BIOMASA sursa de energie curata

Prof.dr.ing. Dorin STANICA-EZEANU Prof.dr.ing. Ion ONUTU UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI Bvd. Bucuresti nr. 39, 100680 PLOIESTI E-mail: dorsta@upg-ploiesti.ro

Ce este BIOMASA?
Biomasa, consta in plante si materiale derivate din plante care se
utilizeaza la producerea de biocombustibili, bioenergie si produse chimice biologice fara sa genereze emisii de gaze cu efect de sera.

Biomasa este o sursa de energie regenerabila deoarece energia pe

care o contine provine de la soare. Prin procesul de fotosinteza, clorofila din plante capteaza energia solara prin convertirea dioxidului de carbon din aer si a apei din sol in hidrati de carbon (CH2O), compusi complecsi formati din carbon, hidrogen si oxigen.

CO2 + H2O + lumina + clorofila (CH2O) + O2

BIOMASA: sursa de energie?

BIOMASA utilizat pentru obinerea de energie provine din :
lemn, sub toate formele sale ; paie i plante celulozice; resturi agricole dup culegerea recoltelor ; deeuri municipale (aprox. 40% din deeurile municipale solide sunt constituite din material organic); - deeuri provenite de la purificarea apelor uzate i din cresctoriile de animale; - culturi de plante cu coninut de zahr (trestia de zahr, sfecla de zahr, sorg dulce etc); - culturi de plante oleaginoase (floarea soarelui, rapi, soia etc.)

Productia si consumul de energie provenit din BIOMASA (solida)

Productia si consumul de gaz obtinut din BIOMASA

Biocombustibili lichizi obtinuti din BIOMASA

Metode de utilizare a BIOMASEI

Procesele de conversie a BIOMASEI

Schema procesului de piroliza a BIOMASEI

Combustibili din BIOMASA

Biocombustibilii obtinuti din biomasa se pot clasifica in doua mari categorii:

Biocombustibili conventionali, sau prima generatie de biocombustibili: - Ulei vegetal pur - Biodiesel - Bioetanol Biocombustibili avansati, sau a doua generatie de biocombustibili: - Combustibil (Diesel) Fischer Tropsch - Bioetanol (din biomasa lignocelulozica) - Ulei de piroliza - Hidrogen - Biometanol - Bio-DME - Bio-SNG (prin gazeificarea biomasei) - Biohidrogen (prin gazeificarea biomasei) - Biometan - Biobutanol

Caracteristici fizico-chimice ale biocombustibililor si combustibililor fosili

*la 15C;
**la 20C;

*** LPG = 107 RON; Lower calorific value = 24 MJ/l

*** Natural Gas = 120 RON; Lower calorific value = 23 MJ/l

BIORAFINARIA

Suprafee i biomasa necesar funcionrii autoturismului pe timp de un an

(15 000 km parcuri i un consum de 1.900 l etanol/an)

Specificaia
Necesar de biomas, (kg/litru) Randament de alcool, (litri/tona biomas) Biomasa necesar pentru 1900 l alcool (t/an) Recolta (t/ha.an) Suprafaa necesar (ha)

Manioc Cereale (orez, porumb) 5,55 2,92

Trestie de zahr 14,3

Cartofi 9,0

Sfecl de zahr 11,8

180

342

70

111

85

10,5

5,55

27,1

17,1

22,4

15 1,43

2,2 2,52

55 0,49

12,2 1,29

12 0,53

Proprietati de combustie pentru benzina, bioetanol, ETBE

Fuel properties Molecular weight [kg/kmol] Density [kg/l] at 15C Oxygen content [wt-%] Lower Calorific Value [MJ/kg] at 15C Lower Calorific Value [MJ/l] at 15C Octane number (RON) Octane number (MON) Cetane number Stoichiometric air/fuel ratio [kg air/kg fuel] Boiling temperature [C] Reid Vapour Pressure [kPa] at 15C Gasoline 111 0.75 41.3 31 97 86 8 14.7 30-190 75 Bioethanol 46 0.80-0.82 34.8 26.4 21.2 109 92 11 9.0 78 16.5 ETBE 102 0.74 36 26.7 118 105 72 28

