TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME FLOARE-ALBASTRA

Recunoscut ca fiind cel mai valoros poet roman, Mihai Eminescu (1850-1889) a scris poezii, proza, nuvele fantastice, teatru, basme, articole si cronici. El se inscrie in seria marilor romantici ai lumii prin abordarea unor teme si motive specifice : geniul (si destinul lui), creatorul, istoria, societatea contemporana, iubirea, natura, visul, luna, noaptea, viata ca vis, timpul. Romantismul este un curent literar afirmat in primele decenii ale secolului al XIXlea in Europa (Germania, Anglia, Franta), care a fost pregatit de un moment literar de tranzitie numit preromantism. Poemul Floare-albastra de Mihai Eminescu a fost scris in 1872 si publicat in revista junimista Convorbiri literare la 1 aprilie 1873. Aceasta poezie se incadreaza in romantism prin teme (tema iubirii si tema naturii), motive literare (floarea albastra), prin atitudinea poetica si prin asocierea speciilor : poem filozofic(meditatie), egloga (idila cu dialog) si elegie. La romantici, tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii pentru ca natura vibreaza la starile sufletesti ale eului liric. Acest fapt este valabil si pentru poezia Floare-albastra, deci are doua teme : tema iubirii si tema naturii. Aceste t eme sunt reflectate in monologul fetei si in prezentarea universului terestru construit ca loc al fericirii (specific naturii eminesciene) : codrul cu verdeata , izvoare care plang in vale, ochi de padure etc. Titlul poeziei este imprumutat din terminologia liricii germane, in speta de la scrierea lui Novalis, romanul Heinrich von Oftendingen, unde acea blaue Blume, floarea mistica, simbolizeaza idealul feminin inaccesibil. Poezia se structureaza in jurul unei serii de opozitii : eternitate-moarte, temporalitate-viata, masculin-feminin, abstract-concret, vis-realitate, aproapedeparte, atunci-acum. In incipitul poeziei (prima secventa poetica strofele I III) este infatisata lumea rece a ideilor, lumea lui. Poezia incepe cu monologul fetei, in care remarcam reprosul realizat prin adverbul iar, plasat in primul vers al poeziei. Termenii populari incalte, nu cta sustin adresarea familiara, iar cele 2 apelative sufletul vietii mele si iubite, dispuse simteric la inceputul si la sfarsitul monologului, exprima iubirea sincera. La nivelul prozodiei, se remarca masura de 8 silabe, rima imbratisata si ritmul trohaic. Aceste elemente de prozodie sugereaza starea idealista, juvenila. De asemenea, la nivelul rimei se oberva inovatii (cuvinte rare : gandiri-asire , parti de vorbire diferite : dispare-floare, noastra-albastra). Din punctul meu de vedere, tema poeziei Floare-albastra de Mihai Eminescu se reflecta cu masiestrie in cele 15 versuri ale acestui poem, deoarece cadrul mirific, specific naturii eminesciene, este prielnic iubirii juvenile, senine, duioase. In concluzie, poemul Floare-albastra reprezinta o capodopera a creatiei eminesciene din etapa de tinerete, purtand marile teme si idei poetice dezvoltate mai tarziu in Luceafarul.