PSIHOPATOLOGIE N MEDIUL MILITAR COMPORTAMENTUL DEVIANT LA ADOLESCENTI Psiholog Corina IORDACHI*

REZUMAT Lucrarea si propune, n parte, sa traseze cteva din caracteristicile definitorii ale psihologiei vrstei adolescentei, vrsta controversata si profund marcata de transformari psihomatice si etico-sociale, a unei personalitati creatoare nengradita de aspiratii derizorii si neanulate de vise utopice, ireale si profund dezadaptate. Adaptarea raportata la adolescenta, este considerata ca un proces multifactorial, n care se manifesta relatia si unitatea dialectica ntre biologic, psihic si social. n adolescenta, ntre aspiratiile individuale si posibilitatile concrete ale tnarului de realizare a acestor aspiratii, exista un etern conflict. ntotdeauna, nivelul aspiratiilor devanseaza ca intensitate posibilitatile concrete ale tnarului. Ne vom referi n special la adolescentul ca subiect infractional, deoarece comportamentul agresiv si, de aici si delicvent, prezinta un mare grad de malignitate sociala. intre particularitatile comportamentului agresiv la adolescent, ale relatiei frustrareagresiune, ale formelor principale de manifestare ale agresivitatii, crima, pruncuciderea, autoagresivitatea !suicidul", reprezinta cele mai grave, greu de nteles si universale acte antisociale. Actul delictual debuteaza de obicei cu fuga de acasa practicata de unii adolescenti. #agabonda$ul, ca forma evoluata a fugii de acasa si care reprezinta peregrinari continue dintr-un loc n altul, sustinute de spiritul de aventura, adolescentul ratacind fara puterea si vointa de a reveni la domiciliul sau, deschide larg poarta infractionalitatii. #agabonda$ul implica o viata nomada, fara orizont temporal, nsotita de riscuri si privatiuni si asociat n ma$oritatea cazurilor cu furt, cersetorie, viol, perversiuni sexuale, prostitutie. %a psiholog n cadrul unui centru militar consider ca aceasta vrsta, adolescenta, trebuie privita cu atentie si consideratie. e multe ori am auzit, si aceasta este o tendinta a ultimilor ani, de cresterea agresivitatii si infractionalitatii $uvenile. &oti ne confruntam cu acest fenomen sau cu posibile consecinte pentru mediu militar. e cte ori nu am auzit sau citit n mass-media despre rata sinuciderilor n armata' ar trebuie stiut ca frecventa sinuciderilor la vrsta adolescentei n societatea actuala constituie un semnal al disperarii. aca utilizam statisticile europene, n special cele din (ranta, datorita preciziei acestora, sinuciderile adolescentilor ocupa locul al doilea n cadrul mortalitatii cu exceptia celei cauzate de boli, sau accidente ntmplatoare. in punctul de vedere al apartenentei la sexul biologic, baietii reprezinta un procent mai mare dect fetele. )inuciderea adolescentului este un strigat, un avertisment la lipsa aproape totala de cunostinte si ntelegere a epocii pe care o traversam. escoperirea propriei individualitati, construirea unor valori personale raportate la un sistem de valori al adultilor, socializarea individuala, reflecta nevoia profunda a adolescentului de a se integra ntr-o lume care sa corespunda aspiratiilor sale. upa modul cum se realizeaza aceasta confruntare a proiectiei ei cu realitatea poate sa rezulte att reusita, ct si esecul. in aceasta perspectiva si din aceste considerente lucrarea de fata si propune o aprofundare a ceea ce numim * comportamentul deviant la adolescenti*. - Adolescenta + reprezinta acea faza a dezvoltarii umane marcata prin diferentiere si

