Impozitele directe.

Impozitele indirecte

Impozitele directe
Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute in lege. Ele se incaseaza direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite. Ca regula generala, impozitele indirecte nu pot fi repercutate asupra altei persoane. Impozitele directe constituie forma de impunere nu doar cea mai veche si mai simpla, ci si forma de impunere care poate asigura echitatea fiscala. Indiferent ca este pe venit sau pe avere, acest tip de impozite are o incidenta directa, adica platitorul este aceeasi persoana cu suportatorul. O caracteristica importanta a impozitelor directe este aceea ca, de regula, acestea au un cuantum si termen de plata ce pot fi precizate in prealabil si, ca atare, pot fi cunoscute din timp de catre contribuabil. Impozitele directe se manifesta sub doua forme: impozite reale si impozite personale. Impozitele directe reale se caracterizeaza prin aceea ca aici obiectul impunerii se defineste in mod cantitativ. Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe cladiri, pe pamant, pe activitati industriale, comerciale, pe capitalul imobiliar sau banesc, impozitul funciar etc. Astfel de impozite se stabilesc pe baza unor indici e teriori si de aceea, de multe ori, sarcina suportata de platitor nu este echitabila, netinandu!se seama de capacitatea platitorului de a realiza venit si de a plati impozite. Din aceste motive s!a trecut treptat tot mai mult la impozitele personale. Impozitele personale se definesc prin aceea ca, la asezarea lor se tine seama si de situatia personala a platitorului "conteaza nu doar veniturile si averea dar si obligatiile personale etc#. Cel mai bun e emplu de impozit personal este impozitul pe venitul global. Impozitele personale imbraca in principal doua forme: impozitele pe venit si impozitele pe avere. Impozitul pe venit Impozitele pe venit sunt acele impozite la care platitorul "una si acceesi persoana cu suportatorul# sunt persoana fizica sau juridica care realizeaza venit. $odul de asezare si perceperea impozitului pe venitul persoanelor fizice difera de cel pe venitul persoanelor juridice si de aceea le vom analiza separat. Astfel, impozitul pe venit imbraca doua forme principale:

impozitul pe venitul persoanelor fizice% impozitul pe venitul persoanelor juridice.

1. Impozitul pe venitul persoanelor fizice

In practica finantelor publice se cunosc doua modalitati principale de asezare a impozitelor directe in raport de tratamentul veniturilor: a) impunerea separata a fiecarui tip de venit realizat din surse si locuri diferite% b) impunerea globala ce presupune cumularea tuturor tipurilor de venit indiferent de sursa acestora. 2. Impozitul pe venitul persoanelor juridice(impozitul pe profit) &latitorii de impozite persoane juridice sunt societatile comerciale de orice tip, companiile nationale si regiile autonome, adica toate organizatiile cu scop lucrativ. Impozitul pe venitul persoanelor juridice imbraca urmatoarele forme:

impozitul pe profit% impozitul pe dividende% impozitul pe venituri din vanzarea activelor.

Dintre acestea, impozitul pe profit este cel mai important avand in vedere ca profitul este principala forma de venit a societatilor comerciale. In sens, larg profitul reprezinta diferenta dintre veniturile unui agent economic realizate din activitatile pe care le desfasoara si cheltuielile aferente obtinerii lor. Obiectul impunerii este profitul anual impozabil care este reprezentat de diferenta dintre veniturile obtinute de agentul economic intr!un an fiscal si cheltuielile deductibile aferente efectuate. Daca e ista si cheltuielile nedeductibile acestea nu pot fi scazute din venituri, ci se insumeaza acestora in vederea determinarii profitului anual impozabil. Impozitul pe profit se obtine prin aplicarea cotei de impunere asupra bazei de impozitare astfel determinate. Cota de impunere in 'omania este de ()* insa e ista si cateva e ceptii: !pentru profitul obtinut din activitati de e port cota de impunere este de)*% !pentru baruri si cluburi de noapte se plateste o cota aditionala de ()*% !pentru profitul +ancii ,ationale cota este de -.*.

