Arhitectura moderna si contemporana in orasele rom.

Sec XVII-XVIII
Tarile romane, partea extracartpatica au fost pe parcursul intergului secol XVIII conduse de domni fanarioti, sistem inaugurat in 1716 si care a durat aprox. 1 de ani. !upa mi"l. Sec . XVI pina incep. Sec XIX nu a existat un interes special al domnitorilor pentru de#$oltarea oraselor de unde a re#ultat o de#$oltare libera caracteri#ata prin spontaneitate si organicitate. %xceptii facind deschiderea caii $ictorie 16&' (onstantin )rinco$eanu pentru a lega resedinta lui din oras de proprietatea palatul mogosoaia. In a doua "um. A sec. XVIII 177*-1776 +Alexandru Ipsilanti, fanariot foarte culti$at, intentiile de a ela-ora un nou cod ur-an in care sa fie stranse documentele reglementate existenta ur-ana ela-orata de .otino$. (uprinde si reguli de constructii ur-ane/ oricare contructie noua tre-uie sa ai-a aprobarea domnitorului0 o reparatie a unei cladiri nu tre-uie sa ai-a ca efect o modif. !e infatisare0 sensul anu modif. Inaltimea cladirii re#ulta un plan de imo-ilism in ordinea oraselor. Imaginea care putea fi perceputa de pe fereastra unei locuinte facea parte din acea proprietate1 re#ulta o anumita mentaliate. 2eglementari -i#antine din sec. IV- V preluate si prelucrate, unele inca $ala-ile in grecia dar fara rost in rominia. 2eguli in absenta fortaretelor, exceptii girgiu si -raila/fortificatii construite de turci. HANURILE au aparut in a doua "um. A sec XVII (onstructii orinetate spre interior, spre oras, spatii ur-ane de cele mai multe ori #iduri opace !e#$oltarea considera-ila a curtilor boieresti, pre#enta aparuta inca din e$ul mediu, importanta in configurarea oraselor, transpune niste gospodarii de la tara in oras oca#ional un loc foarte mare, contrastul intre actual ansam-l re#idential si de productie si loc. 3-isnuite TRANSILVANIA 4 -anat 4 oparte din nordul moldo$ei ocupat de imperiul habsburgiulor prin 157 A$ansareaaustreicilor pina la limita carpatilor implanatarea unei adm. .. -ine organi#ate foarte de#$oltata dpd$ -irocratic, reguli f stricte exemplificate si in doc ur-ane. !iploma leopoldina 16&1 Tratatul de pace de la 16&& 6rin astea re#ulta restaurarea domn. 7a-s asupra trans si -anatului

!p$d al ur-anismului modificari spectaculoase/ tipul de fortificatii, modificarea unor localitati existente si aparitia unor orase noi. Sistemul de fortificatii medie$ale a-andonat in trans se$ XVII+contur neregulat, puternic fortificat, e inlocuit cu un sistem geometric bastionar iar la inceputul sec. XVIII cu fortificatii de tip Vauban %xemple/ al-a iulia, clu", si-iu, timisoara Apar orase noi pe un teren complet neutili#at sau restructurarea unor localitati existente +timisoara, impartirea regulata a insuleleor in parcele, trama ortogonala, reguli f clare imagini/ orasul medie$al din trans fortificat! sebes terenuri inguste spre strada, f adinci, care au determinat si modul de constrcutie al caldirilor fortificatii de cele mai multe ori complete largire centrala, piata cu biserica pina la reforma lui luther a existat o singura biserica , intregul sat era o singura parohie. .ortificatie partiala dispara atunci cind orasul capata o fortificatie integrala. Au existat si orase fara fortificatii. IASI 3ras medie$al extracarpatic de"#oltare f libera in teritoriu de#$oltare tentaculara dealungul arterelor spre teritoriu concentrarea cladirilor in #one centrale+comerciale, front continu, spre #ona re#identiala +case dispuse neregulat, configurare neregulata tesutului r-an +trama, parcelar, fara existenta unui spirit ordonator alc din cartiere ce coincid cu parohiile +fiecare cite o -iserica, 0 silueta dominata de mai multe flese spre de deose-ire de trans silueta dominat de o singura flesa $IUR$IU .ortificatii turcesti in sec XVIII din piatra dar nu f solida. Inchid o supraf mai mare deecit cea construita0 cu destinatii agricole. )raila4 8iurgiu, o a doua fortificatie in interior formea#a un punct militar. 6lanul -orotin 1596