individualizare si care se exprima mai intens dect n oricare alta perioada din viata, printr- un comportament proiectiv, mai mult sau mai putin structurat. - elincventa $uvenila + n toate statisticile criminalitatii, delictele de furt, viol, frauda, excrocherie, vandalism, tulburarea linistii publice, drogurile, atacurile stradale etc. ocupa primul loc, si ceea ce este mai ngri$orator, are tendinta sa creasca vertiginos mai ales n rndul adolescentilor si tinerilor. - ,otivatia conduitei deviante + este primitiva, utiliznd conduitele slab integrate care tin de afectivitatea frustrata. Ne vom concentra n special pe cauzele psihosociale si pe structura personalitatii delincventiale. ISTORICUL SI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE ADOLESCENT Adolescenta perioada n existenta omului si a evolutiei personalitatii sale, este vrsta are a so at n toate timpurile rend uneori on!li te si anxietati so iale" #o rate $se " % "e"n"& su'linia !aptul a( )*ineretul nostru iu'este luxul" +l are purtari rele, s!idare pentru autoritati" +i arata dispret pentru vrstni i si iu'es !le areala n lo ul a tiunii" Copiii sunt asta,i tiranii si nu servantii !amiliilor lor" +i nu se mai ridi a nd un vrstni intra n asa" +i si ontra,i parintii, !le ares !ata de musa!iri, n!ule a pe nerasu!late mn area si si tirani,ea,a pro!esorii)" Adoles enta este un stadiu de viata intermediar ntre opilarie si maturitate" -imitele ronologi e ale adoles entei sunt dis uta'ile" .a/oritatea autorilor onsidera adoles enta ntre 01203 si hiar 14 de ani5 6en her extinde vrsta pna la 17218" A easta tendinta de extindere a adoles entei pna la perioade de vrste onsiderate alta data a apartinnd maturitatii a devenit posi'ila a urmare a prelungirii perioadei de vrsta ne esara s olari,arii, perioada de dependenta a!e tiva, si n ma/oritatea a,urilor, si e onomi a si are, prin a easta, se opune pro esului de maturi,are" A est pun t de vedere este nsa dis uta'il" Piaget a!irma a adoles entul este introdus n viata si ast!el, n maturitate prin mun a" +xista so ietati si di!erite medii so iale n are opiii se ngri/es si si stiga existenta de la vrste !ragede" Adoles enta este onsiderata totodata a o perioada n are se mani!esta !enomene de revolta5 adoles entul avnd un ara ter ne on!ormist" 9ata de normele so iale adoles entul poate avea o identi!i are negativa sau po,itiva si a est lu ru poate rea sen,atia unei insta'ilitati a personalitatii sale" 9ixarea nivelului de aspiratie a apa itatii de separare de parinti si de altii, sunt !a tori de isivi n pro esul de identi!i are" Dupa Ho:els, identi!i area negativa se poate exprima si prin a eptarea perversa a modelelor pre,entate de parinti a !iind peri uloase( viata de 'anda, droguri, homosexualitate, !ilo,o!ie di!erita, et " Cara teri,nd evolutia adoles entei, Rousselet o mparte n( 0" Perioada revoltei 2 ara teri,ata prin mani!estari a( re!u,ul de a se supune din de,gust pentru a i se ordona, ,m'etului 'at/o oritor, nd nu mai rede n atotputerni ia edu atorilor, se revolta ontra parintilor, re!u,a pro!esia a estora $'aietii se opun mai ales tatilor, iar !etele se opun mamelor&, revolta ontra s olii $pro!esorii sunt priviti a niste tirani, ignoranti, auta sa le demaste asa2,isele nedreptati&" 1" Perioada s andalului 2 apare dupa momentul n are re,nd a nu mai este opil, vrea sa se a!irme n noua lui identitate prin ex entrari, dorinta de a se !a e remar at, vestimentatie deose'ita, et " +ste vrsta 'andei, iar tnarul are a negat !amilia, s oala $sau el putin in!luenta lor morala&, nu este apa'il de a trai i,olat ntr2o lume inospitaliera si auta sa !ie aproape de prietenii are l nteleg si u are mpartaseste a elasi mod de viata" ;" Perioada de exaltare si a!irmare, nd tnarul se simte gata de a n!runta lumea" *ermenul de adoles enta nu desemnea,a o a'stra tie pura, i o realitate vie, dinami a, n are onverg in!luente variate si u ponderi di!erite de ordin !i,iologi , so ial,

