Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului Master Produse Farmaceutice si Cosmetice, anul 1

R F RAT

Titan

Titan
Istoric: Titanul a !ost desco"erit in 1#$1 de geologul amator i "astoral %illiam Gregor& l a recunoscut "re'en(a unui nou element )n ilmenit*un mineral de culoare cenuie+neagr,,un o-id de !ier i titan,cu !ormula chimic, FeTi./ ,com"us )n "ro"or(ie de 01&203 din Ti.1 i rest de Fe.& l se gasete )n roci metamor!ice i magmatice i cristali'ea', )n sistem ram4oendric&Ilmenitul este cel mai im"ortant minereu de titan5c6nd a gasit nisi" negru "e malul unui "6r6u de l6nga, o "ororhie din Manaccan i a o4servant c, acesta era atras de magnet&Anali'a nisi"ului a determinat "re'en(a a doi o-i'i metalici7o-id de !ier*ceea ce e-"lic, atrac(ia !a(, de magnet5i 81,103 un o-id metalic de culoare al4, "e care nu )l "utea identi!ica& Gregor reali'6nd c, o-idul necunoscut con(inea un metal care nu se "otrivea cu "ro"riet,(ile nici unui alt element cunoscut "e atunci a dat ra"ortul 9ociet,(ii Geologice Regale din Corn:all i ;urnalului de <tiint, Crells Annalen& =n aceeai "erioad, Fran'+ ;ose"h Muller von Reichenstein a "rodus o su4stan(, similar,,dar nu o "utea identi!ica&.-idul a !ost a"oi redesco"erit )n 1#$0 de chimistul german Martin >einrich ?la"roth )n rutinul "e care )l avea )n Ungaria&Martin >einrich ?la"roth a recunoscut acolo un nou element i l+a numit du", Titanii din mitologia greac,&@u", ce a au'it de desco"erirea anterioar, a lui Gregor,a o4(inut o monstr, de manaccanit i a con!irmat c, ascesta con(inea titan& Titanul metalic "ur * $$,$35 a !ost "rima dat, "re"arat )n 1$1A de Matthe: >unter "rin )nc,l'irea TiCl8 cu sodiul )ntr+o ca"sul, de oel la #AA+BAAoC "rin "rocesul >unter&Metalul nu a !ost utili'at )n a!ara la4oratorului "6n, )n 1$/1,c6nd %illiam ;ustin ?roll a dovedit c, "oate !i "rodus "rin reducerea tetraclorurii de titan )n "re'en(a calciului&."t ani mai t6r'iu,el a "er!ec(ionat "rocesul,!olosind magne'iu sau chiar sodiu )n ceea ce a devenit cunoscut c, "rocesul ?roll&@ei cercet,rile asu"ra unor "rocese mai e!iciente i mai ie!tine continu, *e-&FFC Cam4ridge5,"rocesul ?roll este )nc, !olosit "entru "roducii comerciale&
Fig&1 . 4ar, de cristal de titan "rodus, "rin "rocesul

iodurii Titanul de "uritate )nalt, a !ost !a4ricat )n cantit,(i mici c6nd Anton duard van ArCel i ;an >endriC de Doer au desco"erit "rocesul iodurii sau

4arei de cristal,)n 1$10,"rin reac(ia cu iodul i descom"unerea va"orilor !orma(i deasu"ra unui !ilament !ier4inte )n metal "ur& =n anii 1$0A i 1$2A Uniunea 9ovietic, a !ost "ioner, )n intre4uin(area titanului )n a"lica(ii militare i su4marine *clasa Al!a i clasa MiCe5 ca "arte a "rogramelor legate de Ra'4oiul Rece& =nce"6nd cu anii 1$0A tim"urii,metalul a de4utat )n sco"uri militare aviatice,)n "articular avioane cu reac(ii de )nalt, "er!orman(,,"ornind de la aeronave "recum F1AA 9u"er 9a4re i EocCheed A+11& =n 9&U&A,@e"artamentul de A"arare a !ost adus la cunotin(, de im"ortan(a strategic, a metalului i a s"riFinit "rimele e!orturi de comerciali'are a acestuia&Prin "erioada Ra'4oiului Rece,titanul a !ost considerat un material strategic de c,tre Guvernul 9&U&A&,iar o mare )nmaga'inare de 4ure(i de titan a !ost )ntre(inut, de @e!ense Gational 9tocC"ile Center,care a !ost e"ui'at, )ntr+un !inal )n 1AA0&Asta'i,cel mai mare "roducator mondial,H9MP.+Avisma cu 4a'a )n Rusia este estimat a ras"unde "entru 1$3 din cota "ie(ei mondiale& =n 1AA2,Agen(ia de A"arare a 9tatelor Unite a acordat I0&# milioane unei cam"anii de dou, consor(ii "entru a de'volta un nou "rocess de !a4ricare a titanului )n !orm, de "udr, metalic,&9u4 condi(ii de c,ldur, i "resiune,"udra "oate !i !olosit, "entru a crea o4iecte "uternice i uoare,ce varia', de la 4lindaF la com"onentele "entru aeros"a(iu,trans"ort i industriile de "rocesare chimic,& Titanul este un element chimic cu sim4olul Ti i num,rul atomic 11&Are o densitate mic, i este un metal de tran'i(ie dur,lucios i re'istent la coro'iune,cu o culoare argintie&Titanul "oate !i !olosit )n com4ina(ii cu !ierul,vanadiul,moli4denul cu sco"ul de a "roduce aliaFe "uternice i uoare "entru aeros"a(iu *motor cu reac(ie,"roiectil sau nave s"a(iale5,u' militar,"rocese industriale *chimicale i "etro+chimicale,h6rtie5,automo4ile,agro+alimentare,"rote'e medicale,im"lanturi orto"edice i "ile dentare,im"lanturi dentare,4iFuterii,tele!oane mo4ile i alte a"lica(ii5& Cel mai comun com"us al s,u,dio-idul de titan,este utili'at )n !a4ricarea "igmen(ilor al4i&Al(i com"ui include tetraclorura de titan *TiCl8 ,!olosit, )n scrisul "e cer i ca un catali'ator5 i triclorura de titan *TiCl/ ,!olosit, ca un catali'ator )n "rocesul de !a4ricare a"oli"ro"ilenei5& @ou, dintre cele mai !olositoare "ro"riet,(i ale metalului este re'isten(a la coro'iune i ra(ia duritate+greutate cea mai mare dintre toate metalele&=n stare "ur,,titanul este la !el de dur ca unele ti"uri de o(el dar cu 80 mai uor&9unt dou, !orme alotro"ice i cinci i'oto"i naturali ai acestui element7de la 82Ti "6n, la 0ATi, cu 8BTi !iind cel mai a4undant *#/,B35&Pro"riet,(ile titanului sunt similar chimic i !i'ic cu cele a 'irconiului& Caracteristici fizice:
3