(onfigurarea oraselor in momentul in care a inceput moderni#area initiata de municipalitate. Hanul serban%#oda a doua "um a sec XVII. 6rimul han 7anurile , o #ona cu caracter comercial si defensi#. Au o anumita configuratie:imagine/ comert 4 ca#are 4 in "urul unei curti largi, li-ere sau uneori cu -iserica marginita de #iduri groase. Intrarea in han / control serios se facea i#olare dupa model0ul cara$n seraiurilor turcesti T2A;SI<VA;IA Satu mare0 fortificatii de pamint foarte larga pe somes. 3rasul pe timisul repede si aradul pe =. &etatea de la oradea nu se mai pastrea#a asta#i cetate -astionara, corpuri care a$ansea#a in teriotoriu bastioane de forme diferite in mi"loc a mare biserica gotica disparuta axul #onei ur-ani#ate cioncide cu axul intraii in cetate T8 mures A doua "um a sdc XVII0 fortificatie tir#ie > fortificatie traditionala medie$ala nu exista -astioane 'ISTRITA 3ras medie$al sasesc #ona li-era impre"muita fortificata/ "ona non edificanti din ratiuni militare in aparatul de ur-ani#are ur-ani#area e(terioara fortificatiilor sa facut per traseele drumurilor de acces in localitate datotita insuficientei sp in terior si dat discrimarii cu caractre etnic, maghiarii si rom nu a$eau drept de propriete in interiorul orasului. &LU)UL 3ras in aproprierea Somesului prima fortif de la incep Sec *+ fortif cu caract. ?ilitar pe deal de catre admin. Austriaca loc propriu #isa s-a extins f. mult depasind "idurile 2ecensamint 175* nr pop. !in afata #idurilor e mai mare decit a celor din interior.

SI'IU #echea fortif medie#ala a inceput sa fie moderna in prima "um. A sec. 15 cu bastioane 6roiect pt o citadela 6c. (u rol militar in apr. orasului. 2eai#. 6artial. A ' "um a se- 15./ extindere @ ne$oia unor fortif Suplimentare pe partea cealalta a (iminului re#ulta o #ona in care sunt plasate ca#armi 4 alte cladiri de pe r. ?ariei Tere#a AL'A IULIA fortif. ?edie$ala rectangulara intarita la colt#uri inlocuita cu una tip Vauban urmele $echii incinte se mai pot citi trasarea regulata a str S-a pastrat, unele cladiri, etc. nou/ sist. !e fortif. Stelat ce inlocuia pe cel -astionar, supraf. 8oem. . regulate, supraf. ?ai mici de aparat,cu ',A platforme succesi$e, materiale f. re#istente +fortif. 6r-#isa,, celelalte ' sunt din pamint sau oglinda d apa inaltimea mare a fortif nu isi a$ea locul re#ulta ca scade inaltimea, piatra e inlocuita cu caramida, prin lo$ire1aschii mai mici si mai usor de e$itat sec 15 @ -arocul- curent dominant in Trans.0toate elem decorati$e capata tenta -aroca1fortif cu deco baroce exemple similare/ .A8A2AS/in mi". Veche fortif. ?edie$ala 4nouaincinta de dimensiuni mari !%VA- idem/ dimensiuni mari 1 amploarea loc. ARA, @ oras aparat relati$ tir#iu sec 19-1* la limita d $est a Trans.Acti$ de comert.Sist de protectie a trecerii peste -ures. 6op. !e lim-i dif. /sir-i4romani. In In timpul conducerii tucesti, Aradul @ fortif mai mari @ cartierele i#olate se unifica prin cresterea pop. Sec. 15/ schim-are imp./colonia cu pop. $ermanica, reali# pe teren a unui tip d sp. Specific/ strada larga, dreapta #ona constr in front continuu cetatea- pc. !e fortif. Isi pierde din imp, fiind f. mica0demolata si constr alta noua in -ucla ?uresului pc. .ortif. <ateral u de#$ nefortif. a orasului tipurile de plan sunt cele pre#ente in ur- european/ planul grila