psihologi si pedagogi " Adoles enta repre,inta de i ea mai omplexa si e!erves enta perioada din viata individului" Pe plan psihologi , este vrsta a!irmarii intereselor so iale si pro!esionale, a sta'ilirii de noi relatii ntre )el) si )altii), a dorintei de li'ertate, autonomie, t si printr2o generoasa sensi'ilitate ideo2a!e tiva, vrsta a marilor idealuri, dar si a trairilor dureroase, uneori, u urmari de,adaptative" <n adoles enta apare dorinta de a!irmare, identi!i area eu2lui u modele de omportament independent e pre ed de!inirea sta'ila a propriei personalitati" -argirea s!erei de experienta so iala determina armoni,area deprinderilor si atitudinilor u erintele so iale si de,volta ma/or spiritul riti si auto riti " Adoles entul devine stapn pe pro esele sale psihi e are sunt diri/ate onstient" De la a easta onstiinta de sine apre iata de altii, tre e la onstiinta de sine prin autoapre iere, de la gndirea intuitiv on reta la gndirea a'stra ta si de la motivatiile elementare la ele so iale de omportament $datorie, raspundere, s op n viata&" Comportamentul exprima re eptivitate la stimulii realitatilor o'ie tive, onse utiv arora se autoreglea,a si autoper!e tionea,a" Adoles entul devine onstient de evolutia sa proprie" 9ormarea trasaturilor po,itive de ara ter se re!le ta dire t n onduita, are ntruneste ast!el un ontinut motivational n are onstiinta raspunderii, a semni!i atiilor a telor so iale o upa un lo entral" Adoles enta este de i etapa n are opilul, pe 'a,a a hi,itiilor de/a reali,ate, su' in!luenta exer itata de !a torii mediului am'iant si datorita propriei a tivitati, a/unge treptat sa2si unoas a viata su!leteas a, sa se des i!re,e pe sine a om si a mem'ru al so ietatii" A est salt n planul vietii psihi e are e!e te deose'ite asupra e hili'rului psihi si so ial al adoles entului" Pe de o parte ntelegndu2se pe sine a o !iinta, adoles entul reuseste sa2si integre,e viata su!leteas a ntr2un tot unitar, raportat la tre ut si proie tat n viitor" Pe de alta parte el reuseste sa se di!erentie,e de semenii sai, sa2si sta'ileas a n mod lar lo ul sau n mi/lo ul oamenilor printre are traieste si sa2si pre!igure,e un nou lo , n viitor, printre a estia" *oate a este s him'ari are vin sa m'ogateas a sau nu ) ri,a adoles entei) sunt importante si determinate, n primul rnd determinate de a elerarea pro esului onstiintei de sine" Constiinta de sine se de,volta stadial, !ie are stadiu psihologi ontinnd att elemente de ontinuitate t si de di!erentiere" Re,ultatul prin ipal al a estei evolutii l onstituie reali,area unitatii si identitati personalitatii, motiv pentru are onstiinta de sine este onsiderata axa a esteia5 de i adoles enta este si o perioada u impli atii ma/ore n eea e priveste maturi,area personalitatii" O pro'lema re!eritoare la adoles enta, legata organi de de,voltarea onstiintei de sine este a eea a a!irmarii de sine" =nii psihologi au integrat mani!estarile prin are adoles entii n ear a sa2si a!irme personalitatea n asa ,isa ) ri,a a adoles entei) pe are am des ris2o" Altii a!irma a a easta ) ri,a) nu este universala, i un !enomen provo at de onditii so iale individuale si istori e" <n a elasi timp a!irmarea de sine este un !enomen u totul spe i!i adoles entei" <n realitate, dorinta a!irmarii de sine este expresia ri,ei de onstiinta pe are adoles entul o are asupra de,voltarii sale pe plan 'iologi , psihologi si so ial, statutul so ial, are nu re!le ta din toate unghiurile a easta de,voltare" De i, dorinta a!irmarii de sine este un !enomen normal are se mani!esta la adoles ent a e!e t al maturi,arii psihi e, a onsolidarii personalitatii" ETIOLOGIA COMPORTAMENTULUI DELINCVENT LA ADOLESCENT Comportamentul delin vent al adoles entului unoaste au,e 'io2psiho2so iogene"

#tudiul au,elor de on!li t u !inali,are n onduita devianta ntmpina serioase di!i ultati, datorita pe de o parte multitudinii si omplexitatii a estora, iar pe de alta parte datorita !aptului a una si a eeasi !orma de rea tie devianta poate avea au,e di!erite, dupa um una si a eeasi au,a poate determina e!e te rea tionale di!erite" Cu toata omplexitatea si varietatea numeri a, !a torii etiologi i ai rea tiilor omportamentale deviante pot !i lasi!i ate dupa pro!" dr" P" 6rn,ei n( 2 !a tori predominanti 'iogeni 2 !a tori predominanti psiho2 so iogeni > 9a torii 'iogeni ai deviantei <n adrul !a torilor 'iogeni, deviatia de omportament