Titanul este un metal dur,cu densitate mic,,care este destul de ductile,lucios i al4 argintiu )n culoare&Tem"eratura relative ridicat, a "unctului de to"ire *"este 128$AC5 )l !ace !olositor ca material re!ractor&Ti"urile comerciale de titan *cu "uritate de $$,135 au re'istenta de ru"ere la trac(iune ma-im, de 8/8 MPa,identic, cu cea a aliaFelor de o(el de calitate sla4,,dar sunt cu 803 mai uoare&Titanul este cu 2A3 mai dens decat aluminiul,dar mai mult de dou, ori mai re'istent dec6t aliaFul de aluminiu 2A21+T2,cel mai des !olosit&Gumite aliaFe de titan *e-&Deta C5aFung la re'isten(a de ru"ere,la trac(iune de "este 1&8AAMPa&Totui,metalul )i "ierde din duritate c6nd este )nc,l'it la tem"erature de 8/AAC *BA2AF5& Metalul este,din "unct de vedere allotro"ic,dimor"hic,cu !orma he-agonal,al!a schim46ndu+se la cea cu4ic, centrat, 4eta la BB1AC *1&21$,2AF5&C,ldura s"eci!ic a !ormei al!a creteconsidera4il c6t tim" este )nc,l'it, la tem"erature aceasta de tran'ac(ie,dar a"oi scade i r,m6ne constant "entru !orma 4eta,indi!!erent de tem"eratur,& Caracteristici chimice: Pro"rietatea chimic, a titanului este re'isten(a sa e-celent, la coro'iuneJeste a"roa"e la !el de re'istent ca "latina,ca"a4il de a se )m"otrivi atacurilor cau'ate de aci'i sau clor di'olvat )n a",,dar este solu4il )n aci'i concentra(i& =n ciuda !a"tului c, diagram Pour4ai- destinat, titanului arat, c, acesta este,din "unct de vedere termodinamic,un metal !oarte reactive,reac(iile sale cu a"a i aerul sunt )ncete&

Fig&1 @iagrama Pour4ai- "entru titan )n a",,acid "ercloric sau hidro-id de sodiu

Titanul arde )n aer c6nd este )nc,l'it la 1&1AAAC *1&1$1AF5 i )n o-igen "ur la 21AAC *1&1/AAF5sau mai mult ,!orm6nd dio-id de titan&Prin urmare,titanul nu "oate !i to"it )n aer li4er din cau', c, arde )nainte de a aFunge la "unctual de to"ire,deci acest
4

"roces "oate !i e!ectuat doar )ntr+o atmos!er, inert, sau )n vid&Titanul este re'istent la aci'ii sul!uric i hidrocloric dilua(i,clor ga'os,solu(ii clorice i la maForitatea aci'ilor organic& ste "aramagnetic *sla4 atras de magne(i5 i are conductivitatea electric i termic, relative sc,'ut,& Compui: Gum,rul de o-idare K8 domin, )n chimia titanului,dar com"uii din starea de o-idare K/ sunt comuni&@atorit, acestei valen(e mari, mul(i com"ui ai titanului au o tendin(, mare s"re leg,turi covalente& 9a!irele i ru4inele )i "reocu", "ro"rietatea de asterism de la im"urit,(ile de dio-id de titan&@in aceast, su4stan(, sunt !,cu(i i titana(ii&Titaniul de 4ariu are "ro"riet,(i "ie'oelectrice,ast!el !iind "osi4il u'ul s,u ca traduc,tor )n interconversia sunetului i electricit,(ii& sterii titanului sunt !orma(i "rin reac(ia alcoolilor cu tetraclorura de titan i sunt !olosi(i ca material im"ermea4ile& A'otura de titan *TiG5 este des !olosit "entru a aco"eri instrumente de t,iere,"recum 4urghiile&