'LA) > fondat ca oras de Inocentiu ?icu Blein pe -a#a unui plan ela-orat de un austriac . piata centrala cu caracter -aroc pe una din laturi apar cladiri cu fct. !e in#atamint )la"ul de$ine nuclul scolii ardelene $herla pina prin se. 16 a existat pc. .ortif de impo#itare a marfurilor ce a ge$enit inchisoareC 17 1-17 'supraf f mare d teren cumparata de o comunitate de armeni care a $enit dela n e org. dupa un plan facut la 2oma/ insulele imp. In propr. Aprox. %gala ca dimensiuni0piata cu catedrala @ prima data e constr. !in chirpici. 17' -175 se inlocuieste cu constr. !in caramida si piatra acoperite cu tigla casa saseasca/ toate elem deco apartin -arocului, tratete cu discretie, marchea#a elem. 6rincipale ale ansam-lului0 im-inare intre caract -arocului+cur-e-contracur-e,apartine spiritualitatii armenilor @ alt tip de mentalitate si cultura TI-IS/ARA cucerita prin *0*1 d armatele Habs ,e la turci Se inlocuie fortif. (u ua noua &anali"are, regulari#. Apei )egai ;oul tip de ordonare a terit apare ca urmare a amena"arii apei In timpul turcilor, orasul era fortif0castelul, canalele si -ratele )egai au generat un caracter mlastinos Imediat dupa cucerire 17'* s-a decis demolarea si reconstruirea completa a orasului. A ramas un fragment d castel 6c. strategic imp. 17'* @ planuri, proiecte ela-orate , rapoarte militare s-a adoptat/trama str. 2egulata, rectangulara, piete regulate, sist. !efensi$ dupa o forma ce preia in -una masura traseul fortif. Anterioare. Intarire cu bastioane .regularitate desa$irsita a tipului de fortif. 6rima "um sec. 15/nou -rat al )egai facea inutili#a-ila o #ona din int. fortif. A doua "um a sec. 150 apar definite sp 2ublice, pitele erau reali#are calculatorului lui .isher $on %lach Structura gigantica a fortif fata de incinta orasului0 nereali" completaniciodata

 3ortif 4nonedificandi5I 6m <ocuintele militarilr @ locuinte tip0insula caract. %ra impartita regulat !upa 17* @ reguli de constr. . stricte (onstructii in front continuu 8rad de ocupare foarte mare @ generea#aa aparitia unor curti e lumina Inaltimea cladirilor/ 6 la periferie, 641 in mie#ul central din moti$e de protectie inca# de atac militar @ generea#a o imag. A orasului- regula Viene#a piata unirii/decoratie cucaracter baroc e$ident, di$ers colorat in apropriere localitate la distanta de aprox 1 Bm de fortif. Asta#i imglo-ata in oras @ cartierul .ar-ic +#ona industriala, @ cartierele ?ehala si %lisa-etin de asta#i

Inagine oraselor medie$ale din seoul 15 spre deose- de orasul medie$al perspecti$a a (lu"ului din a doua 7umatate a sec *+ e o silueta data de mai multe flese #arietate mare a frontului/inaltime relati$ miaca a freontului, cladiricu caracter medie$al alaturate celr renascentiste si -aroce santuri de scurgere a apei pe mi7locul stra"ii &ladiri de mari dimensiuni/-iserici 3radea/ansam-lul -aroc al resedintei episcopale si -iserica incep sa iasa din scara orasului de pina atunci Timisoara!palatul gu#ernului ocupa aproape un front intrg al pietii unirii Sibiu!palatul 'ruc6ental reali#at prin unificarea mai multor proprietati medie$ale &lu7! palatul 'unff8 reali#at prin unificarea a A proprietati @ contrast cu restul constr medie$ale cu resturi inguste. 1716 @ ocupatie a 3lteniei de catre imp 7a-s-urgic reforma a facut ca ' D din populatie in transil$ania sa treaca la catolicism, restul trecind la luteranism sau la religia protestanta +cal$inism pentru maghiari, din moti$e religioase si financiare din frica nobilimii de a nu perde pamintul dat de $oie$od conduce la fortificarea cetatilor+sistem Vau-an, fortificatii interioare +' cetati,/Al-a Iulia, Timisoara $enirea nobilimii si a catolicismului are ca efecte/

o aparitia unui baroc in forta o no-ilimea $iene#a isi construieste resedinte in oras si in

