaza tot fe u de o%iecte etc" / S Sta%i irea$ prin #asuratoare$ a concordantei dintre dimens!mile exterioare si cele interioare, ceea ce per#ite descoperirea pereti or du% i sau a &ase or cu fund du% u" S Deter#inarea greutdtii normale a unor ucruri$ a continutu ui unor &ase$ rezer&oare$ %orcane 'cu #urSturi$ du ceata$ untura etc") Tn care se introduc$ frec&ent$ o%iecte e produs a infractiunii" Q Depistarea unor 'impre$urari negative', cu# ar. fi diferenta de nuanta sau de prospeti#e a cu ori or cu care sunt &opsiti peretii$ #o%i a s"a"$ ipsa depuneri or specifice de praf Tntre scanduri e parc3etu ui$ #odificarea frec&entei sunetu ui e#is a ciocanirea unui corp sau perete$ dispunerea unor o%iecte sau #o%i e Tn ocuri Tn care nu.si *ustifies prezenta etc"8 S Studierea #odu ui de construire si de asa#% are a #o%i ei$ o%iecte or si insta atii or casnice$ frec&ent fo osite ca ascunzatori 'reca#iere$ picioare de #ese si de scaune$ statuete$ o#a#ente de #o%i a$ aparaturS e ectronics etc")" Pentru descoperirea o%iecte or ascunse se ape eaza a #i* oace e te3nice af ate Tn trusa cri#ina istics$ #ai a es$ Tn ipoteza aparitiei necesitatii contro arii interioru ui unor o%iecte aparent co#pacte$ a pereti or s"a"$ actua a (a#a de insta atii porta%i e de in&esti(are te3nicS per#itand acest ucru" 9.8. *idicarea obiectelor descoperite cu ocazia perc,ezitiei. Aceasta se face potri&it pre&ederi or art" 157 C"pr"pen" si art" 15H C"pr"pen" Fata de pre&ederi e e(ii$ pot fi ridicate o%iecte e sau Tnscrisuri e a&and e(atura cu fapta cercetata si$ desi(ur$ ce e a caror detinere este interzisa de e(e sau care apartin a tor persoane$ de a care au fost sustrase si care nu doresc sa fie cunoscut continutu or" In aceasta cate(orie #ai pot fi inc use 'Tn anu#ite i#ite) si a te o%iecte" A&e# Tn &edere$ Tndeose%i$ o%iecte e ce pot oferi indicii cu pri&ire a circu#stante e Tn care a fost pre(atita si sa&arsita infractiunea si a persoane e care au participat sau cunosc ce&a despre fapta/ a(ende de te efon$ foto(rafii$ desene$ Tnse#nari$ corespondents s"a"

-9" Perc3ezitia corpora a Perc3ezitia corpora a$ dupa cu# se cunoaste$ este destinata cautarii de o%iecte si de Tnscrisuri af ate

asupra unei persoane" Potri&it pre&ederi or art" 15B C"pr"pen"$ ea se efectueaza de cStre or(anu *udiciar care a dispus.o$ cu respectarea dispozitii or art" 15: C"pr"pen" a in" $ sau de catre persoana dese#nata de acest or(an" Ea are un caracter distinct$ efectuandu.se Tn #u te I#pre*urari separat de a te acte procedura e$ insa este facuta frec&ent si cu ocazia perc3ezitiei do#ici iare sau a arestarii" Perc3ezitia corpora a$ Tn ca itatea sa de act de ur#arire pena a$ nu tre%uie con.fundata cu contro u &a#a efectuat a puncte e de trecere a frontierei de stat ori Tn ocuri e supuse unui re(i# specia " Datorita particu aritati or sa e$ ca si #etode or de efectuare$ din punct de &edere tactic cri#ina istic perc3ezitia persoanei este I#partita$ con&entiona $ Tn perc!ezitia imbrdcamintei si perc!ezitia corpului. Prin #odu de desfasurare si procedee e ap icate$ se poate sustine ca perc3ezitia corpora a parcur(e #ai #u te faze" Insa$ preciza# ca$ indiferent de tipu de perc3ezitie 'a T#%raca#intei sau a corpu ui)$ aceasta tre%uie efectuata cu #u ta atentie si #inutiozitate" 9"1" Perc3ezitia pre i#inara este destinata preTnta#pinarii unei actiuni &io. ente a persoanei perc3ezitionate$ ceea ce presupune$ In pri#u rand$ dezarrnarea acesteia, respecti& &erificarea I#pre*urarii daca are sau nu asupra sa o ar#a a %a sau de foe$ precu# si orice a te o%iecte sau su%stante ce ar putea pune Tn perico or(anu *udiciar$ per#itand ce ui perc3ezitionat sa fu(a " Tactic$ tre%uie sa se procedeze astfe Tncat persoana sa fie pusa In imposibilita-tea de a reacliona. Pentru aceasta$ ee perc3ezitionat &a fi asezat cu fata a perete$ a o distanta de ee pu*in un #etru$ Tn functie de Ina ti#ea sa" In continuare$ i se cere sa ridice #aini e deasupra capu ui$ sa se spri*ine pe perete si sa desfaca picioare e" Se cerceteaza$ pe rand$ partea dreapta si stan(a a corpu ui$ or(anu de ur#arire pena a asezandu.se Tntr.o pozitie atera s si punand un picior In fata picioru ui din partea corpu ui cercetata" Acest procedeu per#ite dezec3i i%rarea rapida a ce ui perc3ezitionat$ in ipoteza unei Tncercari de atac" In cazu infractori or pericu osi$ cunoscuti sau %anuiti ca pot reacfiona &io ent$ perc3ezitia se &a face cu o sin(ura #ana$ Tn #ana cea a ta fund tinuta ar#a" Perc!ezitia amanuntita, se efectueaza de sus Tn *os$ Tncepand cu o%iecte e de pe cap 'pa arie$ caciu a$ sapca)" In continuare$ se cerceteaza spate e$ portiuni e de su% %rate$ #aini e de a u#ar pana a de(ete$ pieptu " @or fi &erificate picioare e prin interior si e+terior$ pana a ( ezna$ precu# si #ansete e panta oni or$ ciorapii 'Tn care deseori se introduc o%iecte #ici$ %ani$ cutite)$ iar a ur#a pantofii" Cercetarea se face si prin pa pare fer#a$ prin stran(erea portiuni or de I#%raca#inte #ai (roasa 'u#eri$ re&ere$ #ansete) Tntrucat$ a o si#p a pipaire$ o%iecte e su%tiri inc usi& #eta ice$ pot trece deseori nesesizate" De ase#enea$ &or fi (o ite toate %uzunare e$ &erifi.candu.se daca T#%raca#intea nu are si %uzunare secrete$ or(anu de ur#arire pena a ridicand nu nu#ai e&entua e e ar#e descoperite$ ci si o%iecte e sau Tnscrisuri e (asite$ Tn acest #od e&itandu.se o posi%i a Tncercare de aruncare a or" Dupa perc3ezitia prea a%i a$ se &a proceda a &erificarea a#anuntita si a T#%raca#intei -i a corpu ui$ operatie ce se &a rea iza a sediu or(anu ui de ur#arire pena a" 8.7. Perc,ezitia obiectelor de imbracaminte. Aceasta parte a perc3ezitiei presupune &erificarea In parte a fiecarei piese din care este for#ata$ a en*eriei si a Inca ta#intei$ a ne&oie acestea putand fi scoase de pe corpu persoanei" Dez%raca.rea este necesara$ atat pentru faptu ca per#ite o &erificare #inutioasa a T#%raca#intei$ cat si pentru posi%i itatea perc3ezitionarii separate a corpu ui" Cu ocazia dez%racarii$ este posi%i a$ totodata$ descoperirea e&entua e or o%iecte atar.nate sau Infa*urate Tn *uru corpu ui" La imbracaminte se &erifica captusea a$ cusaturi e$ %uzunare e$ (u ere e$ &ate i.na de a u#eri$ tesaturi e interioare de a piept$ de care pot fi ipite Tnscrisuri e$ &a uta etc"$ (reu de sesizat a o

si#p a pipaire" Daca se considera necesar$ T#%raca#intea poate fi descusuta$ atat cat sa per#ita &erificarea interioara " In e(atura cu en*eria de corp$ %atiste e$ atra(e# atentia ca e e pot fi 'apretate' cu dro(uri$ astfe pre(atita$ &a iza o%isnuita putand confine pana a 755(r de dro(uri si c3iar #ai #u t" La incaltdminte se &erifica captusea a$ %ran*uri e$ ta pa$ tocuri e ce pot fi trans.for#ate Tn ascunzatori de o%iecte #ici$ Tn specia %i*uterii sau &a uta" Aceeasi atenfie &a fi acordata o%iecte or af ate curent asupra unei persoane/ port#onee$ cure e de panta oni$ ceasuri$ %ric3ete$ ta%ac3ere$ a(ende$ tocuri de oc3e ari$ di&erse artico e de papetarie$ podoa%a etc" Cu o #inutiozitate deose%ita se &a actiona pentru descoperirea unor scrieri secrete, Tntrucat #oda itati e de rea izare a acestora sunt deose%it de di&erse" De e+e#p u$ in practica$ au fost Tnta nite cazuri de scriere cu cernea a si#patica pe o%iecte de en*ene 'furouri$ #aiouri$ pe ca#asi sau pe captusea a 3aine or) si uneori$ pe corp" Servietele, posetele, geamantanele s"a"$ &or fi cercetate a#anuntit$ atat e e ca atare 'interesand captusea a$ #anere e$ e&entua e funduri du% e$ orna#ente e)$ cat si continutu or care este deose%it de di&ers" Ii Tn acest caz$ posi%i itati e de ascun. dere sunt nenu#arate" De pi da$ frcc&ent sunt uti izate ca ascunzatori tu%uri e de pasta de dinti sau de ras$ o%iecte e de cos#etica din truse e de #ac3ia*$ de %ar%ierit$ spraG.uri e$ cutii e cu #edica#ente$ instru#ente #uzica e$ u#%re e e$ %astoane e s"a" In cercetarea acestor o%iecte &or fi fo osite surse puternice de u#ina$ inc usi& Tn radiatii in&izi%i e precu# si instru#ente de #arit ' upe$ stereo#icroscoape$ #icroscoape porta%i e) care per#it descoperirea #esa*e or cifrate" 8.8. Perc,ezitia corpului ca atare. Aceasta se efectueaza de catre o persoana de ace asT se+ cu persoana perc3ezitionata$ a ne&oie ape andu.se a spri*inu #e.dicu ui" Principa a #oda itate de ascundere o reprezinta introducerea o%iecte or Tn orificii e natura e$ iar cateodata$ c3iar Tn(3itirea o%iecte or$ #ai a es daca pot fi e i#inate cu usurinta" Fata de aceste #oda itati$ se &a cere #edicu ui sa &erifice" in pri#u rand$ orificii e natura e$ iar dupa aceea se &a recur(e a e+a#enu radio o(ic" In cadru perc3ezitiei corpora e nu tre%uie sa se o#ita cercetarea pie ii capu ui si a ta pi or picioare or pe care pot fi ipite di&erse #esa*e cifrate" De ase#enea$ tre%uie &erificat cu atentie si paru $ #deose%i cocu si %uc e e$ fara a se ne( i*a nici paru %ar%ati or care$ a unii indi&izi$ nu difera Tn pri&inta un(i#ii cu ni#ic de ee a fe#ei or" @or fi cercetate si proteze e de #aini$ de picioare$ inc usi& ce e den.tare$ a te dispoziti&e sau aparate #edica e$ af ate asupra persoanei 'corsete$ centuri pentru 3ernie$ aparate auditi&e etc")" Preciza# ca si ani#a e or de aparta#ent 'caini$ pisici) care insotesc persoane e perc3ezitionate$ tre%uie sa i se faca un contro $ daca e+ista indicii ca ar putea fi fo osite Tn scop cri#ina $ Tntrucat acestea pot fi fo osite pentru ascunderea de o%iecte$ recur(andu.se inc usi& a operatii de introducere su% pie e a inscrisuri or sau o%iecte or p ate$ de #ari#e #ica" Consemnarea rezultatelor perc!ezitiei persoanei se face potri&it re(u i or prezentate #ai sus$ atat prin procesu .&er%a $ cat si prin fi+area or cu a*utoru fotografiei sau a inregistrarii video. E e &or fi Tnsotite si de o dec aratie uata i#ediat persoanei" CAPITOLUL @III REGULI -1 PROCEDEE TACTICE APLICATE -0 EFECTUAREA UNOR ACTE DE URMARIRE PENALA