apare a un epi!enomen al dereglarilor organi e, dar mai !re vent a esti !a tori se inter!erea,a onditiile 'iogene rend !ondul pe are a tionea,a situatiile parti ulare din viata adoles entului" O serie de !a tori patologi i psihi i pot sta la originea 'iogena a unor devieri omportamentale de tip deli tual $+n e!alopatii se undare post2in!e tioase sau post2traumati e5 oligo!renii5 se hele dupa meningite5 epilepsii5 he'e!renii5 psihopatii5 nevro,a et "& #2a pus n evidenta, prin determinarea ariotipului la unii indivi,i u omportament deviant, o trisomie gonosomiala u un ? suplimentar $x??&" A easta anomalie geneti a se aso ia,a u agresivitate, violenta, tendinta spre distrugere de 'unuri" A estor !a tori 'iogeni li se adauga remanierile neuropsihi e si endo rine de pu'ertate si adoles enta" + Factori psiho socio!"#i 9ara a su'estima importanta !a torilor organi i, somatogeni, vom su'linia n primul rnd rolul determinant al !a torilor psiho2so iogeni din mediul !amilial si extra2!amilial( 0" Diso iatia !amiliala" 9amilia devine )solul primar al de,voltarii naturii umane) iar opilul, imaginea parintilor si un riteriu de re!erinta despre atitudinea lor" Diso iatia si nentelegerea !amiliala este !re vent ntlnita n !amiliile adoles entilor u tul'urari de onduita si omportament" Cei doi parinti, desi despartiti, revendi a n mod egal opilul, !ie are din ei autnd sa2l atraga de partea lui si sa2l instige mpotriva eluilalt n s opul de a2l ompromite" Ramas n gri/a unuia dintre parinti, opilul devine vi tima unei atitudini extremiste sau va 'ene!i ia de ntreaga a!e tiune si ngri/ire din partea a estuia $avnd drept onse inta !ormarea lui a individ egoist, retrograd, nepasator si inadaptat la !ormele vietii so iale&, sau va !i !rustrat de ea mai elementara !orma de a!e tiune, de ntelegere, de onditii orespun,atoare de viata si a tivitate $ eea e va determina introvertirea, i,olarea, lipsa de n redere n sine, revolta, rautate, ru,ime&" .odelul parental valori,ant sau devalori,ant, transmiterea de atre parinti a unor valori de identi!i are a si imaginea parintilor vor a/uta la stru turarea personalitatii" Comportamentul opilului se reali,ea,a totdeauna prin identi!i are si interiori,are u sine si u eilalti" Ast!el, eul uman se !ormea,a ntr2o onstelatie triunghiulara de !a tori( dragoste, autoritate si se uritate !amiliala" Ori e arenta a!e tiva a si ori e arenta sau a'u, de autoritate vor determina tul'urari de omportament, datorita demisiei parintilor de la sar inile lor, !ie prin identi!i area parintilor u parintii patogeni" *narul devine ast!el )un simptom al parintilor sai)" Agresivitatea, i,olarea, !uga si vaga'onda/ul, !urtul et " pot !i determinate de a eeasi au,a( atitudinea reprimatoare, tirani a a parintilor sau dimpotriva ea permisiva, li'era" Carenta a!e tiva, este au,a prin ipala a unor ast!el de deviante deoare e ple nd de la alitatea relatii mama2 opil se vor de,volta n mod ade vat relatiile opilului u altii" +ste o realitate !aptul a, opilul si simte mama mai nti sen,orial si apoi a!e tiv" Ori e arenta a!e tiva materna va du e la stru turarea unei personalitati insensi'ile, !ara vointa sau tirani a, ori la o adevarata de'ilitate relationala" Ori e )ntar are a!e tiva) va du e la lipsa n rederii n lume, to mai datorita in apa itatii de a simti si trai dragostea materna" 9amilia devine o adevarata s oala a sentimentelor, 'a,ata pe a!e tivitatea materna si autoritatea paterna" 9rustrarea de dragoste prin arenta

