Schelet de Ghidare

TEMA PROIECTULUI
Sa se elaboreze tehnologiile de executie prin sudare electrica

manuala cu electrozi inveliti si sudare semimecanizata MAG-CO
2

a subansamblului SCHELET DE GHIDARE .

1
CUPRINS
CAPITOLUL I Analiza constructiva , functionala si tehnologica a
constructiei sudate !
"#$ Conditii de exploatare a constructiei sudate !
"#2 %escrierea constructiv functionala a constructiei sudate &
"#' (ehnologia de executie a elementelor componente $2
"#) %eterminarea eficientei utilizarii semifabricatului $)
"#* Materiale utilizate la sudare $+
*#$ Materiale de baza # ,rocedee de sudare # Materiale de adaos # $-
*#$#$ Materiale de baza 2.
*#$#2 ,rocedee de sudare 2$
*#$#' Materiale de adaos 2'
"#! /lemente necesare asamblarii 2+
!#$ ,regatirea componentelor in vederea sudarii 2+
!#2 Ordinea de asamblare '.
!#' 0umerotarea si centralizarea cordoanelor de sudura '*
"#& Calculul parametrilor tehnologici '&
&#$ ,arametrii de taiere oxiacetilenica '&
&#2 ,arametrii tehnologici de sudare ).
&#2#$ Sudarea manuala cu arc electric si electrozi inveliti )$
&#2#2 Sudarea in mediu de gaze protectoare MAG - CO
2
)!
"#+ %eterminarea temperaturii de preincalzire *)
a# %eterminarea temperaturii de preincalzire pentru O1 '&#2 prin metoda
"nstitutului "nternational de Sudura 2"#"#S#3 **
b# %eterminarea temperaturii de preincalzire pentru O1 '&#2 prin metoda
Seferian *&
"#- Controlul imbinarilor sudate *+
-#$ Controlul inainte de inceperea sudarii *+
-#2 Controlul in timpul sudarii !.
-#' Controlul dupa executarea sudarii !$
"#$. Masuri de diminuare a tensiunilor si deformatiilor !!
"#$$ Alegerea surselor de sudare !+
$$#$ Sudarea manuala cu arc electric si electrozi inveliti !+
$$#2 Sudarea in mediu de gaze protectoare MAG-CO
2
&.
"#$2 %ispozitive folosite la sudare &'
"#$' 0orme de tehnica securitatii muncii la sudare &*
$'#$ Sudarea manuala cu arc electric is electrozi inveliti &*
2
$'#2 Sudarea in mediu de gaze protectoare MAG-CO
2
&!
"#$) 0ormarea tehnica la executarea lucrarilor de sudare prin topire &+
$)#$ 0orma tehnica de timp &+
$)#$#$ Sudarea manuala cu arc electric si electrozi inveliti &-
$)#$#2 Sudarea in mediu de gaze protectoare MAG-CO
2
+2
$)#2 0ormarea consumului de materiale de adaos +*
$)#2#$ 0ormarea consumului de electrozi inveliti +*
$)#2#2 0ormarea consumului de sarma si gaz de protectie +!
$)#2#' 0ormarea consumului de energie electrica +!
"#$* Calculul costului de productie al subansamblului 4 SC5/1/( %/ G5"%A6/ 7 ++
CAPITOLUL II /lemente de calcul organologic pentru un mecanism
de avans al sarmei electrod folosit pentru sudarea in baie de zgrura -*
""#$ /lemente tehnologice caracteristice procesului -*
""#2 Stabilirea schemei cinematice a actionarii -!
a# 8arianta cu o singura treapta de lucru -&
b# 8arianta cu doua trepte de lucru --
""#' Calculul de verificare al angrena9elor $.2
""#) Calculul oranologic al reductorului $.)
)#$ Calculul fortelor de angrenare $.)
a# Calculul fortelor din angrena9ul melc : roata melcata $.)
b# Calculul fortelor din angrena9ul cilindric $.*
c# Calculul de rezistenta al arborelui " $.!
d# 8erificarea arborelui la solicitarea compusa $.-
e# Calculul de rezistenta al arborelui "" $.-
f# 8erificarea arborelui la solicitarea compusa $$2
CAPITOLUL III "ncercari la incovoiere si de duritate pe probe
sudate in baie de zgura cu agitare electromagnetica 113
"""#$ ,arametrii tehnologici utilizati la realizarea probelor sudate in baie de zgura cu
agitare electromagnetica $$'
"""#2 %eterminari experimentale privind incercarea la incovoiere prin soc a imbinarilor
sudate in baie de zgura in camp electromagnetic si interpretarea rezultatelor $$)
2#$ Conditii tehnice $$)
2#2 6ezilienta imbinarilor sudate $$!
a#8ariatia rezilientei la frecventa constanta $$&
b#8ariatia rezilientei la inductie magnetica constanta $$-
"""#' %eterminari experimentale privind duritatea imbinarilor sudate in baie de zgura in
camp electromagnetic si interpretarea rezultatelor $2$
'#$ Conditii tehnice $2$
'#2 %uritatea 8ic;ers la imbinarile sudate $22
a# 8ariatia duritatii la frecventa constanta $22
b# 8ariatia duritatii la inductie magnetica constanta $2)
<"<1"OG6A="/ $2&
3
Descriere
Constructia sudata care face obiectul proiectului de fata face parte din mecanismul
de ridicare electrozi al instalatiei de tratare a otelului sub vid cu aport de caldura si este
amplasat pe capacul recipientului in care se introduce oala cu otel lichid .
Mecanismul de ridicare electrozi indeplineste urmatoarele functii :
1. Sustinerea si deplasarea individuala pe verticala a celor trei electrozi ai instalatiei .
2. Strangerea si eliberarea electrozilor .
3. Alimentarea cu curent electric de la cablurile fleibile a fiecarui electrod .
!. "mbracarea fiecarui electrod intr#o camasa telescopica care nu permite intrarea
presiunii atmosferice in interiorul recipientului in care se afla oala cu otel lichid .
$in punct de vedere al organizarii mecanismului de ridicare a electrozilor se
disting urmatoarele ansamble principale % legate direct si de faza tehnologica de lucru :
placa de baza
teava telescopica
cilindrul hidraulic
schelet &dispozitiv' de ghidare
capul de contact
grinzile portelectrod
conductele de legatura
(laca de baza ) este realizata in constructie sudata % racita cu apa si serveste pentru
ghidadea electeozilor prin capacul recipientului pe care se monteaza intreg mecanismul .
(entru a rezista la presiunea apei structura este intarita cu bolturi sudate .

*eava telescopica ) face legatura intre placa de baza si capul de contact al
electrodului respectrv % care trece prin aceasta teava . "ntrucat pozitia grinzii portelectrod
impreuna cu capacul de contact respectiv se situiaza la o distanta variabila fata de placa
de baza % aceasta teava este telescopica % etansa si izolata din punct de vedere electric .
(entru evitarea incalzirii ecesive de la electrod % toate tronsoanele acestei tevi
telescopice sunt racite cu apa .
Cilindrul hidraulic ) este prevazut cate unul pentru fiecare electrod si sunt in total
trei bucati . +olul sau este de a deplasa pe verticala ) in sus si in ,os ) grinda portelecteod
impreuna cu electrodul respectiv Acest cilindru hidraulic este de tipul plunger % cu simplu
efect . (resiunea ridica grinda portelectrod % iar coborarea acesteia se face datorita
greutatii proprii .

Scheletul &dispozitivul' de ghidare ) este o constructie sudata in forma
paralelipipedica si are rolul de a spri,ini grinzile portelectrod in pozitia lor inferioara si
!
de a ghida coloanele de sustinere a acastora in miscarea lor pe verticala . Aceasta ghidare
se face cu patru grupuri de role de ghidare pentru fiecare coloana .
Capul de contact ) este dispozitivul care asigura prinderea electrodului si
sustimerea sa de capatul grinzilor portelectrod . Acest dispozitiv este format dintr#o
carcasa sudata racita cu apa in care se afla : piesa din cupru pentru transmiterea
curentului electric la electrod si dispozitivul de strangere a electrodului cu arcuri disc si
deblocarea cu aer comprimat .
-rinzile portelectrod ) sunt in numar de trei realizate in constructie sudata si racite
cu apa . Au rolul de a sustine capul de contact pe dispozitivul de ghidare . .le contin si
sustin conductorii din teava de cupru prin care se alimenteaza cu % current electric %
electrozii .
Conductele de legatura ) sunt pentru trei scopuri :
pentru alimentare cu aer comprimat a dispozitivului de stringere a
electrodului /
pentru alimentarea cilindrilor hidraulici /
pentru alimentarea cu apa de racire a elementelor racite .
0
CAPITOLUL I
ANALIZA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI
TEHNOLOGICA A CONSTRUCTIEI SUDATE
I.1 CONDITII DE EXPLOATARE ALE CONSTRUCTIEI SUDATE
Conditiile in care se foloseste o constructie sudata au importanta asupra
comportarii acesteia in ansamblu sau asupra unora din elementele ei.
Criteriile de diferentiere admise astazi se refera% in general% la constructii intregi%
din unele puncte de vedere se fac deosebiri si pe elemente. Astfel % se dau unele indicatii
pentru alegerea materialelor si a coeficientilor de impact in functie de regimul de lucru si
daca elementele de constructie sunt supuse sau nu actiunilor directe ale incarcarilor
dinamice si vibratorii. .ista tendinta de a face unele diferentieri si de alta natura% cum ar
fi : importanta elementelor in constructia respectiva% influenta pe care ar avea#oiesirea
din lucru a unor elemente de constructie asupra desfasurarii normale a procesului de
productie local sau general.
1nele constructii metalice lucreaza in medii agresive% care favorizeaza actiunea
de coroziune. "n asemenea situatii% alcatuirea elementelor constructiei% cat si proiectarea
tehnologiei de sudare se fac astfel incat sa nu prezinte locuri unde poate sa se acumuleze
apa si praful.
"n atmosfera normala protectia prin vopsire este suficienta pentru a impiedica
coroziunea otelului. (roblema coroziunii se pune in mod deosebit la elementele cu peretii
subtiri % unde scaderea unor parti din grosimea elementelor duce la slabiri importante.
*emperatura in anumite situatii trebuie avuta in vedere la proiectarea constructiilor
metalice %pe langa efectele obisnuite rezultate din deformare%temperaturile ridicate sau
prea ,oase produc o modificare a calitatii mecanice a materialului.
*emperaturile ridicate &mai mari de 2223C' produc o reducere a limitei de curgere
si a modului de elasticitate si o crestere a alungirilor.
*emperaturile prea scazute au o influenta dezavanta,oasa mai ales in cazul
constructiilor sudate realizate din oteluri care prezinta tendinta de fragilitate accentuata la
temperaturi ,oase.
Masurile care se pot lua sunt alegerea unor oteluri care au temperatura critica de
fragilitate ,oasa% sub #223C sau #323C dupa necesitate si adaptarea unor solutii
constructive care evita concentrarile de eforturi si dezvoltarea unor stari de eforturi plane
importante.
(entru constructia sudata 4SC5.6.* $. -5"$A+.7 conditiile de eploatare
sunt:
tipuri de solicitari ) dinamice/
natura mediului in care se eploateaza constructia ) hala industriala/
temperatura mediului de eploatare: #123C... 8 323C.
9
I.2 DESCRIEREA CONSTRUCTIV FUNCTIONALA
A CONSTRUCTIEI SUDATE
Scheletul de ghidare este rezultatul asamblarii unor piese confectionate din
materialele: :6 3;.2 si :6 92.
Materialul care predomina in ansamblul constructiei sudate este :63;.2 in procent
de <<%<= pe langa :6 92 in procent de 2%1=.
Constructia sudata are in componenta sa:
talpa 1 din :6 3;.2/
pereti 2% 3 din :6 3;.2/
nervuri !% 9% ;% 22 din :6 3;.2/
intarituri 0% > din :6 3;.2/
placa de capat < din :6 3;.2/
stift cilindric 12 din :6 92/
urechile 11% 1! din :63;.2/
adaosurile 12% 13% 1< din :6 3;.2/
otel rotund 10 din :6 3;.2/
suportii limitator 19% 1; din :6 3;.2/
opritor cilindru 1< din :6 3;.2 .
$escrierea constructiva si functionala a constructiei sudate 4SC5.6.* $.
-5"$A+.7 este prezentata sintetizat in tabelul 1.2.
;
*A?.616 1.2
Poz.
Din
Desen
Schita elementului
Semifabricatul
din care se
poate obtine
Obs.
1
Tabla pentru
constructii
sudate
20x1800x6000
OL 37.2
1
BUC.
Tabla pentru
constructii
sudate
12x1800x6000
OL 37.2
2
BUC.
>
!
Tabla pentru
constructii
sudate
12x1800x6000
OL 37.2
2
BUC.
"
Tabla pentru
constructii
sudate
12x1800x6000
OL 37.2
4
BUC.
#
Tabla pentru
constructii
sudate
12x1800x6000
OL 37.2
6
BUC.
$
Tabla pentru
constructii
sudate
1x1800x6000
OL 37.2
8
BUC.
%
Tabla pentru
constructii
sudate
12x1800x6000
OL 37.2
8
BUC.
<
&
Tabla pentru
constructii
sudate
12x1800x6000
OL 37.2
6
BUC.
'
Tabla pentru
constructii
sudate
20x1800x6000
OL 37.2
1
BUC.
1(
Otel rotund !12
OL 60
2
BUC.
11
Tabla pentru
constructii
sudate
8x120x6000
OL 37.2
8
BUC.
1
Tabla pentru
constructii
sudate
1x1800x6000
OL 37.2
16
BUC.
12
1!
Tabla pentru
constructii
sudate
2x1800x6000
OL 37.2
4
BUC.
1"
Tabla pentru
constructii
sudate
1x1800x6000
OL 37.2
2
BUC.
1#
Otel rotund !27
OL 37.2
1
BUC.
1$
Tabla pentru
constructii
sudate
x120x6000
OL 37.2
1
BUC.
1%
Tabla pentru
constructii
sudate
x120x6000
OL 37.2
1
BUC.
1&
Tabla pentru
constructii
sudate
x120x6000
OL 37.2
1
BUC.
11
1'
Tabla pentru
constructii
sudate
20x1800x6000
OL 37.2
2
BUC.
(
Tabla pentru
constructii
sudate
12x1800x6000
OL 37.2
4
BUC.
I. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ELEMENTELOR
COMPONENTE
*ehnologia de eecutie a elementelor componente vizeaza operatiile ce se vor
aplica inainte si dupa sudare . Aceste operatii se vor aplica fiecarui semifabricat ales la
punctul anterior in vederea aducerii pieselor la forma corespunzatoare. $eci% pentru a
putea fi imbinate % elementele constructiei sudate trebuie pregatite in prealabil .
:peratiile comune tuturor elementelor constau in :
"ndreptarea % curatirea % trasarea % debitarea semifabricatelor utilizand dispozitive
specifice : ciocan % perii de sarma % dispozitiv de trasat % dispozitiv de debitat &debitare
mecanica # masina de debitat / debitare termica # flacara oigaz'.
:peratia de trasare se desfasoara pe suprafata produselor siderurgice &table sau
bare' in vederea obtinerii unor componente de dimensiuni si forme corespunzatoare cat si
in vederea croirii cat mai economice a acestor produse .
:peratia de debitare se realizeaza prin diverse metode in functie de natura%
compozitia chimica si grosimea materialului debitat. Astfel% tablele subtiri se debiteaza
fie cu foarfeca ghilotina% fie cu flacara oigaz . *ablele groase din oteluri aliate si slab
aliate se debiteaza cu flacara oigaz . ?arele se pot debita prin mi,loace mecanice cu
fierastrau sau prin strun,ire .
12
"n alegerea mi,loacelor de debitare % decisive sunt criteriile economice &pret de
cost' si de calitate a marginilor de taiere.
Celelalte operatii difera de la piesa la piesa in functie de forma constructiva .
:peratiile efectuate inainte cit si dupa sudare precum si utila,ele necesare folosite
pentru fiecare reper al subansamblului 4 SC5.6.* $. -5"$A+. 7 sunt prezentate
centralizat in tabelul 1.3
*A?.616 1.3
)*+,
di-
de.e-
O)ERATII
Utila/e
0*l*.ite
I-ai-te de .udare
Du1a
.udare
I
-
d
r
e
1
t
a
r
e
C
u
r
a
t
a
r
e
T
r
a
.
a
r
e
D
e
2
i
t
a
r
e

t
e
r
3
i
c
a
D
e
2
i
t
a
r
e

3
e
c
a
-
i
c
a
)
*
l
i
+
a
r
e
A
.
c
h
i
e
r
e
A
l
t
e

*
1
e
r
a
t
i
i
A
.
c
h
i
e
r
e
A
l
t
e

*
1
e
r
a
t
i
i
1 @ @ @ @ @ @ @ (resa %
instalatii de
sablat%ciocan%
cherner%ac de
trasat % trusa
taiere oigaz%
strung %freza %
fierastrau
mecanic%
polizor
electric %
polizor aer
comprimat %
masina de
gaurit %cuptor
tratament
termic % trusa
de sudare
oigaz .
@ @ @ @ @ @ @
! @ @ @ @ @ @ @
" @ @ @ @ @ @
# @ @ @ @ @ @
$ @ @ @ @ @ @ @
% @ @ @ @ @ @
& @ @ @ @ @ @
' @ @ @ @ @ @ @
1( @ @ @ @ @ @ @
11 @ @ @ @ @ @ @
1 @ @ @ @ @ @ @
1! @ @ @ @ @ @ @
1" @ @ @ @ @ @ @
1# @ @ @ @ @ @
1$ @ @ @ @ @ @ @
1% @ @ @ @ @ @ @
1& @ @ @ @ @ @ @
1' @ @ @ @ @ @ @
( @ @ @ @ @ @
13
I.! DETERMINAREA EFICIENTEI UTILI"ARII
SEMIFA#RICATULUI
$eterminarea eficientei utilizarii semifabricatelor consta determinarea
coeficientilor de folosire a materialelor .
.presia coeficientului de utilizare a materialului este :
A B A
p
C A
sf
D 122 E=F
A
p
) aria pieselor Emm
2
F
A
sf
) aria semifabricatului respectiv Emm
2
F
Se va calcula eficienta cu care este utilizat fiecare semifabricat :
Se3i0a2ricatul 1 ) tabla cu grosimea de 0 mm
A
p19
B 1!!11 Emm
2
F
A
p1;
B 10191 Emm
2
F
A
p1>
B 22192 Emm
2
F
A
p
B 1!!11 8 10191 8 22192 B 01;32 Emm
2
F
A
Sf
B 1<2 D 300 B 9;!02 Emm
2
F
A B &01;32C9;!02 'D 122 B ;9 =
1!
Se3i0a2ricatul ) tabla cu grosimea de > mm
A
p11
B 221<9 Emm
2
F
A
Sf
B ;2 D 300 B 2!>02 Emm
2
F
A B &221<9C2!>0<' D 122 B >1 =
Se3i0a2ricatul ! ) tabla cu grosimea de 12 mm
A
p2
B 1023209 D 2 B 3229012 Emm
2
F
A
p3
B ;01<>; D 2 B 1023<;! Emm
2
F
A
p!
B 110130 D ! B !920!2 Emm
2
F
A
p0
B !93<0 D 9 B 2;>3;2 Emm
2
F
A
p;
B 22!<0 D > B 193<92 Emm
2
F
A
p>
B 3><;0 D 9 B 233>02 Emm
2
F
A
p22
B 223> D2 B !!;9 Emm
2
F
A
sf
B !>>! D 1!02 B ;2>1>22F Emm
2
F
A
p
B322901281023<;!8!920!2 82;>3;28193<92 8233>028!!;9 B09019>2Emm
2
F
A B &09019>2C;2>1>22' D 122 B ;< E=F
10
Se3i0a2ricatul " ) tabla cu grosimea de 10 mm
A
p9
B 10!92 D > B 1239>2 Emm
2
F
A
p12
B !2<> D 19 B 9009> Emm
2
F
A
p1!
B 12310 D 2 B 22932 Emm
2
F
A
p
B 1239>2 8 9009> 822932 B 22<>;> Emm
2
F
A
sf
B !<0 D 0320 Emm
2
F
A B &22<>;>C299>20' D 122 B ;> E=F
Se3i0a2ricatul # ) tabla cu grosimea de 22 mm
A
p1
B !9;;33 Emm
2
F
A
p D 2 B 11<39 Emm
2
F
A
p
B !9;;33 8 222;13 8 11<39 B 9>23>2
A
sf
B ;32 D 1320 B <9;202 Emm
2
F
A B &9>23>2C<9;202' D 122 B ;2 E=F
19
Se3i0a2ricatul $ ) tabla cu grosimea de 20 mm
A
p13
B 1<39 D ! B ;;!! Emm
2
F
A
sf
B !0 D 210 B <9;0 Emm
2
F
A B &;;!!C<9;0' D 122 B ;2 E=F
Se3i0a2ricatul % ) fier rotund 12
A
(12
B 9
2
D 3%1! D 3; D 2 B >39! Emm
2
F
A
sf
B 9
2
D 3%1! D ;! B >39! Emm
2
F
A B &>39!C>39!' D 122 B 122 E=F
Se3i0a2ricatul & ) fier rotund 2;
A
p10
B 13%0
2
D 3%1! D 9< B3<!>9 Emm
2
F
A
sf
B 13%0
2
D 3%1! D 9< B3<!>9 Emm
2
F
A B &3<!>9C3<!>9' D 122 B 122 E=F
1;
I.$ MATERIALE UTILI"ATE LA SUDARE
6a alegerea materialelor necesare realizarii unei constructii sudate se au in vedere
urmatoarele :
valorile unor parametri fizici ai mediului de lucru sau mediului ambiant
care actioneaza asupra constructiei &presiune % temperatura % etc. ' /
intensitatea si natura solicitarilor & statice % dinamice % variabile ' /
fluidele &mediile' de lucru ale constructiei &natura lor%caracterul lor agresiv'.
6a stabilirea materialelor ce vor fi utilizate trebuie sa se tina seama de posibilitatile
de a obtine componente cu forma dorita precum si de posibilitatea de a le suda %
preincalzi % trata termic .
Materialele trebuie sa prezinte garantii de calitate pentru caracteristicile mecanice %
compozitia chimica % proprietatile tehmologice si fizice necesare satisfacerii
corespunzatoare a cerintelor impuse de constructia sudata .
6a sudarea prin topire se folosesc doua tipuri de materiale :
materiale de baza /
materiale de adaos .
1>
$.1 MATERIALE DE #A"A. PROCEDEE DE SUDARE.
MATERIALE DE ADAOS
$.1.1 MATERIALE DE #A"A
Alegerea metalului de baza pentru realizarea imbinarilor sudate se va face in
functie de conditiile de eploatare % de tehnologia de eecutie si de asigurarea unei
eficiente economice cat mai ridicate .
Materialele cu cea mai frecventa utilizare % ocupand in prezent cea mai mare
pondere in realizarea imbinarilor sudate sunt alia,ele Ge#C. :telurile de uz general pentru
constructii sudate% sunt destinate realizarii unei game largi de constructii sudate solicitate
preponderent mecanic la temperaturi cuprinse intre #023C si 8023C .
:telurile pentru constructii sudate trebuie sa indeplineasca o serie de conditii dupa
cum urmeaza:
sa aiba caracteristici mecanice bune &ridicate' pentru a putea prelua in conditii
bune solicitarile la care sunt supuse/
sa aiba pret de cost cat mai scazut% avand in vedere ca acestea sunt utilizate in
cantitati foarte mari in constructii sudate/
sa poata fi sudate in conditiii tehnologice si economice avanta,oase.
$e asemenea%la sudarea otelurilor se va tine cont de importanta urmatorilor
factori:
continutul de carbon si suma impuritatilor solide si gazoase . "nrautatirea
proprietatii de sudare are in vedere continutul de carbon% insa o anumita influenta
negativa o au si elementele de aliere/
proprietatile mecanice si mai ales cele de tenacitate % manifestate pregnant cu
ocazia solicitarilor% temperaturii mediului% naturii constructiei etc/
structura constituentilor de formare% din care punct de vedere% mai favorabila este
cea ferito#perlitica% caracterizata printr#un continut de carbon sub 2%20=. Astfel% cu cat
continutul de carbon este mai mic &pana la 2%20='% cu atat otelul este mai moale% mai
1<
tenace% mai usor for,abil si sudabil% are o rezistenta de rupere la tractiune mai mica% dar o
alungire si o rezilienta mai mare/ pe masura cresterii continutului de carbon% rezistenta la
tractiune creste% alungirea scade% iar otelul devine mai dur si mai fragil% greu sudabil si
for,abil% mai usor calibil .
:telurile utilizate la realizarea in varianta sudata a subansamblului 4 SC5.6.*
$. -5"$A+. 7% sunt marcile : :63;.2 si :692 .
Analiza acestor marci de oteluri presupune:
a. (recizarea compozitiei chimice
Compozitia chimica a otelurilor :63;.2 si :692 este sintetizata conform tabelului 1.0 .
*A?.616 1.0
4ATERIAL C 567 4- 567 ) 567 S 567
OL !%, 2%22 2%>0 2%200 2%200
OL $( 2%!2 2%>0 2%200 2%200
(entru aprecierea otelului % cunoasterea compozitiei chimice este necesara %
putandu#se stabili influenta elementelor componente .
Aceste oteluri &:6 3;.2 si :6 92' se caracterizeaza printr#un continut scazut de
carbon &:6 3;.2 ) 2%22=C/ :6 92 ) 2%!2=C' % pentru a nu inrautati conditiile de sudare%
insa contin si o serie de elemente pe seama carora se obtine o crestere a rezistentei
mecanice. .lementul de aliere cel mai adecvat acestor scopuri este Mn &2%>0= ) :6 3;.2
si 2%>0= ) :6 92'.
Continutul de mangan variaza in marcile de oteluri fiind introdus in otel la
elaborare cu rolul de a inbunatati proprietatile acestuia. Situandu#se in procente peste
2%>= &2%>0= ) :6 3;.2 si 2%>0= ) :6 92' este considerat element de aliere% marind
limita de curgere si rezistenta la rupere% micsorand insa% in mai mica masura alungirea. "n
general% imbunatateste rezilienta si for,abilitatea impunand in unele cazuri masuri
speciale din punct de vedere al sudarii.
Continutul de sulf &S' nu trebuie sa depaseasca 2%20=% fiind o impuritate
daunatoare% deoarece face otelul fragil la cald% micsorand astfel posibilitatile de sudare.
Continutul de fosfor &(' este limitat in acelasi procente ca si sulful. Gosforul este o alta
22
impuritate daunatoare care provoaca fragilitatea la rece a otelului. Astfel% se
remarca%continutul de 2%200= S si ( pentru :6 3;.2 cat si pentru :6 92 ceea ce indica
tendinta de fragilitate a otelului% afectand comportarea la sudare a celor doua materiale de
baza.
$in analiza aspectelor enuntate se impune:
b. (recizarea caracteristicilor mecanice
Caracteristicile mecanice ale celor doua marci de oteluri sunt sintetizate conform
tabelului 2.0
*A?.616 2.0
4aterial
R
1(,
5N833
7
R
3
5N833
7
A
#
567
9CU !((8
5:893
7
T
5;C7
9V
3i-
5:7
a 1$
1$<a"
(
a 1$ a > 1$
OL !%, 2!2 232
392
!!2
20 9< 0< 822 2;
OL $( 332 322
0<2
;12
19 # # # #
Caracteristicile mecanice ale acestor oteluri se obtin ca urmare a prezentei unor
elemente care blocheaza cresterea grauntilor cristalini. 6imitele in care se inscriu
principalele caracteristici mecanice ale acestor oteluri sunt prevazute in tabelul 2.0 .
(aralelismul: compozitia chimica ) caracteristici mecanice atrage concluzia ca
structura acestor oteluri este% in general% ferito#perlitica% atunci cand nu sunt aplicate
tratamente termice.
$.1.2 PROCEDEE DE SUDARE
(entru constructia sudata 4 SC5.6.* $. -5"$A+. 7 se vor stabili doua
procedee de sudare : sudarea manuala cu arc electric si electrozi inveliti &S.' si sudarea
in mediu de gaze protectoare &MA- # C:
2
' .
21
(rocedeul de .udare 3a-uala cu arc electric .i electr*+i i-<eliti este un
procedeu de sudare ce confera o serie de performante :
intre electrod si piesa se asigura un circuit inchis prin intermediul arcului /
arcul este alimentat cu curent de sudare la tensiunea arcului % electrodul fiind
consumat odata cu inaintarea acestuia%fiind apropiat de baia de sudura cu viteza v
e
/