Sectiunea ) 7actica efectuarii confruntarii 56. #specte introductive In cadru acte or de ur#arire pena a$ confruntarea se inscrie printre procedeele probatorii cu caracter complementar, efectuarea ei fund conditionata de e+istenta unor dec ara,ii date de persoane e ascu tate in aceea-i cauza$ dec aratii Tntre care s.a constatat ca e+ista contradictii " Desi confruntarea nu este un #i* oc de pro%a$ Tntrucat aceasta nu este #entionata ca atare in art"B: C"pr"pen"$ ea reprezinta o #oda itate distincta de ascu tare a su%iecti or procesua i" Efectuarea ei este a%so ut necesara in nu#eroase T#pre*urari s*$ prin ur#are$ supusa si unor re(u i tactice cri#ina istice -i procesua pena e 'art"<6 -i << C"pr"pen")" 6.6. )mportanta confruntarii. In c arificarea unor fapte sau T#pre*urari ro u confruntarii este pus in e&identa Tndeose%i in cazuri e in care contradictii e$ nec a.ritati e$ neconcordante e din dec ara% e persona e ascu tate Tntr.o cauza pena a nu pot fi Tn aturate pe %aza e+a#inarii a tor #i* oace de pro%a$ confruntarea ra#anand sin(ura #oda itate de i#pezire$ de c arificare a aspecte or incerte" Cu atat #ai necesar de&ine un ase#enea act procedura $ cu cat neconcordante e intre dec aratii &izeaza T#pre*urari esentia e pentru cunoaPterea ade&aru ui " In spri*inu i#portantei confruntarii poate fi adus -i ar(u#entu confor# caruia$ prin efectuarea acesteia este posi%i a o%tinerea unor noi date sau informatii, necu.noscute pana Tn ace #o#ent de or(anu *udiciar$ cu pri&ire a fapte e si T#pre*ura.ri e cauzeiO A&anta*e e acestui procedeu pot fi$ In esenta$ ur#atoare e/ a" Confruntarea IIi are i#portanta sa$ prin p usu de infor#atii pe care T poate aduce Tn e(atura cu personalitatea, cu psi!ologia persoanelor ascu tate$ #ai a es Tn ipoteza Tn care acestea se do&edesc a fi nesincere$ persistand Tn Tncercarea de ascundere a ade&aru ui" %" Confruntarea poate constitui un e e#ent de stimulare a memoriei persoane or ascu tate$ care$ desi de %una.credinta$ nu reu-esc sa.si rea#inteasca o serie de a#anunte referitoare a fapte e si i#pre*urari e percepute" c" Este un &a oros mi$loc tactic de verificare a declarafiilor, de precizare a pozitiei In&inuiti or sau incu pati or$ fata de fapte e i#putate " In acest conte+t$ consideram necesar sd subliniem si semnificatia tacticd a momentului psi!ologic creat prin punerea !fata In fata! a persoane or care au facut dec aratii contradictorii" d" Procedeu deter#ina$ de re(u a$ aparitia unui stres psi!ologic aparte, astfe Incat persoane e care persists in dec arati&e or nesincere si care si.au contro at destu de %ine e#ofii e in ascu tarea anterioara pot a&ea reacfii de natura sa le demaste reaua-credinta, reac*ii pe care or(anu *udiciar tre%uie sa fie pre(atit sa e surprinda si sa e &a orifice in interesu af arii ade&aru ui" Cauzele contradicfiilor din dec aratii e in&inuiti or sau incu pati or pot fi #u tip e" Frec&ent$ acestea sunt deter#inate de Incercari e acestora de a scapa de raspundere$ prin punerea fapte or in sarcina a tor persoane" E+ista$ Tnsa$ si situatii opuse$ in care un In&inuit sau incu pat ia asupra sa Tntrea(a &ina$ ur#arind sa.si acopere co#p icii" Contradictiile din declaratiile martorilor pot a&ea drept cauze$ Tn pri#u rand$ factorii o%iecti&i si su%iecti&i care inf uenteaza procesu de perceptie$ #e#orare si redare" In a doi ea rand$ nu tre%uie e+c usa nici inf uentarea #artori or de catre parti e interesate in cauza 'In&inuiti sau incu pati$ parte responsa%i a ci&i #ente etc") prin ru(a#inti$ pro#isiuni sau a#enintari"

6.7. -portunitatea confruntarii. 2portunitatea confruntarii reprezinta un aspect i#portant de care tre%uie sa fina sea#a or(anu *udiciar atunci cand recur(e a efectuarea acestui procedeu pro%ator" Confruntarea Tntre persoane e care au facut dec aratii contradictorii se i#pune numai daca aceasta este necesard pentru lamurirea cauzei. Cu a te cu&inte$ daca e+ista posi%i itatea c arificarii neconcor.dante or dintre dec aratii prin a te pro%e af ate a dosar sau daca contradictii e &izeaza i#pre*urari neesentia e$ ipsite de se#nificatie in sta%i irea ade&aru ui$ este firesc sa nu se #ai recur(a a acest procedeu pro%ator" Lipsa oportunitatii unei confruntari poate (enera dificu tati sau co#p ica so u.tionarea cauzei" Astfe $ in&inuitii sau incu patii pot sa.si #entina sau sa re&ina asupra dec aratii or anterioare$ specu and contradictii e in interesu or" Ei pot sesiza puncte e s a%e a e pro%atoriu ui si insista$ ca ur#are$ in nerecunoasterea fapte or de care sunt in&inuiti" Efectu ne(ati& a confruntarii este cu atat #ai #are cu cat persoane e ascu tate reusesc sa se puna de acord asupra ce or ce &or dec ara " In cazu #artori or$ confruntarea de&ine inuti a daca contradictii e reprezinta consecinta unor factori o%iecti&i care au unpiedicat procesu percepti&" Spre pi da$ Tntre dec aratii e a doi #artori apar neconcordante e&idente datorita faptu ui ca unu a perceput e&eni#ente din i#ediata apropiere$ in ti#p ce a tu se af a a o distanta #ai #are8 un #artor dec ara ca 1.a &azut pe in&inuit o&ind &icti#a cu un cudf in piept$ spre deose%ire de ce ii a t$ care sustine ca a &azut nu#ai cu# &icti#a Tncerca sa nnpin(a cu #ana pe in&inuit" -2" Pregatirea confruntarii Procedeu pro%ator a confruntarii necesita o pre(atire atenta si #inutioasa$ pentru a se a*un(e a rezu0fate e scontate prin efectuarea sa" Co#parati& cu ascu tarea propriu.zisa$ confruntarea este$ e&ident$ ce&a #ai difici a$ din cauza faptu ui ca se procedeaza a audierea conco#itenta a doua persoane$ deseori a&and o pozitie procesua a diferita" Astfe $ pe an(a confruntarea dintre #artori sau dintre in&inuiti sau incu pati$ uneori este necesar sa se recur(a a confruntarea dintre un #artor si un in&inuit sau incu pat " Referitor a confruntarea dintre partea &atatnata si in&inuit sau incu pat$ Tn iteratura de specia itate au fost e+pri#ate une e rezer&e$ Tn %una parte Inte#e.iate$ pe #oti&u ca ce e doua parti au interese contradictorii$ e e #entinandu.si dec aratii e anterioare" Dificu tati e sunt si #ai #ari Tn ipoteza confruntarii a #ai #u t de doua persoane$ confruntare a care tre%uie sa se recur(a nu#ai daca este a%so ut necesar$ In caz contrar ea fund nereco#anda%i a" 7.6. Elemente tactice ale pregatirii confruntarii. Su% raport tactic cri#ina istic$ re(u i e dupa care se conduce pre(atirea confruntarii sunt$ Tn esen*a$ ur#atoare e/ a" Studierea intregului material al cauzei, accentu fiind pus pe continutu de c aratii or date de persoane e ascu tate" Se &a ur#ari sta%i irea contradictii or din dec aratii$ a cauzei si naturii acestora$ precu# si T#pre*urarea daca In aturarea or nu este posi%i a pe %aza ce or a te date o%tinute Tn cadru procesu ui pena " %" Stabilirea persoanelor care urmeazd sa fie confrunt ate se face In funcfie de natura contradictii or si de (radu de sinceritate a ce or audiafi$ nu Intotdeauna fiind necesar sa se confrunte toate persoane e ascu tate Tn cauza/ Q in primul rand, se i#pune confruntarea ce or care au facut dec aratii care contin contradicdi$ fata de ansa#% u pro%e or$ Tndeose%i fata de dec aratii e a tor persoane apreciate drept sincere8 a in al doilea rand, dintre cei care s.au do&edit a fi de %una.credinta$ &or fi se ectionate$ In &ederea confruntarii$ persoane e a e caror dec aratii contin ce e #ai uti e e e#ente pentru sta%i irea ade&aru ui" Fireste$ o ase#enea se ectie nu este posi%i a decat Tn ipoteza e+istentei unui nu#ar #ai

#are de persoane$ situate Tnta nita Tn cazuri e #ai co#p e+e" e" Cunoasterea persoanelor care urmeazd a fi confruntate se efectueaza a&andu.se Tn &edere ace easi e e#ente ca si In cazu ascu tarii propriu.zise a #artori or$ a In&inuiti or sau a incu pati or$ daca aceasta nu s.a rea izat cu pri e*u audieri or anterioare" O atentie deose%ita se &a acorda sta%i irii raporturi or e+istente Tntre cci care ur#eaza sa fie confruntati$ a pozitiei fata de fapta cercetata$ precu# -i a e&entua. u ui interes In e(atura cu #odu de so utionare a cauzei" d" #scultarea prealabila in vederea confruntarii este o acti&itate care nu se confunda cu ascu tarea propriu.zisa$ ea a&and o fina itate distincta$ de rezu tate e sa e depinzand or(anizarea u terioara a procedeu ui pro%ator preconizat" Printre o%iecti&e e principa e a e ascu tarii prea a%i e in &ederea confruntarii se af a deter#inarea pozitiei persoanei fata de ce e dec arate initia $ precu# -i sta%i i.rea faptu ui daca acesta isi #entine sau re&ine asupra ce or afir#ate anterior" De ase#enea$ este posi%i a o%tinerea unor date sup i#entare cu pri&ire a fapta cercetata$ ce pot fi fo osite in ti#pu confruntarii" O%iecti&e e #entionate se diferentiaza in functie de %una sau reaua.credinta a ce ui care &a fi confruntat$ de faptu ca recunoaste sau nea(a fapte e care i sunt i#putate$ ca este sincer sau #incinos " Persoana considerate& sincera &a fi Tntre%ata daca i-i #entine dec aratii e$ trecandu.i.se in re&ista cat #ai #u te a#anunte pri&ind aspecte e care &or constitui o%iectu confruntarii" Totodata$ ce3ii ascu tat i se aduce a cunostinta ca ur#eaza sa fie confruntat cu o a ta persoana" In e&entua itatea #anifestarii retinerii$ dezorien.tarii sau incercari or de a su(era ca nu &rea sa fie confruntat$ tre%uie sta%i ita si in aturata cauza acestor ezitari$ in caz contrar fiind #ai indicat sa se renunte a confruntare" Persoana considerate& nesincera, care nu recunoaIte fapte e sau disi#u eaza ade&aru $ este ascu tata pentru a se &edea in ce #asura iIi #entine sau nu dec aratii e" Rezu tate e ascu tarii sunt conse#nate cat #ai a#anuntit intrucat e+ista fie posi%i itatea aparitiei unor noi contradictii$ ee ascu tat incurcandu.se in proprii e dec aratii$ fie posi%i itatea re&enirii asupra dec aratii or anterioare Ii recunoasterii ade&aru ui" In acest u ti# caz este firesc sa se renunte a confruntare" Daca persoana isi #entine dec aratii e$ in nici un caz nu i se atra(e atentia asupra or -i nici nu i se aduce a cuno-tinta ca &a fi confruntat$ in scopu crearii unui #o#ent psi3o o(ic$ de natura sa o deter#ine sa renunte a pozitia de nerecunoas.tere a ade&aru ui" 7.7. -rganizarea confruntarii. Dupa studierea #ateria u ui cauzei$ sta%i irea pro% e#e or de c arificat$ dupa cunoasterea Ii ascu tarea prea a%i a a persoane or care &or fi confruntate$ or(anu *udiciar procedeaza a or(anizarea confruntarii$ ceea ce presupune/ a" #legerea locu!ii si momentului tactic ce ui #ai potri&it de desfasurare$ a ordinii in care persoane e &or fi c3e#ate a confruntare" Citarea se &a face potri&it re(u i or procesua e cunoscute$ indicat fiind sa se efectueze c3iar in di#ineata zi ei in care ur#eaza sa ai%a oc confruntarea" %" +vitarea unor posibile intelegeri intre cei confruntati, daca in cauza sunt #ai #u ti #artori$ in&inuiti sau incu pati$ af ati in stare de i%ertate$ confruntari e ur#and sa se or(anizeze in aceeasi zi$ una dupa a ta '!confruntare in ant!)" c" Stabilirea sticcesiimii intrebarilor sau a pro% e#e or care ur#eaza sa fie c arificate prin confruntare" Or(anizarea confruntarii$ indeose%i in situatii e difici e$ co#p e+e$ &a face o%iectu unui plan orientativ, care$ ca si in cazu ascu tarii$ poate fi #odificat$ in functie dc aspecte e nou i&ite sau de