exteriorul lui +primele locuinte ur-ane in stil -aroc, o sec *1 9 Iernut 9 2a#ilion de poarta 1 acoperis f inalt cu o cur-a moale, arc in miner de cos @ -aroc &astelul de la 'ontida @ aripa renascentista la care in peroada -aroca/ o intrarea are o cur-a moale, o pre#enta statuilor caremarchea#a cornisa, o curtea in forma de potacoa$a o aripa neogotica (onstructii )aroce/ 2alatul Tele6i de la 8ornesti o elemente palat @ logie- gradina @ apa pe un teren plat 1 2enastere o peisa", teren deni$elat, lac, insula, foisoare,statui, -anci 1 )aroc @ intrare in forma de E 6alatul de la Sin2aul o Sala de -al @ un mare spatiu care semnifica intrarea ha-s-urgilor cu oul stil de $iata @ -alurile $iene#e o 1&77 @ cutremur inurma ccaruia palatul a fost parasit, acum @ retrocedari o fresce cu soldati, steme @ renascentism o fatada Art ;ou$eau -olti FA$elaG @ mult mai plate si mai moi acoperis cu panta frinta arc in miner de cos 6alatul tip -ara are aceleasi caracteristici/ &urii 1 palate de mici dimensiuni, secuiesti. o %xista diferente mici de statut in colecti$itate, este important rangul in armata +resedinta mai redusa,

A27IT%(TE2A 32AS%;%AS(A/

tesut medie$al/ fiecare no-il doreste sa-si construiasca cit mai in centru o ex/Ansamblul Episcopal de la /radea + cu palat si catedrala -a#ilical cu A na$e0 una centrala 4 ' laterale cu du-la cur-are a fatadei +se aproprie de -arocul $iene#,

o &atedrala de la Timisoara @ fatada plana cu elemente de

dHcor care dau tensiune, cornise puternice care se mule#a dupa fatade preotii care slu"au in -isericile unite in Trans a$eau idei unite pentru ca studiasera toti la 2oma/ o ' turnuri infatade 4 fronton cu elemente de -aroc +la <ugo" @ turn cu $oluta, la sf sec 1& -1& se imita arh -aroca in ; ?oldo$ei si in )uco$ina ocupate de asustrieci pina la primul ra#-oi mondial

?3<!3VA

(oranul ii impiedica pe turci sa in$ete lim-i straine0 pe timpul fanariotilor @ dragoman 1 traducator @ putea de$eni conducator in tarile romane am-ele arhitecturi pun accentul pe fortificatii/ ?oldo$a si 3ltenia/ existau dese incursiuni ale turcilr pe !unare respecti$ ale ca#acilor in ?oldo$a o aparare in ca#ul uniposi-il atac o influenta unor elemente stilistice in baroc! Sfintul Ioan 'ote"atorul, Iasi/ prid$orul are #iduri groasepentru ca turnul si acoperisul sa poate ascunde si sa se poata trage din ele0 arce eta"ate Sfintii Teodori, Iasi/ acelasi prid#or redus ca dimensiuni4tainita: influente -aroc @clasicism retrageri in arc in acolada, ancadrament @ $in din S. !unarii @ prototip pentru arhitectura de tran#itie +arhitecutra traditionala I arhitectura -aroc @ clasicista, o se inspira si din elemente -rinco$enesti/ o 'iserica minastirii frumoasa - elemente d factura clasicista, rusesti4 ha-s-urgice0 disparitia spatiilor traditionale @ unificarea spatiului altarului, cupole false 5 baroc o 'iserica Letcani planimetric nu mai aminteste de cele $echi, este clasicista +linga Iasi, @ modificare fundamentala a tiparelor o Iasul @ extrem de recepti$ la nautati o Sucea$a/ pastrea#a noile caracteristici

a '-a "umatate a sec 15 @ forme specifice de fortificatii in?oldo$a, prog de arh intr-o stilistica aparte +aparitia turnului de V, si aparitia stilurilor occidentale in moldo$a+clasicitate -aroca, fenomenul de insecuritate este $ala-il si in Tara romaneasca/ garni#oanele turcesti care nu mai pot fi platite sii stapinite de 6ooarta ataca frec$ent malurile !unarii +pasa de la Vidin,

TARA R/-ANEAS&A in a ;%a 7umatate a sec

*+!