Cote de impozite in diferite tari ale Europei

/ 0lovacia: A introdus o cota unica de 12*, atat pentru impozitul aplicat veniturilor persoanelor fizice, cat si pentru impozitul pe profit, care a fost redus de la ()*. Inainte aplica un sistem progresiv de impozitare a veniturilor cu cinci cote intre 1.* si 3-*. / Estonia: Cota unica de (4* pentru impozitarea veniturilor va fi redusa la (.* pana in (..5. / 6etonia: Cota unica de ()* la impozitul pe venit. Impozitul pe profit redus de la ((* la

1)*. / 6ituania: Cota unica la impozitul pe venit de ()*. Impozitul pe profit a fost redus la 1)*. / 7ngaria: reduce impozitul pe profit de la 1-* la 14*. / &olonia: reduce impozitul pe profit de la (5* la 12*. Discutii pentru introducerea unei cote unice de impunere a veniturilor persoanelor fizice, de 1-*. / Austria: va reduce impozitul pe profit de la 38* la ()*. / 'usia: Cota unica la impozitul pe venit de 13*. Angajatii nu platesc contributii sociale. / 7craina: va introduce o cota unica de 13* pentru impozitul pe venit. Impozitul pe avere Impozitul pe avere imbraca trei fome principale: a. impozit aspra averii propriu!zise% b. impozit asupra circulatiei averii% c. impozit aspra cresterii averii. a) Impozitele asupra averii propriu!zise au ca obiect, in general, proprietatile imobiliare "terenurile, cladirile, etc# si activul net. Acest tip de impozite se plateste fie din profitul adus de avere, fie din alte venituri ale contribuabilului. In acest ultim caz, spunem ca acesta este un impozit pe substanta averii si se intalneste rar, din cauza ca determina scaderea materiei impozabile, adica a averii respective. O problema esentiala o constituie evaluarea averii. Aceasta poate fi facuta fie pe baza declaratiei contribuabilului, fie potrivit unor documente ce atesta dobandirea averii, fie conform unor norme fi ate de autoritatea publica, fie in baza unei e pertize. b) Impozitul asupra circulatiei averii se plateste ca urmare a trecerii dreptului de proprietate de la o persoana la alta. Aceste impozite sunt reprezentate de: !impozite pe vanzarea averii "baza de impunere o reprezinta valoarea vanzarii#% !impozite pe succesiuni% !impozite pe donatii. c) Impozitul asupra cresterii averii are ca obiect plus!valuta imobiliara, castigul de capital si averea dobandita in conditii cu totul speciale "spre e emplu imbogatitii de razboi#. &entru 'omania, Deputatul &0D $ugurel 0urupaceanu a depus la +iroul &ermanent al Camerei o propunere legislativa pentru instituirea din (.1. a impozitului anual de .,)* asupra valorii nete a averii persoanelor fizice care depaseste pragul de )...... euro Averile mari si foarte mari sunt impozitate suplimentar in mai multe state din Europa, printre care 9ranta, Elvetia, 6iechtenstein sau ,orvegia. Atat procentele de impozitare, cat si valorile de la care acestea se aplica variaza de la stat la stat. Astfel, in 9ranta, ta a de solidaritate aplicata pentru activele de peste 55..... de euro variaza intre .,)) * si 1,-. *. &rocentul din urma se aplica pentru activele a caror

valoare depaseste 14,.( milioane de euro. De la calcularea ei sunt e cluse, printre altele, drepturile de autor, colectiile de arta si veniturile din pensiile private. In Elvetia, ta a anuala pe avere este perceputa la nivelul fiecarui canton. 'ezidentii platesc anual ta e pe avere in functie de totalitatea bunurilor pe care le detin in Elvetia. Cei care nu sunt rezidenti platesc o ta a pe avere anuala pe bunurile derivate de la intreprinderile si imobilele situate in Elvetia. Indivizii a caror avere este sub un anumit prag sunt scutiti de la plata acestei te e. :a a anuala pe avere se situeaza in jurul procentului de 1,) * in majoritatea cazurilor. In tarile nordice se inregistreaza unele dintre cele mai mari ta e pe venituri. In Danemarca este impozitat suplimentar orice venit anual mai mare 8).... de euro, pentru care se aplica un impozit pe venit de )2*, in timp ce in 0uedia ta a pe venit variaza intre 31*, pentru venituri anuale mai mici de (3...., si )4*, pentru toate veniturile care trec de 358.... coroane, echivalentul a 344.... euro. In 'usia, ta a pe avere se refera in special bunurilor imobile. Astfel, locuintele a caror valoare este mai mica de 1(.... de dolari sunt impozitate cu .,1*, in vreme ce pentru orice locuinta mai valoroasa de (..... de dolari se plateste un impozit de pana la (*. 7n sistem asemanator de impozitare a averilor este practicat si in 7ngaria. ;ecinii nostri sunt obligati sa plateasca o ta a de lu pentru orice locuinta mai valoroasa de 1.. milioane forinti, echivalentul a 35).... euro. Aceasta ta a se aplica suplimentar fata de impozitul pe cladiri datorat autoritatilor locale. &e de alta parte, in 7niunea Europeana e ista si state in care ta a pe avere a fost eliminata. 7n e emplu in acest sens este <recia, stat in care nu mai e ista o astfel de ta a inca de acum un an de zile. In aceeasi categorie se incadreaza si 6u emburgul, unde rezidentii si nerezidentii nu mai sunt supusi unei astfel de ta e din ianuarie (..4.