pozitia ce or confruntati" Cu ocazia or(anizarii$ &or fi sta%i ite si persoanele care vor participa la su-praveg!erea celor confruntati. Crede# ca este necesar ca aceste persoane sa fie a&izate asupra pro% e#e or care fac o%iectu confruntarii$ astfe incat sa fie pre.(atite sa surprinda cu e+actitate reactii e ce or confruntati in #o#entu punerii in discutie a pro% e#ei principa e" Nu#aru persoane or care efectueaza supra&e(3e.rea tre%uie sa fie ee putin e(a cu ee a persoane or confruntate si este de a sine inte es ca e e apartin unitatii *udiciare in care are oc confruntarea" 58. *eguli tactice de efectuare a confruntarii propriu-zise 8.6. 'onsideratii privind psi,ologia confruntarii. In a%ordarea re(u i or tactice de efectuare a confruntarii tre%uie #entionati #ai intai factorii psi!ologici specifici acestui moment, care &in sa se adau(e factori or proprii #o#entu ui unei ascu tari o%isnuite" Astfe $ pe an(a tensiunea psi3ica e+istenta a persoana ascu tata 'si aici tre%uie sa ne raporta# si a ca itatea sa procesua a/ #artor$ in&inuit$ parte &ata#ata etc")$ cu ocazia confruntarii apar e e#ente sup i#entare de e#otie$ specifice acesteia" Tensiunea psi3ica a ce or confruntati poate a&ea cauze dintre ce e #ai di&erse/ Q Tea#a fata de reactii e ce ui cu care este confruntat" Q Senti#ente de #i a sau prietenie fata de acesta" Q Co#p e+u de &ino&atie sau preocuparea de a nu fi in&inuit pe nedrept" Q Tea#a de a nu se descoperi ade&aru $ in cazu ce or nesinceri 7"a" P ecand de a aceste e e#ente$ or(anu *udiciar este o% i(at sa asi(ure$ inca de a inceputu confruntarii$ o at#osfera de ca # si de so%rietate" Atitudinea sa tre%uie sa se caracterizeze printr.o dep ina o%iecti&itate$ astfe incat nici unui dintre cei con. fruntati sa nu ai%a senti#entu ca este defa&orizat" Nu#ai i/1 acest fe este posi%i a stabilirea contactuluipsi!ologic cu participantii a confruntare" @a fi ur#arita$ fara ostentatie$ co#portarea ce or confruntati$ unui fata de a tu $ neper#itandu. i. se nici o incercare de inti#idare$ de inf uentare sau de do#inare prin pozitia socia a$ prin pre(atirea superioara a &reunuia dintre ei$ prin re atii e a&ute$ prin taria de caracter ori pur si si#p u prin !e+perienta! in anc3eta" 8.7. Efectuarea confruntarii propriu-zise. Pentru inceput$ in incapere este introdusa persoana considerate #ai sincera$ sau ee care a so icitat e+pres sa se recur(a a confruntare" Se reco#anda ca cei confruntati sa stea cu fata spre or(anu *udiciar care conduce confruntarea$ fiind contraindicat ca ei sa fie asezati spate in spate$ pozitie considerata ee putin u#i itoare$ #ai a es pentru un #artor de %una.credinta$ sincerK" In functie de situatia creata$ este posi%i a$ in anu#ite cazuri$ c3iar asezarea fata in fata$ pozitie care inco#odeaza psi3ic persoana de rea.credinta" In acest fe se creeaza si posi%i itatea o%ser&arii #ai %ine a ce or confruntati si$ e&entua $ sesizarea unor incercari de co#unicare non&er%a 0" Inainte de inceperea confruntarii propriu.zise$ persoane or i se pune in &edere ca nu au &oie sa.si faca se#ne$ sa &or%easca intre e e$ atat intre%ari e cat si raspunsuri e adresandu.se nu#ai prin inter#ediu or(anu ui *udiciar care conduce confruntarea" Daca &reuna din persoane e confruntate are ca itatea de #artor$ se &a proceda potri&it pre&ederi or art"<7 C"pr"pen"$ cerandu.i.se sa depuna *ura#antu ca &a spune ade&aru $ in caz contrar sa&arsind infractiunea de #arturie #incinoasa 'art"2B5 C"pen" sau art"997 N"C"pen")" Despre toate acestea se fac #enMiuni e cu&enite in procesu .&er%a de confruntare" Pri#e e intre%ari au un caracter introductiv, e e &izand faptu daca persoane e se cunosc si care este natura raporturi or dintre e e" Aceste intre%ari se *ustifies #ai a es in cazu confruntarii dintre n&inuiMi ori incu pati$ ca si dintre partea &ata#ata$ in&inuiti sau incu pati$ Tntrucat$ in e&entua itatea in care sustin ca nu se cunosc$ procedeu pro%ator a confruntarii se poate transfor#a intr.o prezentare

pentru recunoastere" In continuare$ se procedeaza a adresarea intrebarilor, procedure tactica desti.nata c arificarii contradictii or$ e&itandu.se si#p a citire a dec aratii or" Intre%ari e se for#u eaza intr.un #od c ar si concis" Pri#a intre%are se adreseaza persoanei considerate sincere" Ca si in cazu ascu tarii o%isnuite$ &or fi e&itate elementele de sugestie din con*inutu intre%ari or$ inc usi& din co#porta#entu or(anu ui *udiciar" Persoane e confruntate pot a&ea atitudini diferite" De pi da$ unii &or continua sa ne(e$ sa nu recunoasca ce e afir#ate de ad&ersar$ sau$ pur si si#p u$ sa se incapata.neze sa taca" In astfe de i#pre*urari$ este necesar sa se insiste cu intre%ari de deta iu$ care$ in #a*oritatea cazuri or$ infran( rezistenta persoanei nesincere$ ape andu.se a procedee tactice specifice ascu tarii #artoru ui sau in&inuitu ui" Pe intrea(a durata a confruntarii se &or ur#ari cu atentie atitudinea$ reactii e ce or confruntati$ care pot oferi indicii cu pri&ire a pozitia fata de aspecte e de c arificat$ inc usi& in e(atura cu sinceritatea or" De e+e#p u$ une e persoane$ pe an(a #anifesta% e tipic e#oMiona e$ incearca sa.1 inti#ideze pe ad&ersar printr.o atitudine a(resi&a$ prin insu te sau a#enintari ori$ din contra$ sa.1 sensi%i izeze printr.un co#porta#ent care ar putea pro&oca #i a" Dupa ce ascu ta raspunsuri e a intre%ari e destinate c arificarii afir#atii or contradictorii$ or(anu *udiciar poate per#ite persoane or confruntate sa.si adreseze intre%ari$ desi(ur tot prin inter#ediu sau" -i acest #o#ent isi are i#portanta sa pentru ca pot aparea e e#ente si date noi$ uti e pentru sta%i irea ade&aru ui in cauza" Este reco#anda%i ca$ in cadru unei sin(ure confruntari$ sa nu se incerce c ari.ficarea #ai #u tor pro% e#e principa e$ #ai a es daca au un caracter co#p e+$ prefera%i fiind sa se recur(a a #ai #u te confruntari$ or(anizate a perioade scurte -i cu respectarea ace ora*i re(u i tactice" In inc3eiere$ persoane e confruntate sunt intre%ate daca #ai au ce&a de dec arat" In ipoteza in care o persoana re&ine asupra dec aratii or date anterior$ aspectu &a fi conse#nat in procesu .&er%a de confruntare$ persoana ur#and sa fie ascu tata in #od o%i-nuit"

57. Pregatirea prezentarii pentru recunoastere Prezentarea pentru recunoastere presupune$ ca si in cazu ce or a te acte de ur#arire pena a ana izate$ o pre(atire atenta si #inutioasa$ care sa asi(ure reusita acestui procedeu tactic de identificare" In inii #ari$ acti&itatea de pre(atire se inscrie in coordonate e #entionate in sectiuni e precedente$ *aportate a particu a.ritati e prezentarii pentru recunoastere" Astfe 9/ 7.6. Studierea materialului cauzei. Cunoasterea #ateria u ui cauzei$ &izeaza sta%i irea cu e+actitate a obiectului prezentarii pentru recunoastere, respecti& a persoane or$ cada&re or$ o%iecte or care tre%uie identificate" In e(atura cu aceasta$ or(anu *udiciar &a ana iza in ce #asura identificarea ar fi posi%i a si prin &a orifi. carea a tor date$ e+istente in dosar$ date care sa ser&easca si a &erificarea u terioara a rezu tate or prezentarii pentru recunoastere" Prin studierea #ateria e or cauzei &or fi sta%i ifi subiectiiprocesuali care &or fi c3e#ati sa faca recunoasterea$ acestia fund in e+c usi&itate persoane care au perceput direct su%iectu prezentarii pentru recunoastere" Acestor persoane tre%uie sa i se cunoasca posi%i itati e de perceptie$ fi+are si redare$ precu# si pozitia fata de fapta cercetata sau fata de cei pe care tre%uie sa.i recunoasca a fe ca si a ce e a te (enuri de ascu tare"