prin acest procedeu se sudeaza toate metalele si alia,ele % grosimea minima
pornind de la 1mm /
procedeul de sudare asigura accesibilitatea cea mai buna la toate cordoanele
constructiei sudate indiferent de pozitie /
pot lucra simultan mai multi muncitori /
deformatiile si tensiunile remanente sunt scazute /
se poate aplica detensionarea pe subansamblu /
controlul imbinarilor sudate este mult usurat /
incarcarea rostului Hn I cu grosimi s &3..;' mm sau s &0..12' mm este posibila
printr#o singura trecere /
domeniul curentilor de sudare este "
s
B &20..022' A. Ju se folosesc curenti mai
mari intrucat electrodul ar trebui sa fie de diametru prea mare% motiv care ar ingreuna
desfasurarea procesului de sudare. .lectrodul ar fi prea greu% iar un curent de sudare prea
mare atrage pierderi importante prin vergea prin efect Koule#6entz. +educerea pierderilor
se face pe seama cresterii vergelei electrodului% respectiv prin micsorarea rezistentei
electrice a acesteia /
tensiunea arcului este relativ redusa: 1
a
B &10..30' I% datorita potentialului mic al
elementelor din invelis /
Acest procedeu prezinta insa si o serie de dezavanta,e dintre care amintim :
factorul operator relativ mic &sub 20=' /
gradul de utilizare a materialului de adaos relativ redus & sub 90= ' datorita
pierderilor prin capetele electrozilor si prin stropi/
la schimbarea electrozilor si la amorsarea arcului apar cratere ce conduc la
concentratori de tensiune% cu efecte defavorabile privind comportarea la oboseala si
tendinta de rupere fragila .
22
(rocedeul de .udare i- 3ediu de ga+e 1r*tect*are 4AG = CO

% intalnit
in variantele semimecanizat si automat prezinta avanta,ele :
coeficientul de depunere % rata depunerii si randamentul depunerii sunt mult mai
mari decat in cazul procedeului de sudare manuala cu electrozi inveliti /
factorul operator si productivitatea procedeului sunt mult mai mari comparativ cu
sudarea normala cu electrozi inveliti /
arcul electric este vizibil% poate fi condus in rost usor /
in urma sudarii% cordonul nu este acoperit de zgura &stratul de zgura este format
ca urmare a oidarilor din proces si este foarte subtire si nu trebuie curatat. $in acest
motiv nu eista pericolul incluziunilor de zgura' /
sudarea se poate realiza din mai multe treceri fara curatirea zgurii.
Ca dezavanta,e ale procedeului de sudare in mediu de gaze protectoare MA- #C:
2
amintim :
echipament mai scump fata de sudarea manuala cu arc electric datorita unor
mecanisme suplimentare pentru avansul si diri,area sarmei% pentru distributia gazelor%
pentru racirea pistoletului sau capului etc/
pistoletul este mai greu legat de sursa% fapt ce impiedica deplasarea lui in rost/
operatorul nu poate urmari gradul de protectie a baii prin perdeaua de gaz. Astfel%
in conditiile unor intemperii atmosferice% perdeaua de gaz protector poate fi suflata de pe
suprafata baii% deci este ingreunata sudarea pe santier in conditii de vant.
$.1. MATERIALE DE ADAOS
Materialul de adaos utilizat la toate operatiile de sudare se stabileste astfel incat sa
satisfaca cerintele impuse cusaturii din punctul de vedere al solicitarilor% compozitiei
chimice si structurii . Caracteristicile de comparare egale cu ale materialului de baza nu
pot fi obtinute in cusatura prin simpla identitate de compozitie chimica a materialului de
adaos cu cel de baza.
23
+ealizarea unor rezistente mecanice cu mult superioare in cordonul de sudura este
in general neeconomica% pe langa alte nea,unsuri care pot aparea din cauza variatiilor de
structura.
"n general% se accepta o diferenta de pana la 0= intre caracteristicile de rezistenta
ale metalului cusaturii si cel de baza.
(lasticitatea materialelor de adaos trebuie sa fie intotdeauna mai mare ca a
metalului de baza pentru a permite prelucrarea unor tensiuni prin deformarea cordonului
si evitarea suprasolicitarii in zona influentata termic &L"*' . (roblema alegerii
materialului de adaos &MA' este in general complea si are in vedere asigurarea in
cordon a unor caracteristici de rezistenta cel putin egale cu ale metalului de baza % cu
asigurarea unei omogenitati chimice acceptabile din punct de vedere functional si
economic.
"n cazul procedeului de .udare 3a-uala cu arc electric .i electr*+i
I-<eliti % electrozii utilizati trebuie sa indeplineasca conditiile :
sa asigure o functionare stabila a arcului electric/
sa conduca la realizarea unei anumite compozitii chimice a cordonului de sudura/
sa realizeze cusaturi fara defecte/
sa asigure topirea uniforma a sarmei si a invelisului de electrod/
sa conduca la pierderi minime de metal prin arderi si stropi/
sa permita sudarea cu productivitate ridicata/
stratul de zgura solidificat pe suprafata cordonului sa poata fi indepartat cu
usurinta /
electrozii sa#si mentina in timp proprietatile fizice% chimice si metalurgice /
invelisul sa fie suficient de rezistent pentru a nu se deteriora in timpul
transportului% manevrarii si depozitarii/
sa aiba toicitate redusa in timpul fabricarii si sudarii.
"n consecinta% pe baza caracteristicilor mecanice ale materialelor de adaos si ale
materialelor de baza &:6 3;.2 si :6 92' si pe baza restrictiilor pentru care se impun
relatiile:
+
mMA
+
mM?
/
2!
+
p2%2MA
+
p2%2M?
/
A
0MA
A
0M?
/
MI
minMA
MI
minM?
%
se vor obtine mai ulte variante posibile de materiale de adaos &electrozi' .
(entru alegerea celei mai bune variante de electrozi% se va avea in vedere un
randament cat mai ridicat si un pret de cost al electrodului cat mai redus.
(entru fiecare din cele doua materiale de baza &:6 3;.2 si :6 92' se va alege cate
o varianta optima de electrod invelit. Avand in vedere timpii auiliari de schimbare a
electrodului datorita structurii eterogene &prezenta a doua metale de baza diferite' a
constructiei sudate% din analiza celor doua marci de electrozi se va alege una singura
pentru a mari productivitatea operatiei .
Iariantele de material de adaos pot fi epuse sintetizat conform tabelului 3.0 .
*A?.616 3.0
4aterial
Varia-te
4A
R
1(,
5N833
7
R
3
5N833
7
A
.
567
9V
5:7
OL !%,
S1(.+*"*
. 02 ?
G.+:*"*
!32
!<2
3<2
!<2
!32
!;2
!<2002
0120<2
!<2002
min.2!
min.29
min.2!
;>
122
;2
OL $(
J"?AL 90
.? 3
032
0<2
!;2...032
9229>2
032...0<2
min.22
min.20
1!2
1!2
Se va utiliza% pentru sudarea manuala cu arc electric cu electrozi inveliti a
4 SC5.6.*161" $. -5"$A+. 7 marca de electrod G.+:*"* .
Acast tip de electrod are invelis rutilic foarte gros % randament mare fiind destinati
in special imbinarilor de colt si straturilor terminale ale imbinarilor cap la cap % din
oteluri carbon % in pozitie orizontala % orizontala in ,gheab si usor inclinat . Are un
domeniu larg de utilizare pentru structuri sudate din otel carbon eploatate la temperaturi
pana la #123C .
20
Sub aspectul comportarii la sudare% arcul se conduce usor fiind mult mai stabil
decat la electrozii bazici iar topirea are loc uniform in picaturi mi,locii% zgura este fluida
si se desprinde usor. Sudura are aspect lucios% cu solzi fini% regulati .
Se utilizeaza pentru diferite constructii metalice% material rulant% cazane% conducte%
nave etc. Are un domeniu foarte larg de utilizare.
Compozitia chimica informativa a metalului depus % E=F .
*A?.616 !.0
C 4- Si ) S
2%29
2.12
2%32%; 2%20
2%9
ma.2%2! ma.2%2!
Continutul de hidrogen difuzibil : categoria $ /
(atrunderea medie la sudare &electrod N ! mm ' : 2%0 mm /
+
.
B 102 = / +
J
B 139 = / +
$
B 9; = / +
-
B 92 = / O
d
B 2%1;0 gCA.min.
(rofilul randului de sudura la imbinarile de colt este usor concave .
"ndicatii de sudare ) se sudeaza in pozitie orizontala % in ,gheab si usor inclinat %
utilizand current continuu &pol negative la electrod' sau cureut alternativ cu tensiunea de
mers in gol de minim 02 I .
*A?.616 0.0
Dia3etrul <ergelei
5337
3%20 ! 0
Cure-tul de .udare
5A7
1!2
102
1>2222 2!22;2
6ivrarea electrozilor se face conform tabelului.
*A?.616 9.0
$iametrul vergelei
EmmF
6ungimea
EmmF
?ucatiC cutie MgC cutie
!,# !02 130..1!0 9
" !02 <>..122 9
# !02 0<..93 9
29
"n cazul procedeului de sudare i- 3ediu de ga+e 1r*tect*are 4AG=CO
%
sarmele electrod vor contine dezoidanti ca: Si/ Mn/ uneori *i% Al% Lr pentru a evita
oidarea fierului .
Alegerea sarmelor de adaos se face in functie de compozitia chimica a materialelor
de sudat si de procedeul de sudare ales &MA-#C:
2
'. Sudarea obtinuta nu trebuie sa
difere sensibil in ce priveste compozitia si caracteristici de cea a metalului de baza. "n
acest sens% pentru sudarea in medii de gaz protectoare% se vor folosi% in vedrea reducerii
incluziunilor de gaze% sarme bogate in elemente dezoidante ca: Mn% Si% *i% Al .
Sintetizat % variantele de sarme electrod se vor alege conform tabelului 0.; .
*A?.616 ;.0
4arca
.ar3ei
C*31*+itia chi3ica
C 4- Si Cr Ni )
3a>,
S
3a>,
Alte
ele3,
S14- ma.
2%12
1%>2
2%22
ma.
2%10
ma.
2%22
ma.2%32 # 2%232 2%232
S1( 4-1 ma.
2%12
2%>2
1%22
ma.
2%10
ma.
2%22
ma
2%32
2%232 2%232 #
S1(4-1Ni1 ma.
2%12
2%>2
1%22
ma.
2%10
ma.
2%22
2%<2
1%22
2%232 2%232 #
"n concluzie % in cazul procedeului de sudare MA- # C:
2
a subansamblului
4 SC5.6.* $. -5"$A+. 7 se alege sarma de tip S12Mn1Ji1 .
"n general% sarmele pentru sudare au un continut scazut de carbon &S12Mn1Ji1 #
ma. 2%12=' pentru a oferi o plasticitate mai ridicata compensand reducerea
caracteristicilor pe seama unor elemente de aliere ca: Mn% Si% Ji% Cr etc. introduse prin
intermediul sarmei electrod .
Astfel% un adaos de nichel% pana la 2= conduce la cresterea rezistentei% reducerea
temperaturii de rupere fragila% mentinerea plasticitatii otelului. "nsa% cresterea
continutului de Ji peste 2= conduce la neomogenitatea otelului% la micsorarea
plasticitatii si rezilientei .
"ntroducerea unei cantitati de pana la 1%0= Mn conduce la cresterea rezistentei
fara a afecta plasticitatea% rezilienta poate capata chiar o crestere usoara. Cresterea
2;
continutului de Mn &cazul sarmei electrod la MA- # C:
2
' peste 1%0= provoaca scaderea
rezilientei .
Siliciul adaugat "n proportii de peste 2%0= reduce rezilienta cordonului si creste
esential temperatura de tranzitie .
I.% ELEMENTE NECESARE ASAM#LARII
%.1 PREGATIREA COMPONENTELOR IN VEDEREA SUDARII
(regatirea componentelor in vederea sudarii are ca scop principal pregatirea
marginilor rostului componentelor ce se asambleaza . Alegerea rostului dintre
componente este un factor ma,or in obtinerea unor cusaturi de calitate la un pret de cost
cat mai scazut .
$in punct de vedere tehnologic % forma rostului este determinata de urmatorii
factor i:
procedeul de sudare ) influenteaza dimensiunile rostului /
pozitia de sudare ) influenteaza tipul si dimensiunile rostului in sensul ca % in
pozitiile in care scurgerea baii de metal topit este posibila &verticala% de plafon% cornisa'
rostul se alege astfel incat baia sa aiba dimensiuni cat mai reduse /
posibilitatea de a mentine radacina cusaturii in timpul sudarii determina alegerea
unui rost de forma mai simpla dar cu o deschidere mai mare /
accesibilitatea arcului electric in rost . "n cazul in care este posibila % sudarea
bilaterala se prefera deoarece permite o pregatire mai simpla a rostului si se obtine o
cusatura de calitate superioara % deoarece in timpul sudarii % componentele isi pot
modifica pozitia relativa % ca urmare a contractiilor termice la racire% prin cusaturi de
2>
prindere formate din cordoane scurte &22..02 mm' dispuse la &322..022' mm distanta in
lungul rostului . Cusaturile de prindere se eecuta cu acelasi material de adaos ca si
sudarea de imbinare .
Gorma rostului se va alege in functie de grosimea componentelor si de modul de
imbinare conform S*AS 9992 ) >; pentru sudarea normala cu arc electric si electrozi
inveliti si respectiv S*AS ;022 ) ;0 pentru sudarea in mediul de gaze protectoare .
Modul de pregatire a marginilor elementelor componente in vederea sudarii prin
procedeele electric#manual cu electrozi inveliti si semimecanizat MA-#C:
2
este
prezentata in tabelul 1.9 .
*A?.616 1.9
Nr,
crt,
Ele3e-tele care .e a.a32lea+a
Schita r*.tului
c*-0*r3
STAS $$$=%"
Si32*li+area
i32i-aril*r
c*-0*r3
STAS %!#=%'
1
2 ) 3
< ) 12
S B 322
O B !000
2
b B 23
c B 13
2 ) 3 1! ) 10 1 ) 1>
2 ) 12 3 ) 19
2 ) 13 3 ) 1<
0 ) 13 1 ) 1;
S P 2 b B 22
! 2 ) 9 2 ) 1! 2 ) <
2 ) 0 3 ) > 3 ) <
0 ) 9 3 ) ; 9 ) <
2 ) ; ; ) > < ) 11
0 ) ; 3 ) 22
2 ) ! 1< ) 22
! ) 0 1 ) 2
2<
2 ) 11 1 ) 3
0 ) 11 1 ) !
S P 9 b B 22
%.2 ORDINEA DE ASAM#LARE
:rdinea de asamblare vizeaza sudarea tuturor elementelor componente ale
subansamblului 4 SC5.6.* $. -5"$A+. 7 intr#o anumita succesiune% impunandu#se
respectarea unor principii : se va suda de la partea mai rigida la partea mai putin rigida%
elementele de rigidizare se vor suda la urma % sudorul va realiza asamblarea astfel incat
sa nu ramana in interiorul constructiei sudate .
:rdinea de asamblare a 4 SC5.6.*161" $. -5"$A+. 7 se va sintetiza
conform tabelului 2.9% iar la rubrica de observatii se va mentiona daca operatia de sudare
respectiva se repeta de mai multe ori .
*A?.616 2.9
Nr.cordon Schita operatiei Observatie
1
&2 ) 3'
:peratia se eecuta
de ! ori
2
&2 ) 3'
:peratia se eecuta
de ! ori
32
3
&2 ) 9'
:peratia se eecuta
de > ori
!
&2 ) 0'
:peratia se eecuta
de 9 ori
0
&0 ) 9'
:peratia se eecuta
de 12 ori
9
&2 ) ;'
:peratia se eecuta
de ! ori
;
&0 ) ;'
:peratia se eecuta
de > ori
>
&2 ) !'
:peratia se eecuta
de ! ori
<
&! ) 0'
:peratia se eecuta
de ! ori
12
&2 ) 11'
:peratia se eecuta
de > ori
11
&0 ) 11'
:peratia se eecuta
de ! ori
31
12
&2 ) 12'
:peratia se eecuta
de 32 ori
13
&2 ) 13'
:peratia se eecuta
de ! ori
1!
&0 ) 13'
:peratia se eecuta
de > ori
10
&1! ) 10'
:peratia se eecuta
de 2ori
19
&2 ) 1!'
:peratia se eecuta
de 2 ori
1;
&3 ) >'
:peratia se eecuta
de 9 ori
1>
&3 ) ;'
:peratia se eecuta
de ! ori
1<
&; ) >'
:peratia se eecuta
de > ori
32
22
&3 ) 19'
:peratia se eecuta
de 2 ori
21
&3 ) 1<'
:peratia se eecuta
de 2 ori
22
&3 ) 22'
:peratia se eecuta
de ! ori
23
&1< ) 22'
:peratia se eecuta
de ! ori
2!
&1 ) 1;'
:peratia se eecuta
de 2 ori
20
&1 ) 1>'
:peratia se eecuta
de 2 ori
29
&1 ) 2'
:peratia se eecuta
de 2 ori
33
2;
&1 ) 3'
:peratia se eecuta
de 2 ori
2>
&1 ) !'
:peratia se eecuta
de ! ori
2<
&< ) 12'
:peratia se eecuta
de 2 ori
32
&2 ) <'
:peratia se eecuta
de 2 ori
31
&3 ) <'
:peratia se eecuta
de 2 ori
32
&9 ) <'
:peratia se eecuta
de ! ori
33
&< ) 11'
:peratia se eecuta
de ! ori
3!
%. NUMEROTAREA SI CENTRALI"AREA
CORDOANELOR DE SUDURA
Jumerotarea si centralizarea cordoanelor de sudura vizeaza identificarea
cordoanelor ce se sudeaza la acelasi rost &cazul imbinarilor cap la cap' sau la acelasi
calibru &cazul imbinarilor de colt' si la aceeasi grosime . (e baza ordinii de asamblare
sintetizata conform tabelului 2.9 se vor numerota cordoanele specificand : geometria
rostului% tipul imbinarii% numarul de cordoane identice% lungimile cordoanelor. "n final se
vor centraliza cordoanele de sudura% centralizare ce sta la baza calucului parametrilor
tehnologici .
*A?.616 3.9
Nr,c*rd*-
Ti1
.udura
Lu-gi3e
c*rd*-
5337
Nr,
c*rd*a-e
ide-tice
T*tal lu-gi3e
c*rd*a-e
.udate 5337
Gr*.i3i
c*31*-e-te
5337
1
&2 ) 3'
9
2!12 ! <9!2
S
1
B 12
S
2
B 12
2
&2 ) 3'
2!12 ! <9!2
S
1
B 12
S
2
B 12
3
&2 ) 9'
9
222 19 3222
S
1
B 12
S
2
B 10
!
&2 ) 0'
9 992 12 ;<22
S
1
B 12
S
2
B 12
30
0
&0 ) 9'
9
00 2! 1322
S
1
B 12
S
2
B 10
9
&2 ) ;'
9 299 > 212>
S
1
B 12
S
2
B 12
;
&0 ) ;'
9
00 19 >>2
S
1
B 12
S
2
B 12
>
&2 ) !'
9 191> > 12<!!
S
1
B 12
S
2
B 12
<
&! ) 0'
9
00 > !!2
S
1
B 12
S
2
B 12
12
&2 ) 11'
! 20 19 !22
S
1
B 12
S
2
B >
11
&0 ) 11'
!
00 > !!2
S
1
B 12
S
2
B >
12
&2 ) 12'
! 32 32 <92
S
1
B 12
S
2
B 10
13
&2 ) 13'
9
02 ! 222
S
1
B 12
S
2
B 20
1!
&0 ) 13'
9 12 > >2
S
1
B 12
S
2
B 20
10
&1! ) 10'
9
>0 2 1;2
S
1
B 10
S
2
B N2;
19
&2 ) 1!'
9 122 ! !22
S
1
B 12
S
2
B 10
1;
&3 ) >'
9
032 12 9392
S
1
B 12
S
2
B 12
1>
&3 ) ;'
9 299 > 212>
S
1
B 12
S
2
B 12
1<
&; ) >'
9
00 19 >>2
S
1
B 12
S
2
B 12
22
&3 ) 19'
!
>2 2 192
S
1
B 12
S
2
B 0
21
&3 ) 1<'
9 1;0 2 302
S
1
B 12
S
2
B 22
22
&3 ) 22'
9
90 > 022
S
1
B 12
S
2
B 22
23
&1< ) 22'
9 22 > 192
S
1
B 12
S
2
B 22
2!
&1 ) 1;'
!
;2 2 1!2
S
1
B 22
S
2
B 0
20
&1 ) 1>'
! ;0 2 102
S
1
B 22
S
2
B 0
29
&1 ) 2'
9
932 ! 2322
S
1
B 22
S
2
B 12
2; 9 112 ! !!2 S
1
B 22
39
&1 ) 3' S
2
B 12
2>
&1 ) !'
9
00 > !!2
S
1
B 12
S
2
B 22
2<
&< ) 12'
3> 2 ;9
S
1
B 12
S
2
B N12
32
&2 ) <'
9
932 ! 2322
S
1
B 12
S
2
B 22
31
&3 ) <'
9 032 ! 2122
S
1
B 12
S
2
B 22
32
&9 ) <'
9
00 > !!2
S
1
B 10
S
2
B 22
33
&< ) 11'
! 00 > !!2
S
1
B 22
S
2
B >
Centralizarea lungimii totale a cordoanelor sudate :
) cordon in * : ! B 29<2 Emm 7
) cordon in * : 9 B 0;>22 EmmF
) cordon in * cu pregatirea marginilor in QI : ? <;19EmmF
I.& CALCULUL PARAMETRILOR TEHNOLOGICI
&.1 )ARA4ETRII DE TAIERE O@IACETILENICA
(arametrii regimului de taiere cu oigen se stabilesc pe baza unor relatii empirice
in functie de grosimea g a materialului de taiat .
$ebitul de gaz combustibil &C
2
5
2
' . R
2
C
2
5

B
g
g

,
_
+
202
>9
Edm
3
ChF
$ebitul de oigen pentru flacara de preancalzire .