resedinte ale unor -oieri, dar nu in stil -rinco$enesc/ casa se reduce ca dimensiune si reapare un "id de incinta care chiar daca pastrea#a elem de factura clasicista <rectangularitate, capata rol de fortificatie, rede$enind #id de aparare.ex/ curtea de la 'alaci o locuinta ase#ata pe o latura/ )alacestii erau crescatori de oi si in ca# de atac adaposteau animalele in int curtii o se preiau astfel principiile de compo#itie clasicista &urtea gostinari @ in aproprierea )uc @ transf intre timp in cimitir iar -iserica in capela, pre#inta urme de locuire adosate #idurilor o Tip de constr care re$ine la aparare @ se pastrea#a catre o epoca tir#ie )rosteni @ &urtea de la 'rosteni 9 se mai pastrea#a o mare parte cu ' cuhnii laterale o Tipul de curte incon" re$ine dar cu incinta rectangulara &asa -agheru @ fam ?agheru -oieri intre sec 16-17 @ pe fosta strada <a-irint <ocuinta isi reduce dimensiunile in raport cu epoca lui )rinco$eanu (ompo#itie clasica a prid$orului @ pina in 15 , uneori prid$or cu scara inchisa (ompo#itia casei/ sala centrala cu incaperi in stinga si in dreapta, Au disparut loggia si gradinile 8radinile de flori se transforma in gradini de legume si pomi fructiferi Intreaga gospodarie e incon" de un "id inalt cu turnuri si pa#nic @ nici domnitorul u a$ea aces fara permisiunea proprietarului !e mute ori dispar si pi#nitele adinc ingropate in pamint !ispar sculpturile si tot ce insotea foisorul de epoca -rinco$eneasca, dar foisorul se pastrea"a %x/ o casa la (raio$a- foisor cu scara inchisa @ leg de aparare

o casa de la $lago#a @ pi$nite marite, guri de tragere in

parapetul foisorului chiar daca partea superioara era deschisa, guri de tragere pe tot conturul casei o casa fam 'ratianu @ cele-ra pentru tipul caselor com-inate cu cula +turn de aparare @ ultim refugiu al posesorilor in ca# de atac exista in /ltenia o anumita uniformitate in constituirea caselor -oieresti/ de o-icei de forma rectangulara, cu curte int si gradina in spate0 fortificatiile pre#ente ca si in alte #one &ULA @ denumire in turca pentru cu$inteul FTurnG @ locuinta f raspindita in peninsula )alcanica turcii au adus acest tip de constr premergatoare ca progr de arh patr turcilor, ei raspindindu-l doar in pen -alcanica prin intermediul mesterilor de cele mai multe ori in sp ur-an, cu goluri foarte reduse destinate $entilarii si cu lumina foarte redusa in tara romaneasca se preia acest program in conditii specifice/ o transpunerea din rural in urban o modelare specifica olteniei o in relatie cu progr de tip cula si arh din Tara 2omaneasca la sf. sec 15 @ influenta sud !unareana resimtita 2enasterea )ulgara @ circula prin europa si se intoarce cu idei/ anume tip de tratare ur-ana, a locuintei, cele-rele stra"i comerciale %x/ 8a-ro$eni @ strada negustorilor $eniti din 8a-ro$a in sudul !unarii au loc atacuri otomane si se refugia#a in ; !unarii sau in #ona Vienei tarile romane, in special Tara 2omaneasca @ tari de migratie 9 oameni $in si se sta-ilesc aici, cu atit mai mult cu cit exista o Academie la )uc infiintata de Se-an (antacu#ino Aflux de populatie crestina , de negutatori si de mestesugari @ patura ce lipsea in 2omania .ormarea de -a#in cultural/ impartasire a acelorasi cutume 6rogramul culelor/ program orasenesc transpus in sec 15 dat perioadelor nesigure determinate de schim-arile dese de domnitori

TIPURI DE CULA 1. cula ca turn locuinta @ resedinta o-isnuita si acces de la un ni$el superior sau chiar din pod/ cula de la. Vladoaia 2. casa mai ridicata de la sol/ alc ansam-luri cu -iserici= sau resedinte fara #id incon"urator 3. cula aditionata casei printr-un palimar +pasarela, @ loc de refugiu in ca# de atac 4. cula singura @ posi-il loc de refugiu, in acelasi timp semnali"are! se aprinde foc si se $ede repade pt a semnala un e$entual atac (ula de la &urtisoara/ legate de um-latoarele scoase in afara si cu fct de aparare in acelasi timp +goluri tragere,0 primele ' ni$eluri aproape oar-e, ni$elulA +locui-il, deschis printr-un element specific in $alahia (ula de la 2aho$ita +pitesti, @ deschideri putine