a!e tiva, du e la un gol a!e tiv u insatis!a tii, !rustratii, sentimente de devalori,are si opo,itie" =n ast!el de su'ie t si va stru tura o personalitate ego entri a, indi!erenta a!e tiv, tradata prin simptome ara teriale pre o e, de tipul lipsei de identitati, sugesti'ilitatii, ego entrismului, sentimentelor de devalori,are, insta'ilitatii si dorintei de satis!a tie imediata, lipsei sentimentelor de ulpa e stau la 'a,a sentimentului de responsa'ilitate" -ipsa !ri ii va du e la lipsa remus arii !ata de !aptele proprii iar sentimentul de devalori,are va du e la ostilitate permanenta" Atun i nd arentele si on!li tele a!e tive din mediul !amilial, tul'urarile relatiilor !amiliale, inegalitatile de atitudine, mani!estate de am'ii parinti !ata de opil depases anumite limite de intensitate si durata trans!ormndu2se n adevarate situatii traumati,ante pentru adoles ent, personalitatea n !ormare a a estuia se va ns rie pe ai gresite" Ast!el, da a opilaria se des!asoara n adrul unui limat !amilial saturat de privatiuni si ostilitati, de onditii are privea,a opilul de a!e tiune si de satis!a erea ade vata a dorintelor si aspiratiilor lui !iresti, a esta a/unge sa traias a asa numitul on!li t de adaptare, are se exprima printr2o atitudine protestatara n !ata ori arei re,istente, opo,itii sau interdi tii" .ani!estarile repulsive ale adoles entului dovedes , n ma/oritatea a,urilor to mai !aptul a asupra a estuia tre utul sau au a tionat mi/loa e oer itive 'rutale, stari on!li tuale severe, pedepse umilitoare, et " @entelegerile ntre parinti pun n peri ol sentimentul de se uritate al opilului si n onse inta armonia de,voltarii personalitatii sale" .atri ea !amiliala devine de i 'a,a !ormarii personalitatii si ori e a'di are de la a est rol poate trans!orma opiii n )or!ani de parinti)" 1" A'senta mediului !amilial" <n a,ul adoles entilor or!ani a'andonati, are se a!la n gri/a asistentei pu'li e, lipseste nsusi mediul !amilial" -ipsa ori aror modele parentale si a identitatii opilului u parintii sai, pot du e la depersonali,area si de reali,area, a pun t de ple are al o'tu,iei, indi!erentei, opo,itiei sau ostilitatii" Din rndul a estora se detasea,a n primul rnd adoles entul depresiv, a!lat n ontinua autare de a!e tivitate, de ntelegere din partea elor din /ur" Ast!el de deviante se pot ntlni si la opiii adoptati, mai ales nd n!ierea e motivata de o ompensare a !rustrarilor si nd opilul e privat de limatul a!e tiv si de sentimentul de se uritate" O in!luenta negativa au si !amiliile re onstituite din divorturi, vaduvii, sau opii re,ultati din asatorii anterioare, are vin n noua !amilie u alte prin ipii si deprinderi edu ative" ;" #ituatia e onomi o2so iala a !amiliei poate onditiona aparitia unor on!li te si tensiuni ntre parinti pe de o parte si ntre parinti si opii pe de alta parte, datorita !ie unui spatiu lo ativ limitat, sau a unei gospodarii si administrari de!e tuoase a 'ugetului !amilial, sau a unor onditii igieni e de trai ne orespun,atoare" #tatisti , se onstata apartenenta tinerilor delin venti din !amilii paupere !ie deose'it de prospere, n are se ntretin onditii are du la supradimensionarea tre'uintelor, pretentiilor si ne esitatilor" 7" Carentele de ordin edu ativ /oa a un rol deose'it n determinarea unor !orme omportamentale a'erante, neade vate" +le depind n mod dire t de personalitatea parintilor si edu atorilor" A" 6erge onsemnea,a un numar destul de mare de de!e te ale parintilor, unele dintre ele apitale( hiperprote tivism, nar isism5 nervo,itate5 in apa itatea de a iu'i, per!e tionalism, iar altele de importanta mai mi a, se undare( lipsa de ondes endenta, lipsa de respe t, oportunism" Desigur, greselile edu ative ale parintilor pot !i onsiderate di!erentiat, n !un tie de rolurile di!erite are revin, n mod natural, a estora( mamei2a!e tiunea5 tatalui2 autoritatea" .ama este a eea are poate sau nu priva pe opil de a!e tiunea e hili'rata att de ne esara de,voltarii sale psihi e" O atmos!era !amiliala prea trista, apasatoare, sau prea agitata, ara teri,ata de erturi, in/urii si 'rutalitati se reper utea,a n sens negativ asupra psihi ului adoles entului, provo ndu2i traumatisme a!e tive, are si vor pune amprenta asupra modului de a