R
2
O

B &1%21%3' R
2 2
5 C
Edm
3
ChF
(resiunea oigenului de taiere . (
2
O

B
g
g
,
_
+
2
;1 % 2
EdaJCcm
2
F
$istanta dintre duza arzatorului si materialul de taiat . a B 282%210Dg EmmF
6atimea de taiere . b B 282%23Dg EmmF
Iiteza de taiere . I
t
B
t
92
EmChF
*impul de taiere . t B
g
g
> % 2
9
+
EminCmF
$ebitul de oigen pentru taiere . R
S
2
O

B t
8 g b
g

,
_
+
! % 3
; % 2
Edm
3
ChF
3;
a. Calculam pentru g B 0 EmmF
R
2 2
5 C

B
0
0
202
>9
,
_
+
B 32! Edm
3
ChF
R
2
O

B 1%2 32! B 390 Edm
3
ChF
(
2
O

B
0
0
2
;1 % 2
,
_
+
B 2%!> EdaJCcm
2
F
a B 282%210D0 B 2%2; EmmF
b B 282%23D0 B 2%10 EmmF
I
t
B
<> % 2
92
B 22%13 EmChF
t B
0 > % 2
0
9
+
B 2%<> EminCmF
RS
2
c

B

,
_
+ 13 % 22 0 10 % 2
0
! % 3
; % 2
;31 Edm
3
ChF
b. Calculam pentru g B > EmmF
R
2 2
5 C

B
>
>
202
>9
,
_
+
B 332 Edm
3
Ch
R
2
O

B 1%2 332 B 3<> Edm
3
ChF
(
2
O

B
>
>
2
;1 % 2
,
_
+
B 2%;1 EdaJCcm
2
F
a B 282%210D> B 2%12 EmmF
b B 282%23D> B 2%2! EmmF
I
t
B
21 % 3
92
B 1<%<3 EmChF
t B
> > % 2
>
9
+
B 3%21 EminCmF
RS
2
c

B

,
_
+ <3 % 1< > 2! % 2

>
! % 3
; % 2
1119 Edm
3
ChF
c. Calculam pentru g B 12 EmmF
R
2 2
5 C

B
12
12
202
>9
,
_
+
B 3;2 Edm
3
ChF
R
2
O

B 1%2 3;2 B !!! Edm
3
ChF
(
2
O

B
12
12
2
;1 % 2
,
_
+
B 3%23 EdaJCcm
2
F
a B 282%210D12 B 2%1> EmmF
b B 282%23D12 B 2%39 EmmF
I
t
B
2; % 3
92
B 1>%3! EmChF
t B
12 > % 2
12
9
+
B 3%2; EminCmF
RS
2
c

B

,
_
+ 3! % 1> 12 39 % 2
12
! % 3
; % 2
10!< Edm
3
ChF
d. Calculam pentru g B 10 EmmF
3>
R
2 2
5 C

B
10
10
202
>9
,
_
+
B 3<> Edm
3
ChF
R
2
O

B 1%2 3<> B !;> Edm
3
ChF
(
2
O

B
10
10
2
;1 % 2
,
_
+
B 3%29 EdaJCcm
2
F
a B 282%210D10 B 2%22 EmmF
b B 282%23D10 B 2%!0 EmmF
I
t
B
!< % 3
92
B 1;%1< EmChF
t B
10 > % 2
10
9
+
B 3%!< EminCmF
RS
2
c

B

,
_
+ 1< % 1; 10 !0 % 2
10
! % 3
; % 2
1>!< Edm
3
ChF
e. Calculam pentru g B 22 EmmF
R
2 2
5 C

B
22
22
202
>9
,
_
+
B !!2 Edm
3
ChF
R
2
O

B 1%2 !!2 B 02> Edm
3
ChF
(
2
O

B
22
22
2
;1 % 2
,
_
+
B 3%92 EdaJCcm
2
F
a B 282%210D22 B 2%3 EmmF
b B 282%23D22 B 2%9 EmmF
I
t
B
>; % 3
92
B 10%0 EmChF
t B
22 > % 2
22
9
+
B 3%>; EminCmF
RS
2
c

B

,
_
+ 0 % 10 22 9 % 2
22
! % 3
; % 2
2313 Edm
3
ChF
f. Calculam pentru g B 20 EmmF
R
2 2
5 C

B
20
20
202
>9
,
_
+
B !>2 Edm
3
ChF
R
2
O

B 1%2 !>2 B 0;9 Edm
3
ChF
(
2
O

B
20
20
2
;1 % 2
,
_
+
B 3%<0 EdaJCcm
2
F
a B 282%210D20 B 2%3; EmmF
b B 282%23D20 B 2%;0 EmmF
I
t
B
2! % !
92
B 1!%1 EmChF
t B
20 > % 2
20
9
+
B !%2! EminCmF
RS
2
c

B

,
_
+ 1 % 1! 20 ;0 % 2
20
! % 3
; % 2
2;!< Edm
3
ChF
*A?.616 1.; ) Centralizarea parametrilor de taiere oiacetilenica .
g
A
C
2
H
A
O
2
)
O
2 a 2 V
t
t
A
C
2
3<
2
# 32! 390 2%!> 2%2; 2.10 22%13 2%<> ;31
& 332 3<> 2%;1 2%12 2%2! 1<%<3 3%21 1119
1 3;2 !!! 3%23 2%1> 2%39 1>%3! 3%2; 10!<
1# 3<> !;> 3%29 2%22 2%!0 1;%1< 3%!< 1>!<
( !!2 02> 3%92 2%3 2%9 10%0 3%>; 2313
# !>2 0;9 3%<0 2%3; 2%;0 1!%1 !%21 2;!<
&.2 PARAMETRII TEHNOLOGICI DE SUDARE
.laborarea tehnologiei de sudare inseamna determinarea valorilor parametrilor
astfel incat sa se obtina o structura sudata in conditii de calitate impuse% precizie
dimensionala% productivitate ridicata% cost de productie scazut.
(arametrii tehnologici pot fi grupati in trei categorii si anume :
)ara3etri teh-*l*gici 1ri3ari : intensitatea curentului de sudare "
s
% tensiunea
arcului electric 1
a
% viteza de sudare v
s
si energia liniara .
6
. Cu a,utorul acestor
parametri se pot controla dimensiunile si forma cusaturii si ale zonei de influenta
termica% stabilitatea arcului electric si rata depunerii. .nergia liniara influenteaza asupra
patrunderii% latimii cordonului% suprainaltarii. "n acest sens% la cresterea curentului de
sudare "
s
% prin cresterea energiei liniare .
6
&creste cantitatea de caldura administrata
procesului % creste volumul baii' va creste patruderea p % latimea cordonului ?%
suprainaltarea a.
)ara3etrii teh-*l*gici .ecu-dari : lungimea arcului electric l
a
% lungimea
libera a electrodului l
e
% viteza cu care se aduce metalul de adaos in zona arcului electric%
numita si viteza electrodului v
e
si pozitia electrodului fata de componentele ce se
sudeaza. (arametrii tehnologici secundari nu influenteaza direct forma si dimensiunile
rostului &cusaturii'. .i influenteaza parametrii tehnologici primari si acestia% la randul lor%
produc modificari dimensionale .
)ara3etrii teh-*l*gici tertiari : parametri care variaza in trepte si nu pot fi
!2
modificati in timpul sudarii . "n aceasta categorie sunt inclusi urmatorii parametri:
diametrul electrodului d
e
% tipul electrodului% genul protectiei &invelis bazic% acid% oidant/
fluul % gazul de protectie: Ar% 5e'% natura si polaritatea curentului de sudare &c.c. $C
8
sau $C
#
% c.a.'% numarul de treceri n
t
si asezarea lor in rost .
Acesti parametri variaza in trepte si nu pot fi modificati in timpul sudarii.
"ntre parametrii tehnologici de diferite categorii eista corelatii care depind % in
primul rand % de procedeul de sudare folosit .
Se va urmari ca pe parcursul calculului parametrilor tehnologici% acestia sa se
incadreze in limitele prescrise corespunzatoare celor doua tehnologii de sudare.
&.2.1 SUDAREA MANUALA CU ARC ELECTRIC
SI ELECTRO"I INVELITI
"n acest procedeu parametrii tehnologici primari variaza intre urmatoarele limite :
"
S
B 20...022 EAF
1
a
B 10...30 EIF
v
S
B 12...02 EcmCminF
(rincipalii parametri tehnologici care trebuie stabiliti sunt :
Jatura si polaritatea curentului de sudare ) stabilirea lor se face respectand
indicatiile producatorului de electrozi.
$iametrul electrodului &de' se alege functie de grosimea elementelor care se
imbina% in cazul sudarii cap la cap% sau in functie de calibrul sudurii% in cazul sudarii de
colt. Ialorile recomandate pentru diametrul electrodului sunt prezentate in tabelele 2.; si
3.; .
TABELL !."
Gr*.i3ea ta2lei
S 5337
1%02 3 !>
<
12
1310 P10
Dia3etrul
electr*dului
de 5337
1%92 3%20 ! !0 0 0...9
TABELL #."
Cali2rul
a 5337
2 33%0 T!
Dia3etrul
electr*dului
3%20 ! 0
!1
de 5337
Sudarea primului strat% la tablele groase% se eecuta in general cu electrozi avand
diametrul cel mult egal cu ! mm pentru a putea asigura patrunderea in rostul pregatit in
vederea sudarii.
"ntensitatea curentului de sudare & "s ' se stabileste functie de diametrul
electrodului cu urmatoarele relatii :
pentru electrozi destinati sudarii otelurilor carbon si slab aliate% fara pulbere de fier cu
invelis:
"
s
B 2%0
2
e
d
8 30%0 d
e
) 1> EAF &1'

pentru electrozi destinati sudarii otelurilor aliate:
"
s
B 2%;
2
e
d
8 20 d
e
) 11 EAF &2'
pentru electrozi cu pulberi de fier in invelis:
"
s
B 92%0 d
e
) 02 EAF &3'
"n aceste relatii d
e
se introduce in milimetri% relatiile fiind valabile pentru:
1%9 d
e
9 EmmF &!'
"ntensitatea curentului de sudare calculate cu una din aceste relatii trebuie corelata
cu valorile recomandate de producatorul de electrozi :
*ensiunea arcului &1
a
' ) se poate stabili cu relatia :
1
a
B 2%20 "
s
8 12 EIF &0'
+elatie in care "s se introduce in amperi fiind valabila pentru :
>2 "
s
022 EAF &9'
Ialoarea calculata pentru tensiunea arcului trebuie de asemenea corelata cu
indicatiile producatorului de electrozi .
Iiteza de sudare ) se determina cu relatia:
I
s
B
t
S d
A
"
EcmCminF &;'
d
) coeficient de depunere al electrozilor EgCA.min.F
"
s
) intensitatea curentului de sudare EAF
) densitatea metalului depus EgCcm
3
F
A
t
) sectiunea unei treceri Ecm
2
F

!2
"n cazul in care toate trecerile se sudeaza cu electrozi avand acelasi diametru %
sectiunea unei treceri se determina cu relatia :
A
t
B
t
M%
n
A
Ecm
2
F &>'
A
M$
) este sectiunea totala a cordonului &materialului depus' Ecm
2
F
n
t
) numarul de treceri
"n mod frecvent % prima trecere se sudeaza cu un electrod de diametru mai mic si
celelalte cu electrozi de diametru mai mare .
"n acest caz sectiunea unei treceri se stabileste cu relatia :
1
1
t
t M%
ti
n
A A
A
Ecm
2
F &iB2%.%n
t
' &<'
A
t1
) sectiunea primei treceri
(entru imbinarile de colt cu rost neprelucrat%sectiunea totala a cordonului se poate
stabili cu relatia :
A
M$
B 12
#2
M
U
a
2
Ecm
2
F &12'
M
V
B coeficient de suprainaltare
a ) calibrul sudurii EmmF
*A?.616 !.;
a5337 23 3%0! 0; >1! 1!22 T21
9
C
1%0 1%30 1%20 1%10 1%1 1%20
"n cazul imbinarilor de colt cu rost prelucrat sau a imbinarilor cap la cap %
sectiunea totala a cordonului se stabileste din considerente geometrice .
Gunctie de valorile parametrilor tehnologici calculati se poate determina energia
liniara folosita la sudare cu relatia:
.
6
B92
s
s a
8
" >
E,CcmF &11'
) randamentul cu valori cuprinse intre 2%02%;
1
s
) tensiunea arcului EIF
"
s
) intensitatea curentului de sudare EAF
v
s
) viteza de sudare EcmCminF
"mbinare de colt & a B ! mm'
alegerea electrodului : d
e1
B 0 EmmF
natura curentului electric : $C
8
curentul de sudare : "
s1
B 2%0 D 0
2
8 30%0 D 0 #1> B 222 EAF
tensiunea arcului : 1
a1
B 2%20 D 222 812 B 21 EIF
!3
aria metalului depus :
A
M$1
B 12
#2
D 1%30 D !
2
B 2%21 Ecm
2
F
numarul de treceri :
adopt A
t1
B2%22 Ecm
2
F
n
t1
B 2%21C2%22 B 1%2>
n
t1
B 1 trecere
aria unei treceri :
A
t1
B 2%21C1 B 2%21 Ecm
2
F
viteza de sudare :

d
B 2%1;0 EgCA.min.F B ;%> EgCcm
2
F A
t1
B 2%21 Ecm
2
F
v
s1
B &2%1;0 D 222'C&;%> D 2%21' B 2! EcmCminF
energia liniara : .
61
B 92 D 2%9 D &21 D 222'C2! B 9<<3 EKCcmF
"mbinare de colt & a B 9 mm'
alegerea electrodulu i: d
e2
B 0 EmmF
8
s2
B 2%0 D 0
2
8 30%0 D 0 # 1> B 222 EAF
a2
B 2%20 D 222 812 B 21 EIF
A
M$2
B 12
#2
D 1%20 D 9
2
B 2%!0 Ecm
2
F
adopt A
t2
B2%22 Ecm
2
F
n
t2
B 2%!0C2%22 B 2%20
n
t
B 2 treceri
aria unei treceri :
A
t2
B 2%!0C2 B 2%22 Ecm
2
F
viteza de sudare :

d
2
F A
t2
B 2%22 Ecm
2
F
v
s2
B &2%1;0 D 222'C&;%> D 2%22' B 23 EcmCminF
energia liniara : .
6
B 92 D 2%9 D &21 D 222'C23 B ;2<; EKCcmF
"mbinare de colt 1 & '
alegerea electrodului : pentru radacina: d
er3
B 3%20 EmmF
!!
pentru umplere: d
eu3
B 0 EmmF
8
curentul de sudare : pentru radacina: "
sr3
B2%0 D 3%20
2
830%0 D 3%20 #1> B12! EAF
pentru umplere: "
su3
B 2%0 D 0
2
8 30%0 D 0 #1> B 222 EAF
tensiunea arcului : pentru radacina: 1
ar3
B 2%20 D 12! 812 B 19 EIF
pentru umplere: 1
au3
B 2%20 D 222 812 B 21 EIF
A
M$
B S D b 8
2
' &
2
tg c S
A
M$
B 12 D 1 8
2
!0 ' 2 12 &
2 2
tg
A
M$
B 2%92 Ecm
2
F
pentru radacina : A
M$r3
B 2%2> Ecm
2
F
pentru umplere : A
M$u3
B 2%0! Ecm
2
F
pentru radacina : adoptA
tr3
B2%2> Ecm
2
F
n
tr3
B 2%2>C2%2> B 1
n
tr3
B 1 trecere
pentru umplere : adoptA
tu3
B2%22 Ecm
2
F
n
tu3
B 2%0!C2%22 B 2%;
n
tu3
B 3 treceri
aria unei treceri :
pentru radacina : A
tr3
B 2%2> Ecm
2
F
pentru umplere : A
tu3
B 2%0!C3 B 2%1> Ecm
2
F
viteza de sudare:
pentru radacina :

d
2
F A
tr3
B 2%2> Ecm
2
F
v
sr3
B &2%1;0 D 12!'C&;%> D 2%2>' B 30 EcmCminF
pentru umplere :

d
2
F A
tu3
B 2%1> Ecm
2
F
v
su3
B &2%1;0 D 222'C&;%> D 2%1>' B 2> EcmCminF
energia liniara:
pentru radacina : .
6r3
B 92 D 2%9 D &19 D 12!'C30 B 22!1 EKCcmF
!0
pentru umplere : .
6u3
B 92 D 2%9 D &21 D 222'C2> B 0<<! EKCcmF

alegerea electrodului : d
e!
B 3%20 EmmF
8
s!
B 2%0 D 3%20
2
8 30%0 D 3%20 # 1> B 12! EAF
a!
B 2%20 D 12! 8 12 B 19 EIF
A
M$
B S D b 8
!
' &
2
tg c S
A
M$
B 12 D 1 8
!
!0 ' > 12 &
2 2
tg
A
M$
B 2%19 Ecm
2
F
adopt A
t!
B 2%2> Ecm
2
F
n
t!
B 2%19C2%2> B 2
n
t
B 2 treceri
aria unei treceri :
A
t!
B 2%19C2 B 2%2> Ecm
2
F
viteza de sudare :

d
2
F A
t!
B 2%2> Ecm
2
F
v
s!
B &2%1;0 D 12!'C&;%> D 2%2>' B 30 EcmCminF
energia liniara : .
6!
B 92 D 2%9 D &19 D 12!'C30 B 22!1 EKCcmF

&.2.2 SUDAREA IN MEDIU DE GA"E PROTECTOARE MAG ' CO
2
6a acest procedeu apare ca element specific modul de transfer al metalului topit
prin coloana arcului electric. *ransferul metalului topit se poate face% in principal% in
doua moduri si anume:
tra-.0erul cu arc .curt D.h*rt=arcE ) este un transfer caracteristic sudarii
cu curenti de sudare relativ mici. "n timpul sudarii cu arc scurt% arcul electric se intrerupe
priodic in momentul in care se formeaza puntea de metal topit intre sarma si
componentele de sudat. Au loc% in acest mod% intre 122 si 222 de scurtcircuite intr#o
!9
secunda% numarul lor fiind cu atat mai mare cu cat curentul de sudare este mai mare.
Acest tip de transfer se foloseste la sudarea tablelor subtiri si a structurilor la care
deformatiile trebuie sa fie mici /
tra-.0erul .1raF D.1raF=arcE ) este un transfer caracteristic sudarii cu
curenti mari. 6a acest tip de transfer% picaturile de metal topit sunt foarte mici si
formeaza un ,et continuu de la sarma spre componente. Arcul electric arde continuu si
deci este mai stabil% patrunderea este mai mare si improscarile sunt mai reduse. Acest tip
de transfer este cel mai des folosit% utilizandu#se la sudarea tablelor mai groase&S0 mm'.
(entru stabilirea parametrilor tehnologici la sudarea MA-#C:
2
trebuie parcurse
etapele :
a. se alege modul de transfer al metalului topit prin coloana arcului electric
tinandu#se cont de cele aratate mai inainte /
b. functie de modul de transfer ales se stabilesc ceilalti parametri tehnologici si
anume :
(olaritatea curentului de sudare # este determinate de modul de transfer :
pentru transferul in arc scurt se poate folosi atat polaritatea directa &$C
#
' cat
si polaritatea inversa &$C
8
'.
pentru transferul in arc lung se foloseste numai polaritatea inverse &$C
8
'.
$iametrul sarmei electrod &d
e
' : se alege functie de modul de transfer stabilit % de
grosimea elementelor imbinarii si de dimensiunile rostului.
"ntensitatea curentului de sudare &"
s
' : se stabileste in functie de diametrul sarmei
electrod si de modul de transfer cu a,utorul relatilor urmatoare:
"
s
B 120%0 d
e
) 32%20 EAF &1'
"
s
B #9;
2
e
d
8 3;2 d
e
) ;> EAF &2'
+elatia &1' este valabila pentru transferul cu arc scur t% iar relatia &2' pentru
transferul spraV . "n ambele relatii W d
e
7 se eprima in milimetri iar "
S
in amperi %
domeniul de valabilitate fiind : 2%> d
e
2%! EmmF
*ensiunea arcului &1a': se poate stabili in functie de intensitatea curentului de
sudare cu relatia :
1
a
B 10 8 2%20 "
s
EIF &3'
Alte date privind corelatia intre d
e
si "
s
sunt prezentate in tabelul 0.; .
!;
*A?.616 0.;
d
e
5337
I
.
5A7
4i-i3a 4a>i3a
(,&
1,(
1,
1,$
,"
02
>2
122
222
!22
1>2
232
2>2
!22
922
Iiteza de sudare &I
s
' se determina cu relatia :
I
s
B

t
d
A
A
9
122
EcmCminF &!'
A
d
) este rata depunerii EMgCoraF
A
t
) sectiunea unei treceri Ecm
2
F
) densitatea metalului depus EgCcm
3
F
Sectiunea unei treceri se calculeaza cu relatia:
A
t
B
t
M%
n
A
Ecm
2
F &0'
in care : A
M$
) este sectiunea totala a cordonului Ecm
2
F
n
t
) numarul de treceri
+ata depunerii &A
d
' se stabileste functie de curentul de sudare &"
s
' cu relatia:
A
d
B 312
#0
2
s
"
812
#3
"
s
82%0 EMgCoraF &9'
+elatia &9' este valabila pentru : 122 "
s
922 EAF
Iiteza de avans a sarmei electrod&I
e
'#se determina din conditia ca sectiunea unei
treceri %A
t
%la inaintarea arcului cu viteza I
s
sa se realizeze cu sectiunea
!
2
e
d
a sarmei
electrod care inainteaza cu viteza I
e
.Calculul vitezei de avans a sarmei electrod se face
cu relatia:
I
e
B!22
2
e
s t
d
8 A
EcmCminF &;'