2egulamentele org. ale lui =iseleff $or-este despre creearea unor trasee din cule de semnali#are - !e remarcat ne#oia de deschidere +prispa, spre deose-ire se pop din sudul !unarii @ elemente din lemn - ;-ar re#ista unor armate, de fapt nu mai era perioada atacurior cu armate, doar cit$a soldati, grupuri mici ce atacau si apoi se refugiau - ;u sunt propr unor -oieri mari, ci a unora cu posi-ilitati mai reduse 'iserica -inastirii )ianu 9 turn adaugat in a '-a "umatate a sec 15 pt a functiona ca loc de o-ser$atie si pro-a-il adapostire Tipul de -iserica cu turn peste pronaos sau naos specific epocii
-

In satele din N /lteniei taranii se unesc si se constituie ca comunitati @ prin ridicarea de -iserici/ tehnici in urma fata de ale ctitorilor domnitori @ finante reduse @ solutii in$enti$e. (omunitatea e e$identiata prin picturile murale existente in -ierici

Secolul 19
- sec. 1& @ perioada foarte importanta pt istoria arh si ur- in prima parte a sec 1& @ e$olutie mult mai lenta spre deose-ire de partea a doua, si in "urul anului 1& @ transformari importante

- pt societatea europeana , sec 1& inseamna enorm @ s-a schim-at totul - sfirsitul re#olutiei france"e @ sec 15 @ populatia ur-ana era de 1*D, mai tir#iu ra de * D - economia si industria- pre#enta pretutindeni @ sunt motorul principal, imediat dupa acea transformare- caile ferate- rapiditate mult crescuta, mo-ilitate mai mare, au facut granitele ce$a fragil - sec *+ 9 sec afirmarii natiunilor @ foarte putine erau construite ca atare innainte %x/ .ranta - *+0> 9 unificarea unor anumite tari/Italia, 8ermania0 aparitie a statului national grec desprins din imperiul otoman - Afirmarea identitatii nationale! reflexul unei gindiri puternic impregnate dee ideile romantice - 2omania nu a facut exceptie de la miscarile politice si %uropene - *+?@ 9 unificarea - *+00 9 *+0+ proclamarea Independentei - Aproclamarea Regatului - populatia e legata de o noua forma de economie0 economia agricola incepe sa piarda din importanta - dupa 15A @ orasul de$ine motorul de#$oltarii independentei - burghe"ia capata pondere mai mare0 apar profesiunile liberale, tot ce tine de in#atamint - apare proletarismul legat de industrie - administrarea orasului tre-uie sa faca fata unui nou sistem @ reglementari care sa diri"e#e de#$ ur-ana si planuri de sistemati"are ur-ana care au inceput sa intre I o-isniuinta fiecarei administratii - orasul isi schim-a infatisarea nu numai datorita arh diferite ci si a unor tipuri noi de cladiri, programe noi care au $enit in intimpinarea unor noi solicitari, raspunsul unor noi institutii/ societati de asigurari, banci - stilurile arhitecturale, tipologia arhitecturii @ modificarea imaginii oraselor - sec 1& 6arisul si-a schim-at complet infatisarea - .lorenta s-a extins foarte mult si a inclus $echiul nucleu intr-o structura moderna ce functionea#a si asta#i - 3rase care s-au de#$oltat complet nou! 'udapesta @ se de#$ dupa principii arh complet noi pornind de la ' parti $echi - 3rasul sec 1& @ reflecta o soc capitalista @ a existat un transfer propriu a -urghe#iei spre orase - Realismul 9 actiune pragmatica, realista, eficienta @ regasit in interesu asupra oraselor

Saltul spre planul de sistemati"are @ planul nu se mai ocupa doar de o parte din oras- se ocupa de tot orasul Relatia Arhitectura 9societate/ arh prin produsele ei de dimensiuni impo#ante a cautat sa repre"inte burghe"ia in urcare spre $irfurule societati @ exprima gusturile si cultura ei E#olutia tehnicii de#$. 2apida si spectaculoasa a ind @ noi materiale de constructii/ metal sticla0 sec 1& apare -etonul armat in formele sale primare