In fine$ un aspect care nu &a tre%ui ne( i*at in studierea #ateria u ui$ este si ace a a deter#inarii conditii or in care a a&ut oc perceptia$ de e e ur#and sa se tina sea#a in #o#entu prezentarii pentru recunoastere" 7.7. #scultarea prealabila. Ascu tarea prea a%i a a persoanei care face recu noasterea$ in e(atura cu persoane e$ cada&re e$ o%iecte e ce ur#eaza sa fie identificate$ are un caracter de sine statator$ ea fund efectuata independent de faptu ca persoana a #ai fost ascu tata si asupra unor aspecte pri&ind cauza$ a te e decat ce e referitoare a o%iectui recunoasterii" Prin aceasta ascu tare prea a%i a sur"t &izate #ai #u te o%iecti&e/ a" Cunoa*terea e+acta a posibilitatilor reale de perceptie, fi+are si redare a e persoanei rerpecti&e$ a trasaturi or sa e psi3ice" %" Deter#inarea conditiilor de loc, timp si mod de perceptie, precu# s/ a faeto. ri or su%iecti&K care ar fi putut inf uenta procesu de perceptie senzoria a" c" Sta%i irfa volumului de date referitoare a caracteristici e de identificare pe care persoana e.a perceput si$ #ai a es$ #e#orat$ astfe incat recunoasterea sa tie rea #ente posi%i a si uti a" De e+e#p u$ in ipoteza in care prezentarea pentru recunoastere are drert o%iec/ o persoana$ ee care ur#eaza sa faca recunoasterea '#artoru ocu ar sau par8ea &ata#ata) &a fi in&itat sa faca o descriere cat #ai a#anuntita a caracteris//ei or de identificare$ a conditii or in care e.a perceput" Prin aceasta se &erifica fide itatea #e#oriei si posi%i itati e de redare a ee /8/ ascu tat$ aspect de natura sa confere o %aza so ida recunoasterii si sa o faca cat ir"a/ credi%i a" Din practica or(ane or *udiciare rezu ta$ insa$ ca nu intotdeauna persoaneK"e ascu tate reusesc sa faca o descriere satisfacatoare a se#na #ente or sau caracK"eristiciKio/ de identificare$ ceea ce$ a pri#a &edere$ ar putea conduce a conc uzia ca prezentata pentru recunoastere nu &a a&ea rezu tatu scontat$ fiind nesi(ura" Sunt re ati& frec&ente i#pre*urari e in care se a*un(e a 5 recunoastere si(ura" ir"K ciuda faptu ui ca$ in faza ascu tarii prea a%i e$ #artoru a fost nesi(ur$ irr"rrecis /r" a catuirea unui portret &or%it sau in descrierea unui o%iect1" Daca in ti#pu aicu tin/ prea a%i e$ o persoana este nesi(ura de dec aratii$ aceasta nu tre%uie sa e+c uda efectuarea prezentarii pentru recunoastere" Martoru nu poate$ in toate cazuri e" sa faca o descriere a persoanei sau a o%iectu ui care ii &a fi prezentat" Aceasta incapacitate nu constituie se#nu unei erori$ dupa cu# descrierea corecta nu do&edeste nic/ posi%/./K.tatea de recunoastere *i nici conser&area e+acta a i#a(inii #e#oria e" Or(anu *udiciar tre%uie sa interpreteze$ de a caz a caz$ astfe de situatii" fiina necesar sa se insiste cu intre%ari$ pentru ca #artoru sa.si rea#inteasca se#nai.#ente e persoanei" De ase#enea$ se poate ape a a #i* oace te3nice cu# sunt$ de pi da$ ce e fo osite in identificarea persoane or si cada&re or dupa se#naK"#ente e e+terioare 'identi.Vit.u sau #i#ico#pozitoru )" Pentru in aturarea dificu tati or #entionate$ este decisi&a efectuarea iz-geut$ s prezentarii pentru recunoastere, e&itandu.se astfe posi%i itatea ster(erii dirt #e#orie a se#na #ente or si e&entua $ e+ercitarea de inf uente din partea persoane or care nu au interesu sa fie identificate" 7.8. -rganizarea prezentarii pentru recunoastere. Or(anizarea prezentarii pentru recunoastere se face in functie de conditii e in care a a&ut oc perceptia si de natura o%iectu ui recunoasterii " Pentru a a&ea (arantia unei recunoasteri precise si o%iecti&e este necesar ca or(anizarea acesteia sa se faca in conditii cat ms( aprop(- ate, ase#anatoare$ pe cat posi%i $ cu ce e e+istente in #o#entu o%scr&arii persoanei sau o%iectu ui de identificat de catre #artor$ &icti#a s"a" 7.8.6.Pcrsoana care va fi prezentata pentru recunoastere tre%uie sa fie I#%racata in aceleasi !aine in care a fost o%ser&ata de catre #artor sau in 3aine ase#anatoare" C3iar daca aceasta nea(a ca ar fi purtat 3aine e a care se refera #artoru $ e e tre%uie sa fie i#%racate de ee supus recunoasterii" In e&entua itatea in care autoru a fost deg!izat in #o#entu sa&arsirii infracti.unii$ &or fi fo osite

ace easi e e#ente de de(3izare 'oc3e ari$ peruci$ #ustati$ o%iecte de I#%raca#inte etc)" @a fi a catuit un (rup de persoane in care &a fi introdusa persoana de recunos.cut" A e(erea ce or din (rup se &a efectua cu respectarea unor criterii de asemanare pri&ind &arsta$ ta ia$ se#na #ente e e+terioare$ i#%raca#intea s"a"$ e&itandu.se orice e e#ent de contrast" In&inuitii sau incu patii arestati$ care ur#eaza sa fie prezentati pentru recunoa-tere$ &or a&ea o Tnfatisare in(ri*ita" In ipoteza in care recunoasterea se face dupa mers sau dupa voce, pentru a ca.tuirea (rupu ui se &or a e(e persoane cu caracteristici dina#ice sau de &oce ase#anatoare" O cerinta i#portanta pri&ind for#area (rupu ui Tn care &a fi introdus indi&idu de recunoscut$ este si aceea ca nici una dintre persoane e se ectate sa nu fie cunoscutd de catre martor. Daca recunoasterea ur#eaza sa se faca dupa fotografie, se &a cauta o foto(rafie care sa redea cat #ai e+act i#a(inea persoanei de identificat" Aceasta foto(rafie se &a introduce Intr.un (rup de a te 9.: foto(rafii e+ecutate in conditii te3nice cat #ai apropiate 'aceeasi #ari#e$ sau scara a i#a(inii$ a %.ne(ru sau co or) a e unor persoane prezentand se#na #ente apropiate" 7.8.7.Prezentarea cadavrelor pentru recunoastere i#pune o pre(atire spe cia s$ date fiind dificu tati e fire-ti de identificare$ datorate unor cauze di&erse" Principa a dificu tate o%iecti&a este deter#inate de #odificari e naturale consecuti&e #ortii 'ri(iditate$ i&iditate$ des3idratare s"a")$ dar -i de prezentarea cada&ru ui in pozitie orizonta a$ dez%racat$ astfe #eat intre(u sau aspect difera de ee a persoanei in &iata$ perceputa de #artor in #iscare si intr.o pozitie fireasca" Cada&ru este posi%i sa prezinte une e #uti ari sau a terari ca ur#are a acti&ita.ti or &io ente e+ercitate de a(resori ori a accidentu ui$ sinuciderii$ ca si in ur#a procese or de putrefacMie$ care i fac aproape i#posi%i de recunoscut" In ase#enea i#pre*urari$ inainte de prezentare$ este indicat sa se procedeze a efectuarea !toa etei cada&ru ui!$ operatie despre care a# a#intit in capito u consacrat #eto.de or de identificare a persoane or" Refacerea infatisarii cada&ru ui are si o semnificatie psi!ologica, in sensu ca ea contri%uie a reducerea e#otiei ce ui caraiaTi este Infatisat cada&ru spre recunoastere" 2"9"9"Prezentarea obiectelor pentru recunoastere necesita se ectionarea unui (rup de o%iecte ase#anatoare cu o%iectu de identificat$ insa nu !identice!" De e+e#p u$ daca este necesar sa se recunoasca un radiocasetofon furat$ e nu tre%uie introdus intr.un (rup de radiocasetofoane de aceeasi #arca$ tip$ serie sau an de fa%ricate$ in astfe de situatii fiind (reu de identificat$ daca nu i#posi%i " Locul Tn care se organizeaza recunoasterea este$ Tn #a*oritatea cazu.ri or$ sediu ser&iciu ui #edico. e(a $ a po itiei sau parc3etu ui$ daca recunoasterea se face dupa foto(rafie" Sunt insa si i#pre*urari deose%ite$ in care recunoasterea se poate face Tn ocu in care #artoru a perceput persoana sau o%iectu $ ori Tn ocuri cu caracteristici ase#anatoare$ pastrandu.se anu#ite i#ite" 7.8.:. 'onditiile de iluminarc Tn care #artoru a perceput persoana sau o%iecte e tre%uie$ de ase#enea$ sa fie a&ute in &edcre a pre(atirea recunoasterii" De e+e#p u$ daca pcrccptia s.a facut a u#ina artificia s$ or(anu *udiciar &a ape a a ace easi surse de u#ina$ insa$ indiferent de intensitatea u#inii initia e$ se &a fo osi o u#ina #ai puter.nica$ care sa per#ita o%ser&areain condifii %une a caracteristici or de identificare" O data inc3eiate pre(atiri e prezentarii pentru recunoastere$ se trece a efectuarea propriu.zisa a acestui act$ in functie de natura o%iectu ui recunoasterii$ unnand sa se ap ice$ a aturi de re(u i e procedura e incidente$ -i o serie de re(u i tactice cri#ina istice"

CAPITOLUL I

METODOLOGIA IN@ESTIGARII INFRACTIUNILOR DE OMUCIDERE 57. Principalele probleme& obiect al probatiunii& care tre%uie c arificate prin investigarea mortii violente In&esti(area o#oru ui . una dintre for#e e #ortii &io ente . se particu arizeaza" fata de cercetarea a tor cate(orii de infractiuni$ prin pro% e#atica sa spec fici concentrate in cate&a directii principa e$ respecti&/ sta%i irea cauzei si natarii #ortii$ a circu#stante or de ti#p si de #od in care a fost sa&ar*ita fapta" descoperirea #i* oace or sau instru#ente or fo osite a supri#area &ietii &icti#ei" identincarea autoru ui$ a e&entua i or participant0K a co#iterea o#oru ui" precizarea sccpu ui sau a #o%i u ui infractiunii9" 2biectul probatiunii i constituie toc#ai aceste pro% e#e sus.#entionate" car particu arizate a fiecare caz in parte$ cu tot ce are e #ai deose%it" Indiferent de particu aritati e o#oru ui$ or(anu *udiciar &a tre%ui sa.si orieriteze cercetari0e potri&it for#u ei !ce or 6 intre%ari!$ a#intita/ ce fapta s.a co#is *i care este natura eiP unde s.a co#is faptaP cand a fost sa&arsitaP cine este autoru P cum si in ce #od a sa&arsit.oP cu a$utorul cui< in ce scop<. La aceste intre%ari se #ai adau(a" uneori$ inca una foarte i#portanta/ cine este victima<. Nu#ai pe %aza raspunsu ui a aceste intre%ari este posi%i sa se a cauiiasca un probatoriu de natura sa reflecte realitatea si$ astfe $ sa per#its sta%i irea ade&aru ui" 2"1" Stabilirea cauzei si naturii mortii. Identificarea cauzei #ortii este o pro% e#a a a carei rezo &are Isi dau concursu $ deopotri&a$ #edicu e(ist si or(anu de ur#arire pena a" In functie de cauza ei$ #oartea poate fi consecinta unui omor, a unei sinucideri sau a unui accident, 'diagnosticul $uridic' a decesu ui sta%i indu.se din coro%orarea interpretarii date or o%tinute prin in&esti(atii e -tiinti.fice cri#ina istice si ce e anato#opato o(ice" Fircste ca in&esti(atii e #edico. e(a e au prioritate" 2"2" )dentificarea locului in care a fost savarsit oniorul. Sta%i irea ocu ui Tn care a fost sa&ars*t onioru este o a ta pro% e#a i#portanta pentru so utionarea cazu ui$ acesta fiind$ de re(u a$ ce0 #ai %o(at in ur#e si date cu pri&ire a T#pre*u.rari e Tn care s.a co#is fapta" Cu atat #ai #u t se i#pune (asirea ocu ui cri#ei$ cu cat in practica se Tnta nesc frec&ent cazuri de transportare a &icti#ei in alta parte, ori de I#pra-tiere a fra(#ente or de cada&ru in di&erse ocuri" Desi(ur ca$ pe an(a ocu propriu.zis a faptei$ nu tre%uie sa e+c ude# si ce e. a te ocuri sau zone Tn care au fost descoperite ur#e$ #i* oace #ateria e de pro%a etc" 7.8. Stabilirea momentului comiterii infractiunii. Mo#entu supri#arii &ietii &icti#ei constituie o pro% e#a cu se#nificatii #u tip e" Astfe $ rezu tate e cercetari or tre%uie sa conduca$ pe de o parte$ a sta%i irea momentului exact a care a sur&enit #oartea$ iar pe de a ta parte$ a Tncadrarea In ti#p a activitatii infractionale desfasurate de autor" Mu te date pot conduce a de i#itarea unei perioade de ti#p Tn care autoru a efectuat di&erse acte de pre(atire$ aspect de natura sa per#ita Tncadrarea faptei In cate(oria o#oru ui cu pre#editare$ cu toate consecinte e *uridice care decur( din aceasta I#pre*urare" Sta%i irea e+acta a datei ser&este nu nu#ai a c arificarea #odu ui Tn care autoru si.a petrecut ti#pu Tnaintea co#iterii infractiunii$ ci si a precizarea inter&a u ui Tn care acesta s.a af at in ca#pu infractiona si a acti&itati or desfasurate dupa fina izarea actu ui$ aceasta si in scopu contracararii unor fa se a i%iuri"