A
t
) este sectiunea unei treceri Ecm
2
F
v
s
) viteza de sudare EcmCminF
d
e
) diametrul sarmei electrod EmmF
$ebitul gazului de protectie & $
-
' este influentat de forma constructiva a
imbinarii%de intensitatea curentului de sudare %de tensiunea arcului%de viteza de sudare si
de mediul de lucru.
!>
Ialorile recomandate sunt:
$
-
B121! ElCminF la "
s
B02102 EAF
$
-
B1>2! ElCminF la "
s
B102302 EAF
6imitele in care variaza parametrii tehnologici la sudarea MA-#C:
2
% in functie de
gazul de protectie folosit sunt prezentate in tabelul 9.; .
*A?.616 9.;
(arametrii tehnologici -az de protectie
C:
2
Ar 8 C:
2
Ar 8 C:
2
8 :
2
"
S
EAF
1
a
EIF
I
S
Ecm C minF
d
e
EmmF
$
-
El C minF
!2...<22
19...30
32...122
2%>...!
X22
!2...022
19...30
32...122
2%>...2%!
X22
(entru sudarea MA-#C:
2
in alte pozitii de sudare decat cea orizontala se
recomanda urmatoarele :
$iametrul sarmei electrod se alege functie de grosimea elementelor de
imbinat%conform tabelului ;.;.
*A?.616 ;.;
-rosimea elementelor
EmmF
$
e
EmmF
1
20
9
;12
2%>
2%>1
2.>1%2
11%2
Curentul mediu de sudare &"
s
med' este corelat cu grosimea tablelor &s' in
milimetri conform relatiilor :
"
s
medB # 2%0!;S
2
813%199S892%>0; EAF &>'
"
s
medB # 2%0;1S
2
822S80>%2>0 EAF &<'
+elatia &>' este valabila la sudarea verticala a imbinarilor cap la cap sau de colt%iar
relatia &<' pentru sudarea laterala a imbinarilor de colt .
1Y S 12 EmmF
*ensiunea arcului se calculeaza functie de "
s
%eprimat in amperi cu relatia:
!<
1
a
B9%02>12
#2
"
s
812 EIF &12'
valabila in domeniul : ;0 "
s
202
$ebitul de gaz $
-
#se alege in functie de S conform tabelului >.; .
*A?.616 >.;
S 5337 D
G
5l83i-7
10
012
>12
>12
Gunctie de valorile parametrilor tehnologici calculati se poate determina energia
liniara folosita la sudare cu relatia:
.
6
B92
s
s a
8
" >
E,CcmF &11'
) este randamentul% cu valori cuprinse intre intre 2%92%>
1
a
) tensiunea arcului EIF
"
s
) intensitatea curentului de sudareEAF
I
s
#viteza de sudareEmCminF
Sudarea MA-#C:
2
se mai poate realiza folosind ca material de adaos sarma
tubulara %caz in care sarma contine in interior substante de protectie%aliere%ionizare si
purificare% asemanatoare cu cele eistente in invelisul electrozilor inveliti.
(arametrii tehnologici in acest caz se stabilesc ca si la sudarea MA-#C:
2
cu sarma plina%
cu precizarile:
parametrii variaza intre limitele:
"
s
B102902 EAF
1
a
B2230 EIF
I
s
B3102 EcmCminF
d
e
B1%23%2 EmmF
intensitatea curentului de sudare% tensiunea arcului si rata depunerii se determina
cu relatiile:
"
s
B1>!%>d
e
#02%2> EAF
1
a
B3%230; d
e
821%23>13 EIF
1
a
B1%9!3 12
#2
"
s
822%29!2 EIF
A
d
B2%210 "
s
82%0 EAgCoraF
"mbinare de colt & a B ! mm'
alegerea sarmei electrod: d
e1
B 1%2 EmmF
natura curentului electric: $C
8
&spraV#arc'
curentul de sudare: "
s1
B #9; 1%2
2
83;2 1%2 #;> B29<%02
"
s1
B2;2 EAF
tensiunea arcului: 1
a1
B 10 8 2%20 2;2 B 2>%0
1
a1
B 2< EIF
02
rata depunerii : A
d2
B 3 12
#0
2;2
2
8 12
#3
2;2 8 2%0 B2%<0;
A
d1
B3 EAgCoraF
A
M$1
B 12
#2
1%30 !
2
B 2%21 Ecm
2
F
adopt A
te1
B2%12 Ecm
2
F
n
te1
B 2%21 C 2%12 B 1%;0
n
te1
B 2 treceri
aria unei treceri :
A
te1
B 2%21 C 2 B 2%12 Ecm
2
F
viteza de sudare :
B ;%> EgCcm
2
F A
te1
B 2%12 Ecm
2
F
v
s1
B &122 3' C &9 ;%> 2%12' B 9! EcmCminF
viteza de avans a sarmei electrod :
v
e1
B !22 &2%12 9!' C & 3%1! 1%2
2
' B 099%1; EcmCminF
debitul gazului de protectie: $
-1
B 1< ElCminF
energia liniara: .
61
B 92 2%> &2< 2;2' C 9! B 0>;3 EKCcmF
"mbinare de colt & a B 9 mm'
e2
B 1%2 EmmF
8
&spraV#arc'
s2
B #9; 1%2
2
83;2 1%2 #;> B29<%02
"
s1
B2;2 EAF
a2
B 10 8 2%20 2;2 B 2>%0
1
a2
B 2< EIF
rata depunerii : A
d2
B 3 12
#0
2;2
2
8 12
#3
2;2 8 2%0 B2%<0;
A
d2
B 3 EAgCoraF
A
M$2
B 12
#2
1%20 9
2
B 2%!0 Ecm
2
F
adopt A
te2
B2%12 Ecm
2
F
n
te2
B 2%!0 C 2%12 B 3%;0
n
te2
B ! treceri
aria unei treceri :
A
te2
B 2%!0 C ! B 2%11 Ecm
2
F
viteza de sudare :
01
B ;%> EgCcm
2
F A
te2
B 2%11 Ecm
2
F
v
s2
B &122 3' C &9 ;%> 2%11' B 0> EcmCminF
v
e2
B !22 &2%11 0>' C & 3%1! 1%2
2
' B 09!%!2 EcmCminF
-2
B 1< ElCminF
energia liniara: .
62
B 92 2%> &2< 2;2' C 0> B 9!>2 EKCcmF
e3
B 1%2 EmmF
8
&spraV#arc'
s3
B #9; 1%2
2
83;2 1%2 #;> B29<%02
"
s3
B2;2 EAF
a3
B 10 8 2%20 2;2 B 2>%0
1
a3
B 2< EIF
rata depunerii : A
d3
B 3 12
#0
2;2
2
8 12
#3
2;2 8 2%0 B2%<0;
A
d3
B 3 EAgCoraF
A
M$3
B S b 8
2
' &
2
tg c S
A
M$3
B 12 1 8
2
!0 ' 2 12 &
2 2
tg
A
M$
B 2%92 Ecm
2
F
adopt A
te3
B 2%12 Ecm
2
F
n
te3
B 2%92 C 2%12 B 0%19
n
te3
B 0 treceri
aria unei treceri :
A
te3
B 2%92 C 0 B 2%12 Ecm
2
F
viteza de sudare :
B ;%> EgCcm
2
F A
te3
B 2%12 Ecm
2
F
v
s3
B &122 3' C &9 ;%> 2%12' B 03 EcmCminF
v
e3
B !22 &2%12 03' C & 3%1! 1%2
2
' B 092%93 Ecm C minF
-3
B 1< ElCminF
02
energia liniara: .
63
B 92 2%> &2< 2;2' C 03 B ;2<1 EKCcmF
e!
B 1%2 EmmF
8
&spraV#arc'
s!
B #9; 1%2
2
83;2 1%2 #;> B29<%02
"
s!
B2;2 EAF
a!
B 10 8 2%20 2;2 B 2>%0
1
a!
B 2< EIF
rata depunerii : A
d!
B 3 12
#0
2;2
2
8 12
#3
2;2 8 2%0 B2%<0;
A
!
B 3 EAg C oraF
A
M$
B S b 8
!
' &
2
tg c S
A
M$!
B 12 1 8
!
!0 ' > 12 &
2 2
tg
A
M$
B 2%19 Ecm
2
F
adopt A
te!
B 2%12 Ecm
2
F
n
te!
B 2%19 C 2%12 B 1%33
n
te!
B 1 trecere
aria unei treceri :
A
te!
B 2%19 C 1 B 2%19 Ecm
2
F
viteza de sudare :
B ;%> EgCcm
2
F A
te!
B 2%19 Ecm
2
F
v
s!
B &122 3' C &9 ;%> 2%19' B !2 EcmCminF
v
e!
B !22 &2%19 !2' C & 3%1! 1%2
2
' B 099%1; Ecm C minF
-!
B 1< ElCminF
energia liniara: .
6!
B 92 2%> &2< 2;2' C !2 B <3<9 EKCcmF
*A?.616 <.; ) Centralizarea parametrilor de sudare .
)r*cedeul de .udare Sudare 3a-uala cu
electr*+i i-<eliti
Sudarea 4AG=CO
Si32*l .udura ! 9 ! 9
4aterial de ada*. G.+:*"* S12Mn1Ji1
d
e
5337 U 0 0 0 1%2
03
R ### ### 3%20 ###
A
d
5Gg8*ra7 ### 3
d
5g8A,3i-7
2%1;0 ###
Natura cure-tului de
.udare
$C
8
$C
8
DI
.
E 5A7 U 222 2;2
R 12! ###
DU
a
E 5A7 U 21 2<
R 19 ###
D-
t
E U 1 2 3 2 ! 0
R ### ### 1 ###
A
4D
5c3
7 2%21 2%!0 2%92 2%21 2%!0 2%92

A
tr
5c3
7 ### ### 2%2> ###

A
tu
5c3
7 2%21 2%22 2%1> 2%12 2%11 2%12

V
S
5c383i-7 U 2! 23 2> 9! 0> 03
R ### ### 30 ###
V
e
5c383i-7 ### 099%1
;
09!%!2 092%93
DD
G
E 5l83i-7 ### 1<
DE
L
E 5:8c37 U 9<<3 ;2<; 0<<! 0>;3 9!>2 ;2<1
R ### ### 22!1 ###
I.( DETERMINAREA TEMPERATURII DE PREINCAL"IRE
(reincalzirea este un procedeu termic de imbunatatire a comportamentului
materialelor la sudare contribuind in mod eficient la evitarea fisurarii. (rin preincalzire
se produce diminuarea diferentei de temperatura dintre temperatura din zona de sudare si
temperatura din zona alaturata si in consecinta % se micsoreaza viteza de racire a sudurii .
(rin aceasta% se diminueaza considerabil marimea tensiunilor remanente % se
imbunatatesc caracteristicile mecanice % se reduce sensibilitatea otelului la calire % se
preintampina formarea structurilor cu constituenti fragili si se reduce tendinta de fisurare
a materialului imbinarii / in plus% baia de sudura se mentine un timp mai indelungat in
stare lichida % creindu#se posibilitatea ca incluziunile de gaze si incluziunile nemetalice
sa iasa la suprafata baii de sudura.
0!
(rin incalzire% datorita vitezelor de racire la sudare mult micsorate%
modificarile structurale in zona influentata termic sunt lente . Apar structuri de echilibru%
structurile fragile sunt reduse cantitativ% iar duritatea zonei influentata termic este mult
micsorata . (reincalzirea unei structuri sudate poate fi totala &in cuptoare speciale sau de
tratament termic' si locala &pe o fasie cu latime de 9...12 ori grosimea componentelor% de
o parte si de alta a imbinarii% cu mi,loace termice ) flacara oigaz sau mi,loace
electrotermice ) prin efect Koule' .
(reincalzirea prezinta si o serie de dezavanta,e &consumuri energetice ridicate%
crescand costul operatiei de sudare % timpi suplimentari ce duc la scaderea productivitatii
operatiei % conditiile ergonomice de lucru ale operatorului uman sunt ingreunate' fapt
pentru care preincalzirea se va aplica numai atunci cand se impune o imbunatatire
importanta a caracteristicilor imbinarii sudate. (reincalzirea se aplica la sudarea normala
cu electrozi inveliti si sudarea cu arc electric a otelurilor carbon si slab aliate la
temperatura de preincalzire stabilita prin calcul sau pe cale eperimentala .
Gunctie de grosimea materialelor % cu cat aceasta este mai mare % se impune o
temperatura de preincalzire mai ridicata. 6a sudarea cu electrozi grosi se poate evita sau
reduce valoric temperatura de preincalzire avand in vederea racirea mai lenta a
componentelor carora li s#a administrat o cantitate de caldura.
6a preincalzire% marginile pieselor de sudat se incalzesc inainte de inceperea
sudarii% pe o zona lata de 02122 mm% de fiecare parte a aei cusaturii pana la o anumita
temperatura stabilita in prealabil. *emperatura se mentine pe toata durata de sudare a
cusaturii respective.
(entru incalzire se utilizeaza surse de caldura care trebuie sa realizeze incalzirea
treptata si uniforma pe toata lungimea% grosimea% latimea prescrisa a peretilor precum si
sa mentina cat mai constanta temperatura stabilita. *emperatura se masoara la intervale
scurte cu termometre de suprafata sau cu creta termografica.
6a preincalzirea imbinarii eista tendinta de crestere a dimensiunilor grauntilor
cristalini. Aceasta tendinta se manifesta insa% cu intensitate redusa datorita vitezei de
incalzire mare .
a, Deter3i-area te31eraturii de 1rei-cal+ire 1e-tru OL !%, 1ri- 3et*da
I-.titutului I-ter-ati*-al de Sudura DI,I,S,E ,
00
Alegerea temperaturii de preincalzire se face functie de :
litera de sudabilitate 6
s
/
severitatea termica S
t
/
diametrul elecrtozilor inveliti cu care se sudeaza d
e
.
6itera de sudabilitate se alege din tabelul 1.> in functie de tipul invelisului
electrozilor si de carbonul echivalent C
e
al metalului de baza calculat cu relatia 1 :
! 0 10 22
Si 8 Mo Cr 0i Mn
C C
e
+
+ +
+ + +
E=F &1'
29 % 2
22
>0 % 2
22 % 2 +
e
C
E=F
*A?.616 1.>
6
s
C
e
E=F
"nvelis bazic Alte tipuri de invelis
A
?
C
$
.
G
-
2%20
2%29...2%32
2%31...2%30
2%39...2%!2
2%!1...2%!0
2%!9...2%02
P 2%02
Y 2%22
2%22...2%23
2%2!...2%2;
2%2>...2%32
2%33...2%3>
2%3<...2%!0
P 2%!0
Severitatea termica se calculeaza cu relatia 2 :
9
s n
S
r
t

&2'
in care : n
r
B2 ) numarul cailor de racire /
s B 12 EmmF ) grosimea componentelor .
!
9
12 2
t
S
Cunoscand litera de sudabilitate % severitatea termica si diametrul electrozilor
inveliti % temperatura de preinclzire se alege din tabelul 2.1> .
*A?.616 2.1>
L
.
S
t
d
e
5337 L
.
S
t
d
e
5337
!, " # $ !,# " # $
09
#
D
E
F
###
02
120
###
###
20
###
###
###
###
###
###
E
F
& 222
220
102
222
120
1;0
02
120
A
H
C
D
E
F
1
;0
120
102
222
220
102
20
;0
120
1;0
222
220
###
20
;0
120
1;0
222
###
###
###
;0
122
102
C
D
E
F
!
###
;0
122
102
###
###
20
122
###
###
###
20
###
###
###
###
C
D
E
F
"
02
122
120
1;0
###
20
;0
122
###
###
###
;0
###
###
###
###
A
H
C
D
E
F
1$
;0
120
1;0
222
220
202
20
;0
102
1;0
222
202
###
02
120
1;0
222
220
###
###
02
120
102
222
H
C
D
E
F
$
02
122
102
1;0
220
###
20
122
120
1;0
###
###
20
;0
120
###
###
###
###
;0
A
H
C
D
E
F
1&
;0
120
1;0
222
220
202
20
;0
102
1;0
222
202
###
02
120
1;0
222
220
###
20
;0
120
1;0
222
A
H
C
D
&
20
;0
120
1;0
###
###
;0
120
###
###
20
;0
###
###
###
###
*
pr
B 02 E
2
CF
b. Deter3i-area te31eraturii de 1rei-cal+ire 1e-tru OL !%, 1ri- 3et*da
Se0eria- ,
*emperatura de preincalzire se determina cu reletia 3 .
20 % 2 302
S

e pr
C (
E
2
CF &3'
in care :
S
e
C
B C
e
D &1 8 2%220 D s'
unde : s B 12 EmmF ) grosomea componentelor /
C
e
B 2%29 E=F ) carbonul echivalent calculat cu relatia 1 .
S
e
C
B 2%29 D &1 8 2%220 D 12' B 2%2;0
0 % 02 10 % 2 302 20 % 2 2;0 % 2 302
pr
(
E
2
CF
0;
I.) CONTROLUL IM#INARILOR SUDATE
Controlul imbinarilor sudate cuprinde o serie de verificari care sa permita
obtinerea unor imbinari sudate corect &fara defecte' sau care sa permita stabilirea
corectitudinii imbinarilor din punct de vedere al defectelor dimensionale sau de forma .
Controlul geometric% dimensional si al aspectului eterior constituie o etapa
importanta pentru verificarea calitatii unei imbinari sudate. Aceasta cuprinde o serie de
incercari si verificari care pot hotari daca sudarea a fost efectuata conform prescriptiilor
si daca asigura caracteristicile necesare in eploatare .
+ealizarea unei imbinari sudate de buna calitate este conditionata atat de gradul de
pregatire si eperienta a sudorului cat si de buna eecutare a lucrarilor de sudare% in care
scop controlul imbinarilor sudate trebuie realizat in urmatoarele faze: inainte de
inceperea sudarii% in timpul sudarii% dupa eecutarea sudarii .
).1 CONTROLUL INAINTE DE INCEPEREA SUDARII
0>
a. .aminarea documentatiei de eecutie% inclusiv a tehnologiei de sudare pentru
cunoasterea caracteristicilor mecanice% constructive si functionale ale constructiei sudate%
ordinea de eecutare a imbinarilor% conditiile tehnice de eecutie si de control a
sudurilor respective in cazurile in care% prin prescriptiile tehnice si instructiuni sau norme
interne% se prevede obligativitatea omologarii procedeelor de sudare% acestea vor fi
stabilite pe baza procedeelor omologate /
b. Ierificarea caracteristicilor materialelor de baza si de adaos dupa certificatele de
calitate si marca,ele eistente pe materialele respective% precum si corespondenta calitatii
&marcii' acestora cu prevederile documentatiei de eecutie. (rivind materialul de baza se
face o verificare a calitatii% se eecuta un control vizual al materialului de baza. "n cazul
in care se descopera defecte de elaborare sau in cazul in care apar probleme in timpul
sudarii se impune: analiza chimica% incercari mecanice de tractiune% forfecare% duritate si
rezilienta. +ezultatele se compara cu datele din standardul tipului de otel pentru a se
observa daca datele coincid. (rivind materialul de adaos% controlul calitatii consta in:
controlul calitatii electrozilor inveliti% verificandu#se: aspectul &ingrosari ecesive sau
crapaturi adanci in invelis% uniformitatea depunerii invelisului' % coaialitatea invelisului
&admitandu#se
ma
!=' % aderenta invelisului &admitandu#se o desprindere a invelisului
pe ma 22 mm' % caracteristicile tehnici de sudare &amorsarea usoara a arcului %
uniformitatea arderii si topirii ti,ei si invelisului% evitatrea formarii varfurilor de penita %
stropiri ecesive si o zgura usor de indepartat' % sensibilitatea de fisurare la cald a
materialului depus prin sudare % caracteristicile mecanice ale materialului depus prin
sudare /
c. Ierificarea formei si dimensiunilor rostului ) conform standardelor in vigoare . "n
acest caz trebuie respectate abaterile admise de standarde. Se va asigura constanta latimii
prescrise in lungul rostului folosind sublerul sablon . Se va verifica prelucrarea
corespunzatoare a marginilor rostului /
0<
d. .aminarea marginilor rostului in vederea detectarii eventualelor defecte
&suprapuneri% fisuri' precum si a curatirii marginilor &rostului' ce urmeaza a fi sudate.
Ierificarea marginilor rostului se face in scopul depistarii defectelor de elaborare ) la
produse laminate se pot descoperi suprapuneri sau incluziuni de tunder / la
semifabricatele turnate se urmaresc retasurile% segregatiile sau incluziunile de nisip.
Ierificarea prelucrarii marginilor se face rapid cu a,utorul unor sabloane% calibre care
reproduc forma rostului cu o anuita grosime. Ierificarea curatirii marginilor in cazul
prelucrarilor mai este necesara o curatire special facuta cu conditia depozitarii si
manipularii corecte % fara impurificarea marginilor cu substante grase% vopsea etc. "n
cazul pieselor debitate cu flacara este necesara curatirea obligatorie a oizilor% in special
prin polizare. Se vor verifica% de asemenea% dimensiunile elementelor componente ale
constructiei sudate conform desenelor de eecutie.
e. Ierificarea bunei organizarii a locului de munca in ceea ce priveste buna
functionare a utila,ului pentru sudare si dotarea acestuia cu aparatele de masura si control
a parametrilor de sudare% eistenta conditiilor optime de sudare &protectia contra vantului
si a precipitatiilor atmosferice'% realizarea conditiilor de protectie a muncii si de
prevenire a incendiilor.
).2 CONTROLUL IN TIMPUL SUDARII
a. Ierificarea modului de fiare a marginilor in vederea sudarii si eecutarii sudurilor
de prindere pentru realizarea abaterilor &lipsa de aliniere% frZngeri' prevazute in
documentatia de eecutie si prescriptiile % instructiunile sau normele interne care
reglementeaza eecutia constructiilor sudate /
92
b. Ierificarea respectarii modului de eecutare a preincalzirii precum si a
temperaturilor de preincalzire% inainte si in timpul sudarii ) cu a,utorul creioanelor
thermocrom folosind doua creioane corespunzatoare temperaturilor minime si maime
&
min
si
ma
' a intervalului de preincalzire. AtingZnd suprafata piesei% amprenta lasata
trebuie sa#si schimbe culoarea in maim doua secunde &numai pentru
min
'. $e asemenea
se va verifica respectarea temperaturii intre straturi /
c. Ierificarea modului de curatire intre straturi si a succesiuniii corecte de eecutie a
straturilor de sudare. Se va verifica gradul de umplere a rostului% lungimea segmentelor
impuse pentru reducerea deformatiilor /
d. Ierificarea modului de eecutare a primului strat de sudare /
e. Ierificarea respectarii tehnologiei de sudare &parametrii tehnologici si pozitia de
sudare% numarul si ordinea de depunere a straturilor'/
f. Ierificarea respectarii dimensiunilor electrozilor folositi pentru a combate folosirea
unor electrozi mai grosi /
g. +espectarea conditiilor de eecutare a probelor sudate pentru C*C in aceleasi
conditii ca si constructia sudata /
h. Ierificarea poansonarii coordonatelor eecutate de sudorii autorizati "SC"+/
i. Ierificarea perpendicularitatii marginilor asamblarii cu sublerul sablon /
91
,. Ierificarea radacinii sudurii% indepartZndu#se ecesul de patrundere pentru
depistarea lipsei de topire la radacina &a' sau a nepatrunderii la radacina &b'.

6a sudurile importante se cretuieste% se polizeaza si se resudeaza radacina pe toata
lungimea cordonului pentru a elimina inglobarea unor astfel de elemente.
). CONTROLUL DUPA EXECUTAREA SUDARII
a. Controlul aspectului imbinarilor sudate cap la cap sau de colt ale tablelor
impunZndu#se neadmiterea defectelor peste limitele prevazute de prescriptiile tehnice. Se
va face un control vizual% folosind lampi portative de iluminat% prin care sudura se curata
de zgura si stropi cercetandu#se cu atentie% in special intersectiile de cordoane. Astfel% in
urma controlului vizual se respinge o imbinare sudata pentru urmatoarele motive:
fisuri de orice tip &longitudinala % transversala % stelata % de crater % in retea %
ramificate' situate in M$ % zona de trecere% L"* sau M? ) pentru indepartarea carora
se impune craituire si apoi resudare /
92