Impozitele indirecte
Alaturi de impozitele directe orice tara apeleaza si la cele indirecte care imbraca forma impozitelor pe cheltuieli "pe consum#. &entru a pune in evidenta continutul si necesitatea impozitarii indirecte se impune compararea diferentelor ce e ista, atat din punct de vedere stiintific, cat si juridic! administrativ, intre cele cele doua mari categorii de impozite: directe si indirecte. Din punct de vedere stiintific, o prima deosebire reiese din aceea ca, daca in cazul impozitelor directe obiectul acestora il reprezinta e istenta venitului=averii, in cazul celor indirecte obiectul impunerii il constituie cheltuirea=consumul venitului=averii. O a doua diferenta intre cele doua tipuri de impozitare rezida in incidenta si repercursiunea lor, adica a modului in care impozitele afecteaza pe cineva si ceva. Din punct de vedere juridic!administrativ se distinge o alta diferenta importanta intre cele doua categorii de impozite.

Impozitarea indirecta prezinta marele avantaj al randamentului, deoarece se impun nu un profit, un venit, o avere ci o circulatie, o vanzare, o cumparare, un consum. 7n alt avantaj este rapiditatea perceperii impozitului si in acelasi timp este si mai putin costisitoare decat impozitarea directa. $arele inconvenient al impunerii indirecte il reprezinta inechitatea fiscala, pe de o parte, ca urmare a proportionalitatii cotei de impunere, iar, pe de alta parte, din cauza faptului ca nu tine seama de situatia personala a platitorului. &rincipalele categorii de impozite indirecte sunt:

ta ele de consumatie% ta ele vamale% monopolurile fiscale% ta ele de inregistrare si de timbru. Taxele de consumatie

Cea mai raspandita forma de asezare a impozitelor indirecte o reprezinta ta ele de consumatie. &oarta denumirea de ta e dintr!o simpla obisnuinta, in fond acestea sunt impozite in sensul ca sunt obligatorii, nu presupun o contraprestatie si sunt fara o destinatie speciala. :a ele de consumatie se aseaza in doua moduri: fie ca ta a generala pe consum > ta a pe valoarea adaugata !, fie ca un impozit "ta a# special asezat numai pe vanzarea anumitor bunuri > accizele. 1. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) 9orma sub care e ista in prezent ta a generala de consumatie este ta a pe valoarea adaugata ":;A#. :a a pe valoarea adaugata "impozitul unic incasat fractionat cum mai este denumit# se calculeaza asupra cresterii de valoare, adaugata de fiecare agent economic care participa la ciclul realizarii unui produs sau la e ecutarea unei lucrari care intra sub incidenta acestui impozit. &latitori de :;A sunt toti agentii economici care vand produse, e ecuta lucrari sau presteaza servicii. Obiectul impozabil este reprezentat de valoarea bunurilor, a lucrarilor si a serviciilor la preturile de facturare. $ateria impozabila este suma globala a vanzarii. 0uportatorul este consumatorul final.

?n 'omania sunt @n vigoare 3 cote de :;A:

cota standard: (8* cote reduse: 2* Ai )*.

Rate ale TVA

!ri din afara "#

!ri din "#

2. Accizele Distinct de :;A in toate statele e ista ta e speciale de consumatie care BlovescB numai anumite produse. Accizele sunt aceste ta e speciale de consumatie si se aseaza, de regula, pe vanzarea acestor grupe aparte de produse. In prezent, aceste grupe speciale de produse care fac obiectul accizelor sunt reprezentate, in principal, de bunurile care dauneaza sanatatii si de produsele considerate de lu . 0pre e emplu, in tara noastra se platesc accize pentru urmatoarele grupe de produse:

alcoolul etilic alimentar, derivatele sale si orice alte bauturi alcoolice% produsele petroliere "e ceptie face pacura#% produsele din tutun%

alte produse si grupe de produse: cafea, bijuterii "cu e ceptia verighetelor#, autoturisme, parfumuri, blanuri naturale, articole din cristal, ape minerale, armele de vanatoare si de uz individual.