7.9. $eterminarea modului Tn care a fost savarsit oniorul. Sta%i irea #odu ui de supri#are a &ietii &icti#ei este posi%i a pc %aza interpretarii unui co#p e+ de date$ de ur#e$ cu pri&ire a intrea(a acti&itate desfasurata de infractor" Si aici ne inta ni# cu in&esti(atii co#p e+e$ a care participa cri#ina istii s* #edicii e(isti" Se &a deter#ina$ astfe $ #odu concret de operare$ interesand o serie de circu#stance de natura sa ser&easca a Incadrarea corecta a faptei$ cu# ar fi$ de e+e#p u$ o#oru prin cruzi#e ori pentru a in esni sa&ars*rea unei a te infractiuni 'art" 16B it"a sau 167 it"3$ C"pen" sau art" 16H it"f si 3N"C"pen")" De ase#enea$ pe aceasta ca e$ se sta%i esc e&o utia raportu ui dina#ic &icti#a.a(resor$ natura e&entua e or re atii dintre cei doi$ posi%i e e incercari de si#u are sau #ascare a faptei$ respecti& disi#u area o#oru ui prin sinucidere ori accident etc" 7.:.)dentificarea faptuitorului si a celorlalti participants Identificarea auto. ru ui$ a e&entua i or participant a sa&arsirea infractiunii 'co#p ici$ insti(atori$ tainuitori)$ este una dintre pro% e#e e centra e a e cercetarii$ de ea depinzand atat desfasurarea nor#a s a procesu ui pena $ cat si incadrarea corecta a faptei" A&e# in &edere situatia in care autoru $ ar putea fi$ de e+e#p u$ sot$ ruda apropiata a &icti#ei$ o persoana care a #ai sa&arsit un o#or$ i#pre*urare in care ne.a# putea af a$ de e+e#p u$ in prezenta unei for#e ca ificate de o#ucidere 'art" 167$ 16B C"pen" sau art" 16H it" e N"C"pen")" Fata de i#portanta pe care o prezinta identificarea autoru ui unui o#or$ tre%uie precizat ca$ in practica$ o %una parte din acti&itatea de anc3eta$ de in&esti(are a unui o#or$ este destinata toc#ai rezo &arii acestei pro% e#e$ de ea fiind e(ata rezo &area cazu ui su% toate aspecte e sa e" A se &edea$ de e+e#p u$ %inecunoscu.te e cazuri !Mi3a ea! sau !Precupetii &ec3i!$ a e o#oruri or ! a co#anda! din anii 1HHH.2552 sau o#ucideri e sa&arsite de (recu Passaris" 7.;. )dentificarea victimei. Identificarea &icti#ei are$ a randu ei$ o i#portanta particu ara pentru anc3eta$ intrucat$ o data sta%i ita identitatea$ este posi%i a deter#inarea cercu ui de suspecfi$ ca si a incadrarii faptei in functie de ca itatea su%iectu ui pasi& a infractiunii" In ipoteza disparitiei unei persoane$ cand e+ista indicii ca aceasta ar fi putut fi &icti#a unui o#or$ una dintre pro% e#e e i#portante ra#ane descoperirea cada-vndui. In cazu nedescoperirii acestuia$ or(anu ui *udiciar ii re&ine sarcina sa pro%eze cat #ai te#einic &ino&atia autoru ui faptei$ sa cerceteze cu #a+i#a atentie cazu $ pentru a e&ita sa&arsirea unei erori *udiciare" 7.<. )dentificarea instrumentelor sau mijloacelor care au servit la savarsirea infractiunii. Identificarea acestor instru#ente &izeaza atat a(entu &u nerant$ care a cauzat #oartea &icti#ei$ cat si ce e a te #i* oace destinate pre(atirii sa&arsi.rii faptei$ patrunderii a fata ocu ui$ i#o%i izarii &icti#ei etc" Aceasta identificare isi (aseste uti itatea si Tn Incadrarea *uridica a faptei" De e+e#p u$ Tn ipoteza uciderii unei persoane$ prin aruncarea Tn aer a autotu.ris#u ui acesteia$ ne af a# Tn fata unor #i* oace care pun In perico &iata #ai #u tor persoane$ ceea ce conduce a Tncadrarea faptei Tn pre&ederi e art" 167 it"e C"pen" 'sau art" 16H it" ( N"C"pen")" Este o situatie si#i ara sa&arsirii de acte teroriste$ care pot fi sa&arsite nu nu#ai prin e+p ozii" 7.=. Stabilirea mobilului sau scopului infractiunii. Sta%i irea #o%i u ui o#oru ui este pro% e#a c3eie$ ea prezentand i#portanta atat in sta%i irea fapte or si i#pre*urari or cauzei$ a identificarii autoru ui$ cat si Tn Incadrarea *uridica a faptei" De pi da$ o#oru co#is din ura sau (e ozie ser&este deseori a a catuirea rapida a cercu ui de %anuiti" Totodata$ interesu #ateria $ Tncercarea de a se sustra(e de a ur#arirea pena a s"a"$ reprezinta e e#ente de circu#stantiere a o#oru ui ca ificat" Rc entor a pro% e#e e enuntate$ tine# sa face# precizarea ca desi Tn inii #an$ c e sunt co#une

#a*oritatii infractiuni or I#potri&a &ietii$ sttvdrsite cu intense, accstca d"fera In functie de particu aritati e fiecarui caz in parte e e fiind de o ne%anuita di&ersitate$ ceea ce o% i(a or(anu *udiciar a o per#anenta adaptare a situatia de fapt" Mu titudinea #oduri or de operare si a conditii or in care sunt co#ise infractiu.ni e i#potri&a &ietii$ ne deter#ina sa sustine# ca$ in in&esti(area criniina istica a o#oru ui$ rareori se recur(e a sc3e#e fi+e" Desi(ur$ nu a&e# Tn &edere re(u i e procesua pena e sau ce e #etodo o(ice (enera e pri&ind ur#arirea pena a" Din aceasta cauza$ nu se poate pretinde ca anu#ite te3nici$ procedee sau #etode cri#i.na istice sunt proprii in&esti(arii for#e or si#p e de o#or$ in ti#p ce a te e sunt specifice for#e or ca ificate$ deose%it de (ra&e$ pruncuciderii$ uciderii din cu pa s"a" Preciza# ca$ Pn capito u de fata$ a&e# Tn &edere cercetarea o#oru ui pre&azut de art" 16:.16B C" pen" deoarece acesta Tnsu#eaza c&asi.tota itatea pro% e#e or ce se cer rezo &ate In cazu oricarei infractiuni Indreptate T#potri&a &ietii" Fireste$ a&e# Tn &edere inc usi& infracfiuni e de pruncucidere 'art" 166 C"pen" sau art" 1<5 N"C"pen")$ ca si uciderea din cu pa 'art" 16< C"pen" sau art" 1<1 N"C"pen")$ deter#inarea sau Tn esnirea sinuciderii 'art" 16H C"pen" sau art" 1<2 N"C"pen")" 56. *eguli generale metodologice aplicate in investigarea omorului in in&esti(area oricarei infractiuni$ or(anu de ur#arire pena a tre%uie sa respecte$ a aturi de pre&ederi e e(a e$ o serie de re(u i #etodo o(ice$ atat cu caracter (enera $ cat si particu ar$ potri&it specificu ui fiecarei cate(orii de infractiuni" Cu atat #ai i#portanta se do&edeste necesitatea respectarii unor re(u i (enera e #etodo o(ice de cercetare a o#uciderii$ cu cat aceste infractiuni se dis.tanteaza de a te cate(orii de fapte pena e printr.un perico socia cu totu deose%it" ca si prin circu#stante e Tn care sunt co#ise$ aspect care nu #ai poate fi ne(at In prezent" Sunt %ine cunoscute eforturi e concertate$ ee pufin In acest do#eniu" a e Ministeru ui Pu% ic si Inspectoratu ui Genera a Po itiei pentru sta&i irea acte or cri#ina e$ printr.o actiune fer#a si ca ificata8 de aici si eforturi e specia isti or in directia T#%unatatirii #etodo o(ice a cercetarii o#oru ui$ a care stiinta Cri#i.na isticii are$ dupa cu# a# #ai su% iniat$ un aport specia $ desi este$ uneori$ trecut cu &ederea" Fata de cerinte e i#puse de practica *udiciara$ rezu ta ca regulile generale metodologice sunt, in esentci, urincitoarele( a" +fectuarea cercetarii omorului de cat re o ec!ipa complexa, for#ata din procurer $ #edic e(ist si ucratori de po itie$ conducerea acesteia fund asi(urata de catre procuror$ potri&it pre&ederi or art"25H C"pr"pen"$ in scopu desfasurarii acti&i.tatii de ur#arire pena a intr.un #od unitar$ %ine coordonat" %" #sigurarea operalivitdtii, printr-o organizare eficientd a cercetarii, acor.dandu.se prioritate acti&itati or care rec a#a o #a+i#a ur(enta$ cu# sunt/ S Cercetarea la fata lociilui. S #scultarea imediatd a persoane or care au cunostinta despre fapta sa&ar.sita$ despre &icti#a sau a(resor" Q *ispunerea constatarilor te3nicostiintifice si a e+pertize or *udiciare" a -=r mar ire a far a intdrziere a persoanei suspecte" In e(atura cu necesitatea deplasarii urgente la fata locului, este se#nificati&a conc uzia desprinsa din practica$ potri&it careia cca" 25 a suta din dosare e cu autori necunoscuti sunt datorate intarzierii dep asarii procuroru ui a ocu o#oru ui "