Fig&/ Durghiu aco"erit cu un strat de Titan

Tetraclorura de titan este un lichid incolor care este !olosit ca intermediar )n "relucrarea dio-idului de titan "entru vo"sea&Titanul !ormea', de asemenea i o clorur, cu valen(a mai mic,,anume triclorur, de titan,care este utili'at, ca agent reduc,tor& Abunden: Titanul este )ntotdeauna legat de alte elemente )n naturL& ste al nouLlea cel mai a4undent element din scoara terestrL *A,2/3 du"L masL5 i al a"telea dintre metale& ste "re'ent )n maForitatea rocilor vulcanice i )n cele sedimentare derivate din ele, "recum i )n vietLi sau )n acumulLrile naturale de a"L& @e !a"t, din cele BA1 ti"uri de roci vulcanice anali'ate de United 9tates Geological 9urveM, #B8 conineau titan&Pro"oria )n care se gLsete "rin soluri este a"ro-imativ de la A,03
5

la 1,03&Titanul este larg distri4uit i se gLsete natural mai ales )n mineralele anatas, 4rooCit, ilmenit, "erovsCit, rutil, titanit, dar i )n multe minereuri de !ier&@intre acestea, doar rutilul i ilmenitul au im"ortanL economicL, cu toate cL gLsirea lor )n concentraii mari este di!icilL& CantitLi considera4ile de ilmenit cu titan se gLsesc )n Australia de vest, Canada, China, India, Goua NeelandL, Gorvegia i Ucraina&C6timi mari de rutil sunt e-trase din America de Gord i A!rica de 9ud i contri4uie la "roducia anualL de $A,AAA tone de metal i 8,/ milioane tone de dio-id de titan&Re'ervele totale de titan au !ost estimate a de"Li 2AA milioane tone& Meteoriii "ot conine acest element, care a !ost detectat )n soare i )n stelele de ti" M,cel mai rece ti" de stea, cu o tem"eraturL de su"ra!aL de /&1AA OC *0&#$1 OF5&Rocile aduse )na"oi de "e lunL )n tim"ul misiunii A"ollo 1# sunt com"use )n "rocent de 11,13 din Ti.1&Titaniul se mai "oate gLsi )n cenua cLr4unilor, "lante sau chiar cor"ul uman&
Productor Mii de tone % din total

Australia

11$1&A

/A&2

A!rica de 9ud B0A&A

1A&1

Canada

#2#&A

1B&1

Gorvegia

/B1&$

$&1

Ucraina

/0#&A

B&0

Alte ri

573.1

13.6

Total planet 4221.0

100.0

Izotopi:
6

Titanul natural este com"us din cinci i'oto"i sta4ili7 82Ti, 8#Ti, 8BTi, 8$Ti Pi 0ATi, cu 8BTi !iind cel mai a4undent *#/,B3 a4unden(L naturalL5& Au !ost sinteti'a(i arti!icial uns"re'ece radioi'oto"i, cei mai sta4ili !iind 88Ti cu un tim" de )nFumLtL(ire de 2/ de ani, 80Ti cu tim"ul de )nFumLtL(ire de 1B8,B minute, 01Ti cu 0,#2 minute Pi 01Ti cu 1,# minute& Ceilal(i radioi'oto"i )l au mai "u(in de // de secunde, iar maForitatea sunt mai mici dec6t Fumate de secundL& I'oto"ii titanului varia'L )n masL atomicL, de la /$,$ u *8ATi5 la 0#,$22 u *0BTi5& Modul "rimar de de'integrare )nainte de cel mai a4undent i'oto" sta4il, 8BTi, este ca"tura de electroni, iar modul "rimar de du"L acesta este radia(ia 4eta& Princi"alele "roduse de de'integrare dinainte de 8BTi sunt i'oto"ii elementului 11, iar de du"L sunt i'oto"ii elementului 1/&
Z(p) N(n) masa izotopului(u) simbol ener%ia de e&citare a izotopului
/B /$ 8A 81 81 8/

spin timp de n!umt"ire nuclear

compozi"ie izotopic reprezentati# ($rac"iune molar)

Ti Ti Ti Ti Ti Ti
8/m1 8/m1

11 11 11 11 11 11 Ti Ti

12 /B,AA$##*1#5Q 1# /$,AA121*115Q 1B /$,$$A0A*1#5 1$ 8A,$B/10*115Q 1A 81,$#/A/1*25 11 81,$2B011*#5

R11A ns 0/,/*105 ms BA,8*$5 ms 1$$*25 ms 0A$*05 ms 11,2*25 Vs 02A*25 ns 2A,A*115 a 1B8,B*05 min 9TADIE 9TADIE 9TADIE 9TADIE 9TADIE 0,#2*15 min 1,#*15 min
7

AK AK /U1K AK #U1+ */U1K5 *1$U1+5 AK #U1+ AK 0U1+ AK #U1+ AK /U1+ AK A&AB10*/5 A&A#88*15 A&#/#1*/5 A&A081*15 A&A01B*15

/1*85 ms S/1*K2+85 msT /U1KQ

/1/,A*1A5 CeH /A22,8*1A5 CeH 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 8/,$0$2$A1*B5 1/ 88,$0B1102*115 18 80,$012/12*$5 10 82,$01#2/1*$5 12 8#,$8#$82/*$5 1# 8B,$8#B#AA*$5 1B 8$,$88#$11*$5 1$ 0A,$82210*15 /A 01,$82B$#*B5