&rezentam selectiv, cateva produse accizate in alte tari:

9ranta: vinul, cidru, berea, apele minerale% <ermania: tutunul, cafeaua, ceaiul, uleiurile minerale% $area +ritanie: spirtul, berea, tutunul, uleiurile minerale

&latitorii accizelor sunt agentii economici care importa produsul respectiv pentru vanzare, producatorii sau vanzatorii acestuia. Ca si in cazul :;A, suportatorul este insa, cel care cumpara produsul respectiv, adica consumatorul final.

$ituatie comparativa privind accizele in statele membre ".#. Alcool etilic (bauturi spirtoase% inclusiv rac&iuri din fructe)
$tatul membru 'ivel standard de accize (eur(&l alcool pur) 'ivelul minim)**+ euro(&l alcool pur -*+%++ *02%.1 *42%+1 04.%-4 2++%+1 21+%2* 414%12 4-0%02 1+++%++ 1++1%1* 1+.1%1* 1+21%1+ 1101%.* 12-2%40 1241%+0 11+1%++ 11+2%++ 1.++%++ 1.00%01 1.-1%-* 1*+.%++ 1-*2%2. 2+1+%02 'ivel accize mici distilerii (eur(&l alcool pur) .-*%++ 221%21

,omania /ulgaria 3ipru $lovenia Italia $pania $lovacia "ngaria Austria 5ortugalia 6uxemburg 3e&ia 6etonia 6ituania #stonia 7ermania 7recia 8alta 5olonia 9ranta :landa /elgia ;anemarca

-20%*. .04%04 *.+%++ *++%0*.2%*-

-1+%++

8area /ritanie 9inlanda Irlanda $uedia

22+1%12 1*2+%++ 142*%++ *1*.%41

/ere
$tatul membru 'ivel standard de accize (eur(&l(grad 5lato ) 'ivelul minim)+%-.2 euro(&l(grad 5lato +%-.2 'ivel standard de accize (eur(&l(grad alcoolic ) 'ivelul minim)+%-.2 euro(&l(grad alcoolic .%-2 0%20 2%0. 2%+. 2%.0 .%42 21%0+ 1-%+14%22+%14 0%22 +%-* +%-0+%-2+%-411 +%41 +%4-4 1%10 1%0* 1%-1+* 2%++ 2%+1 2%21 2%1* 2.%20 .+%22 +%1+%12 +%001 +%-411 2%-* +%221 +%02 1%22 1%02*1%2+ 2%22 +%1+%++ 12%11 1-%-0 'ivel de accize mici berari (eur(&l(grad 5lato ) 'ivel de accize mici berari (eur(&l(grad alcoolic)

,omania 3ipru $lovenia 9ranta 6etonia 6ituania #stonia 9inlanda $uedia Irlanda 8area /ritanie ;anemarca 8alta /ulgaria 7ermania 6uxemburg $pania 3e&ia 7recia $lovacia /elgia Austria 5olonia "ngaria Italia 5ortugalia :landa

+%.1 1%12

2%++ 4%41

$tatul membru ,omania /ulgaria Italia $pania 5ortugalia 7ermania Austria 6uxemburg 8alta 3ipru 7recia $lovenia $lovacia "ngaria 3e&ia 9ranta 5olonia /elgia 6etonia 6ituania #stonia :landa ;anemarca $uedia 9inlanda 8area /ritanie Irlanda

Vinuri linistite 'ivel standard de accize (euro(&l produs) 'ivel minim ) + euro(&l de produs +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ 1%.* .0%-2 .-%+4 *0%.1 *-%1. 00%.02%*. 121%12 221%20 2*-%++ 20.%40 .-0%+0

Vinuri spumoase $tatul membru ,omania /ulgaria Italia $pania 5ortugalia Austria 6uxemburg 8alta 3ipru 7recia $lovenia 9ranta 5olonia "ngaria 6etonia 6ituania #stonia $lovacia 3e&ia 7ermania /elgia ;anemarca $uedia :landa 9inlanda 8area /ritanie Irlanda 'ivel standard de accize (euro(&l produs) 'ivel minim ) + euro(&l de produs 1.%+* +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ +%++ 2%*1 .0%-2 *+%.4 *0%.1 *-%1. 00%.-4%00 4*%.0 110%++ 101%11 10.%11 221%20 211%-+ 2*-%++ 114%10*0%12