C" Cercetarea atentd, completa si calificata a locului faptei, data fiind rezonanta sa in sta%i irea precisa a fapte or si a i#pre*urari or cauzei$ precu# si in identifi.carea autoru ui o#oru ui$ a instru#ente or sau #i* oace or &u nerante$ aspecte asupra carora &o# re&eni" d" Planificarea $udicioasa a intregii activitati de urmarire penala, in functie de particu aritati e fiecarui caz$ in elaborarea versiunilor ur#and sa se tina sea#a de date e rea e$ %ine &erificate$ a e cazu ui$ astfe incat sa fie posi%i a ad#inistrarea a ti#p a pro%e or$ e&itandu.se actiuni e de natura sa ter(i&erseze so utionarea cauzei" e" Stabilirea cu exactitate a elementelor constitutive ale infractiunii, anc3eta tre%uind sa porneasca de la faptei la autor si nu in&ers$ cerinta su%ordonata direct principiu ui af arii ade&aru ui si prezu#tiei de ne&ino&atie$ prin care se pre&in$ in pri#u rand$ o posi%i a eroare *udiciara$ ca si efectuarea unor acte de ur#arire pena a inuti e" f" #sigurarea continuitdtii desfasurarii urmdririi penale, fiind indicat ca ec3ipa de in&esti(are si$ in pri#u rand$ procuroru care a efectuat acte e pre#er(atoare$ sa desfasoare intrea(a cercetare pana a fina izarea cazu ui$ ceea ce presupune ca$ inca de a cercetarea a fata ocu ui$ sa participe procuroru co#petent" (" Efectuarea cercetarii in strictd conformitate cu prevederile legii procesual penale si cu ap icarea consec&enta a ce or tnai adec&ate metode te!nico-stiintifice si reguli metodologice criminalistice pe intrea(a durata a desfasurarii procesu ui pena " Re(u i e enuntate$ pe care e considera# perfecti%i e$ atat in for#a cat si in continut$ pot oferi un #ode suficient de e+act a cadru ui #etodo o(ic in care se desfasoara cercetarea #ortii &io ente" 58. Primele masuri )uate de organele de urmarire penala in cercetarea omorului Or(ane e de ur#arire pena a pot ua cunostinta despre sa&arsirea unui o#or$ potri&it pre&ederi or art"221 C"pr"pen" prin p an(ere$ denunt$ ori sesizandu.se din oficiu cand af a pe orice ca e despre sa&arsirea unei o#ucideri sau a unei morti suspecte. In practica$ aceasta presupune fie descoperirea unui cadavru, prezentand se#ne de #oarte &io enta$ fie descoperirea unor fragmente sau resturi de cadavru, inc usi& parti de sc3e et" De ase#enea$ sesizarea poate pri&i disparitia unei persoane in e(atura cu care e+ista #oti&e inte#eiate sa se creada ca a fost ucisa$ i#pre*urare in care este nece.sara intreprinderea unor #asuri serioase de &erificare a date or$ de in&esti(atii si de supra&e(3ere operati&a$ pentru a se sta%i i daca intr.ade&ar ne af a# in fata unei o#ucideri" 8.6. Masuri luate de cadrul de politie sosit primul la fata locului. La fata ocu ui soseste pri#u po itistu sesizat$ in conditii e aratate$ sau a t or(an *udiciar care$ indiferent de co#petenta$ infor#eaza dispeceratu de po itie$ de aici parc3etu si ser&iciu #edico. e(a 1" Tot e este o% i(at ca$ pana a sosirea ec3ipei de cercetare sa Tntreprinda cu #a+i#a ur(enta ur#atoare e/ S Stabilirea faptului daca victima mai este sau nu -n viatd, pentru un e&entua pri#.a*utor Ii transportarea sa i#ediata a spita " S *eterminarea locului savdrsirii faptei, punerea ui su% paza -i prote*area ur#e or$ inc usi& a zone or adiacente" Q Fixarea tuturor impre$urarilor care$ pe parcurs$ se pot #odifica sau dis.parea$ c3iar si a ace ora care tre%uie Tn aturate$ Intrucat prezinta perico " Q -dentificarea martorilor si retinerea e&entua e or persoane suspecte$ a oricarei persoane care poate oferi infor#atii despre &icti#a"

8.7. #ctivitati pregatitoare intreprinse de ec,ipa de cercetare propriu-zisa. In cadru activitdtilor pregatitoare, potri&it re(u i or (enera e #etodo o(ice$ or(ane e de ur#arire pena a . prefera%i fiind ca Tnsisi #e#%rii ec3ipei de cercetare sa faca acest ucru . &or proceda a / S -dentificarea victimei si a ce or a te persoane i#p icate in sa&arsirea faptei$ Tn pri#u rand a autorului, daca acesta nu a putut fi sta%i it de a Tnceputu cercetarii" S +fectuarea examenului medico-legal de catre #edicu anato#opato o( din ec3ipa$ pentru sta%i irea decesu ui si desprinderea pri#e or conc uzii cu pri&ire a cauza si natura #ortii$ a #ecanis#e e care au pro&ocat.o si a a(entii &u neranti" S Prevenirea contamindrii scenei crimei cu produse %io o(ice$ Tn conte+tu o% i(atiei de conservare a tuturor urmelor . S #scultarea imediata a martorilor ocu ari sau a persoane or care au cu.nostinta despre fapta$ despre &icti#a sau despre persoana a(resata" S Urmdrirea operative6 a persoanei suspecte$ efectuarea de perc3ezitii do#i.ci iare si corpora e pentru descoperirea ur#e or$ a instru#ente or fo osite$ e&entua c3iar a unor fragmente de cadavru, daca initia au fost descoperite nu#ai parti din acesta$ aruncate in di&erse ocuri" In esenta$ este i#portant sa refine# ca tre%uie actionat cu deose%ita operati&i.tate$ Tn confor#itate cu re(u i e (enera e #etodo o(ice #entionate anterior$ atat In uarea pri#e or #asuri$ cat si Tn pre(atirea ec3ipei$ ceea ce rec a#a #o%i izarea ur(enta a or(ane or *udiciare co#petente sa efectueze in&esti(area"

-2" Examinarea cadavrului E+a#inarea cada&ru ui$ efectuata de catre #edicu e(ist i#preuna cu procuroru cri#ina ist$ este o acti&itate esentia a a cercetarii a fata ocu ui$ cu o rezo.nanta deose%ita in desfasurarea u terioara a anc3etei$ in so utionarea cazu uiK" Prin e+a#inarea cada&ru ui se ur#areste sa se sta%i easca ori sa se o%tina cat #ai #u te date referitoare a/ Q Cauza si natura mortii, precu# si a prezenta eziuni or$ a e&entua e or ur#e tipice uptei dintre &icti#a Pi a(resor" Q Posi%i itatea e+ecutarii unor act!mi de autolezare de catre insasi &icti#a" a Corespondenta dintre locul in care a fost gctsitci victima si ocu rea a co#iterii infractiunii" a *ata si modul in care s.a sa&arsit o#oru $ #i* oace e$ ar#e e sau ins. tru#ente e intre%uintate etc" Aceste infor#atii sunt de natura sa per#ita (asirea raspunsu ui a intre%ari esentia e cu pri&ire a fapta$ printr.o cooperare intre procuroru cri#ina ist si #edicu anato#opato o($ cooperare ce se intinde pe intrea(a durata a ur#aririi pena e" E+a#inarea cada&ru ui$ fiind o acti&itate #ai a#p a$ de%uteaza o data cu cercetarea a fata ocu ui si continua la imitated medicaid a care se efectueaza necropsia" 7.6. 'onstatarea mortii victimei. E+a#inarea cada&ru ui &a incepe nu#ai dupa ce #edicu e(ist a constatat decesul, dia(nostic pus pe %aza se#ne or cada&erice specifice insta arii #ortii %io o(ice si confir#at cu pri e*u e+a#enu ui necroptic" Fara a intra intr.un do#eniu care apartine in e+c usi&itate #edicinii e(a e$ considera# totusi necesar sa a#inti#$ foarte pe scurt$ principa e e se#ne care ser&esc Ia dia(nosticarea #ortii$ se#ne care se i#part in precoce$ se#itardi&e$ tardi&e si conser&atoare2"

7.6.6. Semnele precoce& cu# sunt a%senta respiratiei$ incetarea acti&itatii cardi.ace si aref e+ia tota a$ au o &a oare re ati&a$ intrucat pot fi rezu tatu unei #orti aparente9" 2"1"2" Semnele semitardive per#it dia(nosticarea cu certitudine a #ortii$ in (enera e e constand in racirea cada&ru ui$ des3idratarea$ ri(iditatea cada&erica$ insta area i&iditati or si pete e cada&erice" E e au i#portant in sta%i irea cauzei si datei #ortii$ inc usi& in deter#inarea pozifiei cada&ru ui dupa insta area #ortii" 2"1"9" Semnele tardive si conservatoare sunt deter#inate de aparitia feno#e.ne or de putrefactie si$ respecti&$ a ce or de #u#ifiere$ adipoceara$ con(eiare s"a"$ se#ne care depind atat de ti#pu scurs de a data decesu ui$ dar si de conditii e in care s.a af at cada&ru " 7.7. Examinarea propriu-zisa a cadavrului. Dupa constatarea #ortii$ #edicu e(ist -i procuroru &or trece a e+a#inarea cada&ru ui care$ e&ident$ nu poate fi e+ecutata in conditii e oferite de o sa a de autopsie" Ea tre%uie efectuata cu #a+i#a atentie si #inutiozitate$ pentru a se e&ita conc uzii pripite$ in pri#u rand cu pri&ire a cauza si natura #ortii" Un ar(u#ent serios in spri*inu i#portantei e+a#inarii$ cu toata atentia$ a cada&ru ui este si ace a potri&it caruia$ in e&entua itatea punerii unui dia(nostic ine+act de #oarte ne&io enta 'pato o(ica)$ cercetarea ocu ui faptei se &a face intr.un #od su#ar$ uneori cu superficia itate$ ceea ce &a pre*udicia serios desfasurarea cercetari or &iitoare$ dupa constatarea cauzei rea e a #ortii" E+a#inarea cada&ru ui parcur(e ace easi faze ca si cercetarea ocu ui faptei .faza statica si faza dina#ica . rezu tate e fiind conse#nate in procesu .&er%a si fi+ate prin foto(rafiere sau prin inre(istrarea &ideo#a(netica$ in aceeasi ordine" Astfe 1/ 7.7.6. )n faza statica se deter#ina$ in principa $ ur#atoare e/ a. #ocal in care afost descoperit cadavrul, amplasarea in raport cu ur#e e si o%iecte e din *uru sau '#o%i a$ e e#ente de constructie$ &e(etatie etc"$ potri&it particu aritati or ocu ui)$ distanta pana a acestea$ precu# si sexid, talia si varsta aproximativa a &icti#ei" b. Pozitia corpidui, pri&it in ansa#% u sau$ cu# ar fi$ de e+e#p u$ pe spate$ cu fata in *os sau atera 'decu%it dorsa $ &entra sau atera )$ precu# Ii pozitia membrelor si a capu!ri. De e+e#p u$ #e#%re e pot fi in e+tensie sau indoite 'f ectate)&capu intors intr.o parte etc" 7.7.7. )n faza dinamica& &or fi e+a#inate$ in ordine/ a. Imbracamintea fi incdltum)mtea cadavrului, interesand caracteristici e or 'cu oarea$ croia a$ #ateria u din care sunt confectionate$ di&erse accesorii)$ precu# si urmele sau petele existente pe acestea" De ase#enea$ se &a preciza lipsa unor parti din i#%raca#inte sau inca ta#inte$ care$ in #od nor#a $ tre%uia sa e+iste 'pantofi$ panta oni$ fusta$ en*erie)$ inc usi& lipsa unor obiecte de (enu ceasu ui sau a &eri(3etei ce asa ur#e specifice pe inc3eietura #ainii sau pe de(ete" @a fi cercetat cu atentie fiecare buzunar, indicandu.se continutu si pozitia acestuia 'nor#a sau scos in afara)$ precu# si ur#e e de #urdarie sau pete" Intrea(a i#%raca#inte tre%uie %ine &erificata pentru a nu scapa cercetarii %uzunare e practicate in ocuri #ai putin o%isnuite" %" $orpul cadavrului se e+a#ineaza p ecandu.se de a e e#ente e (enera e" cu# sunt de pi da$ constitutia fizica$ cu oarea pie ii$ se#ne e particu are$ inc usi& se#ne e cada&erice" Dupa sta%i irea si conse#narea e e#ente or (enera e$ se &a trece a e+a#inarea a#anuntita a intre(u ui corp$ incepand cu capu &icti#ei$ apoi (atu $ re(iunea torace ui$ a a%do#enu ui$ re(iunea dorsa a$ a #e#%re or superioare si inferioare" Leziunile vizibile &or fi descrise ca pozitie$ for#a -i #ari#e$ a fe si fiecare pata %io o(ica ori de a ta natura$ intr.un cu&ant orice urma ce ar putea a&ea c anu#ita e(atura cu o#uciderea" )dinile si ung!iile cadavrului, in care pot fi (asite fire de par$ resturi de i#%ra.ca#inte$ fire de