- 2omania se inscrie in procesul de schim-are - Transil#ania si 'anatul au ramas ca parte a imperiului Austroungar dupa *+10 - In imp. ?aghiar- miscare reformista importanta - Sincronie importanta a modernix1#arii tarilor -alcanice - Vechiul regat 9 arh eclectica adoptata ca o influenta occidentala - 15'5 @6acea de la Adrianopol a pus capat ra#-oiului ruso-turc @ i-a urmat gu$ernarea rusa a principatelor su- generalul =iseleff sucare s-au ela-orat Regulamentele /rganice in tara 2omaneasca 15A1 si ?oldo$a 15A' @contin o insumare de reglementari de legi pe diferite domenii de functionare a societatii romanesti @ un fel de constitutie a noilor structuri moderne - *+11 9 prima constitutie, la scurta $reme dupa renuntarea la tron a principelui (arol - ?ihail Bogalniceanu/ Gsarcin noastra este de a transforma un popor de tarani intr-un popor de cetateniG- asta inseamna moderni#are, oameni egali care sa-si cunoasca drepturile dar si raspunderile - Al. I.Cuza 15*&- 1566 a emis legi esentiale care au pus -a#a dreptului modern. A creeat institutii noi, - a impins 2omania spre calea modernitatii rapide0 nu a pri$it neaparat mare masa, si structura si $irfurile @ motoarele societatii - Apar dincolo de moderni#are structurile $echi/ drumuri, cai ferate, gari, care au a$ut efecte importante asuprea oraseler/caile ferate au transformat &onstanta in port important/ circulatia pe !unare- consecinte importante asupra oraselor @dupa pacea de la Adrianopole, prin cau#ele sale @ liberali"area comertului in tarile romane - Apar orase noi de%a lungul ,unarii - &omisia Europeana a ,unarii 9 cuprinde Anglia, .ranta, Italia care a$eau inter$entii economice si politice in #ona @ scopul0 controlul gurilor !unarii +rol legislati$ @ reglementau circulatia pe !unare, constructii importante/ Sulina, 8alati0 a creeat canalul Sulina 9 unicul canal na#igabil la $arsarea !unarii

Teritoriul in "ona agricola - Reforma agrara a lui &u"a / o Seculari"area a#erilor minastiresti o !i$i#are a marilor proprieteti o Improprietarirea unui numar mare de tarani o Sate noi- redistri-uire a populatiei in teritoru - pe parcursul sec 1& @ idei ur-anistice pe plan european @ in 2omania - acte normative/ legi4 regulamente de construirediri"a#a modul de constructie ur-ana/plan de sistemati"are!actualul 2U$ 9 de ' tipuri pina la al doilea ra#-oi mondial/ o in Transil$ania si )anat0mena"area teritoriului ur-an dar si extinderea teritoriului +dupa model german, o in $echiul regat @ pl de sistemati#are se refera exclusi$ la teritoriul ur-an Inter#entii urbanistice in scopul moderni"arilor! - orasele situate de%a lungul ,unarii% restructurari radicale4aparitia unor orase complet noi - e(tinderea planificata a oraselor existente - transformarea oraselor existente, fiecare I mai multe feluri/ o modificare tramei stradale, inclusi# prin noi artere de circulatie o modificarea structurii parcelare @ modul de di$i#are si utili#area teritoriului o aparitia unor spatii publice de agrement/ parcuri, gradini o ase#area cladirilor fata de $ecinatati, inaltimea cladirilor, 63T, arhitectura.+156 , - toate aceste modificari- modificare lenta a contextului ur-an /rase noi sau structurate integral! Turnu -agurele @ nucleu de cetate @ Turnu - forma speciala datorita relatiilor, parcele foarte regulate - plan pe cuori ce semnifica pretul teitoriului 9 cel mai scump e cel aflat aproape de "ona #erde, periferica - proiectarea unor spatiipu-lice noi @ pietele - *@>> 9 e(tindere! "ona #erde e parcelata, spatiul mare al pietii e micsorat -

Turnu Se#arin - forma regulata, a(e ce fac legatura cu restul teritoriului - mie" #arde al orasului pre#ent si acum - extindere @spre ;, V si % @ fata de nucleul principal @ se pastrea#a ordinea &alafat, /ltenita, Bimnicea, &alarasi 9 orase noi de-a lungul !unarii @ interesul acordat culoarelor de circulatie $iurgiu, 'raila% orase structurate integral $iurgiu 9 pre#enta puternica a fortificatiilor ce cuprindea si garni#oana turceasca. Imediat dupa 15A +2egulamentul 3rganic, @ arh austriac ?ori# $on 3tl a facut actualul plan al 8iurgiului modern/ - a darimat turnul militar al garni#oanei turcesti @ in locul ei urma sa fie amena"at un parc pu-lic - pe teritoriul #echiului "id 9 artera de circulatie - spatiu $erde restrins si ocupare cu locuinte sau functiuni pu-lice - 157 @ un fel de foisor de foc construit de turci in una din pietele centrale 'raila @ sf sec 15 @ * #iduri de fortificatii relati$ concentrice - 15A' @ plan facut de un colonel rus @ nemultumitor - 15A9 @ 2udolf $on )orot#in @ s-a pastrat doar ultima fortificatie du-lata de o circulatie si aici fragmente luate din $echea structura - impartirea altor #one in insule datorita aparitiei unor noi artere - in aproprierea portului @ #ona cu functiuni legate de acesta @ depo#ite, cantine - spatii publice! piete de forme #ariate - citi$a ani mai tir#iu, orasul s%a e(tins mult spre exterior, pastrind o continuitate a tramei stradale - putin inainte de 1& @ o noua e(tindere/ se o-s coerenta, respectul extinderilor in raport cu portiunea existenta - succesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmea"a "ona urb E(tindere spontana 'ucuresti 15&*-15&& @ plan cadastral ridicat de institutul de cercetare al armatei - *+0;% $ara de N, iar in 1&9 se darima ateliere (.2 si se constr actualul 6alat (.2 - se remarca apropr de (alea 8ri$ite @ asemanarea cu 8ara din 6aris - apare -dul !inicu 8olescu si Scoala de drumuri si sosele