/auturi intermediare

/auturi fermentate spumoase

/enzina fara plumb

8otorina utilizata drept combustibil pentru motor

#lectricitate

Tigarete

Taxele vamale :a ele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interventiei statului in comertul international. Aceasta interventie a statului in economie se realizeaza pe doua cai: direct si indirect. &e cale directa statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau e porturilor "este vorba de contingentari, prohibitii etc#, fie prin reglementarea schimburilor. Interventia directa ridica probleme destul de delicate, deoarece poate conturba relatiile dintre state si poate avea efecte paguboase asupra raporturilor economice in perioadele urmatoare.

Interventia indirecta se realizeaza prin ta ele vamale, adica prin impozitarea schimburilor internationale. Ceea ce se impune este valoarea in vama a produselor care fac obiectul tranzactiei e terne. Cota de impunere, adica nivelul ta ei vamale, este prevazuta prin lege. Deoarece ta ele vamale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si fiecare avand efecte diferite, pentru a elabora o politica vamala corespunzatoare intereselor generale ale statului se impune o clasificare a lor. $ultimea ta elor vamale poate fi ordonata dupa cel putin patru criterii: a. b. c. d. in functie de sensul flu urilor comerciale% dupa modul de fi are% dupa modul de percepere al ta ei% dupa scopul instituirii ta elor vamale.

a)In functie de sensul flu urilor comerciale regasim:

ta e vamale de import% ta e vamale de e port% ta e vamale de tranzit.

b)Dupa modul de fi are ta ele vamale pot fi:

ta ta ta ta

e vamale autonome% e vamale conventionale% e vamale autonom!conventionale% e vamale asimilate.

c)Dupa modul de percepere al ta ei intalnim:

ta e vamale ad valorem% ta e vamale specifice% ta e vamale mi te.

d)Dupa scopul instituirii ta elor vamale regasim:

ta ta ta ta

e vamale cu scop fiscal% e vamale cu scop protectionist% e vamale cu scop preferential% e de sanctiune.

Ansamblul ta elor vamale ale unei tari se constituie in tariful vamal. :ariful vamal stabileste modul concret de aplicare al ta elor vamale pe fiecare produs in parte. &ractic este reprezentat de o lista vamala care cuprinde toate produsele ce fac obiectul comertului international si contine precizari precise privind modul de percepere al ta elor vamale.

8onopolurile fiscale &rin monopol fiscal se intelege dreptul statului de a produce si=sau comercializa, in regim de e clusivitate, anumite produse. ;eniturile realizate stat din monopolurile fiscale sunt reprezentate de profitul obtinut din activitatea de productie sau comercializare in regim e clusiv si de ta a cuprinsa in pretul de vanzare incasat de la consumatori. &ractic, acest impozit "ta a# fi at asupra pretul de vanzare si care se include in acesta, se numeste monopol fiscal.

Taxele de inregistrare si timbru

Aceste ta e sunt obligatorii numai in cazul in care cetateanul solicita un serviciu din partea statului. In prezent e ista o multitudine de astfel de ta e si cateva dintre ele le vom prezenta mai jos. :a ele judecatoresti si notariale sunt printre cele mai des intalnite si se platesc pentru diferite procese. :a ele notariale reprezinta o ta a datorata bugetului statului pentru diferite inregistrari. &e langa ta ele de inregistrare mai e ista si sase tipuri de ta e de timbru: timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric si al artelor plastice, care alimenteaza diferite fonduri publice destinate sustinerii unor activitatidin domeniul culturii etc. Deosebit de ta ele de inregistrare si de timbru mai e ista si diverse tarife, ca de e emplu:

tarifele pentru servicii prestate de Oficiul ,ational de Cadastru% tarifele pentru servicii prestate de Oficiul de Autorizare si Control in :urism etc.

+ibliografie: 1. ;CcCrel Iulian, Finane publice , Editura DidacticC Ai &edagogicC, +ucureAti, 122(. (. 9lorian +ercea, Finane publice, Editura DidacticC Ai &edagogicC, +ucureAti, (..(. 3. +ran &aul, Relaii financiare i monetare Internaionale, Editura EconomicC , +ucureAti, 1225. 8. ;asile 'adu, Moned i politic fiscal, Editura 7ranus, +ucureAti, 1228 ). Cerna 0ilviu, Sistem monetar i politica monetar, Editura EnciclopedicC , +ucureAti, 1224.