gndi, simti si de a se omporta a viitorului adoles ent" -i'ertina/ul !amilial lasa adoles entul prada in!luentelor negative ale stra,ii, unor variati agenti indu tori are vor genera tul'urari de omportament" Alteori, autoritatea paterna exagerata, a'u,ul de autoritate, stru turea,a un omportament rea tiv, de protest, opo,itie sau di!erenta si !uga, spe i!i a estei perioade" A est a'u, de autoritate expli a nevoia de eva,iune prin parasirea neautori,ata a domi iliului si vaga'onda/, iar revendi arile se trans!orma n agresiune la adresa !a torilor de mediu u ara ter de interdi tie" <n devianta opilului se nregistrea,a o au,alitate ir ulara n are, ple nd de la limatul !amilial neade vat se a/unge la ese uri s olare" @emultumirea de sine va du e la indi!erenta !ata de lume si inadaptare" 8" In!luentele ne!aste ale unor grupuri de tineri Cei mai multi dintre minorii delin venti nu sunt supravegheati de atre parinti n eea e priveste relatiile lor u eilalti opii si n legatura u !elul n are si petre e timpul li'er, sau sunt supravegheati n mod super!i ial sau a idental" @u ntotdeauna adoles entul stie sa se apere mpotriva in!luentelor stra,ii, olegilor sau adultilor mai tur'ulenti, ertati u normele si legile onvietuirii so iale" Insu!i ient prevenit asupra !a turii peri uloase ale a estora, el poate lesne sa ada prada ispitelor stra,ii, n mi/lo ul unor grupuri de tineri ai stra,ii" Pentru adoles enti solutia grupului pare sa !ie la un moment dat, o ratiune de a !i, de a exista" Arupul o!era adoles entului nu numai adrul de a!irmare, de exprimare li'era, i si se uritate, siguranta" <n grup, adoles entul gaseste niveluri de aspiratie si ta'ele de valori omune u ale sale, hiar n grupuri non!ormale orientate negativ" Arupul o!era adoles entului un ideal de sine, o imagine linistitoare a propriului )eu), un antidot pentru nelinistile sale anterioare" 2 #la' 2 adoles entul auta puterea grupului, auta sa se identi!i e u a esta" 2 @ensemnat 2 adoles entul auta prile/uri de a!irmare, de valori!i are" 2 @ere unos ut 2 adoles entul doreste sa devina ne esar, sa se )situe,e) ntre eilalti, sa o upe un lo al sau are sa !ie unos ut si re unos ut de grup" 2 I,olat 2 el n ear a sa2i nteleaga pe eilalti, sa2si m'ogateas a unostintele despre altii, sa patrunda n sistemele motivationale si intentionale ale elorlalti oe hipieri" <n masura n are grupul si2 l aproprie si l adopta, adoles entul n ear a sa2si dovedeas a si lui si elorlalti a nu s2a nselat, a nu au !ost nselati" +l auta sa dovedeas a lumii $)lumea) sunt parintii, )pro!esorii) adultii n general&, a repre,inta eva" <n a est s op mai ales 'aietii auta o'sta ole, n er ari prin are sa pro'e,e alitatile, sa veri!i e limitele si posi'ilitatile lor" Prin omportamentul lor ei vor sa dovedeas a a sunt maturi, a au detasarea si stapnirea de sine a adultilor, a repre,inta individualitati !orte si independente" A!irmarea, so iali,area adoles entului, par urge un drum sinuos, un )drum al extremelor)" Paralel u adn irea unoasterii propriului eu, u interesul !ata de sine, el n epe sa !ie interesat de ta'elele de valori ale am'itiei, de a hi,itii ulturale ale umanitatii, de situarea temporara a propriei persoane n evolutia universului" *eama de ridi ol, gri/a de a parea n a un opil si dorinta de a2i imita pe ei mari ontri'uie la oruperea lui pre o e" Ast!el el va n epe sa !ume,e, sa 'ea, sa pra ti e /o uri de noro si auta n toate prile/urile prin are sa demonstre,e !orta si ura/ul sau" Atra tia pe are o simte la un moment dat adoles entul pentru grupul de adoles enti si uneori si de adulti poate !i expli ata si prin !aptul a grupul respe tiv i permite reali,area unor dorinte are i sunt inter,ise n mod 'rutal de atre parinti si a unor a tiuni aventuroase si a tivitati mai interesante" +!e tele prin ipale ale vietii de grup sunt dependentele pe are le de,volta a esta ntre mem'rii grupului respe tiv" ARHITECTURA PERSONALITATII DELINCVENTIALE