te+ti e sau nasturi s#u Ii in ti#pu uptei cu a(resoru " In depozitu>. subung!ial se pot descoperi ce u e epite ia e$ ur#e de san(e$ fra(#ente de fire de par -"a"$ pro&enind de a autoru infractiunii" 2rificiile naturale a e cada&ru ui$ indeose%i (ura$ orificiu ana $ orificiu &a(ina sunt e+a#inate cu atentie$ desi fina izarea in&esti(atiei se face in conditii de a%o.rator" De e+e#p u$ in (ura se descopera #ateria e fo osite pentru a i#piedica &icti#a sa stri(e '%atiste$ carpe$ 3artie s"a")$ iar in ce e a te orificii$ ur#e de natura %io o(ica sau di&erse o%iecte" Totodata$ &or fi facute #entiuni e+acte cu pri&ire a cercetarea o%iecte or sau #ateria e or ce au ser&it la imobilizarea ori la strangularea victimei, cu# su#/ %uca i de fran(3ie$ sfoara$ sar#a etc" 7.8. Stabilirea datei mortii si a eventualelor modificari in pozitia cadavrului. Cu pri e*u in&esti(atii or de a fata ocu ui$ si$ indeose%i$ a cada&ru ui$ printre nu#eroase e pro% e#e ce sunt a&ute in &edere se nu#ara si aceea a stabilir.i momentului la care a survenit moartea, precu# si a e&entua e or #oditican inter&enite in pozitia cada&ru ui" Desi(ur ca aceste date &or fi deter#inate cu #a/ #are precizie in ur#a necropsiei$ insa$ c3iar din #o#entu e+a#inarii a fata ocu ui a &icti#ei$ pot fi o%tinute o serie de infor#atii apte sa ser&easca a orientarea opera.ti&a a cercetari or in directia descoperirii autoru ui o#oru ui" In acest scop$ se procedeaza a studierea se#ne or specifice #ortii$ #ai a es a ce or precoce si se#itardi&e" Preciza# insa$ ca si(uranta in sta%i irea datei #ortii scade pe #asura cresterii inter&a u ui de ti#p scurs intre #o#entu decesu ui si ee a descoperirii cada&ru ui" Cu cat acest inter&a este #ai scurt$ cu atat deter#inarea datei #ortii este #ai e+acta" Astfe / 7.8.6. )n cazul semnelor precoce& se#nificati&e sunt reactiile pupilei a une e su%stante c3i#ice$ care se produc in i#ita de : ore de a deces$ in cazu atropinei" ori a B ore in cazu po icarpinei" De ase#enea$ contractarea oca a a &ase or 0a adrena ina se produce in ee #u t 2: de ore de a deces" Ce e a te se#ne precoce a e #ortii$ #cntionate anterior 'Tncctarea acti&itatii cardiace$ a%senta respiratiei)$ nu pot fi uate in ca cu pentru detcr#inarea #o#en.tu ui #ortii$ decat in ipoteza sesizarii or de catre o persoana a&izata$ af ata an(a &icti#a in c3iar #o#entu sur&enirii #ortii" 7.8.7. )n cazul semnelor semitardive& pro% e#e e sunt cc&a #ai co#p e+e$ in functie de tipu de se#n c inic si de conditii e in care a fost (asit cada&ru " Astfe / a" Pierderea de caldura se face$ in (enera $ cu nn gradpe ora, cada&ru a*un(and a ca dura #ediu ui a#%iant in apro+i#ati& 25 de ore$ a acestea contri%uind #ai #u ti factori 'te#peratura #ediu ui incon*urator$ conditii e de oc si de ti#p$ &arsta si constitutia fizica a &icti#ei$ i#%raca#intea)" %" ,igiditatea cadaverica se insta eaza incepand cu #usc3ii #a+i aru ui inferior si co%oara treptat spre #e#%re e inferioare$ dupa care cunoaste o rezo utie in ace asi sens$ intre( cic u fiind cuprins intre 2 si 9B de ore de a deces$ ri(iditatea #a+i#a fiind a apro+i#ati& 15 ore$ dar si aici in functie de cauza #ortii$ in cazu trau#atis#e or cere%ra e #asi&e inta nindu.se si rigiditatea catalepticd 'i#puscare in cap$ e ectrocutare)" c" Lividitatile cadaverice apar dupa circa 7 ore$ sunt #a+i#e dupa circa 15.17 ore si nu se #ai #odifica prin sc3i#%area pozitiei cada&ru ui dupa apro+i#ati& 12 ore din #o#entu #ortii" Li&iditati e cada&erice isi au se#nificatia or in sta%i irea unor e&entuate #odi.ficari inter&enite in pozitia cada&ru ui" De e+e#p u$ daca a fata ocu ui cada&ru este descoperit in pozitia de decu%it &entra 'cu fata in *os)$ iar i&iditati e cada&erice se (asesc pe partea dorsa a$ este e&ident faptu sa ne af a# in fata unei sc3i#%ari a pozitiei cada&ru ui a apro+i#ati& 12 ore dupa deces" Referitor a senmele precoce si semitardive, in iteratura occidenta s se indica ur#atoare e /

Corpul cald si suplu, cu corneea u#eda si transparenta$ fara i&iditati$ denota ca #oartea s.a produs de 1.2 ore" a #paritia lividitatilor a ni&e u (atu ui$ racirea si ri(iditatea articu atiei #a+i aru ui se face a 9.: ore" Q #paritia petei negre scleroticale indica cca" B ore din #o#entu insta arii #ortii" S Confluenta lividitatilor pe suprafata #are -i ri(iditatea intre(ii #uscu aturi sc3e etice insotita de pierderea transparentei corneei este tipica pentru <.15 ore" a Persistenta la pres!me a lividitatilor si ne#odificarea pozitiei or este specifica #ortii insta ate de apro+i#ati& 12 ore" In sta%i irea #o#entu ui in care s.a insta at decesu $ sunt uati in ca cu #ai #u ti factori$ cu# ar fi$ starea di(estiei a i#entare din sto#ac$ prezenta faunei cada&erice$ rezu tate e unore+a#ene 3istoc3i#ice sau %ioc3i#ice '&ezi sta%i itatea p3.u ui tesuturi or si u#ori or)$ aceasta$ insa$ nu#ai in conditii de a%orator$ iar nu in ce e a e cercetarii a fata ocu ui" 58. Elaborarea versiunilor de urmarire penala 8.6. 'onsiderate introductive. Re(u a de %aza dupa care tre%uie sa se orienteze or(ane e *udiciare$ Tn cercetarea infractiuni or de o#ucidere$ o reprezinta organizarea $udicioasa a anc!etei si planificarea urmdririi penale, Tn scopu c arificarii co#p ete a I#pre*urari or sa&arsirii o#oru ui si a identif carii fapruitoru ui" Un Ioc centra i ocupa elaborarea versiunilor de urmarire penala, referitoare a natura #ortii &io ente 'o#or$ sinucidere sau accident)$ a persoana autoru ui$ a #o%i u si scopu infractiunii si a i#pre*urari e sau conditii e in care a fost sa&arsita" Pentru e a%orarea &ersiuni or$ or(anu de ur#arire pena a care conduce anc3eta$ &a tre%ui sa dispuna de un minimum de date precise si concrete, referitoare a fapta" Aceste date sunt o%tinute atat pe ca e procesuald 'cercetarea a fata ocu ui$ efectu.area de constatari te3nico.stiintifice$ ascu tarii de #artori s"a")$ cat si din iz&oare extraprocesuale 'in&esti(atii$ N&onuri$ scrisori anoni#e etc")" Une e date despre faptuitor pot fi o%tinute din deter#inant de tip profiling, a care ne &o# referi #ai *os" In anc3eta o#oru ui$ pri#e e date concrete sunt desprinse de procuror pe %aza cercetarii a fata ocu ui$ a e+a#inarii cada&ru ui si a pre ucrarii o%*ecti&e a date or o%tinute$ prin acti&itati e procedura e #entionate per#itand$ Tn #a*oritatea cazuri or$ e a%orarea de &ersiuni p auzi%i e cu pri&ire a natura mortii. De e+e#p u$ daca din cercetarea #edico. e(a a rezu ta cu certitudine ca ne af a# Tn fata unei #orti &io ente si ca persoana decedata nu.si putea pro&oca sin(ura eziuni e$ este e&ident ca nu pot fi e a%orate decat doua &ersiuni principa e/ o#or sau accident" Lucruri e se si#p ified si #ai #u t Tn #o#entu Tn care din Intre(u ta% ou infractiona $ din date e pri#e or cercetari$ se desprinde fara du%iu conc uzia ca fapta constituie o#or" Pro% e#e e de&in$ Tnsa$ #u t #ai co#p e+e Tn cazuri e disparitiei unor persoane, situatie Tn care$ pe an(a &ersiuni e pri&ind o #oarte &io enta sau pato o(ica$ #ai pot fi e#ise &ersiuni referitoare a parasirea do#ici iu ui$ a rapire si sec3estrare s"a" Pro% e#e ase#anatoare apar si Tn ipoteza descoperirii de sc3e ete sau fra(#ente de cada&re a care nu sunt e&idente ur#e e de depesa* cri#ina " Un aspect care nu tre%uie pierdut niciodata din &edere de catre procuror$ Tn cercetarea unei #orti$ este ace a a posi%i ei disimulari a omorului printr.un accident sau sinucidere$ cand din acte e pre#er(atoare nu se desprind date suficient de c are$ dc si(ure$ care sa per#ita o Tncadrare *uridica corecta a faptei$ #ai a es Tn cazu sesizarii unor impre$urari negative.