88 80 82 8# 8B 8$ 0A 01 01

Ti Ti Ti Ti Ti Ti Ti Ti Ti

0/ 08 00 02 0# 0B 0$ 2A 21 21 2/

Ti Ti Ti Ti Ti Ti Ti Ti Ti Ti Ti

11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11

/1 01,$8$#/*115 /1 0/,$01A0*1/5 // 08,$001#*125 /8 00,$0B1A*115 /0 02,$2/$$*8$5 /2 0#,$22$#*#05Q /# 0B,$#1$/*#05Q /B 0$,$#2#2*B25Q /$ 2A,$B/1A*$#5Q 8A 21,$B#8$*$#5Q 81 21,$$881*1A#5Q

/1,#*$5 s 1,0*85 s 8$A*$A5 ms 128*185 ms 2A*125 ms 08*#5 ms /A*/5 ms 11*15 ms 1AQ ms SW/AA nsT 1AQ ms /Q ms

*/U15+ AK /U1+Q AK 0U1+Q AK *0U1+5Q AK 1U1+Q AK 1U1+Q

Producie i fabricaie. Aplicaii Pigmeni, aditivi i tencuieli Aerospaiale i marine Industriale De consum i de ar itectur! "edicale Aspecte de securitate i sntate Ur'ica "oate con(ine "6nL la BA de "Lr(i "er milion de titan&

Titanul este non+to-ic chiar Pi )n cantitL(i mari Pi nu "oartL niciun rol natural )n cor"ul uman& . masL estimatL de A,B miligrame de titan este ingeratL de oameni )n !iecare 'i, dar maForitatea trece "rin organism !LrL a !i a4sor4it& Are, totuPi, o tendin(L de a se 4io+acumula )n (esuturile ce con(in dio-id de siliciu& Un sistem necunoscut )n "lante s+ar "utea sL !oloseascL metalul "entru a stimula "roduc(ia car4ohidra(ilor Pi )ncuraFarea crePterii& Acest !a"t ar "utea e-"lica de ce maForitatea
#

"lantelor au o "arte "er milion *""m5 de titan, "lantele alimentare au 1 ""m, iar coada calului Pi ur'ica au "6nL la BA ""m& Ca "udrL sau )n !ormL de "iliturL metalicL, titanul re"re'intL un risc semni!icativ de incendiu Pi, dacL este )ncLl'it )n aer, un risc de e-"lo'ie& Metodele "e 4a'L de a"L Pi dio-id de car4on "entru stingerea !ocurilor sunt ine!iciente asu"ra titanului ar'6ndJ agen(i "entru com4aterea !ocului de ti" @ su4 !ormL de "udrL anhidrL tre4uiesc !olosi(i )n schim4& C6nd este !olosit )n !a4ricarea sau mani"ularea clorului, tre4uie luate mLsuri de "recau(ie "entru u'ul titanului doar )n locurile unde nu va !i e-"us clorului ga'os anhidru, din care "oate re'ulta un !oc de titanUclor& -istL risc de incendiu chiar Pi c6nd este )ntre4uin(at )n clorul hidratat din cau'a uscLrii neaPte"tate a ga'ului, determinatL de condi(iile climaterice e-treme& Titanul "oate lua !oc c6nd o su"ra!a(L "roas"LtL, ne+o-idatL intrL )n contact cu o-igen lichid& Aceste su"ra!e(e "ot a"Lrea )n ca'ul )n care cele o-idate sunt lovite cu un o4iect greu, sau atunci c6nd o tensiune mecanicL cau'ea'L a"ari(ia unei crL"Lturi& Aceasta re"re'intL o "osi4ilL limitare )n utili'area titanului )n sistemele de o-igen lichid, cum ar !i cele gLsite )n industria aeros"a(ialL&

Titan
9candiu X Titan Y Hanadiu Z Ti
1 1

Ti
S1, 1T

Nr

Ta4elul com"let [ Ta4elul e-tins

'n$orma"ii %enerale Gume, 9im4ol, GumLr 9erie chimicL Gru"L, PerioadL, Dloc @ensitate Culoare GumLr CA9 GumLr IG C9 Titan, Ti, 11 metale de tran'i(ie 8, 8, d 80A# CgUm\ al4 argintiu #88A+/1+2 1/1+181+/

Propriet"i atomice MasL atomicL Ra'L atomicL Ra'L de covalen(L Ra'L van der %aals Con!igura(ie electronicL lectroni "e nivelul de energie GumLr de o-idare .-id 9tructurL cristalinL Propriet"i $izice Fa'L ordinarL Punct de to"ire Punct de !ier4ere nergie de !u'iune nergie de eva"orare Holum molar Presiune de va"ori Hite'a sunetului solid 122#,$ OC J 1$81 ? /1B2,$ OC J /02A ? 10,80 C;Umol 811 C;Umol 1A,28^1A+2 m\UCmol 1% A,8$ Pa la 1 20$,$ OC 0$$A mUs la 1A OC 8#,B2# u 18A *1#25 "m 1/2 "m ] SArT /d1 8s1 1, B, 1A, 1 4, /, 1, 1S1T am!oter he-agonalL