crestatura ) pentru indepartarea careia se recomanda completare de metal depus /

defect unghiular &pentru sudarea de colt' ) nerespectarea unghiului prescris /
scurgere de metal ) se indeparteaza prin polizare /
neuniformitati ale latimii sau suprafetei eagerate /
93
b. Controlul prin sonda,e ) aplicat la fata locului pentru a constata calitatea
imbinarilor sudate. Consta in gaurirea progresiva a imbinarii sudate cu o masina de gaurit
portativa observZnd modul de dega,are a spanului% peretii si fundul gaurii. Se pot depista
fisuri% nepatrunderi% incluziuni de zgura% goluri. Aceasta metoda insa% nu se va aplica la
suduri solicitate dinamic datorita tensiunilor interne introduse /
c. Controlul dimensional al imbinarilor sudate se face cu o serie de instrumente
specifice% dupa necesitati% cum ar fi :
sublerul pentru imbinari de colt ) se determina calibrul sudurii % cateta sau inaltimea
triunghiului isoscel in functie de prescriptiile din documentatia tehnica a produsului /
sublerul sablon ) stabilirea calibrului sudurilor de colt /
trusa de calibre pentru sudurile de colt /
9!
sablon spirala utilzat pentru stabilirea calibrului sudurii de colt /
sublerul universal ) pentru verificarea grosimii tablelor sau diametrului electrozilor d%
verificareacalibrului sudurilor de colt/ verificarea defectului de aliniere sau a
adZncimii crestaturilor/ masurarea catetei sudurilor de colt sau a suprainaltarii
sudurilor cap la cap/ masurarea sanfrenului de prelucrare a marginilor:
d. Controlul pentru depistarea defectelor cu metodele:
controlul cu lichide penetrante ) control ce depisteaza fisuri% nepatrunderi% pori de
suprafata /
controlul magnetic ) depisteaza fisuri sau nepatrunderi /
controlul ultrasonic ) depisteaza defecte eterioare si interioare: fisuri% pori%
nepatrunderi% incluziuni% sulfuri% goluri /
controlul cu radiatii penetrante ) depisteaza sulfuri% incluziuni% nepatrunderi% fisuri%
retasura la radacina/
90
e. Ierificarea caracteristicilor mecanice% tehnologice si structurale ) prin incercari
mecanice% tehnologice% analiza macroscopica si microscopica.
tractiunea imbinarilor sudate cap la cap a tablelor daca ruperea are loc in sudura
+
s
+
J?
% iar daca ruperea e in afara sudurii +
s
2%<0 +
J?
/
rezilienta din cusatura sau L"* la imbinarile sudate cap la cap trebuie sa fie egala cu a
materialului de baza/
duritatea 5I a imbinarilor sudate cap la cap si de colt nu va depasi ma 302.
$iferenta de duritate intre materialul de baza si L"* nu trebuie sa depaseasca 122
unitati pentru otelurile carbon sau slab aliate /
unghiul de indoire la imbinarea sudata cap la cap trebuie sa fie egal cu cel prescris
pentru materialul de baza % pentru teble daca nu se prevede va fi de 1>2 /
analiza microscopica a imbinarilor cap la cap sau de colt trebuie sa se constate
dacaeista lipsa de patrundere sau de topire si fisuri% precum si alte defecte &incluziuni
de gaze sau de zgura' % sa nu apara neomogenitati sau structuri care reduc rezilienta
sau proprietatile plastice ale sudurii /
analiza macroscopica la imbinarile sudate in colt ) trebuie sa nu se constate lipsa de
topire sau fisuri % conveitatea sau concavitatea cusaturii sa nu fie mai mare de 1%0
mm iar diferenta dintre dimensiunile catetelor sudurii sa nu depaseasca 1%0 mm /
incercarea tehnologica de rupere la imbinarile sudate de colt ) in ruptura sudura sa nu
prezinte lipsa de topire la radacina% iar suma lungimilor incluziunilor de zgura si a
porilor sa nu depaseasca 02 mm /
99
I.1* MASURI DE DIMINUARE A TENSIUNILOR SI
DEFORMATIILOR
*ensiunile remanente sunt eforturi unitare formate la sudare si care apar in
constructia sudata independent de fortele eterioare care solicita constructia.
"n cazul in care tensiunile remanente depasesc limita de curgere a materialului de
baza &:6 3;.2 % :6 92' % are loc deformarea plastica a piesei% iar cZnd depaseste valoarea
rezistentei de rupere &392 # !!2 JCmm
2
' % apar fisuri si crapaturi in imbinare .
$istributia si marimea tensiunilor remanente sunt influentate de factorii
constructivi si tehnologici cum sunt : rigiditatea pieselor fata de dilatari si contractii%
calitatea materialului de baza% grosimea pieselor de sudat% procedeul de sudare aplicat%
tipul de imbinare% regimul de sudare .
*ensiunile remanente nu influenteaza asupra rezistentei sudurii in cazul
materialelor cu plasticitate ridicata si a solicitarilor statice. "n cazul otelurilor sensibile la
calire sau care sunt fragile la temperaturi scazute si in cazul solicitarilor dinamice%
tensiunile remanente favorizeaza producerea ruperii fragile a imbinarii sudate .
+ezistenta constructiei sudate este sensibil afectata in functie de marimea si
distributia tensiunilor remanente si de marimea % distributia si modul cum actioneaza
eforturile eterioare care solicita constructia sudata .
+ezistenta constructiei sudate scade mai ales cZnd tensiunile remanente se
insumeaza cu eforturile eterioare % in care caz se mareste gradul de incarcare a
constructiei sudate si ca urmare se reduce siguranta in functionare a constructiei
respective.
"nfluenta tensiunilor remanente poate fi diminuata prin alegerea rationala a formei
constructive% a tipului de imbinare% a procedeului de sudare% a regimului de sudare etc.
$eformatiile plastice provocate de sudura pot avea o influenta negativa importanta
asupra rezistentei constructiei sudate% in cazul cZnd prin modificarea formei geometrice a
pieselor se modifica modul de actionare a fortelor eterioare .
Astfel % o imbinare sudata % in loc sa fie solicitata numai aial la intindere sau
comprensiune % in urma deformarii poate a,unge sa fie solicitata suplimentar la
9;
incovoiere % ceea ce duce la reducerea rezistentei constructiei sudate .
(entru combaterea sau diminuarea tensiunilor remanente si a deformatiilor trebuie
sa se tina cont de urmatoarele prevederi :
a. ordinea de eecutare a imbinarilor la o constructie sudata se stabileste astfel incZt sa
se evite cresterea rigiditatii constructiei respective /
b. sensul de sudare si ordinea de aplicare a straturilor de sudura ) cu cZt cordonul de
sudura este mai scurt% cu atZt tensiunile si deformatiile plastice sunt mai reduse . Ca
urmare % este recomandata sudarea pe portiuni de circa 222 # 302 mm in ordinea de
aplicare a cordoanelor si sensul de sudare . "n acest mod tensiunile remanente si
deformatiile sunt minime% comparativ cu metoda de sudare continua% ntr#un singur
sens% de la un capt la celalalt al rostului /
c. asamblarea pieselor ) cu o deformare prealabila in sens invers fata de deformatia ce
se va produce la sudare% astfel ca dupa racire sa se obtina forma geometrica dorita /
d. indreptarea prin incalzire locala a pieselor sudate ) metoda este simpla dar nu se va
aplica decZt la piesele din otel carbon cu continut redus de carbon% la constructiile de
importanta redusa . "ncalzirea se realizeaza cu o flacara de sudura condusa astfel incZt
sa se realizeze o deformatie inversa fata de cea eistenta /
e. fiarea rigida a pieselor de sudat ) prin aceasta metoda se evita producerea
deformatiilor% dar in schimb se maresc tensiunile remanente% creZnd pericolul
producerii fisurilor in sudura si zona de influenta termica. Metoda trebuie aplicata cu
prudenta si va fi urmata de un control vizual si nedestructiv pe toata lungimea
imbinarii% iar daca nu sunt defecte% piesa sudata va fi supusa unui tratament termic de
detensionare /
f. preincalzirea pieselor de sudat ) inainte de inceperea sudarii capatul fiecarei piese de
sudat se incalzeste la o temperatura prestabilita% iar temperatura se mentine pe toata
perioada de sudare. "n acest mod se diminueaza diferenta de temperatura diferenta de
temperatura dintre zona de sudare si zona invecinata si ca urmare% tensiunile
remanente si deformatiile vor fi mai mici /
9>
g. tratamentul termic de detensionare ) este metoda cea mai sigura pentru eliminarea
aproape completa a tensiunilor remanente. Conditiile de eecutare a tratamentului
termic sunt stabilite prin norme tehnice si proiectul de eecutie .
I.11 ALEGEREA SURSELOR DE SUDARE
(rincipalele considerente care permit alegerea rationala a surselor de curent pentru
sudarea cu arc electric rezulra din conditii de natura tehnologica : procedeul de sudare %
regimul de lucru % felul curentului % felul produsului si particularitatile materialului ce
urmeaza a fi sudat .
11.1 SUDAREA MANUALA CU ARC ELECTRIC
Sursele de curent pentru sudarea manuala cu arc electric cu electrozi inveliti trebuie
sa indeplineasca in principal urmatoarele conditii:
sa produca la mersul in gol o tensiune &tensiunea de mers in gol' care sa fie egala sau
mai ridicata decat tensiunea de amorsare a arcului &!0122I' /
sa permita regla,ul tensiunii de amorsare /
sa aiba o constructie robusta si usor de intretinut /
sa asigure automat si cat mai rapid posibil % trecerea de la tensiunea de amorsare la
tensiunea de regim dupa amorsarea arcului /
sa realizeze conditiile de alimentare a arcului % care permit functionarea stabila /
1nei surse de curent % pentru sudarea manuala i se impune ca la variatii de tensiune a
arcului sa corespunda variatii cat mai mici ale curentului .
"n functie de reglarea sursei% atat randamentul cat si factorul de putere cresc la
inceput odata cu marirea curentului % ating un maim % dupa care incep sa scada % astfel
incat % in regim de scurt#circuit % la fel ca la mersul in gol % randamentul devine nul .
Ialoarea maima a randamentului si a factorului de putere se obtine la valori
9<
apropiate ale curentului de sudare de valoarea nominala pentru sursa in cauza . "n
consecinta % din punct de vedere al economiei de energie% nu sunt de dorit nici
supraincarcarea% dar mai ales subincarcarea sursei .
Ca urmare %trebuie ca valoarea nominala a curentului de sudare pentru sursa aleasa
sa fie cat mai apropiata de curentul de sudare care va fi utilizat in cea mai mare parte din
durata de lucru.
$upa felul curentului produs %sursele pot fi de curent alternativ sau de curent
continuu.
Curentul folosit la sudarea manuala a W SC5.6.*161" $. -5"$A+. W fiind
continuu% se va utiliza o sursa de curent continuu care poate fi statica &redresor' sau
rotativa &convertizor% generator'.
Sursele de curent continuu posibil a fi utilizate la sudarea manuala aWSC5.6.*161"
$. -5"$A+. W la un curent de 222 EAF sunt: CSB!1# sau CSB# cu urmatoarele
caracteristici:
Caracteri.tici teh-ice Ti1 c*-<erti+*r
CSB!1# CSB#
Cure-tul -*3i-al la IA?$(6 5A7 310 022
D*3e-iul de reglare al cure-tului 5A7 023;2 02920
Durata u-ui ciclu 53i-7 0
Te-.iu-ea de 3er. i- g*l 5V7 !3;9
Te-.iu-ea de ali3e-tare 5V7 3>2 022
Te-.iu-ea de ali3e-tare a circuitului au>iliar 5V7 !2 <2
Nu3arul de tre1te de reglare a cure-tului ! 0
Caracteri.tica e>ter-a Coboratoare Coboratoare
Sub aspectul indicatorilor tehnico#economici a celor doua surse de curent releva
faptul ca este preferabil sa se opteze pentru CSB!1# din urmatoarele motive:
costul relativ mai mic %masa mai redusa% nivel de zgomot redus /
permite reglarea in trepte a curentului din circuitul de sudare "
S ma.
B222A dispunand
de un curent nominal la [AB92=% "
n
B310A/
domeniul de reglare al curentului mai apropiat de curentul necesar sudarii /
;2
tensiunea de alimentare mai mica /
produce o tensiune de mers in gol 1
2
B;9 EIF %mai ridicata decat tensiunea de
amorsare a arcului maima% 1
a ma.
B21 EIF /
11.2 SUDAREA IN MEDIU DE GA"E PROTECTOARE MAG'CO
2
"nstalatia de sudare in mediu de gaze protectoare este compusa din: sursa de
curent% capul de sudat% toba si instalatia de impingere sau tragere a sZrmei% aparatura de
comanda si protectie% instalatia de racire% recipientul de gaz protector% reductorul de
presiune% manometrul% debitmetrul% cablurile% tuburile de gaz si apa.
(entru sudarea automata% instalatia mai este mai completata de dispozitive care
asigura miscarea relativa intre piesa si capul de sudat &tractor de sudare si role automate
cu viteze continuu reglabile% in game destul de largi'.
Sursa de curent la sudarea in mediu de gaze protectoare este de obicei un redresor
sau un convertizor cu caracteristica rigida.Sursele de curent ce pot fi utilizate la sudarea
in mediu de gaze protectoare la un curent de sudare maim "
s
B 3!2 A sunt: RSC "(( si
SR $!( cu urmatoarele caracteristici tehnice .
Caracteri.tici RSC "(( SR $!(
Cure-t -*3i-al 5A7 !22 932
Cure-t 3i-i3 5A7 02 02
Te-.iu-ea de 3er. i- g*l 5V7 01/ !!/ 3;/ 32/ 23 ma 92
Te-.iu-ea de ali3e-tare 5V7 3>2 I
Reglarea cure-tului in 0 trepte continua
Caracteri.tica e>ter-a rigida rigida
4a.a 59g7 30< 322
Cure-t 3a>i3 a2.*r2it 5A7 !3 92
;1
Se va alege redresorul +SC !22 drept sursa de curent la sudarea in mediu C:
2
%
redresorul permitZnd realizarea unei mici inclinari a caracteristicii eterne si prin aceasta
o strZnsa reglare a tensiunii de sudare.
$ispozitivul de avans a sZrmei electrod utilizat la procedeul MA- # C:
2
este de
tip SAC: # 3 cu caracteristicile urmatoare:
Cure-tul de .udare 5A7 222% 322 EAF &$A B 92='
DA 567 92
Te-.iu-ea de ali3e-tare 5V7 !2 EIF la 02 E5zF
Vite+a de a<a-. a .Jr3ei 5383i-7 1...12 EmCminF
Dia3etrul .Jr3ei 5337 2%>...1%9 EmmF
4a.a -eta 31%0 EMgF
Ra+a de actiu-e 3 EmF
Ti1 racire cu gaz C apa
$ispozitivul de avans se realizeaza ca unitate independenta cu gabarit si sursa
relativ reduse permitZnd deplasarea .
$in conditii de electrosecuritate% alimentarea dispozitivului de avans se realizeaza
la maim !> I c.c. sau maim !2 I c.a. Aceste tensiuni sunt preluate de la sursa printr#o
priza adecvata.
.fectiv% se foloseste doar curentul alternativ% urmZnd ca prin redresare sa obtinem
tensiunile de alimentare a motorului de curent continuu pentru dispozitivul de avans a
sZrmei.
$iametrul sZrmei electrod% d
e
% determina un anumit curent de lucru% respectiv tipul
dispozitivului de avans si gama vitezelor de lucru. Se remarca astfel ca sZrma electrod de
diametre 1%2 EmmF si 1%9 EmmF se incadreaza in gama diametrelor caracteristice
dispozitivului SAC: # 3. de asemenea% viteza de avans a sZrmei &v
e min
B !%!> mCmin%
v
mCmin
B !%>1mCmin' se incadreaza in gama 1...12 EmCminF.
Capul pentru sudare utilizat este CSM 310 cu caracteristicile urmatoare :
;2
curentul pentru sudare la $A B 92=: !22 EAF
diametrul sZrmei de electrod: 2%>...2 EmmF
lungimea pachetului de cabluri si furtunuri: 3%0 EmF
masa aproimativa: 9 EMgF
modul de racire: cu apa
C*-clu+ii K
+edresoarele au o inertie electromagnetica mai redusa decZt generatoarele de
curent continuu% caracterizZndu#se prin viteza prin viteze mai mari de crestere a
curentului aferent regimului de scurtcircuitare.
6a redresoarele cu amplificator magnetic% vZrful curentului de scurtcircuit
depaseste substantial curentul de scurtcircuit stabilizat constatZndu#se% fizic% improscari
de metal topit prin stropi. "n general% la redresoare% daca 1
a
este de circa Q1
2
% vZrful
curentului de scurtcircuit este de 2#3 ori mai mare decZt valoarea curentului stabilizat.
pentru RSC "(( : 1
2med
B 3; I/ 1
a
B 32 I 1
a
> 1
2
C2/
Corelarea sursa ) proces ce se realizeaza prin intermediul unei inductante in serie
cu circuitul de sudare. +edresorul RSC "(( poate functiona la temperaturi ale mediului
ambiant: #!23C...8!23C% cu umiditate relativa maima a mediului de >2= la 223C si o
altitudine maima de 1222 m. +edresoarele vor asigura aprinderea si arderea stabila a
arcului electric in tot domeniul de reglare a curentului% rezultZnd o cusatura sudata
uniforma si fara defecte de suprafata.
;3
I.12 DISPO"ITIVE FOLOSITE LA SUDARE
$ispozitive folosite la mecanizarea opera\iilor de sudare se clasifica dup] mai
multe criterii:
a' dup] func\ia pe care o realizeaz]:
pentru strHngere in vederea sud]rii /
pentru pozi\ionarea ^iCsau manipularea pieselor care se sudeaz] /
dispozitive pentru pozi\ionarea ^iCsau manipularea echipamentelor pentru sudare /
pentru sus\inere si deplasarea sudorilor /
pentru opera\ii auiliare &manipularea fluului' /
b'$up] mobilitate:
dispozitive sta\ionare /
dispozitive deplasabile .
c'$up] destina\ie:
universale /
specializate .
;!
(entru sudarea electrica manuala cu electrozi inveliti si semimecanizata
MA-#C:
2
a subansamblului W SC5.6.* $. -5"$A+. W se va utiliza
Manipulatorul cu capacitate ridicata cu urmatoarele caracteristicile tehnice:
M:$.6 M(+ 12: #turartia de rotire a platoului &rotCmin':2%!0!#2%211
#unghiul de basculare :130
2
C
#diametrul platoului&mm': 2222
#turatia de basculare &rotCmin': 2%0

;0
I.1 NORME DE TEHNICA SECURITATEA MUNCII LA SUDARE
1.1 SUDAREA MANUALA CU ARC ELECTRIC
.ecutia in conditii optime a cusaturilor sudate este conditionata% printre eltele% de
respectarea de catre sudor a urmatoarelor reguli impuse la sudarea manuala cu arc
electric cu electrozi inveliti :
a. inainte de sudare% rostul si zona alaturata trebuie bine curatate de oizi% vopsele %
uleiuri sau zgura ramasa de la taierea cu flacara /
b. sursa de curent% cablurile% clestele portelectrod si contactul de masa trebuie sa fie in
perfecta stare /
c. cablurile sa fie izolate% iar legaturile bine stranse &contact electric bun' % toate
defectiunile trebuie imediat reparate /
d. cuplarea la retea si punerea &pornirea' in functiune a sursei de curent sa se faca numai
in conditiile instructa,ului primit /
e. contactul la masa trebuie sa asigure curgerea corecta a curentului /
f. sudorul sa nu priveasca arcul decat prote,andu#si fata% la indepartarea zgurii sa#si
prote,eze ochii cu ochelari cu sticle albe/
g. sudorul sa#si pastreze in buna stare echipamentul de protectie si sa#l foloseasca
complet /
h. intre randuri sa inlature complet zgura/
i. sa aleaga ,udicios intensitatea curentului in functie de indicatiile primite% de tipul si
diametrul electrodului/ precum si de dimensiunile piesei de sudat /
;9
,. sa respecte si s aplice regulile generale de evitare si reducere a suflului arcului /
A. sa acorde o atentie deosebita eecutiei straturilor de radacina si eliminarii
eventualelor defecte aparute /
l. cusaturile eecutate sa nu fie racite in mod fortat /
m. sa evite amorsarea arcului in afara rostului % astfel de contacte intamplatoare trebuie
indepartate cu gri,a /
n. in cazul unor nelamuriri in privinta conditiilor de eecutie% acestea trebuie clarificate %
eecutia defectuoasa a unei cusaturi poate avea urmari destul de grave.
Cablurile pentru sudare trebuie sa fie fleibile si sa reziste la incalzirea produsa de
trecerea curentului electric% la socurile mecanice% ca si la contactul cu grasimi% apa etc.
Astfel se va putea asigura manevrabilitatea acestora% iar temperatura nu trebuie sa fie in
timpul procesului de sudare mai mare de !23C.
Supraincalzirea cablului determina caderi importante de tensiune &care inrautatesc
conditiile de amorsare si stabilitatea arcului' si reduce simtitor durata de serviciu a
cablului. Cablurile pentru sudare trebuie sa impiedice scurgerile de curent si sa asigure
conditiile de tehnica securitatii muncii.
Cablurile folosite la sudare% pentru a usura activitatea sudorului se recomanda sa
aiba lungimea intre sursa si electrod mai mare de 12 m . Cablurile pentru sudare vor avea
izolatia in perfecta stare si pe cat posibil sa nu fie realizate din mai multe bucati .
(entru protectia sudorului impotriva radiatiilor arcului se va folosi : masca pentru
sudare &cu rol de protectie a fetei si a ochilor impotriva radiatiilor luminoase emise de
arc'% manusile% sortul si caltetele eecutate din piele.
1.2 SUDAREA IN MEDIU DE GA"E PROTECTOARE MAG'CO
2
(rocedeele de sudare in mediu de gaze protectoare sunt procedee intensive cu arc
electric% ceea ce face ca sudorul ca si persoanele din ,urul locului de sudura sa fie epuse
razelor ultraviolete ) luminoase si infrarosii emise de arc. (entru protectia contra acestor
raze% sudorul si a,utorul trebuie sa poarte casti de protectie cu oglinzi potrivite% sort%
,ambiere% manusi din piele. Se recomanda prote,area umerilor tot cu imbracaminte din
;;
piele.
(entru ferirea persoanelor din ,ur se impune folosirea ecranelor de protectie.
.chipamentul de protectie fereste sudorul de picaturi sau stropi. (entru absorbtia gazelor
se recomanda folosirea la locurile de munca a unei ventilatii eficiente . Ju se va face
niciodata degresarea cu compusi ai clorului% care prin arc s#ar putea transforma in gaze
foarte toice. "n situatia in care pot apare gaze sau vapori inflamabili sau eplozivi% se va
asigura o buna ventilatie in conditii de maima securitate.
$upa terminarea operatiei de sudare sau la oprirea lucrului pentru orice perioada%
sudorul va deconecta aparatele de la priza de curent.
"n general% tensiunea sub 2! I nu este periculoasa totusi nu se vor atinge cu mana
libera partile metalice. $efectiunile electrice se vor remedia numai de catre personalul
calificat. Se va urmari pastrarea ordinii si disciplinei% curateniei la fiecare loc de munca
creandu#se astfel conditii de lucru fara riscuri de accidentare .
(entru a evita pericolele de electrocutare% ardere% iradiere% intoicare si eplozie se
impune amena,area corecta a locurilor de munca prin respectarea fluului tehnologic si a
operatiilor prevazute% prin manevrarea corecta a pieselor si accesoriilor si utila,elor
indicate fara improvizari precum si prin utilizarea materialelor de protectie
corespunzatoare.
: buna ventilatie a halei si a locurilor de munca evita intoicarea cu gaze nocive si
nu pot apare acumulari de gaze eplozive.
(ersoanele care nu lucreaza direct la operatiile de sudare vor fi prote,ate cu
a,utorul paravanelor protectoare sau alte mi,loace de protectie. "n sectiile de sudare se
vor creea conditii de diminuare a zgomotelor &panou fenoabsorbant% utila,e silentioase%
casti de protectie fonica'.
(rocesele tehnologice de sudare sunt eecutate de personal calificat corespunzator
care este obligat sa#si desfasoare activitatea in conditiile respectarii depline a normelor
de protectie a muncii .
;>
I.1! NORMAREA TEHNICA LA EXECUTAREA LUCRARILOR DE
SUDARE PRIN TOPIRE
Jormarea tehnica are drept scop stabilirea consumului de timp%a consumului de
materiale si a consumului de energie electrica pentru eecutarea lucrarilor de sudare.
1!.1 NORMA TEHNICA DE TIMP
+eprezinta timpul stabilit pentru eecutarea unei anumite operatii de sudare
concrete tehnico#organizatorice si cu cea mai eficace folosire a tuturor mi,loacelor de
productie.
(entru realizarea unei productivitati mari la lucrarile de sudare este necesar % in
primul rand%sa eiste o organizare rationala a muncii si a locului de munca % organizare
ce se caracterizeaza prin urmatoarele :
posturile de lucru sunt echipate cu aparatura si accesoriile necesare /
pisele ce urmeza a fi sudate sunt pregatite conform documentatiei%cu
respectarea tuturor conditiilor tehnice impuse/
materialele de adaos folosite la sudare precum si piesele ce vor fi sudate
sunt aduse la locul de munca al sudorului de catre muncitori auiliari/
sudorului trebuie sa i se asigure de lucru pe toata durata schimbului /
lucrarea este predata la control de catre maistru sau seful de echipa /
intretinerea si repararea utila,elor tehnologice este asigurata de personal
specializat.
"n norma tehnica de timp nu sunt incluse pierderile de timp care depind sau nu de
sudor.$e asemenea %norma nu cuprinde timpul consumat pentru depunerea in cusatura a
unui eces de metal %pierderile de timp cauzate de pregatirea gresita a marginilor de
sudat si pierderile de timp cauzate de lipsa materialelor de adaos.
Jorma tehnica de timp se calculeaza pentru o piesa cu a,utorul urmatoarelor
relatii:
p o d ap
;
9
9 opi9
p
pi
(
? ? ? t l (
n
(
0 + +

' &
1
5minCpiesaF &n
p
X12 buc' &1'
p o d ap
;
9
9 opi9 (
? ? ? t l ( 0 +

' &
1
53i-81ie.a7 D-
1
L1( 2ucE DE

*
pi
) este timpul de pregatire si incheiere EminClotF/
n
p
)numarul de piese identice care se eecuta/
*
opi
) timpul operativ incomplet # Se determina cu relatia :
*
opi
Bt
b
8t
acus
EminCmF &3'

t
b
) este timpul de baza% EminCmF/
t
acus
) timpul a,utatator legat de cusatura sudata%EminCmF/
l ) lungimea cordonului de sudura%EmF/
t
ap
) timp a,utator legat de piesa sudata %EminCpiesaF/
;<
M
d
) coeficient ce tine seama de deservirea locului de munca/&pentru productia de
serie mi,locie si mare M
d
cuprinde si timpul de pregatire si incheiere'/
M
o
) coeficient care tine seama de timpul de odihna si necesitatile fiziologice/
M
p
) coeficient de corectie a productivitati munci%functie de timpul de productie.
+elatiile &1' si &2' sunt valabile pentru toate procedeele de sudare prin topire."n
continuare se prezinta modul de determinare a marimilor ce intervin in aceste relatii
pentru cele mai folosite procedee de sudare.
1!.1.1 SUDAREA MANUALA CU ARC ELECTRIC
*impul de pregatire si incheiere se masoara in minuteClot.Se poatedetermina cu
a,utorul tabelului 1.1! in care este defalcat pe elementele operatiilor de pregatire si
incheiere.
*A?.616 1.1!
Ele3e-te de 3u-ca
T
1i
53i-8l*t7
)regatirea lucrului
Si31la 4edie C*31le>a
)ri3irea .arci-ii de 1r*ductie, a
i-dicatiil*r .i i-.tructiu-il*r
3%0 !%0 0%0
Studiera d*cu3e-tatiei .i a
3*dului de lucru
# 0 <
)regatirea di.1*+iti<el*r # 0 13
)redarea lucrarii 2%0 2%0 3%0
T
1i
? ",# M #,( M #,( M ,# ? 1% 53i-837
O2.er<atii
1.(regatirea simpla :
sudorului i se dau indicatiile necesare de catre maistru /
sudorul nu studiaza desenele si documentatia tehnologica /
sudarea se face fara dispozitive .
2.(regatirea medie :
sudorului i se dau indicatii de catre maistru /
sudorul studiaza documentatia tehnologica /
sudorul pregateste pentru lucru dispozitive simple .
3 .(regatirea complea
sudorul studiaza documentatia tehnologica /
piesele sudate necesita masuri speciale pentru evitarea deformatiilor/
sudorul pregateste pentru lucru dispozitive complee .
>2
*impul de baza este timpul efectiv folosit pentru realizarea cusaturii
sudate. .l se poate determina cu relatia:

s
b
v
t
2
12
EminCmF &!'
in care:v
s
este viteza de sudare EcmCminF.
t
b ![
B 19 % !
2!
12
2
EminCmF
t
b 9[
B 9< % > 2
23
12
2
EminCmF
t
b 2I+
B >0 % 2
30
12
2
EminCmF
t
b 2I1
B ;1 % 12 3
2>
12
2
EminCmF
*impul a,utator legat de cusatura se determina cu relatia :
t
acus
B t
acus1
8 t
acus2
8t
acus3
8 t
acus!
8 t
acus0
EminCmF &0'
t
acus1
#timp pentru curatirea marginilor elementelor care se sudeaza/
t
acus1 ![
B 2%23 EminCmF
t
acus1 9[
B 2%2! EminCmF
t
acus1 2I+
B 2%29 EminCmF
t
acus1 2I1
B 2%2; EminCmF
t
acus2
) timp pentru inlocuirea electrozilor/
t
acus2 ![
B 2%221 D 2%21 D 122 B 2%!! EminCmF
t
acus2 9[
B 2%221 D 2%!0 D 122 B 2%<! EminCmF
t
acus2 2I+
B 2%202 D 2%2> D 122 B 2%! EminCmF
t
acus2 2I1
B 2%221 D 2%0! D122 B 1%13EminCmF
t
acus3
) timp pentru curatarea manuala a cusaturii de zgura si stropi/
t
acus3 ![
B 1%20 EminCmF
t
acus3 9[
B 1%20 8 1%;0 B 3 EminCmF
t
acus3 2I+
B 1%20 EminCmF
t
acus3 2I1
B 1%20 8 1%20 8 1%;0 B !%20 EminCmF

t
acus!
) timp pentru eaminarea si masurarea cusaturii /
t
acus! ![
B 2%29 EminCmF
t
acus! 9[
B 2%29 EminCmF
t
acus! 2I+
B2%29EminCmF
t
acus! 2I1
B2%29EminCmF
t
acus0
) timp pentru poansonarea cusaturii&se acorda cand este cazul'.
>1
t
acus
) timp a,utator legat de cusatura sudata
t
acus ![
B 2%2382%!!81%20 82%29 B 2%1> EminCmF
t
acus 9[
B 2%2! 8 2%<! 8 3 8 2%29 B !%!! EminCmF
t
acus 2I+
B 2%29 82%!81%2082%29 B 2%1; EminCmF
t
acus 2I1
B 2%2;81%138!%2082%29 B0%;1 EminCmF
t
opi
) timpul operativ incomplet
t
opi ![
B !%19 8 2%1> B 9%3! EminCmF
t
opi 9[
B >%9< 8!%!! B13%13 EminCmF
t
opi 2I+
B 2%>0 82%1; B0%22 EminCmF
t
opi 2I1
B12%;180%;1B10%>> EminCmF
*impul a,utator legat de piesa sudata se masoara in minuteCpiesa
t
ap 1
B 2%<282%9382%39B1%>< EminCmF
t
ap 2
B !%1 8 3%3 8 3%1 B 12%0 EminCmF
t
ap 3
B 2
t
ap !
B 2
t
ap 0
B 2%29 8 2%! 8 2%2B2%!9 EminCmF
t
ap
B 1%<>812%082%!0B1!%>0EminCmF
Coeficientul M
d
%ce tine seama de deservirea locului de munca%precum si
coeficientul M
o
au valorile din tabelul 2.1! .
*A?.616 2.1!
C*-ditii de .udare
)r*ductia de
u-icate .i
.erie 3ica
)r*ductia de .erie
3i/l*cie .i 3are
9
d
9
*
9
d
9
*
)*+itie c*3*da 1%23 1%2< 1%20 1%2<
)*+itie i-c*3*da 1%23 1%11 1%20 1%11
)*+itie di0icila 1%2! 1%10 # 1%10
Va.e i-chi.e cu .ectiu-ea
1e.te (,%# 3
,cu d*ua 0u-duri