LA ADOLESCENTI Prin ipalele devieri de onduita si omportament pe are le2 am ntlnit sunt( tentativa autoliti a si a tul sui idar, a te aso iale si antiso iale a( negativismul, min iuna, !urtul, tlhariile, lovirea, amenintarea, violul, !uga de a asa sau vaga'onda/ul, al oolismul, si nu n ultimul rnd, dependenta de droguri" De,voltarea di,armoni a a personalitatii la adoles enti in lude anomalii de adaptare a omportamentului la exigentele onditiilor so iale, ulturale, e onomi e" 9inalitatea demersului stiinti!i propus este de a des operi si des rie un )model) de personalitate a tnarului u omportament deviant" Ca psiholog militar, ntr2un entru militar m2am ntlnit deseori u a est !enomen si nu de putine ori m2am on!runtat u pro'leme n relatia u a estia" #emnalele de alarma trase n a easta dire tie au devenit nelipsite din ori e anali,a u privire la alitatea psihologi a a tinerilor la re rutare si n orporare" De a eea onsider important pentru un psiholog impli at n sele tia psihologi a a personalului militar sa n er am sa des operim din olo de etiologia a estor omportamente, e anume ontri'uie la !ixarea de!initiva a tul'urarilor de omportament la adoles enti" *raie toria devenirii opilului a personalitate umana presupune a si n arheologie, de,voltarea, om'inarea si sedimentarea unor straturi n onditiile si stru turile so iale date" A este stru turi so iale pot !i onstituite si din !o are male!i e a a ele )grupuri de distra tie) prin onsumul de al ool, /o uri sexuale, /o uri de noro et ", raspndite mai ales n orase si are pervertes onstiinta adoles entilor" Din pra ti a de ,i u ,i si studiul a estui tip de omportament iata teva aspe te are du la resterea !re ventei deviantelor la adoles enti( 0" .odi!i ari la nivelul stru turilor morale Integrarea so iala a persoanei are se naste )in ompleta) presupune o re eptionare, o prelu rare si o investire u !orte operatorii si operationale a valorilor so iale" Cu toate a din ne esitati ontingente a entul ade n omplexitatea a tului edu ational pe instru tie, pentru !inalitatea pro esului de so iali,are, importanta ma/ora o are !ormarea onstiintei morale" <n liniile ele mai largi posi'ile, onstiinta morala este o sinte,a a valorilor sta'ilite de grupul so ial are reglea,a omportamentul uman !ata de regulile so iale ne esare onvietuirii si !ata de elelalte persoane purtatoare la rndul lor a unei onstiinte morale" Ceea e garantea,a e!i ienta pro esului de integrare so iala este apa itatea de a a tiona autonom pe 'a,a valorilor si regulilor morale" #e pare a una dintre au,ele insu esului !ormarii valorilor morale este !aptul a 'a,ele a estora se onstruies n adrul unei experiente dire te, spontane a opilului u reguli si persoane, de i n grupul primar si ntr2un interval de viata nd a!e tivitatea este elementul dominant n pro esul de maturi,are" 1" .odi!i ari la nivelul relatiilor a!e tive .a/oritatea relatiilor a!e tive interpersonale ale adoles entului inadaptat sunt negative $dispatieapatie&" +xperienta in!antila a !orma de nvatare so iala 2 petre uta ntr2un spatiu valori daunator moral, generea,a !ata de elalalt atitudini de nen redere si ostilitate" +xperientele traite n timpul opilariei l determina pe adoles ent sa onsidere adultul un eventual agresor, ori e interventie putin mai autoritara l !a e, la n eput, sa per eapa adultul a avnd intentie rau!a atoare" A este modi!i ari tre'uie privite u atentie atun i nd intera tionam u adoles entii e au omportamente deviante" *re'uie stiut a o atitudine de mare severitate din partea adultului mareste antipatia si generea,a on!li tul u a esta" ;" # aderea pragului de toleranta la !rustrare