Avantajele utilizarii bioetanolului

Bioetanolul este biodegradabil si mult mai putin toxic decit combustibilii fosili. Prin combinarea etanolului cu benzina se imbunatateste considerabil cifra octanica
motor si se obtine un amestec oxigenat cu ardere mai buna care reduce emisiile poluante. Prin utilizarea bioetanolului se reduc emisiile gaze cu efect de sera; emisiile de CO2 scad cu aproximativ 50% fata de combustibilii obtinuti din titei, o parte din CO2 degajat prin combustie fiind absorbit de culturile materie prima. Prin utilizarea bioetanolului in motoarele vechi se reduce cantitatea de CO, imbunatatindu-se astfel calitatea aerului. Pentru obtinerea combustibililor ecologici de tip bioetanol nu este necesar sa se consume alti combustibili. Producerea etanolului necesita numai energia solara si energia necesara procesului de fermentatie. Bioetanolul este produs din surse regenerabile, astfel ajuta la extinderea duratei de exploatare a zacamintelor fosile care sint in curs de epuizare si la independenta energetica a statelor care il produc. Prin incurajarea utilizarii bioetanolului se consolideaza economia rurala. Bioetanolul poate fi integrat usor in sistemul existent de transport si distributie a carburantilor. In procent pina la 5% poate fi amestecat cu carburant conventional, nefiind necesare modificari ale motorului.

Dezavantajele utilizarii alcoolilor

Problemele principale care se ridica la utilizarea alcoolilor drept combustibili ca atare in motoarele cu aprindere prin scinteie sunt: Tendinta de reducere a puterii efective Dificultatea pornirii la rece Tendinta de inrautatire a vaporizarii in sistemul de admisie la motoarele cu carburator Tendinta de crestere a frecventei incindentelor survenite la functionarea motorului la cald Calitati defavorabile de ungere Incompatibilitatea compusilor organici, si in special a alcoolilor, cu uleiul de ungere si cu materiale de tipul elastomerilor, cu care acestia vin in contact direct Coroziunea determinata de alcooli, si de asemenea, de atacul chimic direct al unor compusi specifici rezultati in cursul arderii Toxicitatea alcoolilor, in special a metanolului; metanolul poate patrunde in organism pe cale respiratorie, digestiva si cutanata, provocind in general intoxicatii cu efecte grave, care depind de conditiile expunerii si susceptibilitatea individuala. Concentratia limita de vapori de metanol in atmosfera, admisa la o expunerea continua timp de 8 ore pe zi, este de 2600 mg / m3. Efecte fiziologice pot insa interveni si prin expunere la concentratii de Me-OH de 1,71 1,46 mg / m3 . Toleranta redusa a acestora fata de apa. Practic, combustibilii petrolieri contin intotdeauna, chiar si la iesirea din rafinarie, urme de apa ( 50-80 ppm) care sporesc in cursul diferitelor etape de depozitare ( cisterna, depozit, rezervorul statiei de alimentare, rezervorul vehiculului, etc.), precum si in functie de anotimp, ajungind pana la 700 ppm. Modificari constructive ale motoarelor cu aprindere prin scinteie (MAS) alimentate cu alcooli

BIODIESEL
TIPURI: Biodiesel esterificat : acest combustibil este produs prin reactia cu metanolul in prezenta de catalizator pentru a obtine metil sau etil ester. Aceasta este metoda cea mai raspindita si poate fi introdusa in motoarele Diesel fie ca atare sau in amestec ; Biodiesel neesterificat : acest tip de combustibil poate fi introdus doar in masini cu motoare special modificate cu caracteristici speciale. Uleiurile cu grade ridicate de aciditate sau alte caracteristici care ar putea sa le faca inacceptabile pentru consum sint incluse in aceasta categorie ; Uleiurile uzate alimentare pot fi folosite de asemenea la Biodiesel. In orice caz inaintea procesului de transesterificare ele trebuie curatate si rafinate, lucru necesar din cauza degradarii cauzata de temperaturile ridicate la care au fost supuse.

Fabricare biodiesel
Procesul de transesterificare este reactia unei trigliceride (grasime /
ulei) cu un alcool din care rezulta esteri si glicerina. Triglicerida are ca baza molecula de glicerina la care sint atasate trei lanturi lungi de acizi grasi.

Ulei vegetal (Trigliceride)

Metanol

Glicerina

Biodiesel

Comparatie intre caracteristicile fizicochimice ale Biodieselului si motorina Diesel

Avantajele utilizarii Biodieselului

Este o surs regenerabil de energie; Poate fi folosit n autovehicule fr s fie necesare modificri la motor; Are cifr cetanic mare i o lubricitate bun; Nu conine sulf ; Reduce substanial emisiile poluante (B100 Biodiesel pur; B20 amestec 80% motorina + 20% Biodiesel)

Bilantul energetic
Biodieselul produce cu 220% mai multa energie dect cea utilizata la producerea lui. Aceasta cuprinde toata energia necesara pentru cresterea, productia, transportul si distributia lui.

Fuel
Biodiesel (soy bean) Ethanol Petro-diesel Gasoline

Energy IN
1.0 1.0 1.0 1.0

Energy OUT
(Longer bars are better) 3.2 1.34 0.84 0.81

Viitorul nostru: BIOENERGIA