1%20 1%1> # 1%1>
Va.e i-chi.e cu .ectiu-ea .u2
(,%# 3
cu u-ul .au d*ua 0u-duri

Dlu-gi3ea <a.ului 1e.te ! 3E
1%20 1%22 # 1%22
9
d
?1,(! 9
*
?1,('
O2.er<atii
# coeficentul M
d
contine si timpul de pregatire si inchiere pentru productia de serie
mi,locie si de serie mare /
# pentru lucrari in cazangerii si spatii inchise unde se lucreaza cu unelte pneumatice
coeficientul M
o
se ma,oreaza cu 2%22 .
>2
Coeficientul Mp este in functie de numarul de piese identice eecutate si are
valorile din tabelul 3.1! .
*A?.616 3.1!
Nu3ar 1ie.e 9
1
1
212
11122
1211222
P1222
1%12
1%22
2%>0
2%>2
2%;0
9
1
?1,1(
Jormarea tehnica de timp la sudarea manuala cu electruzi inveliti :
( ) 12 % 1 2< . 1 23 % 1 >0 % 1! ;19 % < 22 % 0 9!2 % < >> % 10 >22 % 0; 13 % 13 9<2 % 2 3! % 9
1
1;
+ + + + +
(
0
92 % 122;
(
0
53i-81ie.a7
1 % 22
(
0
5h81ie.a7
1!.1.2 SUDAREA IN MEDIU DE GA"E PROTECTOARE MAG'CO
2
Ti31ul de 1regatire .i i-cheiere de1i-de de 0*l*.irea
di+1*+iti<el*r la
.udare ,Ti31ul de 1regatire .i i-cheiere .e *2ti-e 1ri- i-.u3area <al*ril*r di-
ta2elul ",1" ,
*A?.616 !.1!
Ele3e-te de 3u-ca
T
1i
53i-8l*t7
Fara di+1*+iti<e
Cu
di+1*+iti<e
)ri3irea .arci-ii de 1r*ductie a
i-dicatiil*r .i a i-.tructiu-il*r
! 9
Studierea d*cu3e-tatiei .i a 3*dului
de lucru
2 !
Reglarea i-te-.itatii cure-tului de
.udare
2%> 2%>
Reglarea <ite+ei de a<a-. a .ar3ei
electr*d
!%2 !%2
)regatirea di+1*+iti<ului # 2
)redarea lucrarii 2 2
*
pi
B ! 8 2 8 2%> 8 !%2 8 2 B 13 EminClotF

>3
*impul de baza :
t
b ![
B 12 % 3 2
9!
12
2
EminCmF
t
b 9[
B >< % 9 !
0>
12
2
EminCmF
t
b1 2I
B !3 % < 0
02
12
2
EminCmF
t
b2 2I
B 0 % 2
!2
12
2
EminCmF
*impul a,utator legat de cusatura sudata se stabileste folosind valorile din
tabelul 0.1! .
*A?.616 0.1!
Ele3e-te de 3u-ca
t
acu.
53i-837
Sudura
ca1 la ca1
Sudura
de c*lt
E>a3i-area .i curatarea 3argi-il*r
de .udat i-ai-te de .udare
2%! 2%!
Curatarea de .tr*1i .i 3a.urarea
cu.aturii
2%0 2%;
Curatarea du+ei de .tr*1i de .udura 2%2 2%2
)*a-.*-area cu.aturii 2%2 minCsemn
t
acus
B 2%! 8 2%; 8 2%2 B 1%3 EminCmF
Ti31ul a/utat*r legat de 1ie.a .udata .e 3a.*ara i- 3i-ute81ie.a .i .e
>!
.ta2ile.te cu a/ut*rul ta2elului $,1" ,
TAHELUL $,1"
4a.a
)ie.el*r
5Gg7
Ti31 3a-i1ulare 53i-7
Aducerea
.i a.e+area
1ie.ei
I-t*arcerea
1ie.ei cu '(
I-t*arcer
ea 1ie.ei
cu 1&(
I-t*arcer
ea 1ie.ei
Sc*aterea
.i
de1*+itare
a 1ie.el*r
#
1(
1#
(
#
!(
#(
1((
((
#((
&((
1((
(((
O)ERATII EFECTUATE 4ANUAL
2%23
2%3!
2%!0
2%09
2%;2
2%<2
2%1!
2%1>
2%2!
2%2;
2%32
2%39
2%19
2%22
2%2;
2%32
2%3>
2%!3
#
#
#
#
#
#
2%1>
2%2;
2%39
2%!0
2%02
2%93
O)ERATII EFECTUATE CU A:UTORUL 4ACARALEI
2%!
3%!
3%0
3%>
!%1
!%!
0%1
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
2%!
2%0
2%9
2%>
3%1
3%3
3%>
2%0
2%9
2%;
3%1
3%3
3%0
!%1
t
ap
B2%<282%3982%938!%183%183%3B12%3< EminF
Coeficientii M
d
si M
o
au %pentru aceste procedee de sudare urmatoarele valori:
M
d
B1%12 M
o
B1%2<
Coeficientul M
p
are valorile din tabelul ;.1! .
*A?.616 ;.1!
Nu3ar
1ie.e
9
1
1
212
11122
1211222
P1222
1%12
1%22
2%>0
2%>2
2%;0
9
1
?1,1(
( ) 12 % 1 2< % 1 12 % 1 3< % 12 2;9 % 2 > % 3 9!2 % < ;3 % 12 >22 % 0; 1< % > 9<2 % 2 !2 % !
1
13
+ + + + +
(
0
<> % ;<2
(
0
EminCpiesaF
1 % 13
(
0
EhCpiesaF
>0
1!.2 NORMAREA CONSUMULUI DE MATERIALE DE ADAOS
1!.2.1 NORMAREA CONSUMULUI DE ELECTRO"I INVELITI
Masa electrozilor inveliti si consumati se compune din masa sarmei de electrod si
masa invelisului.
m
e
Bm
sirma
8m
invelis
&9'

(resupunand o pierdere de 0= din consumul sirma prin capetele aruncate si de 2=
prin improscari si stropi rezulta:
m
sirma
B1%2; m
M$
&;'
in care m
M$
este masa materialului depus

;
9
9 9 M%
l A m
1
&>'
A
,
) sectiunea materialului depus la un cordon de sudura Ecm
2
F/
l ) lungimea cordonuluiEcmF/
) densitatea materialui EgCcm
2
F.
$in relatiile &;' si &>' rezulta consumul de sirma de electrod :
m
sirma
B1%2;
;
9
9 9
l A
1
&<'
*inand seama de raportul:
sirma
invelis
m
m

&12'
si de relatiile &9' si &<' rezulta : m
e
B1%2; &18'
;
9
9 9
l A
1
EgF &11'
(entru d
e
B 3%20 EmmF
m
M$
B ;%> D &2%19 D ;%9 82%2> D <9! ' B <00%>! EgF
m
sarma
B 1%2; D <00%>! B 1222%;0 EgF
sirma
invelis
m
m

B 2%!92
m
e
B 1%2; D &1 8 2%!92' D <00%>! B 1!<0%29 EgF
(entru d
e
B 0 EmmF
m
M$
B ;%> D &2%21 D 29< 8 2%!0 D 0;>2 8 2%0! D <9!' B 2!;>>%;< EgF
m
sarma
B 1%2; D 2!;>>%;>%;< B3;!3%09 EgF
1!.2.2 NORMAREA CONSUMULUI DE SARMA SI GA" DE
PROTECTIE
>9
Masa sarmei electrod consumate depinde de modul de prelucrare a marginilor
pieselor ce se sudeaza si de tehnologia aplicata la sudare .
Calculul consumului de sirma electrod se face pe baza masei metalului depus in
cusatura %tinand seama si de pierderile care apar in procesul de sudare &improscari%capete
de sirma%eventuale ruperi ale sarmei etc'%cu relatia:
m
sirma
BAm
cordon
&12'
in care :AB1%23
m
sarma
B 1%23 D ;%> D &2%21 D 29< 8 2%!0 D 0;>2 8 2%92 D <9! 8 2%19 D ;%9'
m
sarma
B 29191%>2 EgF
Consumul de gaz de protectie se poate determina cu relatia :

;
9
9 b9 G G
l t % @
1
&13'
$
-
) debitul de gaz de protectie%ElCminF/
t
b
) timpul de baza%EminCmF
l ) lungimea unui cordon de sudura%EmF
R
-
B1< D &3%12 D 2%9<2 8 9%>< D 0;%>22 8 <%!3 D <%9!2 8 2%0 D 2%2;9'
R
-
B <!09%>; ElF
1!.2. NORMAREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICA
Consumul de energie electrica se stabileste cu relatia :
92 12 9
1
!
1

+
;
9
9 b9 (
o
;
9
9 b9 a9 s9
l t 0
,
l t > "
/
EM_ChF &1!'
"
s
) este intensitatea curentului de sudare%EAF:
1
a
) tensiunea arcului%EIF/
*
b
) timpul de baza%EminCmF/
l ) lungimea cordonului de sudura%EmF/
) randamentul electric al sursei de sudare/
(o ) putera consumata de sursa de sudare la mersul in gol%EM_F/
J
*
) norma tehnica de timp stabilita cu relatiile & 1' si &2' %EminCpiesaF/
"n cazul in care sursa de sudare este prevazuta cu dizpozitive de limitare a
mersului in gol termenul al doilea al relatiei &1!' este nul .
+andamentul electric al sursei de sudare si puterea consumata la mersul in gol au
valorile din tabelul >.13 .
*A?.616 >.13
Ti1ul .ur.ei de .udare )
*
59N7
>;
*ransformator
+edresor
Convertizor
2%92%>
2%02%>
2%!02%90
2%202%30
2%01
1%02%0
Jormarea consumului de energie electrica la sudarea manuala cu electrozi inveliti.
( )
92
;19 % < >0 % 2 9!2 % < ;1 % 12 >22 % 0; 9< % > 9<2 % 2 19 % ! 92 % 122;
2
9 % 2 12 9
;19 % < >0 % 2 19 12! 9!2 % < ;1 % 12 21 222 >22 % 0; 9< % > 21 222 9<2 % 2 19 % ! 21 222
!
+ + +
+
+

+ + +
S/
/
.
S.
B 122%1! EM_ChF
Jormarea consumului de energie electrica la sudarea semimecanizata MA-#C:
2
.
( )
( )
92
2;9 % 2 0 % 2 9!2 % < !3 % < >22 % 0; >< % 9 9<2 % 2 12 % 3 <> % ;<2
2
9 % 2 12 9
2;9 % 2 0 % 2 9!2 % < !3 % < >22 % 0; >< % 9 9<2 % 2 12 % 3 2< 2;2
! 2
+ + +
+
+

+ + +
CO MAG
/
.
MA-#C:2
B 11>%22 EM_ChF
I.1$ CALCULUL COSTULUI DE PRODUCTIE AL
SU#ANSAM#LULUI SCHELET DE GHIDARE +
>>
Calculul 3a.ei .e3i0a2ricatului

22
1 i
i i bt
8 n m
EAgF
m
bt
) masa bruta totala a semifabricatului EAgF /
n ) numar de piese identice /
I
i
) volumul semifabrcatului Emm
3
F /

B ;%> EgCcm
3
F

B ;%> D 12
#9
EMgCmm
3
F .
m
b1
B 1 D ;%> D 12
#9
D ;32 D992 D 22 B ;0%19 EMgF
m
b2
B 2 D ;%> D 12
#9
D 2!!2 D992 D12 B 321%!9 EMgF
m
b3
B 2 D ;%> D 12
#9
D 2!!2 D 092 D 12 B 200%;< EMgF
m
b!
B ! D ;%> D 12
#9
D 19!> D ;2 D12 B !!%1< EMgF
m
b0
B 9 D ;%> D 12
#9
D 992 D;2 D12 B 20%<! EMgF
m
b9
B > D ;%> D 12
#9
D 232 D ;2 D 10 B 19%29 EMgF
m
b;
B > D ;%> D 12
#9
D 2<9 D ;2 D 12 B 19%01 EMgF
m
b>
B 9 D ;%> D 12
#9
D 092 D ;2 D12 B 22%21 EMgF
m
b D 12
#9
D ;32 D 992 D 22 B ;0%19 EMgF
m
b12
B 2 D ;%> D 12
#9
D 9
2
D 3%1! D3; B 2%299 EMgF
m
b11
B > D ;%> D 12
#9
D ;2 D !2 D> B 1%3< EMgF
m
b12
B 19 D ;%> D 12
#9
D 102 D 32 D10 B >%!2 EMgF
m
b13
B ! D ;%> D 12
#9
D 02 D !0 D20 B 1%;0 EMgF
m
b1!
B 2 D ;%> D 12
#9
D 1>2 D 9! D10 B 2%9< EMgF
m
b10
B 1 D ;%> D 12
#9
D 13%0
2
D 3%1! D 9 D 12
#9
D 1>0 D >2 D 0 B 2%0; EMgF
m
b1;
B 1 D ;%> D 12
#9
D 1!2 D 110 D 0 B 2%92 EMgF
m
b1>
B 1 D ;%> D 12
#9
D 1<2 D 102 D0 B 1%11 EMgF
m
b1 D 12
#9
D 1;0 D 30 D22 B 1%<1 EMgF
m
b22
B ! D ;%> D 12
#9
D >2 D 30 D12 B 1%2! EMgF
m
bt
B ;0%19 8 321%!9 8 200%;< 8 !!%1< 8 20%<! 8 19%29 8 19%01 8 22%21 8 ;0%19 8
8 2%299 8 1%3< 8 >%!2 8 1%;0 8 2%9< 8 2%32; 8 2%0; 8 2%92 8 1%11 8 1%<1 8 1%2!
m
bt
B >02%103 EMgF
Calculul 3a.ei re1erului
m
nt
B 99; EMgF &din proiect'
m
nt
) masa neta totala
Calculul 3a.ei 3aterialului re0*l*.i2il
m
r
B m
bt
) m
nt

m
r
B >02%102 ) 99; B 1>0%103 EMgF
><
C*.tul .e3i0a2ricatului
pi bi sf
p m C
E6eiF
p
pi
) pretul de ptoductie unitar al materialului E6eiCMgF
:6 3;%2 p
p
B 0;32 E6eiCMgF % pentru S B 20 EmmF
p
p
B 0>2; E6eiCMgF % pentru S B 22 EmmF
p
p
B 92;2 E6eiCMgF % pentru S B 10 EmmF
p
p
B 9122 E6eiCMgF % pentru S B 12 EmmF
p
p
B 9;22 E6eiCMgF % pentru S B > EmmF
p
p
B 9>32 E6eiCMgF % pentru S B 0 EmmF
p
p
B 0122 E6eiCMgF % pentru ` B 2; EmmF
:6 92 p
p
B 00>2 E6eiCMgF % pentru ` B 12 EmmF
C
sf
B 1%;0D0;328&;0%198;0%1981%1<'D0>2;8&19%298>%!282%9<'D92;28&321%!98
200%;<8!!%1<820%<!819%01822%2181%2!'D912281%3<D9;228&2%0;82%9281%11'D9>328
82%32;D012282%299D00>2
C
sf
B 010;0>3%<< E6eiF
4aterialul re0*l*.i2il
C
mr
B m
r
D p
v
E6eiF
p
v
) pret de valorificare E6eiCMgF
m
r
) masa reper EMgF
C
mr
B 1>0%103 D 022 B <209;%0 E6eiF
C*.tul 3aterialului i-gl*2at i- re1er
C
mir
B C
sf
) C
mr

C
mir
B 019;0>3%<< ) <20;9%0 B 02;022;%!< E6eiF
C*.tul cheltuielul*r cu alte 3aterile
a. Jecesarul de materiale de adaos :
a
1
. Sudarea cu electrozi inveliti :
d
e
B 3%20 EmmF m
el
B 1%!<0 EMgF
d
e
B 0 EmmF m
el
B 3;%!;3 EMgF
a
2
. Sudarea MA- ) C:
2
d
e
B 1%2 EmmF m
sarma
B 29%191 EMgF
<2
Consumul de gaz
R
-
B <!09%>; ElF
b. Cheltuieli cu materiale de adaos :
b
1
. Sudarea cu electrozi inveliti :

e e
S/
MA
p m C
E6eiF
p
e
) pret electrozi marca G.+:*"*
d
e
B 3%20 EmmF p
e
B 30!99 E6eiCMgF

d
e
B 0 EmmF

p
e
B 1;!22 E6eiCMgF
MA
S/
C
B 30!99 D 1%!<0 8 1;!22 D 3;%!;3 B ;2<;!<%>; E6eiF
b
2
.

Sudarea MA- ) C:
2

:
2
CO MAG
MA
C

B m
sarma
D p
s
8 R
g
D p
g
E6eiF

pentru S12Mn1Ji1 ) p
s
B 3>222 E6eiCMgF
pentru C:
2
) p
g
B 2;222 E6eiCm
3
F

2
CO MAG
MA
C

B 29%191 D 3>22 8 2;222 D <!09%>; D 12
#3
B 12013!!%>9! E6eiF
Cheltuieli cu e-ergia

S/
/ B 122%1! EM_DhF
2
CO MAG
/

? 11>%22 EM_DhF
a. Sudarea cu electrozi inveliti :
( / C
S/ S/
/

E6eiF
* B 1;22 E6eiCM_DhF

S/
/
C
B 122%1! D 1;22 B 1;22!2%> E6eiF
b.

Sudarea MA- ) C:
2

:

2
CO MAG
/
C

B 11>%22 D 1;22 B 222<<!%! E6eiF
<1
Calculul -*r3ei de ti31 1e *1eratii
S/
(
0
B 122;%92 EminCpiesaF

2
CO MAG
(
0

B ;<2%<> EminCpiesaF
O1eratia J
*
EminF
Meseria Salariul tarifar
E6eiCoraF
"ndreptare <02 6acatus 2>!<2
Curatire ;22 6acatus 2>!<2
*rasare >22 *rasator 2>!<2
$ebitare mecanica <92 Sudor 2>!<2
(olizare <02 Grezor 33932
Aschiere <;2 Strungar 309;2
"ndoire 32 6acatus 2>!<2
Sudare S. 122;%92 Sudor !1>21
Sudare MA- ) C:
2
;<2%<> Sudor !1>21
Calculul .alariului direct

n
i
ti
(i
d
S
0
S
1
92
S
d1
) salariul direct pentru S...
S
d2
) salariul direct pentru MA- ) C:
2

!1>12
92
92 % 122;
309;2
92
<;2
33932
92
<02
2>!<2
92
32 <02 >22 ;22 <02
1
+ + +
+ + + +
d
S
S
d1
B 30>!119%;<1 E6eiF

!1>12
92
<> % ;<2
309;2
92
<;2
33932
92
<02
2>!<2
92
32 <02 >22 ;22 <02
2
+ + +
+ + + +
d
S

S
d2
B 32<3;;!%293 E6eiF
Calculul CAS .i ASO4
A. Calculul CAS
<2
CAS ) cheltuieli pentru asigurari sociale
1. S... CAS
1
B S
d1
D
122
22
CAS
1
B 30>!119%;<1 D
122
22
B ;>>020%9<! E6eiF
2. MA-)C:
2
CAS
2
BS
d2
D
122
22
CAS
2
B32<3;;!%293D
122
22
B;2!932%33; E6eiF
?. Calculul AS:M
AS:M ) a,utor social
1. S... AS:M
1
B S
d1
D
122
0
AS:M
1
B 30>!119%;<1 D
122
0
B 1;<220%>3<
E6eiF
2. MA-)C:
2
AS:M
2
BS
d2
D
122
0
AS:M
2
B32<3;;!%293D
122
0
B19!9>>%;13
E6eiF
Calculul cheltuielil*r c*33u-e ale .ectiei de 0a2ricatie
C
csfi
B &S
di
8 CAS
i
8 AS:M
i
' D
122
s
6
+
s
B 232 E=F &regia sectiei'
1. S... C
csf1
B &30>!119%;<1 8 ;>>020%9<! 8 1;<220%>3<' D
122
232
C
csf1
B 12!9<220%10 E6eiF
2'MA- ) C:
2
C
csf2
B &32<3;;!%293 8 ;2!932%33; 8 19!9>>%;13' D
122
232
C
csf2
B <92111!%92 E6eiF
Cheltuieli de tra-.1*rt B a1r*<i+i*-are
C
*A
B &C
sf
8 C
MA
' D
122
>

1. S... C
*A1
B &019;0>3%<< 8 ;2<;!<%>;' D
122
>
B !;21>9%;2> E6eiF
2. MA- ) C:
2
C
*A2
B &019;0>3%<< 8 12013!!%>9!' D
122
>
B 01301!%32> E6eiF
Calculul c*.tului de .ectie
<3
C
S
B C
sf
) C
mr
8 C
MA
8C
.
8 S
d
8 CAS 8 AS:M 8 C
csf
8 C
*A
E6eiF
1. S... C
S1
B019;0>3%<<)<20;9%08;2<;!<%>;81;22!2%>830>!119%;<18
8;>>020%9<!81;<220%>3<812!9<220%108!;21>9%;2>
C
S1
B 21!!>21>%3! E6eiF
2. MA- ) C:
2
C
S2
B 019;0>3%<< ) <20;9%0 8 12013!!%>9! 8 222<<!%! 8
832<2;;!%2938;2!932%33;819!9>>%;138<92111!%92801301!%32<
C
S2
B 22>!;29< E6eiF
Calculul cheltuielil*r ge-erale ale i-tre1ri-derii
+
i
) regia intreprinderii : +
i
B>9 E=F
1. S... C
CS1
B
122
i
6
D C
S1
B
122
>9
D 21!!>21>%3! B 1>!!0!9;%;; E6eiF
2. MA- ) C:
2
C
CS2
B
122
i
6
D C
S2
B
122
>9
D 22>!;29!;<%3! E6eiF
Calculul c*.tului de u+i-a
C
uz1
B C
s
8 C
CS
E6eiF
1. S... C
uz
B21!!>21>%3! 8 1>!!0!9;%;; B 3<><39>9%11 E6eiF
2. MA- ) C:
2
C
uz2
B 22>!;29< 81;<2>!;<%3! B 3>;;00!>%3! E6eiF
Iarianta optima de sudare este sudarea MA- ) C:
2
% deoarece are un cost mai
mic decat cel al sudarii manuale .
Calculul 1r*ductiei a-uale
R
a
B
(
tde
0
=
EpieseF
G
tde
B EG
td
) &$ 8 S
1
8 S
6
'F D J
S
Dd
S
) + EoreF
G
tde
) fond de timp disponibil al sectiei in care se eecuta subansabblul /
<!
G
td
) fon de timp disponibil &390 zile' /
S
l
) sambete libere /

S
6
) sarbatori legale /
$ ) duminici /
J
S
) numar de schimburi & 2 ' /
d
S
) durata schimb & 9 ore ' /
+ ) repartitia & 122 ore ' /

G
tde
B E390 ) &02 8 02 8 9'F D 2 D 9 ) 122 B2<92 EoreF
R
a
B
299 % 1!;
92 % 122;
92 2<92

EpieseF
Ec*-*3ia a-uala

( )
a
CO MAG
uzina
S/
uzima a
@ C C /

2
E6eiF
.
a
B &3<><39>9%11 ) 3>;;00!>%3!' D

1!;%299

B 19!!!22!<%3 E6eiF

<0
CAPITOLUL II
ELE4ENTE DE CALCUL ORGANOLOGIC )ENTRU UN
4ECANIS4 DE AVANS AL SAR4EI ELECTROD FOLOSIT
)ENTRU SUDAREA IN HAIE DE ZGURA
II.1 ELEMENTE TEHNOLOGICE CARACTERISTICE PROCESULUI
(rocesul se caracterizeaza prin % sectiune relativ mare a rostului determinata in
principal de grosimea relativ mare a componentelor .
Ca material de adaos se foloseste sarma electrod care este antrenata cu o anumita
viteza de avans de un mecanism corespunzator &figura 1' .
Aceasta contine de regula o pereche de role dintre care una motoare 1 si una de
presare 2 .
-hidarea sarmei si transmiterea curentului de sudare % ca o particularitate a
procedeului se realizeaza prin elemental 3 %denumit sabie de contact si ghidare .
Considerand volumul rostului la un moment dat % ocupat de metalul de adaos
provenit din topirea sarmei putem stabili o corelatie intre viteza de avansa sarmei si
viteza de sudare &figura 2'.
Consideram h ) inaltimea baii la un moment dat realizata prin topirea unei cantitati
de sarma cu lungimea l .
Gig. 2
Scriind egalitatea dintre volumul baii si volumul sarmei avem :
<9
I
baie
B I
sarna
l
d
h s b