Primele incerc,ri ale titanului )n im"lanturile medicale datea', din anii 1$/A&Greutatea uoar, *8,0 gUcm/5 "recum i "ro"riet,(ile mecano+chimice !oarte 4une ale titanului,!ac din acesta un material !oarte utili'at )n ca'ul im"lanturilor orto"edice& -ist, "atru categorii de titan!olosite )n a"lica(iile medicale&@eose4irile dintre ele sunt date de im"urit,(ile ca7o-igen,!ier i nitrogen&=n "articular,o-igenul are o 4un, in!luen(, )n ca'ul ducti4ilit,(ii i re'isten(ei mecanice&Pe l6ng, com"onentele "re'entate mai sus se mai !olosesc i alte com"onente ca7hidrogenul icar4onul*A,A103 i res"ectivA,135&@e asemenea titanul are o re'isten(, !oarte mare la coro'iune,datorit, !orm,rii unui strat de o-id de titan *Ti.15"e su"ra!a(a acestuia&Aceast "elicul, "roduce gr,4irea "rocesului de osteointegrare,"rocess "rin care (esutul osos ader, la su"ra!a(a im"lantului !,r, a"ari(ia in!lama(iei cornice& @e'avantaFele titanului include o re'isten(, la !or!ecare relative mic,,re'isten(, mic, la u'ur, i la di!icult,(i )n "rocesul de !a4rica(ie& Aliajele pe baz de titan i nichel au o ca"acitate neo4inuit, i anume,dac, sunt de!ormate su4 tem"eratura de trans!ormare "olimor!,,acestea revin la !orma ini(ial, odat, cu creterea tem"eraturii&Unul dintre cele mai cunoscute aliaFe "e 4a', de titan i nichel este aliaFul Gitinol+00, care are )n com"o'i(ia sa urm,toarele elemente7Gi i Ti )n "ro"or(ie de 0A+003 "recum i Co,Cr,Mn i Fe&Acest ti" de aliaF e-"une o serie de "ro"riet,(i de calitate cum ar !i o 4un, ducti4ilitate la tem"eratur, Foas,, o 4un, 4iocom"ati4ilitate, re'isten(, la coro'iune, re'isten(, la )nc,rcare mecanic, "recum i "ro"rietatea de conversie a energiei calorice )n energie mecanic,&9e !olosete )n stomatologie *im"lanturi dentare5, chirurgie neconstructiv, *"l,ci craniene5, chirurgie cardiac *inim, arti!icial5 i orto"edier *scoa4e i uru4uri de !i-are a !racturilor5& AliaFe 4iomedicale de titan sunt _ Ti+Al+H, Ti+Al+Mo, Ti+Al+Cr, Ti+Al+Cr+Co& Materialele utili'ate )n im"lantologie sunt evaluate din doua "uncte de vedere7 !i'ico+mecanice, si 4iologic& din "unct de vedere !i'ico+mecanice7 1. punct de topire _ 12AA OC+ sterili'are ultra ra"ida la /AAOC& 2. rezistenta, ri iditate +im"lantele, !re'ele de titan sunt !a4ricate dintr+o singur, 4ar, "rin "relucrare mecanic,, ceea ce )i con!er, re'isten(, ma-im,& Im"lantele, !re'ele nu se de!ormea', la a"licarea !or(elor de montare, !re'are, sau 4iomecanica mastica(iei, chiar im"lante su4(iri su"ort, sarcini mari& Re'istenta Ti este com"ara4il, cu a o(elului ino-ida4il& @uritatea este mult mai mare ca a osului cortical si a dentinei& ste malea4il, ceea ce+l !ace re'istent la solicitarile de soc& (. efect catodic + Ti ac(ionea', ca un catod, atr,g)nd ionii de calciu )n Furul lui, !avori'6nd a"ari(ia nucleilor de hidro-ia"atita&
11