Dupa cu# se su% iniaza Tn iteratura de specia itate$ o iinportanta deose%ita pentru orientarea cercetarii o au &ersiuni e referitoare a autorul omorului si la mobilul sau scopul infractiunii. In csenta$ este necesar sa se raspunda a o Tatre%"TS Y*"ecisi&a/ Carei persoane iiprofita omorul sail cine avea interesul sd-l comita< Desi(ur ca$ un in&entar a cauze or deter#inante ori a o%iecti&e or ur#arite de infractor$ prin uciderea unei persoane$ cu e+cepfia ce or pre&azute de Codu pena Tn art" 167.16B 'sau art" 16H N"C"pen")$ este practic aproape i#posi%i de facut" 8.7. 'riterii de elaborare a versiunilor. Punctu de p ecare a anc3etei si$ Tn consecinta$ a e a%orarii &ersiuni or T &a reprezenta$ de re(u a$ victima, Tntrucat ea fu#izeaza ce e #ai pretioase e e#ente pentru e ucidarea cazu ui" Prin aceasta$ or(anu *udiciar se confor#eaza unei re(u i #etodo o(ice i#portante$ potri&it careia$ Tn in&esti(area o#ucideri or$ #ai a es Tn cazuri e co#p e+e$ tre%uie Tntot.deauna sa se porneasca de la fapta la faptuitor. In e a%orarea &ersiuni or$ cu pri&ire a persoana autoru ui$ a #o%i u sau scopu o#oru ui$ considera# ca procuroru trebuie sa se raporteze a doua #ari cate(orii de date$ pana a introducerea si In practica noastra *udiciara a profding-xx?m ( 8.7.6. $ate obtinute din cercetarea la fata locului sau a scenei infractiunii" si din examinarea cadavrului& pe %aza carora pot fi desprinse conc uzii referitoare a persoana autoru ui 'identificat$ de pi da$ dupa ur#e e de #aini)$ a faptu ca acesta cunoaste topo(rafia ocu ui sau era o cunostinta apropiata a &icti#ei$ a #o%i u faptei 'furt$ &io $ raz%unare)$ a #odu de aparare$ ca si a #i* oace e &u . nerante Tntre%uintate" Cunoasterea victimei, su% #u tip e aspecte$ reprezinta pentru or(anu *udiciar o sursa iinportanta de date uti e identif carii uci(asu ui" De pi da$ se poate sta%i i ce acti&itate desfasura &icti#a$ Tn #o#ente e pre#er(atoare a(resiunii$ dupa cu# era T#%racata si dupa starea unor o%iecte casnice" Sau$ ne pute# da sea#a de raportul victima-agresor, dupa cu# s.a co#portat &icti#a a aparitia uci(asu ui8 T cunostea si i.a per#is accesu $ s.a opus intrarii Tn ocuinta$ a Tncercat sa se apere s"a" 8.7.7. $ate rezultate din ascultarea martorilor& a rudelor ori din investigatiile privitoare la victima. Astfe $ pot fi cunoscute o%iceiuri e$ pasiuni e$ &icii e$ natura re atii or Tntretinute cu #e#%rii fa#i iei$ cu co e(ii de ser&iciu sau cu a te persoane$ #edii e frec&entate$ starea sanatatii$ acti&itatea profesiona a s"a" E&ident ca este a%so ut necesar sa se sta%i easca cat #ai e+act unde, cand, cu cine si in ce mod si-a petrecut timpul victima inaintea survenirii decesului sau a disparitiei$ daca a fost &azuta Tn co#pania unei persoane straine sau cuno-tinte Tnta#p atoare$ daca cine&a a cautat.o sau s.a interesat de ea$ daca i.a asat &reun #esa* etc" E a%orarea &ersiuni or de&ine$ cateodata$ Tn practica$ o operatie deose%it de difi.ci a Tn omoruri cu mobil bizar, #arca #a*oritate sa&arsite$ dupa cu# se afirina de autorii de specia itate$ de %o na&i psi3ic sau dc e e#ente 3u i(anicc af ate su% inf uenta %auturi or a coo ice1" Ace easi dificu tati apar si in ipoteza unor inta niri ocaziona e$ a *ocuri e de noroc$ a un pa3ar de %autura$ a di&erse inta niri sporti&e$ %a uri$ discoteci$ dep asari di&erse in (rupuri s"a"8 cand se produc a tercatii care pot de(enera usor in conf icte so date cu #orti sau &ata#ari" For#u area unei ipoteze potri&it careia un o#or a fost sa&arsit de catre un bolnav psi!ic este deter#inata de #u titudinea si (ra&itatea eziuni or$ de uciderea #ai #u tor persoane$ frec&ent fiind &izati #e#%rii fa#i iei$ copiii$ in practica tnta nindu.se un psi3opat care -i.a ucis toti cei cinci copii pe care i a&ea" Aceasta cate(orie de uci(asi se caracterizeaza prin efectuarea de actiuni stranii$ prin ipsa e e#ente or de prudenta$ prin atacarea deodata a #ai #u tor persoane"

Un %o na& de sc3izofrenie a atacat pe un teren &iran trei persoane$ reus*nd sa ucida una s$i sa raneasca pe a ta" Desi nu s.a conturat nici un #o%i p auzi%i $ initia a fost %anuita de sa&ar-irea o#oru ui persoana ranita din (rupu ce or trei" U terior$ a fost inc us in cercu %anuiti or si un %o na& psi3ic a ocuinta caruia or(ane e de ur#arire pena a au (asit$ pe #asuta din dor#itor$ cutitu -i 3aine e patate de san(e$ precu# si un *urna In care$ printre a te e$ erau facuteK #entiuni de (enu !trip a tentati&a cu du% a cri#a$ eu sunt a(resor$ 1H oct" ora 1$95!$ #entiuni ter#inate cu o pata de sin(e si#%o ica" 8.7.8. %erifiearea versiunilor& este o acti&itate o% i(atorie care tine de esen*a cercetarii o#oru ui$ ca$ de a tfe $ a oricarei infractiuni" In cadru fiecarei &ersiuni$ se procedeaza a c arificarea pro% e#e or sa e specifice$ prin efectuarea acti&itati or de ur#arire pena a pre&azute in ipoteza respecti&a 'ascu tarii de #artori$ reconsti.tuire etc")$ potri&it ter#ene or sta%i ite in p anu de ur#arire pena a" @ersiuni e sunt &erificate conco#itent$ indiferent de (radu or de &erosi#i i.tate$ pana a e i#inarea ce or neconfor#e cu rea itatea" Fireste ca o anu#ita prioritate &a fi data #artori or care prezinta o credi%i itate #ai #are sau in e(atura cu care e+ista #ai #u te date" 59. Evaluarile de tip profiling privind personalitatea faptuitorului 9.6. )mportanta evaluarilor de tip profiling pentru investigatiile penale. )n state e cu siste#e *udiciare #oderne$ in pri#u rand in State e Unite$ a de&enit frec&enta$ pentru so utionarea #u tor cauze pena e$ in specia o#ucideri$ in&esti(ate rea izata de specia ist denu#iti profiler, pentru deter#inarea profi u ui persona itatii sau psi3o o(iei infractori or" Cercetari e #oderne din do#eniu Cri#ina isticii iau in considerare fo osirea pe scara tot #ai ar(a a asa.nu#iti or !profi er!" Acestia sunt profesionisti$ de foarte #u te ori psi3o o(i$ care for#eaza o opinie despre caracteru unui infractor inca neidentificat" Unii dintre profi eri nu au pre(atire strict in psi3o o(ie$ fiind oa#eni de stiinta din domeniul criminalisticii, ne(ociatori in pro% e#e de ostatici$ sau profesori8 oricu# toti acestia au studiat si studiazii psi3o o(ie$ cri#ina istica$ cri#ino o(ie sau socio o(ie" Orice infractiune presupune$ asa cu# s.a &azut$ c asificarea #u tor intre%ari" Unc e dintre acestea$ cu# ar fi ace ea de cand, .ide, isi (asesc cu usurinta raspuns" A te e$ cu# ar fi/ cum si de ce, tind sa fie #ai co#p e+e$ dar toate aceste intre%ari con&er( spre intre%area cea #ai i#portanta/ cine a savdrsit infract!meal ,olul profder-ilor criminalist& este ace a de a.i a*uta pe in&esti(atori sa raspunda a aceasta intre%are" Profi er.ii cri#ina isti e+a#ineaza deta ii e unei infractiuni$ si ap ica cunostinte e or din do#enii di&erse$ in specia ee a psi3o o(iei si socio o(iei pentru a dez&o ta o descriere (enera a a posi%i u ui infractor" Spre deose%ire de procurorii sau po itistii cri#ina isti '&ezi *udiciaristii)$ profi er.ii nu se concentreaza asupra unei persoane$ asupra unui posi%i infractor$ ro u or fiind ace a de a contura portretul general al unei personalitati si nu por.tretu unei persoane$ in acceptiunea unui portret &or%it" In ciuda faptu ui ca profi in(.u este pri&it ca o e&a uare spectacu oasa$ care acorda ce ui care o efectueaza c3iar un statut de ce e%ritate$ aceasta specia itate nu este considerata in cri#ina istica o ocupatie !de cariera!" Ma*oritatea profi er.i or sunt an(a*ati in acti&itati care nu au un statut per#anent in raport cu institutii e *udiciare" De re(u a$ profi er.u T-i fo oseste a%i itati e pentru a inte e(e natura u#ana si posi%i e e pro% e#e pato o(ice a e infractoru ui$ asa incat poate contura un a tfe de portret ro%ot$ e+tre# de

fide a acestuia" O%ser&and scena cri#ei$ profi er.u poate descrie caracteristici e e+istentia e a e indi&idu ui care a sa&arsit.o" Pentru un profi er este e&ident faptu ca toti indivizii sunt sclavii propr!tliti profil psi!ologie, ceea ce conduce a #oduri de operare care se constituie in ade&a.rate se#naturi a e indi&izi or care au co#is infractiunea" Pe %aza descifrarii profi u ui psi3o o(ie a unui infractor$ se poate contura si #ode u sau de actiune pe &iitor$ fapt decisi& in identificarea infractori or in serie sau a recidi&isti or" Profi er.ii sunt fo ositi nu nu#ai in operatiuni a e po itiei$ care tind sa deter#ine unui sau #ai #u ti suspecti$ dar -i in tri%una e$ unde acestia sunt so icitati pentru di&erse e&a uari" In aceste cazuri$ ro u or este ace a de a raspunde unei pro% e#e deose%it de i#portante si anu#e discernamdnlul infractorului in momentul comiterii faptei penale. Un a t ro a profi er.u ui in curti e cu *uri$ a#ericane$ este e(at de alegerea membrilor $uriului, unii dintre *urati putand fi indepartati din cauza afinitati or de persona itate pe care e au cu ee *udecat" 9.7. Profiling-ul geograflc. O noua tendin( in do#eniu profi in(.u ui este dez&o tarea asa. nu#itu ui profiling geografic. In cadru acestuia sunt fo osite foto(rafii aeriene$ nu#ere de in#atricu are a auto&e3icu e or$ date referitoare a p ata i#pozite or s? a te tipuri de do&ezi care incearca sa oca izeze infractoru Tntr.o anu#ita zona ' ocatie) (eo(rafica si strict de persona itatea sa" Profi er.ii cri#ina ist este so icitat$ de re(u a$ pentru infracMiuni e care au e e#ente de &io enta sau tentati&e de &io enta" InsS$ profi in(.u (eo(rafic poate fi uti izat pentru toate tipuri e de infractiuni" In profi in(.u (eo(rafic sunt fo osite din ce in ce #ai #u t date e o%tinute pe %aza studii or #*0, care pot p asa indi&izii in (rupuri de popu atie distincte$ cu oca izare (eo(rafica certa" In State e Unite si Canada a fost de*a creat '7!e Profiler Plus Calculations Site', care poate fi fo osit pentru a ca cu a apartenenta unui indi&id a un anu#it (rup rasia si (eo(rafic1" Totusi$ oarecu# surprinzator$ pana in prezent$ nu s.a rea izat un studiu aprofundat pri&ind eficacitatea rea a a acestui tip de in&esti(atie" Un cri#ino o( de a C3ar es Sturt Uni&ersitG$ Ric3ard Tocsis$ a efectuat pri#u studiu co#parati&$ prezentand date e de a ocu unei cri#e pentru care in&esti(atia fusese fina izata a cinci (rupuri de persoane/ profi er.i$ detecti&i$ psi3o o(i$ studenti si #edici$ pentru a o%ser&a care dintre acestia &or oferi date corecte sau (resite" Rezu tatu a fost ace a ca studentii si psi3o o(ii au fost foarte aproape de profi er.ii profesionisti in conc uzii$ depasindu.i pe detecti&ii profesionisti"! > > > In e(atura cu in&esti(atia de tip profiling se i#pun cate&a precizari/ Mai intai$ ea isi do&edeste uti itatea in so utionarea #u tor cauze pena e$ #ai a es in infracfiuni i#potri&a persoanei$ sa&arsite cu &io enta 'o#oruri$ ta 3arii$ &io uri$ sec3estrari de persoane s"a")$ inc usi& in acte de teroris#" Uti itatea este deter#inata de orientarea in&esti(atii or spre un anu#it tip de suspect$ de aici si elaborarea unor vers!mi de urmarire penala, pri&ind persoana faptuitoru ui$ #ai aproape de rea itate" In a doi ea rand$ in fara noastra nu s.a ape at$ oficia $ a astfe de specia isti$ desi$ in practica$ s.au uat in ca cu si opinii e unor psi3o o(i in e(atura cu autorii unor fapte sa&arsite cu &io enta$ nu fara

rezu tate " Este$ insa$ nor#a sa se procedeze a for#area unor specia isti profi er$ care sa fie antrenati pentru so utionarea fapte or de #are &io enta" Precizez$ totusi$ ca #u ti profesionisti ro#ani ai in&esti(atii or pena e au a&ut si au aceste ca itati8 un e+e#.p u de referinta in #aterie poate fi Du#itru Ceacanica"