!
2
"mpartind ambele relatii cu W t 7 &timp' in care se realizeaza acest lucru rezulta :

t
l d
t
h
s b

!
2

a s
v
d
v s b

!
2
a e s r
v A v A
punandu#se astfel in evidenta viteza de sudare v
S
% viteza de avans a sarmei v
a
% aria
rostului A
r
si aria sarmei electrod A
e
. +ezulta ca viteza de avans a sarmei v
a
% are valori
relative mari fata de viteza de sudare . Astfel vitezele de sudare sunt prezente in
intervalul 2%212%22 EmCminF iar vitezele de avans ale sarmei in intervalul 10 EmCminF
$iametrul sarmei electrod utilizate frecvent este de 3%20 EmmF .
II.2 STA#ILIREA SCHEMEI CINEMATICE A ACTIONARII
Adoptam un diametru de asezare a sarmei electrod % d B 20 mm &figura !'
6egatura dintre viteza de avans a sarmei v
a
si turatia rolei motoare n
r
este :
<;
1222
r
a
dn
v

Em C minF /d EmmF / n
r
Erot C minF
de unde:
d
v
n
a
r
1222
viteza de avans impusa este 10 Em C minF
9 % 93
20 1! % 3
0 1222 1222
ma
ma

d
v
n
a
r
Erot C minF
; . 12
20 1! % 3
1 1222 1222
min
min

d
v
n
a
r
Erot C minF
"ntrucat s#a impus o gama de reglare a vitezei de avans % adopt o actionare cu
motor de current continuu % de tip M+G ) 1 care are o utilizare larga in cadrul
echipamentelor si dispozitivelor pentru sudere .
n B 0222 Erot C minF &n ) turatia motorului'
( B 122 E_F
+aportul de reglare a turatiilor MB
min
ma
n
n
B12 .
$eoarece turatia motorului se poate modifica in raport de 1C12 rezulta ca i poate
satisface gama de reglare pentru vitezele de avans care este in raport de 1C0 .
+aportul de transmitere pe lantul cinematic :
9 % ;>
9 % 93
0222
ma

r
motor
n
n
i
(entru acest raport de transmitere si turatie minima a pinionului
n
r min
B12%; rot C min
n
m
B n
r min
D iB 12%; D ;>%9 B1222 rot C min
Motorul poate asigura aceasta rotatie care se incadreaza in intervalul
n
m min
B 022 ErotCminF % n
m ma
B 0222 ErotCminF .
Schema cinematica poate fi alcatuita in mai multe variante .
a, Varia-ta cu * .i-gura trea1ta de lucru ,
Adopt un singur angrena, melc ) roata melcata &figura 0' .
<>
Adopt ca valoare a raportului de transmisie % cea rezultata prin rotun,ire % adica
iB;> . +ezulta o crestere usoara a vitezei de avans a sarmei ceea ce nu afecteaza gama
tehnologica a vitezelor de lucru .
Melcul are z
1
B1 inceput si roata z
2
B;> dinti
;>
1
;>
1
2
i
z
z
i

.fectuam un calcul de dimensionare preliminar al angrena,ului % interesandu#ne
dimensiunile de gabarit % deoarece la echipamentele pentru sudura eista limitari privind
dimensiunile globale .
$istanta dintre ae din solicitarea la presiunea de contact
3
2
2
2
2
2
0!0
1
,
_
,
_
+
ac
m
A
z
? Mt
A
z
A
90 % 9
1222
1!
;>
0!0
2 % 1 120 1
1!
;>
2
3

,
_

,
_
+ A
EcmF
unde: M
t2
) momentul de calcul la roata melcata
M
t2
B M
t1
D i D
D B 2%2> D ;> D 2%; B 120 adaJ D cmF

2> % 2
0222
12 % 2
<0022 <0022
1

n
,
M
t EdaJ D cmF
Am adoptat un motor de current continuu tip M+G#1 cu n
m
B0222 rotCmin%
(B122_ avand utilizare frecventa in cadrul echipamentelor pentru sudare .
b ) randamentul estimativ pentru un angrena, melc # roata melcata la care melcul are
un singur inceput /
M
m
B 11%3 Se adopta preliminarV M
m
B 1%2
+ezistenta admisibila din solicitarea la contact se adopta
ac2
B 1222 EdaJCcm
2
F
pentru materialul rotii bronz .
c B1! ) coeficientul diametral % adoptat functie de numarul de inceputuri ale melcului
z
1
B 1 si modulul angrena,ului m
a
B 1%1201%0
$in epresia distantei dintre ae calculam modulul aial
A B m
a
C2 D &z
2
8 c'
!0 % 1
1! ;>
0 % 99 2 2
2

+
A z
A
m
a EmmF
Se adopta m
a
B 1%0 EmmF S*AS >22 ) >2

<<
$istanta dintre ae devine
A B 1%0C2 D &;> 81!' B 9< EmmF
-adaritul reductorului este determinat in principal de dimensiunile rotii melcate
care sunt :
diametrul de divizare conventional
$
d2
B m
a
D z
2
B 1%0 D ;> B 11; EmmF
diametrul median $
e2
B $
d2
8 2m
a
D f
oa
$
e2
B 11; 8 2 D 1%0 D 1 B 122 EmmF
diametrul maim $
e ma
B $
e2
8 m
a
D f
oa

$
e ma
B 122 8 1%0 D1 B121%0 EmmF
diametrul de referinta al melcului
$
o1
B c D m
a
B 1! D 1%0 B 12 EmmF
.stimativ cotele de gabarit a carcasei se prezinta in figura 9 .
2, Varia-ta cu d*ua tre1te de lucru ,
Adopt un angrena, melc ) roata melcata si o treapta cilindrica &figura ;' .
i B i
1
D i
2
B
1
2
z
z
3
!
z
z
Adopt i
1
B 02
i
2
B;>C02 B 1%09
i
2
B 1%09
i
2
B 2>C1> deci z
!
B 2> dinti
z
3
B 1> dinti
(entr angrena,ul melcat z
1
B 1 inceput
z
2
B 02 dinti
122
(arametrii de calcul pentru angrena,ul melcat sunt aceeasi ca si in cazul precedent.
$istanta dintre ae din solicitarea la presiunea de contact este :
3
2
2
2
2
2
0!0
1
,
_
,
_
+
ac
m
A
z
? Mt
A
z
A
F E ;0 % !
1222
1!
02
0!0
1 120 1
1!
02
3
2
cm A
,
_

,
_
+
c B 1! % M
m
B 1 &preliminar'
Modulul aial
m
a
B 2AC&z
2
8 c' B 2 D !;%0C&02 8 1!' B 1%!> EmmF
Se adopta m
a
B 1%0 S*AS >22 din >2
$istanta dintre aa devine :
A B 1%0C2 D &02 8 1!' B !> EmmF
(rincipalele elemente geometrice ale angrena,ului :
$
d2
B m
a
D z
2
B 1%0 D 02 B ;0 EmmF
$
e2
B $
d2
82 D m
a
D f
oa
B ;0 82 D 1%0 D 1 B ;> EmmF
$
e ma
B $
e2
8 m
a
D f
oa
B;> 8 1%0 D 1 B ;<%0 EmmF
$
o1
B c D m
a
B 1! D 1%0 B 21 EmmF
(entru pinionul z
3
B 1> dinti modul de calcul este acelasi ca si la roata melcata z
2
%
adica M
t2
B 120 EdaJ cmF .
$istanta dintre ae este data de relatia
( ) ( ) 3
2
3
2
2
02!2 09 % 1 3 % 2
2 % 1 120
1 09 % 1 129 1 129

+
ac A
i t
? M
i A

A B !%3 EcmF
i B i
2
B z
!
Cz
3
B 2>C1> B 1%09
M
c
B 1%101%!
Se alege preliminar M
c
B 1%2
a
B ?CA B 2%3
+otile se eecuta din :6C !0 S*AS >>2 ) 99 &5? B 212'
ac
1
21 ac
? 02!2 02!2
EdaJCcm
2
F
( ) 5<
ac
2; ... 20
21

02!2 212 20
21

ac
EdaJCcm
2
F
121
M B 1
$in epresia distantei dintre ae calculam modulul
! 3
! 3
2
' &
2 z z
A
m z z
m
A
+
+
>; % 1
1> 2>
!3 2
m
EmmF
Se adopta m B 2 EmmF S*AS >22 ) >2
Ca elemente geometrice calculam diametrul de divizare
$
d3
B m D z
3
B 2 D 1> B 39 EmmF
$
d!
B m D z
!
B 2 D 2> B 09 EmmF
$istanta dintre ae
!9 ' 2> 1> &
2
2
' &
2
! 3
+ + z z
m
A
EmmF
.stimativ cotele de gabarit se prezinta in figura > % avand in vedere principalele
elemente geometrice pentru cele doua grupe de angrena,e % calculate mai sus .
$imensiunile de gabarit sunt mai reduse % astfel ca vom adopta aceasta varinta .
II. CALCULUL DE VERIFICARE AL ANGRENA,ELOR
Ierificam eforturile unitare pentru roata melcata z
2
.
Corespunzator solicitarii la contact % efortul unitar efectiv este :
122
3
2
2
2
2
1
0!0
,
_
+

A
A
z
? M
A
z
m t c
3
2
> % !
1
1!
02
1> . 1 120
1!
02
0!0
,
_
+

c
1>22
2

c
EdaJCcm
2
F Y
2202
ac
EdaJCcm
2
F
M
m
B M
rm
D M
dm
B 1%221 D 1%10 B 1%1>
( ) 221 % 1 2;> % 2 1
1>2
02
1 1
3
3 3
2
+
,
_
+
,
_
z
?
rm
1>2
# coeficient de dformatie al melcului
M
dm
se determina functie de clasa de precizie care este functie de viteza de alunecare .
0 % 0
92222
0222 21
92222
1 21
n %
v
al
EmCsF
Angrena,ul se va eecuta in clasa a;#a de precizie
M
dm
B 1%10
Materialul rotii : bronz turnat in cochilie &forma metalica' pentru care
2202
ac
EdaJCcm
2
F .
Calculul de incovoiere prezinta interes la angrena,ele foarte lente si in special la
cele actionate manual .
+eferitor la urmatorul angrena, verificam pinionul .
.fortul unitar din solicitarea de contact .
( )
i
? M
A
i
A
c t
c
1
]
1
1
3
1 129

( )
!<02
09 % 1 3 % 2
92 % 1 120
9 % !
1 09 % 1 129
3
1
]
1
c
EdaJCcm
2
F
M
c
B M
r
D M
d
B 1%10 D 1%!0 B 1%92
M
t1
B M
t2
B120 EdaJCcmF
M
r
B 1%10
M
d
B 1%!0 ) coefficient dinamic
09 % 1
1>
2>
3
!
2

z
z
i i
123
( ) ( ) !9 1> 2>
2
2
2
! 3
+ + z z
m
A
EmmF
3 % 2
A
!<02
c
EdaJCcm
2
F Y
0222
ac
EdaJCcm
2
F
.fortul unitar la incovoiere .
0 % <1
2 % 2 9 % 1 1 12 % 2 1>
92 % 1 120 9! % 1 9! % 2
2 2
1 1
1
m < ? c z
? M
f
i t
i
EdaJCcm
2
F
M
i
B M
c
B 1%92
i
Y ai
B 1222 EdaJCcm
2
F
c
f
B 2%12 ) coefficient de forme pentru z
3
B 1> dinti
6atimea pinionului este mai mare ca a rotii &?
2
'
?
2
B
A
A

B 2%3 D !9 B 13%> d 1! EmmF
?
1
B ?
2
8 &212' EmmF
?
1
B 1! 8 2 B19 EmmF
II.! CALCULUL ORGANOLOGIC AL REDUCTORULUI
!.1 CALCULUL FORTELOR DE ANGRENARE
12!
Adoptam sensul inclinarii spirei melcului Wdreapta7 ca fiind uzuala . (entru un
sens de rotire al arborelui motor &melcul' este determinat sensul fortelor in angrena,
&figura <' .
a, Calculul 0*rtel*r di- a-gre-a/ul 3elc B r*ata 3elcata ,
M
t1
B 2%2> EdaJ cmF
Gortele tangentiale .
1; % 2
1 % 2
2> % 2 2 2
21
1
1

%
M
=
t
t EdaJF pentru melc unde
$
21
) diametrul de referinta al melcului
( ) ( ) 2<3!1 % 2
1; % 2
10 1 2> 20 !
1; % 2
S 2 S S S 2 S
2
1
2

+
tg tg
=
=
t
t

G
t2
B 23%3 EdaJF ) pentru roata melcata
2
S
cos
n
tg
# coefficient de frecare % care se determina functie de viteza de alunecare

v
al
B 0%0 EmCsF calculul anterior
22 % 2
3920> % 2 <<;02 % 2 393<; % 2 2> 20 ! cos 22 cos
S S S 2 2
2 2 2
tg tg tg
a n

1!
1
1
2

A
z
tg
S S S 2
2> 20 !
o
S S S 2
2
22 !> 1<
n
221!2 % 2
<3<>< % 2
22 % 2
22 !> 1< cos
22 % 2
S S S 2
S
tg
S 2 S
10 1
120
S S S 2 S 2 S S S 2 S
2
2> 22 ! 10 1 2> 20 ! + +
Gortele radiale .
( )
3 % 12
2;09> % 2
<<<;0 % 2 3920> % 2
1; % 2
2> 22 ! sin
10 1 cos 22 !> 1<
1; % 2
sin
cos
S S S 2
S 2 S S S 2
S
2
S
2
1 2 1

tg tg
= = =
n
t r r

EdaJF
Adopt valori rotun,ite pentru forte astfel :
G
t1
B 2 EdaJF
G
r1
B G
r2
B 12 EdaJF
G
t2
B 23 EdaJF
Gorta aiala la melc este egala cu forta tangentiala la roata .
G
a1
B G
t2
B 23 EdaJF
Gorta aiala la roata este egala cu forta tangentiala la melc .
G
a2
B G
t1
B 2 EdaJF
2, Calculul 0*rtel*r di- a-gre-a/ul cili-dric ,
Momentul de torsiune la pinionul z
3
este M
t
B 120 EdaJ cmF
Gorta tangentiala
0 % 9<
9 % 3
120 2 2
3
3

d
t
t
%
M
=
EdaJF
$
d3
B m D z
3
B 2 D 1> B 39 EmmF
$
d3
) diametrul de divizare &rostogolire' al pinionului
Gorta radiala
393<; % 2 0 % 9< 22 0 % 9<
2
2 3 3
tg tg = =
t r

G
r3
B 2!%9 EdaJF
Adopt valori rotun,ite
G
t3
B ;2 EdaJF
G
r3
B 20 EdaJF
c, Calculul de re+i.te-ta al ar2*relui I ,
Schema de incarcare se prezinta in figura urmatoare .
129
Momentul determinat de forta aiala G
a2
este
0 % ;
2
0 % ;
2
2
2
2

d
a
%
= M
EdaJ cmF
Adopt rotun,it M B > EdaJ cmF
Sche3a de calcul i- 1la- <ertical
Calculul reactiunulor
2
2
M
I
1
D> 8 G
r2
D 0%0 ) M ) G
r3
D 2%0 B 2
12;
<! % 1
>
0 % 0 12 0 % 2 20 >
1

+
8
EdaJF
2
1
M
I
2
D > ) G
r3
D 0%0 8 M 8 G
r2
D 2%0 B 2
29 % 13
>
0 % 2 12 > 0 % 0 20
2

8
EdaJF
Ierificare
I
1
8 G
r2
8 I
2
B G
r3
1%<! 8 12 8 13%29 B 20
Gorta taietoare
*
1#3
B I
1
B 1%<! EdaJF
*
2#3
B *
1
8 G
r2
B 1%<! 812 B 11%>! EdaJF
*
!#2
B I
1
8 G
r2
) G
r3
B 1%<! 812 ) 20 B ) 13%29 EdaJF
Momentele incovoietoare
M
3
B I
1
D 2%0 B 1%<! D2%0 B !%>0 EdaJ D cmF
MS
3
B M
3
) M B !%>0 ) > B ) 3%10 EdaJ D cmF
M
!
B I
1
D 0%0 8 G
r2
D 3 ) M B 1%<! D 0%0 8 12 D 3 ) > B 32%; EdaJ D cmF

Sche3a de calcul i- 1la- *ri+*-tal
Calculul reactiunilor

2
2
M
5
1
D > ) G
t2
D 0%0 ) G
t3
D 2%0 B 2
12>
> % 3;
>
0 % 2 ;2 0 % 0 23
1

+
5
EdaJF
2
1
M
5
2
D > ) G
t3
D0%0 ) G
t2
D 2%0 B 2
2 % 00
>
0 % 2 23 0 % 0 ;2
2

+
5
EdaJF
Ierificare :
5
1
8 G
2
B G
t2
8 G
t3
3;%> 8 00%2 B 23 8;2
Gorta taietoare
*
1#3
B 5
1
B 3;%> EdaJF
*
3#!
B 5
1
) G
t2
B 3;%> ) 23 B 1!%> EdaJF
*
!#2
B 5
1
) G
t2
) G
t3
B 3;%> ) 23 ) ;2 B ) 00%2 EdaJF
Momentele incovoietoare
M
3
B 5
1
D 2%0 B 3;%> D 2%0 B <!%0 EdaJ D cmF
M
!
B 5
1
D 0%0 ) G
t2
D 3 B 3;%> D 0%0 ) 23 D 3 B 13> EdaJ DcmF
Momentele incovoietoare rezultate
; % <! 0 % <! >0 % !
2 2 2
3
2
3 3
+ +
5 8 i
M M M
EdaJ DcmF
1!2 13> ; % 32
2 2 2
!
2
! !
+ +
5 8 i
M M M
EdaJ D cmF
Momentul incovoietor maim este in sectiunea ! .
Se predimedsioneaza arborele la solicitarea de torsiune .
920 % 2
222
120
19
3

at
t
pnec
M d
B
Ecm
3
F
!; % 1
1! % 3
920 % 2 19
3

d
EcmF
unde M
t
B M
t2
B 120 EdaJ D cmF ) momentul de torsiune la arboreal " pemtru care s#a
calculat roata melcata si pinionul .
Se adopta diametrul arborelui d B 1%0 EcmF B 10 EmmF
d, Veri0icarea ar2*relui la .*licitarea c*31u.a ,
S#a calculat momentul incovoietor maim % care este in sectiunea ! .
12<
.fortul unitar de incovoiere
!32
0 % 1 1! % 3
1!2 32 32
3 3
!
!

d
M
i
i
EdaJCcm
2
F
.fortul unitar de torsiune
1><
0 % 1 1! % 3
120 19 19
3 3
!

d
M
t
t
EdaJCcm
2
F
.fortul unitar redus
( ) ( )
2 2 2
!
2
! !
1>< 0< % 2 ! !32 ! + +
t i red

!>0
!

red
EdaJCcm
2
F Y
902
ai
EdaJCcm
2
F
unde
0< % 2
1122
902

ai""
ai"""
Arborele se eecuta din :6C !0 S*AS >>2 ) >2

"ndicile se refera la natura variatiei efortului de torsiune : constant &"' % pulsator
&""
1
' si alternant simetric &"""' .
e, Calculul de re+i.te-ta al ar2*relui II ,
Schema de incarcare se prezinta in figura urmatoare .
Sche3a de calcul i- 1la- <ertical
112
Calculul reactiunilor .
2
2
M
I
1
D > ) G
r3
D2%0 B 2
> % ;
>
0 % 2 20
>
0 % 2
3
1

r
=
8
EdaJF
2
1
M
I
2
D > ) G
r3
D 0%0 B 2
2 % 1;
>
0 % 0 20
>
0 % 0
3
2

r
=
8
EdaJF
Ierificare
I
1
8I
2
B G
r3
;%> 81;%2 B 20
Gortele taietoare
*
1#3
B # I
1
B # ;%> EdaJF
*
3#2
B #I
1
8 G
r3
B #;%> 820 B 1;%2 EdaJF
Momentul incovoietor
M
3
B # I
1
D 0%0
M
3
B # ;%> D 0%0 B # !3 EdaJ D cmF
Sche3a de calcul i- 1la- *ri+*-tal
111
Calculul reactiunilor
2
2
M
5
1
D > ) G
t3
D 2%0 B 2
< % 21
>
0 % 2 ;2
>
0 % 2
3
1

t
=
5
EdaJF
2
1
M
5
2
D > ) G
t3
D0%0 B 2
1 % !>
>
0 % 0 ;2
>
0 % 0
3
2

t
=
5
EdaJF
Ireificare
5
1
8 5
2
B G
t3
21%< 8 !>%1 B;2
Gortele taietoare
*
1#3
B # 5
1
B # 21%< EdaJF
*
3#2
B # 5
1
8 G
t3
*
3#2
B # 21%< 8 ;2 B !>%1 EdaJF
Momentul incovoietor
M
3
B # 5
1
D 0%0 B # 21%< D 0%0 B # 122 EdaJ DcmF
Momentul incovoietor maim
12> 122 !3
2 2 2
3
2
3 3
+ +
5 8 i
M M M
EdaJ D cmF
Se predimensioneaza arboreal la solicitarea de torsiune .
112
<20 % 2
222
1>0
19
3

at
t
pnec
M d
B
Ecm
3
F
9> % 1
1! % 3
<20 % 2 19
3
d
EcmF
M
t
B M
t2
D i
2
D
B 120 D 1%09 D2%<0 B 1>0 EdaJ DcmF

M
t
) momentul de torsiune la arboreal ""
"
2
B 1%09 ) raportul de transmitere al angrena,ului cilindric
B 2%<0 ) randamentul angrena,ului cilindric

Se adopta diametrul arborelui d B 1%> EcmF B1> EmmF
0, Veri0icarea ar2*relui la .*licitarea c*31u.a ,
Momentul incivoietor maim este in sectiunea 3
M
i3
B12> EdaJ DcmF
.fortul unitar de incovoiere
222
> % 1 1! % 3
12> 32 32
3 3
3
3

d
M
i
i
EdaJCcm
2
F
.fortul unitar de torsiune
192
> % 1 1! % 3
1>0 19 19
3 3
3

d
M
t
t
EdaJCcm
2
F
.fortul unitar redus
( ) ( )
2 2 2
3
2
3 3
192 0< % 2 ! 222 ! + +
t i red

2<2
3

red
EdaJCcm
2
F Y
902
ai
EdaJCcm
2
F
unde
0< % 2
1122
902

ai""
ai"""
Arborele se eecuta din :6C !0 S*AS >>2 ) >2 .