4. ph neutru _#+ al o-idului de Ti& ). conductibilitate termic + sca'ut,& *. rezisten electric _ crescut,& +. reutate, densitate _ mic,&Ti se situea', )ntre metalele grele i usoare, mai a"roa"e de cele uoare, ast!el greutatea e-ercitat, de im"lant asu"ra celulelor din Fur este redus,& din "unct de vedere 4iologic _ al reac(iei (esuturilor la Ti7 1& rezisten la coroziune +Ti este un material reacti! _ )n a",, aer, sau orice alt electrolit se aco"er, s"ontan cu un strat de o-id de titan& Acest o-id este unul dintre cele mai re'istente minerale cunoscute !orm6nd o "elicul, dens,, com"act,, sta4il,, insolu4il, i care "roteF6nd Ti de atacul chimic, inclusiv de cel agresiv "rodus de lichidele organismului& .-idul )i con!er, re'isten(, la coro'iune& 1& ama netismul +Ti nu are e!ect magnetic, nu "roduce c6m" magnetic care s, "ertur4e activitatea celulelor din Fur& /& acti!itate re eneratoare, tera"eutic,+calitati cicatri'ante ale o-idului de Ti, !iind utili'at )n tratamente dermatologice& 8& compatibilitate biolo ic +o-i'ii de la su"ra!a(a im"lantului !iind !oarte aderen(i i insolu4ili )m"iedic, eli4erarea i contactul direct dintre ioni metalici "oten(iali nocivi i (esuturi& A"ortul 'ilnic de Ti este im"ortant 8A3 din cantitatea ingerat, 'ilnic, care este de /AA g i este meta4oli'at,& Cantitatea de Ti re'ultat, din o-idarea unui im"lant inserat )n os este de 1A&AAA ori mai mic, dec6t cea meta4oli'at,& Ast!el "re'en(a unui im"lant de Ti este irelevant, !a(, de cantitatea total, de Ti din organismJ nu se mani!est, reac(ii sistemice, alergii, de"uneri )n organe& 9+au demonstrat numai im"regn,ri inter+, intra+celulare, )n urma !re',rii,dar !ar, a!ectarea !unc(iilor celulelor& 0& osteointe rarea+)ntre im"lantul de Ti i osul )nconFurator se sta4ilete o legatur, solid, "rin creterea osului "e su"ra!a(a rugoas, a metalului i legarea de acesta, reali'6nd o ancorare anc,ilozant-. mecanic,, rigid, , sta4ili'6nd im"lantul endo+osos& @u", unii autori aceast, ancorare anchilo'ant, este echivalent, cu /0T1/'NT1234314& DRAG MAR? demonstrea', ca stratul de o-id de Ti care aco"er, im"lantul sta4ilete o legatur, 4ivalent, la nivel molecular cu elementele (esutului osos& @in "unct de vedere histologic osteointegrarea se materiali'ea', "rin "re'en(a osului regenerat )n imediata a"ro"iere a su"ra!e(ei metalului& 9tudii a structurii de contact im"lant+os, a inter!e(ei os+im"lant, s+au e!ectuat cu aFutorul ra'elor `, a microgra!iei scanate, eviden(iind osul lamelar cu lacunele sale caracteristice "enetr6nd )n su"ra!a(a "oroas, a "lasmei de Ti, osul a"ro"iindu+
12

se la mai "utin de A,0 m de su"ra!a(a metalului, s"a(iu "rea mic "entru "re'en(a oricarui (esut organi'at )ntre os i metal& Inter!a(a os+im"lant !iind o inter!a(, di!u',& Pentru a o4(ine o su"ra!a(, as"ra im"lantului cu o "utere mai mare de ancorare )n os se recurge la aco"erirea cu "lasm,&9e reali'ea', cu aFutorul unui ga' inert )n arc voltaic la tem"eratura !oarte mare re'ult6nd "lasma i materialul de aco"erire +Ti hi4rid, care se "roiectea', "e su"ra!a(a im"lantului& Re'ultatul este a"ari(ia unui strat de 1A+/A m grosime i 10 m rugo'itate care reali'ea', o su"ra!a(, as"r, cu !orme rotunde, )nalt "oroase, av6nd o su"ra!a(, e!ectiv, de 11 ori mai mare ca a unui im"lant& Ti+hi4rid de aco"erire la !el ca i Ti, )n contact cu aerul, a"a, sau orice alt electrolit, !ormea', o-i'i de Ti care )i con!er, aceleai "ro"riet,(i de com"ati4ilitate chimic,, 4iologic, ca unui im"lant de Ti solid& @u", unii cercetatori leg,tura dintre )nveli i im"lant nu este su!icient de "uternic, "entru a se o"une !or(elor de tensiune a",rute )ntre im"lant i os, duc6nd la ru"erea acesteia& @u", al(i cercetatori eventuala !ractur, a im"lantului se "roduce )naintea se"arrii )nveliului de "lasma de im"lant & C"#C$%&I' +ca urmare a calit,(ilor "e care le are, Ti con!er, com"ati4ilitate "er!ect,, osteogene', corect, i via4ilitate )n tim" im"lantelor& Produsele de coroziune ale titanului. Titanul se des!ace su4 !orma de ioni trivalen(i,care se leag, imediat cu moleculele organice !orm6nd noi com"le-e metalice !oarte sta4ile, concentr6ndu+ se )n s"ecial la locul de im"lantare& Ea distan(a titanul se reg,sete )n s"lin, i "l,m6ni, !iind a4sent )n !icat i rinichi& Gu s+au descris "6n, acum "ro"rieta(i alergice ale titanului dar, )n mod sigur, !ormea', cu "roteinele com"le-e metalice !oarte sta4ile& =n "re'en(a metalelor curente titanul induce o reac(ie de hi"ersensi4ilitate, !a"t care im"une !olosirea lui su4 !orma "ura, !ara "re'en(a altor metale curente )n vecinatate& ()spunsul esutului moale la titan* Pe termen scurt de 2 luni, titanul introdus )n masa musculara este 4ine tolerat cu a"ari(ia clasicei ca"sule !i4roase de grosime varia4ila,asemanatoare celei ce a"are la o(elul ino-ida4il& Titanul se "oate acumula )n (esuturile din Fur su4 1 !orme7 Particule de ti" A, negative la reac(ia PerlJ Particule de ti" D, "o'itive la reac(ia Perl& besutul )nconFurator va con(ine deci 'one de necro'a i "articule de titan incluse )n (esutul !i4ros sau )n cel de granula(ie& Particulele de ti" D se regasesc )n inclu'iunile cito"lasmatice, macro!age i !i4rocite,care sunt vii via4ile !ara a"ari(ia reac(iilor in!lamatorii& ()spunsul +esutului osos la implantul din titan*
13