<n a,ul adoles entilor u stru tura deli ventiala !enomenul de !rustratie este ampli!i at de stru tura lor interna" +xperienta traita de ei n grupul primar a onsolidat ego entrismul in!antil prin( atitudinea de demisie a parintilor, modelul parental de satis!a tie a instin telor si dorintelor !ara auto ontrol, o li'ertate ve ina u li'ertina/ul n adrul relatiilor intra!amiliale, o adaptare si oparti ipare la !uga de e!ortul organi,at al opilului $lipsa de s olari,are, neparti ipare la un program de viata organi,at, la a tivitati ontinue si sustinute et "&" Ca prin ipiu !undamental, adoles entii deli venti nu pot suporta n relatiile lor u institutiile si u adultii regulile si exigentele so iale, atitudinile prohi'itive, autoritare sau preventive ale a estora" 7" #entimentul de devalori,are Adoles entul deli vent nu numai a nu se repre,inta pe sine a o valoare umana onstituita i, dimpotriva, traieste un sentiment de nonvaloare, de respingere de atre grupul so ial" O situatie are determina produ erea devalori,arii este a eea n are att parintii t si edu atorii intervin dire t n a est sens" <n general, !amiliile din are provin adoles entii deli venti reea,a onditii de devalori,are n edu area opilului prin utili,area a estuia a parti ipant la a tiuni antiso iale( onsum de al ool, min iuna, !urt, prostitutie, vaga'onda/, nsela iune, et " 8" #entimentul de in/ustitie *rairea, pe o perioada ndelungata de timp, a unei situatii de in ompati'ilitate, de ne onsonanta so iala, !ie a este vor'a de /o , de nvatatura sau de relatii de !amilie, determina treptat aparitia unui sentiment de in/ustitie" +ste greu da a nu imposi'il mai ales la vrsta adoles entei, a adoles entul sa se ) ontemple) si sa2si asume vinovatia unor omportamente are i se par normale ntru t sunt re,ultate din experienta sa tre uta" De a eea adoles entul deli vent traieste uneori u pro!unda onvingere, sentimentul a i se !a e o mare nedreptate" Dar el au o repre,entare modi!i ata a on eptelor morale" B" *ul'urari de unoastere @u voi a'orda pro'lema per!ormantelor n nvatarea de tip s olar i doar pro'lema modului tipi de unoastere a universului, a lumii, n spe ial a modului de re!le tare a valorilor" Deli ventul traieste la timpul pre,ent, a si um nu ar avea ni i un !el de per eptie de sine" +l traieste !aptele de moment, !ara legatura si ontinuitate u experientele tre ute si !ara sa tina seama de onse inta a tiunilor sale pentru viitor" <n general adoles entul deli vent nu poate trai, ni i per epe, existenta sa n interiorul ori arui ontext spatio2temporal" C" =n sens gresit a ordat on eptului de li'ertate Primul dintre imperativele on eptului de li'ertate la deli vent este a ela de a !i lipsit de ori e restri tie sau exigenta so iala" -i'ertatea, n a,ul a esta, nseamna a exista n a!ara ori arei reguli si !ara respe tarea erintelor morale si so iale" Deli ventul onsidera e!ortul de n adrare n normele so iale, morale, a un supli iu, a o erinta agresiva a so ietatii sau a grupului si raspunde printr2o rea tie de !uga sau agresiune" #au onsidera degradanta po,itia de a eptare a regulilor omunitatii si a elor pe are se 'a,ea,a relatiile interpersonale" De asemenea, putem vor'i la adoles entii deli venti de o )denigrare a sentimentelor umanitare) a( ntelegerea, dragostea, mila, respe tul demnitatii" +i mani!esta o ndr/ita opo,itie n re unoasterea lor dar mai ales n trairea a estora" <n atitudinea si omportamentul deli ventului exista o nepasare si un impuls de anulare a ori arui sentiment u valoare po,itiva so iala" Core titudinea, 'unatatea, remus area, dragostea sin era et " <l deran/ea,a si de a eea se de,anga/ea,a treptat u erindu2si o li'ertate ar'itrara n omportare"

$I$LIOGRAFIE 0" 6rn,ei P si ola'oratorii( ) Adoles enta si adaptare) Iasi, 0DC7 1" Cu u C" I" )Psihiatria adoles entului) +d" -itera, Oradea, 0DCD ;" Constantines u %" ) Comportamentul), +d" stiinti!i a, 0DB7 7" Cosmoni i Andrei ) Adoles entul si timpul sau li'er) Iasi, 0D38 8" Dragomires u %" ) Psihologia omportamentului deviant) +d" stiinti!i a si +n i lopedi a, 6u uresti, 0DCB B" Panel u %" ) Culmi si a'isuri ale personalitatii) +d" +n i lopedi a, 6u uresti, 0DC7 C" Paunes u C" ) Agresivitatea si onditia umana) +d" *ehni a 6u uresti, 0DD7 3" Ros a Al" ) Delin venta minorilor), Clu/, 0D;1 D" %er,a + ) Psihologia vrstelor) +d" H?perion, 6u uresti, 0DD;

* Centrul .ilitar Eonal Iasi