"ndicele se refera la natura variatiei efortului de torsiune : constant &"' %pulsator
&""'%si alternant simetric &"""' .
CAPITOLUL III
113
INCERCARI LA ICNOVOIERE SI DE DURITATE )E
)ROHE SUDATE IN HAIEDE ZGURA CU
AGITARE ELECTRO4AGNETICA
III.1 PARAMETRII TEHNOLOGICI UTIL"ATI LA
REALI"AREA PRO#ELOR SUDATE IN #AIE DE "GURA
CU AGITATRE ELECTROMAGNETICA
"n vederea efectuarii incercarilor mecanice s#au realizat probe de metal depus
pastranduse aceiasi parametri tehnologici de sudare % si anume :
diametrul sarmei electrod d
e
B 2%0 EmmF /
curentul de sudare "
s
B 322 EAF /
tensiunea arcului 1
a
B 3; EIF /
adancimea baii de zgura h
zg
B 20 EmmF /
latimea rostului b B 32 EmmF /
sarma electrod folosita S12Mn2 /
fulul folosit GSM3;? .
"ntensitatea curentului de sudare si tensiunea arcului au fost controlate si masurate
prin inermediul unui calculator in care s#a instalat o placa pentru achizitie de date .
Gig. 1 ) Ialoarea medie a intensitatii curentului de sudare la
efectuarea determinarilor eperimentale .
"n figura 1 este prezentata variatia curentului de sudare in timpul procesului de sudare
"n figura 2 se poate observa valoarea medie si variatia tensiunii arcului .
11!
Gig. 2 ) Ialoarea medie a tensiunii arcului de sudare la
efectuarea determinarilor eperimentale .
"n ceea ce priveste parametrii instalatiei de producere a campului magnetic in vederea
agitarii baii de zgura s#au folosit diferite frecvente de lucru de 1E5zF % 2E5zF si 3E5zF .
Am modificat % de asemenea % valoarea curentului de inductie intre 1EAF si 3EAF % fapt ce
a condos la modificarea valorii inductiei magnetice prin baia de zgura la valori cuprinse
intre 1!%0Em*F si 39%9Em*F . Conectarea infasurarilor s#a facut in seria si in opozitie .
III.2 DETERMINARI EXPERIMENTALE PRIVIND
INCERCAREA LA INCOVOIERE PRIN SOC A IM#INARILOR
SUDATE IN #AIE DE "GUEA IN CAMP ELECTROMAGNETIC SI
INTERPRETAREA RE"ULTATELOR
2.1 CONDITII TEHNICE
"ncercarea la incovoiere prin soc urmareste aprecierea tenacitatii zonelor specifice
imbinarii sudate % determinarea temperaturii de tranzitie de la comportarea ductila la
comportarea fragila % precum si sensibilitatea la imbatranire si tendinta de fragilizare la
detensionare pe baza urmatoarelor caracteristici principale :
energia de rupere MI % respectiv energia specifica de rupere sau rezilienta % MC1
sau MCI /
cristalinitatea sau fibrozitatea ruperii /
contractia sau epansiunea laterala .
"ncercarea la incovoiere prin soc se efectuiaza cu a,utorul unui ciocan pendul
&figura 3' in conditiile prevazute de E;< % >2 % >1 % >1F . 5otaratoare pentru rezultatul
incercarii este asigurarea coincidentei intre planul de oscilatie a ciocanului si planul
sectiunii minime &a epruvetei' % prin centrarea acesteia la asezarea pe reazeme cu a,utorul
unui sablon . .nergia potentiala mama a instalatiei este de 322EKF .
110
Gig. 3 ) Schematizarea incercarii de rezilienta .
.pruveta cu crestatura in forma de I se prefera celor cu crestatura in forma de 1
pentru ca energia de rupere determinata pe prima este acreditata in cea mai mare parte
propagarii fisurii % pe cata vreme energia de rupere determinata pe epruvete cu crestatura
in 1 contine atat componenta de propagare % cat mai ales cea de amorsare a fisurii . Ca
urmare % conditiile de simulare sunt mai eact reproduse cu a,utorul epruvetei CharpV I .
.pruvetele se prelucreaza prin rectificare sau rabotare ) frezare fina pe toate suprafetele .
: atentie deosebita trebuie acordata prelucrarii crestaturii in vederea obtinerii razei de
racordare prescrise si unei suprafete fara rizuri % striviri sau deformatii . Abaterea de la
aceste prescriptii de prelucrare se soldeaza cu denaturarea rezultatelor incercarii .
Gig. ! ) Sectiunea standardizata a epruvetei CharpV I .
Crestatura epruvetei se dispune in general pe directia grosimii % dar nu sunt ecluse
nici celelalte posibilitati de orientare a epruvetei si crestaturii % folosite in special pentru
caracterizarea tenacitatii materialului depus :
epruveta orientata transversal fata de cusatura si crestatura in lungul sudurii /
epruveta orientata in lungul cusaturii si crestatura pe directia grosimii /
epruveta orientata in lungul cusaturii si crestatura transversal pe cusatura % situatie
mai rar folosita .
(ozitia cecstaturii in insasi structura dendritica a randurilor de sudura ,oaca un
rol determinant in ceea ce priveste nivelul energiei de rupere . .nergia minima de rupere
se obtine in sectiunile de simetrie a structurii dendritice % in care unghiurile formate de
planul cusaturii si directiile dendritelor sunt cele mai mici &2 ) !2
2
' . .nergia maima de
rupere se obtine in cazul crestaturilor practicate tangent la linia de fuziune dintre randuri
unde unghiurile de intersectie a dendritelor sunt mai mari &32 ) ;2
2
' . Se recomanda in
acest scop trasa,ul crestarurii pe baza atacului de relevare a macrostructurii .
119
Gig. 0 ) .pruveta pentru incercarea de rezilienta .
Criteriile de apreciere a tenacitatii inbinarilor sudate sunt indicate in documentatia
tehnica % normele si standardele de produs . .le pot fi grupate in felul urmator :
daca energia de rupere sau rezilienta materialului cusaturii este superioara
materialului de baa % nu se mai reclama nici o alta conditie % ea fiind pe deplin
suficienta /
indeplinirea unor conditii privind valoarea midie % stabilita din minimum 3
incercari si privind valoarea minima . $e pilda la otelurile pentru constructii sudate
avand limita de curgere sub 302EJCmm
2
F conditiile de acceptare sunt :e
MI
med "S
2>EKF
MI
min "S
21EKF
2.2 RE"ILIENTA IM#INARILOR SUDATE
.pruvetele au fost prelevate numai din imbinari sudate in campuri
electromagnetice inseriate . Am obtinut cate cinci epruvete pentru fiecare variatie a
parametrilor campului electromagnetic . Am facut incercarea de rezilienta numai in zona
de agitare electromagnetica a baii de sudura % adica in cordonul de sudare . 6ocurile unde
au fost realizate crestaturile incepand din aa cordonului spre marginea lui din 2%0EmmF
in 2%0EmmF .
Gig. 9 ) (ozitionarea crestaturilor .
+ezultatele determinarilor eperimentale sunt prezentate in tabelul 1.
11;
*A?.616 1. ) +ezilienta imbinarilor sudate in baie de zgura in camp electromagnetic .
Nr,
crt,
Caracteri.tici )r*2a 1 ! " #
1 (roba fara camp magnetic (roba 2 !3 !< 03 91 !0
(roba cu frecventa fB1E5zF si
inductie magnetica ?B1!%0Em*F
(roba A 2; 32 3; !> 2<
! (roba cu frecventa fB1E5zF si
inductie magnetica ?B29Em*F
(roba ? 3! !2 !9 00.
1
3>
" (roba cu frecventa fB1E5zF si
inductie magnetica ?B39%0Em*F
(roba C 0; 91 9; >< ;3
# (roba cu frecventa fB2E5zF si
(roba $ !2 !9 02 03.
0
3;.!
$ (roba cu frecventa fB2E5zF si
(roba . 32 !1 !9 !9.
!
31.;
% (roba cu frecventa fB2E5zF si
(roba G !< 09 91 >2 9;
& (roba cu frecventa fB3E5zF si
(roba - 3< !! 02 00.
2
3>.;
' (roba cu frecventa fB3E5zF si
(roba 5 39 3<.
;
!9.
!
!< 3!.0
1( (roba cu frecventa fB3E5zF si
(roba " !; 00 0< >9 ;<
"n urma incercarilor la care au fost supuse probele am constatet urmatoarele :
a, Variatia re+ilie-tei la 0rec<e-ta c*-.ta-ta
Am comparat variatia rezilientei in lungul cordonului de sudare in proba subata
fara camp magnetic si in cele la care am aplicat campul magnetic .
"n figura ; este prezentata variatia comparativa atunci cand au fost aplicate
campuri magnetice cu frecventa de 1E5zF .
11>
$% #&'()
43
4"
3
61
4
27
32
37
48
2"
34
42
46
.1
38
7
61
67
8"
73
0
10
20
30
40
0
60
70
80
"0
100
0 1 2 3 4 6
#roba 0 #roba $ #roba B #roba C
Gig.; ) +ezilienta pentru campuri magnetice cu frecventa de 1E5zF .
Se poate observa ca numai pentru o inductie magnetica de 39%0Em*F &(roba C'
valorile rezilientei sunt mai mari decat proba fara camp magnetic in toate punctele .
(entru o inductie magnetica de 1!%0Em*F &(roba A' valorile rezilientei sunt mai mici .
(entru o inductie magnetica de 29Em*F &(roba ?' apare o crestere a rezilientei catre
marginea cordonului de sudura .
"n figura > este prezentata variatia comparativa atunci acnd au fost aplicate
$% #&'()
43
4"
3
61
4
40
46
0
3.
37.4
32
41
46 46.4
31.7
4"
6
61
80
67
0
10
20
30
40
0
60
70
80
"0
0 1 2 3 4 6
#roba 0 #roba % #roba & #roba '
Gig. > ) +ezilienta pentru canpuri magnetice cu frecventa de 2E5zF .
(entru aceasta frecventa a campului magnetic tot numai pentru o inductie
magnetica de 39%0Em*F &(roba G' valorile rezilientei sunt mai mari decat proba fara camp
magnetic in toate punctele . (entru celelalte valori ale inductiei % 1!%0Em*F &(roba $' si
29Em*F &(roba .' apare o crestere a rezilientei catre marginea cordonului de sudura .
11<
"n figura < este prezentata variatia comparativa atunci cand au fost aplicate
$% #& '()
43
4"
3
61
4
3"
44
0
.2
38.7
36
3".7
46.4
4"
34.
47
"
86
7"
0
10
20
30
40
0
60
70
80
"0
100
0 1 2 3 4 6
#roba 0 #roba ( #roba ) #roba *
Gig. < ) +ezilienta pentru campuri magnetice cu frecventa de 3E5zF .
(entru aceasta frecventa a campului magnetic variatia rezilientei este similare ca si
pentru frecventa de 2E5zF .
2, Variatia re+ilie-tei la i-ductie 3ag-etica c*-.ta-ta ,
$% #&'()
43
4"
3
61
4
27
32
37
48
2"
40
46
0
3.
37.4
3"
44
0
.2
38.7
0
10
20
30
40
0
60
70
0 1 2 3 4 6
#roba 0 #roba $ #roba % #roba (
Gig. 12 ) +ezilienta pentru campuri magnetice cu inductia de 1!%0Em*F .
"n figura 12 se constata ca in centrul cordonului de suduara valoarea rezilientei
probelor sudate in camp magnetic este nai mica decat cea a probei fara camp magnetic .
6a aproimativ ,umatatea distantei dintre aa cordonului si marginea lui pentru
frecventele de 2E5zF &(roba $' si 3E5zF &(roba -' are loc o crestere a rezilientei . 6a
limita cordonului cu zona influientata termic valoarea rezilientei are aproimativ aceasi
valoare ca si la proba fara camp magnetic .
122
$% #&'()
43
4"
3
61
4
34
42
46
.1
38
32
41
46
46.4
31.7
36
3".7
46.4
4"
34.
0
10
20
30
40
0
60
70
0 1 2 3 4 6
#roba 0 #roba B #roba & #roba )
Gig. 11 ) +ezilienta pentru campuri magnetice cu inductia de 29Em*F .
"n figura 11 pentru toate cele trei frecvente am obtinut valori mai mari ale
rezilientei la aproimativ ,umatatea disrantei dintre aa cordonului si marginea lui .
$% #&'()
43
4"
3
61
4
7
61
67
8"
73
4"
6
61
80
67
47
"
86
7"
0
10
20
30
40
0
60
70
80
"0
100
0 1 2 3 4 6
#roba 0 #roba C #roba ' #roba *
Gig. 12 ) +ezilienta pentru campuri magnetice cu inductia de 39%0Em*F .
"n figura 12 pentru toate cele trei frecvente am obtinut valori mai mari ale
rezilientei pe intreaga lungime a cordonului de sudare .
"n concluzie % pentru valori ale inductiei magnetice de 39%0Em*F si pentru toate
frecventele s#au obtinut valori mai mari ale rezilientei ceea ce indica faptul ca pentru
acesti parametri ai campului magnetic se imbunatatesc proprietatile de plasticitate ale
cordonului de sudura . (entru valori ale inductiei magnetice de 1!%0Em*F si 29Em*F s#au
obtinut valori mai mici ale rezilientei in zona centrala a cordonului de sudura si valori
mai mari in etremitatea lui . Avand in vedere ca se imbunatatesc proprietatile de
plasticitate ale cordonului se poate spune ca se obtine o imbinare sudata mai calitativa
decat o imbinare sudata fara camp magnetic .
121
III. DETERMINARI EXPERIMENTELE PRIVIND
DURITATEA IM#INARILOR SUDATE IN #AIE DE "GURA IN
CAMP ELECTROMAGNETIC SI INTERPRETAREA
RE"ULTATELOR
.1 CONDITII TEHNICE
"ncercarea duritatii are ca scop determinarea duritatii zonelor specifice unei
imbinari sudate % in special a celei influientate termic % precum si a gradientului de
duritate pe anumite directii . "n cazul incercarii cu microsarcini se urmareste evidentierea
duritatii constituientilor structurali in special al ceor fragili .
Metoda cea mai larg utilizata % datorita spectrului foarte larg pe care il acopera %
este metoda IicAers % 5I . Ca variante nu trebuie insa ecluse si celelalte metode
frecvent utilizate % cum sunt metoda ?rinell % recomandata mai ales in domeniul
duritatilor mai mici % 5I Y !22 % si metoda +ocAfell C. % 5+C % recomandata in
domeniul duritatilor mai mari % 5I P !22 .
Metoda IicAers % care se foloseste aproape in eclusivitate la incercarile
imbinarilor sudate % unde gama de variatie a duritatii este foarte larga % foloseste
durimetre fie sau portabile cu sarcina de <%> / !<%9 / <> si 2<9 EJF . "ncercare se eecuta
in conditiile prevazute de E>3 % >!F . (enetratorul de diamant are forma unei piramide
patrularere regulate avand unghiul solid de 139
2
. Amprentarea se efectuiaza prin
pozitionare sub microscop in locul dorit % cu a,utorul unui dispozitiv micrometric de
miscare in coordonate . Microscopul aparatului % prevazut cu retea reticulara % trebuie sa
asigure masurarea diagonalelor urmei sau a amprentei cu o precizie de t2%221EmmF .
(enetratorul se aplica perpendicular si fara socuri pe suprafata eaminata % in absenta
vibratiilor % care pot denatura rezultatul determinarii . Sarcina de imprimare a
penetratorului am ales#o de !<%9EJF % deoarece duritatea depaseste 122 5I . $urata de
mentinere a sarciniieste de 10 secunde .
.pruvetele se preleveaza astfel incat sa cuprinda integral sectiunea transversala a
imbinarii sudate spre mi,locul ei % lungimea fiind egala cu de circa trei ori grosimea &s' .
Cele doua suprafete % cuprinzand sectiunea transversala % se prelucreaza mechanic pana la
rectificare astfel incat rugozitatea sa fie +aY2%! . -rosimea epruvetei se ia cel putin egala
cu grosimea imbinarii..videntierea zonelor specifice imbinarii sudate si a constituientilor
structurali se realizeaza prin atac chimic cu reactivi specifici alia,ului E>0 % >9F .
Amprentele le#am dispus dupa aceeasi schema ca la incercarea de rezilienta &figura 9' .
122
.2 DURITATEA VIC-ERS LA IM#INARILE SUDATE
+ezultatele determinarilor eperimentale sunt prezentate in tabelul 2 .
*A?.616 2 ) $uritatea imbinarilor sudate in baie de zgura in camp electromagnetic .
Nr,
crt,
Caracteri.tici )r*2a 1 ! " #
1 (roba fara camp
magnetic
(roba 2 1!3.2 13<.
2
1!2.9 1!1.0 1!;
(roba cu frecventa
fB1E5zF si inductie
magnetica ?B1!%0Em*F
(roba
A
102 1!>.
3
102 1!9.> 102
! (roba cu frecventa
fB1E5zF si inductie
magnetica ?B29Em*F
(roba
?
10; 10!.
0
10<.! 109 10;
" (roba cu frecventa
fB1E5zF si inductie
magnetica ?B39%0Em*F
(roba
C
1!0 1!3.
9
1!;.3 1!!.0 1!>.>
# (roba cu frecventa
fB2E5zF si inductie
(roba
$
1!!.; 1!1.
0
1!;.2 1!!.0 101.!
$ (roba cu frecventa
fB2E5zF si inductie
magnetica ?B29Em*F
(roba
.
10!.! 101.
2
100.9 103.3 10>.0
% (roba cu frecventa
fB2E5zF si inductie
(roba G 102.0 1!; 101 1!>.; 10!
& (roba cu frecventa
fB3E5zF si inductie
(roba
-
1!9.1
;
1!2.
3
1!;.1 1!0.3 101.;
' (roba cu frecventa
fB3E5zF si inductie
magnetica ?B29Em*F
(roba
5
101 1!9.
9
102.2
3
102 100
1( (roba cu frecventa
fB3E5zF si inductie
(roba " 1!;.0
0
1!! 1!<.2 1!>.1
<
103.!
"n urma incercarilor la care au fost supuse probele am constatat urmatoarele :
a, Variatia duritatii la 0rec<e-ta c*-.ta-ta
Am comparat variatia duritatii in lungul cordonului de sudare in proba sudata fara
camp magnetic si in cele la care am aplicat campul magnetic .
"n figura 13 este prezentata variatia comparativa atunci cand au fost aplicate
campuri magnetice cu frecventa de 1E5zF.
123
$% *'()
143.2
13".2
142.6
141.
147
12
148.3
10
146.8
10
17
14.
1".4
16
17
14
143.6
147.3
144.
148.8
13
140
14
10
1
160
16
0 1 2 3 4 6
#roba 0 #roba $ #roba B #roba C
Gig. 13 ) $uritatea pentru campuri magnetice cu frecventa de 1E5zF .
Se observa ca valoarea duritatii probei sudate in camp magnetic cu inductie de
39%3Em*F &(roba C' este sub valoarea probei sudate fara camp magnetic &(roba 2' .
(entru celelalte doua fracvente valorile duritatilor sunt mai mari decat cele pentru &(roba
2' . (entru toate frecventele graficele prezinta o valoare minima in zona punctului ! .
Mai evident acest minim apare pentru inducrtiile magnetice de 1!%0Em*F &(roba $' si
39%0Em*F &(roba G' .
$% *'()
143.2
13".2
142.6
141.
147
144.7
141.
147.2
144.
11.4
14.4
11.2
1.6
13.3
18.
10.
147
11
148.7
14
13
140
14
10
1
160
0 1 2 3 4 6
#roba 0 #roba % #roba & #roba '

Gig. 1! ) $uritatea pentru campuri magnetice cu frecventa de 2E5zF .
(entru frecventa de 2E5zF graficele duritatilor probelor sudate in camp magnetic
au aceiasi aliura % prezentand un minim in punctual ! . (ana in punctual 3 valorile
duritatii probelor sudate in camp magnetic cu inductile de 1!%0Em*F &(roba -' si 29Em*F
au valori mai mari decat cele pentru (roba 2 .
12!
$% *'()
143.2
13".2
142.6
141.
147
146.17
142.3
147.1
14.3
11.7
11
146.6
12.23
10
1
147.
144
14".2
148.1"
13.4
138
140
142
144
146
148
10
12
14
16
0 1 2 3 4 6
#roba 0 #roba ( #roba ) #roba *

Gig. 10 ) $uritatea pentru campuri magnetice cu frecventa de 3E5zF .
6a frecfente de 3E5zF graficele duritatilor probelor sudate in camp magnetic
prezinta doua minime in punctele 2 si ! . (entru o inductie magnetica de 39%9Em*F
&(roba "' s#au obtinut valori ale duritatii sub valorile (robei 2 .
2, Variatia duritatii la i-ductie 3ag-etica c*-.ta-ta
Gacand variatia duritatii in functie de frecventa am obtinut urmatoarele :
$% *'()
143.2
13".2
142.6
141.
147
12
148.3
10
146.8
10
144.7
141.
147.2
144.
11.4
146.17
142.3
147.1
14.3
11.7
138
140
142
144
146
148
10
12
14
0 1 2 3 4 6
#roba 0 #roba $ #roba % #roba (
Gig. 19 ) $uritatea pentru campuri magnetice cu inductia de 1!%0Em*F .
(entru toate frecventele pana in punctual 3 valorile duritatilor sunt mai ridicate
fata de cele ale probei fara camp magnetic . "n punctual ! pentru frecventele de 2E5zF
&(roba .' si 3E5zF &(roba 5' duritatea scade sub duritatea (robei 2 .
120
$% *'()
143.2
13".2
142.6
141.
147
17
14.
1".4
16
17
14.4
11.2
1.6
13.3
18.
11
146.6
12.23
10
1
13
140
14
10
1
160
16
0 1 2 3 4 6
#roba 0 #roba B #roba & #roba )

Gig 1; ) $uritatea pentru campuri magnetice cu inductia de 29Em*F .
(entru valoarea inductiei de 29Em*F in aproape toate punctele s#a obtinut valori
ale duritatilor mai mari decat cele ale (robei 2.
$% *'()
143.2
13".2
142.6
141.
147
14
143.6
147.3
144.
148.8
10.
147
11
148.7
14
147.
144
14".2
148.1"
13.4
138
140
142
144
146
148
10
12
14
16
0 1 2 3 4 6
#roba 0 #roba C #roba ' #roba *
Gig. 1> ) $uritatea pentru campuri magnetice cu inductia de 39%0Em*F .
6a toate frecventele campului magnetic valorile duritatilor sunt mai mici decat
valorile duritatilor prober fara camp magnetic . Scaderea este accentuata in punctual !
pentru frecventele de 1E5zF si 2E5zF &(roba C si (roba G' .
"n concluzie % pentru valori ale inductiei magnetice de 39%0Em*F si pentru toate
frecventele s#au obtinut valori mai mici ale duritatii ceea ce indica faptul ca pentru acesti
parametri ai campului magnetic se imbunatatesc proprietatile de plasticitate ale
cordonului de sudura . (entru valori ale inductiei magnetice de 1!%0Em*F s#au obtinut
valori mai mari ale dutitatii in zona centrala a cordonului de sudura si valori mai mici in
etremitatea lui pentru frecventele de 2E5zF si 3E5zF . (entru frecventa de 1E5zF toate
valorile duritatii sunt mai mari decat valorile probei fara camp magnetic . (entru valori
ale inductiei magnetice de 29Em*F chiar si in etremitatea cordonului valorile duritatii
129
sunt apropiate de valorile probei fara camp magnetic . Astfel % din punct de vedere al
duritatii o imbunatatire a proprietatilor de plasticitate se obtine pentru toate frecventele
campului magnetic si inductiei de 39%0Em*F si pentru frecventene de 2E5zF si 3E5zF si
inductiei magnetice de 1!%0Em*F .
12;
#I#LIOGRAFIE
1, A-ghelea N,, 4atrag*ci C,, Grig*ra. A,, )*1*<ici V, =
S./0re0 i1 2e/i. /e 304e 5r67ec760re D Editura Teh-ica Hucure.ti 1'&1E,
, Heri-de V, = A3e1/0 s./6r.8.i DEditura Teh-ica Hucure.ti 1'&"E,
!, Che.a I,, La.cu N,, Nedelcu C,, Ri+e.cu C,, Te*d*re.cu 4, =
M0rci si 5r6/.se /i1 67e8 DEditura Teh-ica Hucure.ti 1'&'E,
", Che.a I,, La.cu N,, Nedelcu C,, Ri+e.cu C,, Te*d*re.cu 4, =
A8e3ere0 si .7i8i40re0 67e8.ri86r DEditura Teh-ica Hucure.ti 1'&'E,
#, C*-.ta-ti- E, = Te916863i0 s./.rii 5ri1 765ire: 50r7e0 I '
#04e8e Te916863ice 08e s./0rii 5ri1 765ire DU-i<,ODu-area de :*.O 1''!E,
$, C*-.ta-ti- E, = Te916863i0 s./.rii 5ri1 765ire: 50r7e0 II '
Te916863i0 5r6cese86r /e s./0re DU-i<,ODu-area de :*.O1''"E,
%, Dehelea- D, = S./0re0 5ri1 765ire DEditura .udura, Ti3i.*ara 1''%E,
&, Echi3 I,, Lu1e.cu I, = Te91ic0 s./.rii 5ri1 5resi.1e 0 2e708e86r si 08i0;e86r
' 1$* i17re<0ri si r0s5.1s.ri DEd,Teh-ica Huc,1'&!E,
', Ge*rge.cu V, = C617r68.8 s./.ri86r si 0 c61s7r.c7ii86r s./07e DU-i<, Galati 1'%$E,
1(, 4ihaile.cu D, = Pr6ce/ee c61e=e s./0rii DEdit, Lu> Li2ri., Hra.*< 1''%E,
11, Nitu V, = Te916863i0 s./0rii 5ri1 765ire B E8e2. /e 5r6iec70re DU-i<, Galati 1''(E,
1, )*1*<ici V,, )*1a N,, Sarla- C,, 4il*. 4,, =G9i/.8 8.cr0ri86r /e s./0re: 70iere:
8i5ire DEd, Scri.ul r*3a-e.c Crai*<a 1'&"E,
1!, Salagea-u T, = O7e8.ri 5e17r. s7r.c7.ri s./07e DEd, Facla Ti3i.*ara 1'%"E,
1", Salagea-u T, = S./0re0 c. 0rc.8 e8ec7ric DEd, Facla Ti3i.*ara 1'%%E,
1#, 4icl*.i V,, A-dree.cu F,, Lu1u V, = Ec9i502e17e 5e17r. s./0re DHucure.ti 1'&"E,
1$, Salagea-u T,, 4alai D,, V*da 4, = O57i2i40re0 s./0rii c. 0rc.8 e8ec7ric
DEd, Teh-ica Huc, 1'&(E,
1%, S*0ta V, = C617r68.8 i2<i10ri86r s./07e:V68. I si II DEd, Facla Ti3i.*ara 1'&" .i 1'&$E,
1&, Zgura G,, Railea-u D,, Sc*r2etiu L, = Te916863i0 s./0rii 5ri1 765ire DHuc, 1'&!E,
1', M07eri08e /e s./0re >0<ric07e i1 R6201i0 DISI4 Ti3i.*ara 1'&$E,
(, C070863 /e 5r6/.se SC +D.c7i8+ SA #.40..
12>

Schelet de Ghidare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Schelet de Ghidare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA PROIECTULUI

Sa se elaboreze tehnologiile de executie prin sudare electrica

+ <3 % 1< > 2! % 2

7 2%21 2%!0 2%92 2%21 2%!0 2%92

7 ### ### 2%2> ###

7 2%21 2%22 2%1> 2%12 2%11 2%12

,cu d*ua 0u-duri

cu u-ul .au d*ua 0u-duri

"mpartind ambele relatii cu W t 7 &timp' in care se realizeaza acest lucru rezulta :

D B 2%2> D ;> D 2%; B 120 adaJ D cmF

# coefficient de frecare % care se determina functie de viteza de alunecare

Arborele se eecuta din :6C !0 S*AS >>2 ) >2

B 120 D 1%09 D2%<0 B 1>0 EdaJ DcmF

B 2%<0 ) randamentul angrena,ului cilindric

Arborele se eecuta din :6C !0 S*AS >>2 ) >2 .

S-ar putea să vă placă și