9tudiul ultrastructurii inter!e(ei os+im"lant, la microsco"ul electronic cu 4aleaF, au eviden(iat trei 'one distincte, ast!el7 Nona glico"roteica )n contact direct cu osul i su"ra!a(a im"lantuluiJ Nona de !i4rile de colagen de'ordonate i calci!icate, Nona de !i4re de colagen ordonate i calci!icate& Aceste 'one )nce" dins"re im"lant s"re os iar grosimea lor este de"endenta de 4iocom"ati4ilitatea 4iomaterialului& Stratul de proteine este com"us din glico"roteine asociate la o re(ea de acid hialuronic care re"re'inta lichidul 4iologic ce solidari'ea'a !i4rele i celulele )ntre ele& Acest strat "roteic este )n contact cu im"lantul i are o grosime varia4ila de 1AA+8AA A& @aca la titan i la ceramicele de aluminiu i 'irconiu acest strat se micorea'a )n "aralel cu remodelarea osoasa !i'iologica )n str6nsa legatura cu )ncarcarea "rotetica graduala, la restul acesta se marete !i4ro'6ndu+se& @eci stratul "roteoglicanic din ce )n ce mai mic este un indiciu al osteoacce"tarii im"lantului )n os& Stratul 2 din fibre colagene dezordonate !ormea'a o re(ea tridimensionala "eriim"lantara ce adera de stratul "roteoglicanic de la su"ra!a(a im"lantului Al 3-lea strat din fibre colagene ordonate i calcificate se a!la la o distan(a de 1AAA+1AAA A de su"ra!a(a im"lantului& 5/N567Z'1 Putem s"une ca7 Titanul i ceramicele sunt materialele de elec(ie )n im"lantologie, titanul !iind utili'at ca 4iomaterial de "este /A de ani cu re'ultate !oarte 4une dovedite at6t e-"erimental c6t i clinic, datorita "ro"rieta(ilor lui, re"re'entate de7 amagnetism, imunitate 4iologica, ac(iune tera"eutica, re'isten(a,omogenitate i "uritate, greutate s"eci!ica mica& Un material este 4iocom"ati4il daca la nivelul unui organism viu "roduce doar reac(ii dorite sau tolerate sau nu "roduce reac(ii tisulare nedorite& Titanul si aliaFele acestuia sunt !olosite la rali'area im"lanturilor orto"edice si dentare datorita !a"tului ca "ro"rietatile mecanice ale acestuia sunt asemanatoare cu cele ale tesutului osos& Cateva e-em"le de im"lanturi7

14

Plcue cu memoria formei Placuele cu memoria formei sunt utili'ate acolo unde nu se "oate a"lica un mulaF "e 'ona )nconFuratoare, s"re e-em"lu, 'ona !acialL, nas, ma-ilar, 'ona ochilor& Acestea sunt "lasate "e !racturL Pi sunt !i-ate cu Puru4uri, "Lstr6nd alinierea originalL a oaselor Pi "ermi(6nd regenerarea celularL& @atoritL e!ectului de memorie a !ormei, c6nd sunt )ncLl'ite, aceste "lLcu(e tind sL+Pi reia !orma ini(ialL, e-ercit6nd o !or(L constantL care asigurL unirea !ragmentelor !racturii, aFut6nd )n "rocesul de recu"erare&

9"atiatorul "entru verte4ra s"inalL &i'a (arrington Tijele ,arrin ton con!ec(ionate din Gi+Ti au construc(ia mult sim"li!icatL !a(L de a"aratele clasice, cu c6rlige din o(el care se ataPea'L de coloana verte4ralL de cele doua "Lr(i ale cur4urii scoliotice& =n "lus, tiFele clasice se rela-ea'L tre"tat, at6t )n tim"ul o"era(iei c6t Pi ulterior, ast!el )nc6t, du"a 1A+10 'ile !or(a de )ntindere a coloanei verte4rale scade la cca& /A 3 din valoarea ini(ialL, ceea ce im"une, )n general, e!ectuarea celei de+a doua o"era(ii& Ea tiFele din Gi+Ti, cu AF c 8/AC, du"a "erioada de rela-are se a"licL o )ncLl'ire e-ternL, ceea ce determinL revenirea la lungimea ini(ialL, )n urma unei alungiri de a"ro-imativ 1 cm, resta4ilindu+se !or(a corectL de )ntindere a verte4relor&
15

Placute de ino- sau Titan + element su"ort "entru cu"larea !ragmentelor osoase

Pseudartro'a dia!i'ei radiale dre"te du"a osteosinte'a cu sarma *degradare5 intr+ o !ractura_ lu-atie Galea''i& Folosirea sarmei sau a cercurilor "entru cu"larea !ragmentelor osoase este sim"la, insa a"lica4ila "entru ca'ul !ractura _ lu-atie Galea''i& 9e intalnelnesc7 0utura osoasa+ in !racturile oaselor late *s"ata, 4a'in5& 9e "ractica ori!icii in osul res"ectiv, "rin ele se trece o sarma& 5ercla! *incercuirea5 + in !racturile dia!i'are in cioc de clarinet& Tre4uie sa ramana o metoda de e-ce"tie si numai "entru !racturile o4lice lungi si s"iroide si in li"sa unui miFloc de osteosinte'a mai adecvat

Fi-area cu suru4uri orto"edice

9uru4 cortical

9uru4 de s"ongie

16

Utili'area de scoa4e in osteosinte'a

Fi-area cu "laci cu suru4uri de osteosinte'a Utili'area de scoa4e, agra!e, suru4uri sau "laci cu suru4uri de osteosinte'a& Aceste tehnici sunt utili'ate mai ales "entru ca'ul oaselor din vecinatatea articulatiilor 'nsurubarea + "asul suru4ulului este !oarte mic "entru oase com"acte, "as mare "entru os s"ongios *e"i!i'e5& 0coabele sau a%ra$ele se utili'ea'a !ie "entru !i-area !ragmentelor de !ractur, !ie "entru !i-area !ragmentelor de osteotomie ale oaselor mici& Reali'ea'a o !i-are si o sta4ili'are relativa a !ragmentelor osoase Pi im"iedicL Pi actiunea !or(elor de com"actare, cau'and intar'ierea consolidLrii osoase Pi a"ari(ia de "seudartro'e& Placile. Placa cu Puru4uri este !olositL "entru o mai 4unL com"actare a marginilor !racturare "rin o mai 4unL sta4ilitate a !racturii, "ermi(6nd ast!el vindecarea "rimarL a !racturii "rin !ormarea unui calus osos minim Pi con!erind o re'isten(L crescutL& 9ta4ilitatea ansam4lului im"lant+os este )m4unLtL(itL "rin re'isten(a s"oritL la !or(ele de )ndoire de la nivelul !ocarului de !racturL Pi !or(ele de torsiune a"licate "e "lacL sunt reduse "rin !ric(iunea dintre marginile !racturare,
17

cresc6nd durata de !olosire a "lLcii& PlLcile insa necesitL o lungime su!icienta si o4ligatorie si interven(ia chirurgicalL "entru montarea im"lantului metalic necesita inci'ii mari cu distrugeri mari de (esuturi, cu "ierderi mari de s6nge, cu e-"unere mare a (esuturilor, ceea ce determinL crePterea riscului in!ec(iilor, cu riscuri mari in "ro"agarea lor la os *in!ec(iile osoase sunt nevindeca4ile5 Pi cu o4(inerea unor cicatrici inestetice&

Fi-area cu lama+"laca si Eama "laca Placa + cui cui+"laca 5ui8placa si lama8placa 9unt !olosite mai ales in ca'ul osteotomiilor !emurale de vari'are si derotare& 9e reali'ea'a in regiunea su4 sau inter+ trohanteriana& Pre'intL aceleaPi inconveniente ca Pi "laca cu suru4uri, in "lus este !oarte la4orioasL reali'area im"lantLrii cu aceste materiale, !a"t care conduce la "relungirea tim"ului de e-"unere a "lLgii la mediul inconFurLtor, conduc6nd la cresterea riscului de in!ec(ii, la dela4rLri mari tisulare si la "ierderi mari de s6nge& Procentul de "seudartro'e Pi deteriorLri ale montaFului inainte de consolidarea !racturii este !oarte mare&

TiFa centromedular,

1#

Ti!a centromedulara. 9e recomanda "entru ca'urile !racturilor cominutive, !racturile treimii "ro-imale sau a celei distale, "entru !i-area !racturilor dia!i'are ale oaselor lungi *!emur, ti4ie, humerus5 !a"t care le limitea'L utili'area& Reali'ea'L o a-are 4unL, dar com"actarea este destul de "recarL& In momentul 4locLrii acestor tiFe "rin trecerea unui Puru4 "ro-imal Pi a unuia distal transversal "rin os si tiFa, re'ultL o anulare a !or(elor de com"actare si, deci, intar'ierea consolidLrii, cu a"ari(ia "seudartro'ei&

Drosele 9teinmann , Drose >ansson , Drose "ercutante, Drose ?no:les 9rose centromodulara Acestea sunt dis"o'itive !olosite "entru !i-area endosoasa, in ca'ul in care alte modalitati de sta4ili'are a !racturii sunt di!icil de e-ecutat& Hariantele de 4rose au a"licatii in ca'ul !racturilor de col !emural *Drose 9teinmann si ?no:les5, !racturi are umarului *4rose >ansson5si ale gatului *4rosele cu autoin!iletare5

Fi-atoare e-terne :i&atoare e&terne 9e recomanda "entru !racturile deschise cu distrugere masiva a tesutului, asigurand o !i-are instantanee a oaselor traumati'ate, ste de multe ori 9olutia unica in tratarea oaselor cu de!icient sa 'onelor traumati'ate in!ectate& Im"lanturi medicale7

1$

2%

Consideram ca orto"edia va deveni in viitor cea mai im"ortanta sursa de venituri dintre toate ramurile medicale, su4 in!luenta e-"lo'iei demogra!ice, a de'voltarii tehnologice accelerate si a glo4ali'arii&@esi alte sectoare medicale "recum cel al a"aratelor "entru tratarea 4olilor cardiovasculare, a cancerului sau cel 4iomedical au !ost mai lucrative in trecut, ceea ce Asociatia Americana de Chirurgie .rto"edica *AAC.5 numeste decada orto"edieid con!era cele mai mari o"ortunitati de o4tinere a "ro!itului din domeniul ocrotirii sanatatii& S/T -iblio rafie: 1& dith Deral e Mihai Na"an + C i!ie anorganic, ditura tehnicL, Ducureti, 1$##& 1& "storia general a tiinei# $ol. "%, ditura tiini!icL i enciclo"edicL, Ducureti, 1$#2 /& 9ursa7internet

21