E(tindere planificata $alati @ 15A - extindere intensa @ spre ; functiuni o-isnuite ale orasului - intre !unare si 6rates @ transformati in timp pt functiuni ale portului &onstanta 9 prin hotarirea lui (arol 1 @ proiectul arh /rascu - inceputul sec @ orasul se de#$ in peninsula - 15&& 9 e(tindere @ tesut regulat 4 ortogonalitate - parc, extindere a portului, cai ferate 2redeal 9de#$ spectaculoasa ca statiune si oras - trama stradala neregulata urmareste forma teritoriului - proprietati neregulate chiar daca sunt echi$alente MODERNIZAREA TRAMEI STRADALE regulari#area stra#ilor existente @ tendinte spre segmente lungi, articulate cu arce de cerc - noi sra#i @cele mai importante @ -ule$ardele. %x/ 6loiesti/ -dul ce leaga gara principala a orasului de gara de S de #ona $eche - )ule$ardele leaga punctele imortante in oras/ o $arile de functiuni importante o ,ublea"a caile e(istente - diferenta de )d din 2aris! nu tra#ersea"a "one istorice, generea#a ur-ani#area - articularea stra#ilor/ piete ce preiau a-il diferente de prospect
-

&raio#a 9 15& @ peisagistul france# 2omaneau @ chemat sa proiecte#e un parc dar a mai reali#at si un -ule$ard 'ucuresti 9 cele mai multe -ule$arde sunt noi/ - a(a N%S spre piata Eni$ersitatii @ 1&1A -ule$ard proiectat si executat in timp/fragmente locale/ o -d. ?arasesti, ?aria, !inicu 8olescu, Schitu ?agureanu o dupa 1&6 @ -d. !acia - a(a E%V 6iata Eni$ersitatii @ (ismigiu,api Schitu ?agureanu @ (otroceni - spre % @ soseaua Iancului, soseaua 6antelimon - 15&* @ prima amena"are a 2ietei Victoria - piata din fata Uni# riguros a(ata pe cladirea Eni$ersitatii

2robleme generale ale orasului

6rograme de arhitectura @ elemente ce contri-uie la schim-area imaginii orasului - modificari importante ale configuratiei constructiilor - dinamismul foarte mare al societatii a determinat modificarea aproape totala a tuturor programelor - apar programe noi Locuinta 9 accentuarea #ietii ur-ane prin determinarea unei locuiri accentuate a orasului - noi tipuri de locuire @ modificari legate de situatia economica Apar in 2omania A tipuri de locuinte/

VILA % locuinta de#$oltata, de lux, adaptata unui mod de $iata ur-an Treptat $echile resedinte -oieresti si palatele ur-ane dispar si sunt inlocuite de #ile <a innceputul sec 1& @ locuinte unifamiliare, treptat, termenul sa largit si pentru cladiri cu mai multe apartamente Casa Asandu din 6iata laho$ari + actuala (.3.S., @ interesanta este anexa/ in spatele locuintelor unloc pentru parcarea automo-ilelor si alaturi unloc pentru gararea trasurii imobilul de raport numar foarte mare in Timisoara, Arad, unde influenta #iene"a este foarte puternica0 pe parcurs au aparut si iin $echiul regat

locuinta ieftina <socialaC apare in "urul anului 1& locuinta cu suprafata minima, care costa putin, se adresa unor paturi sarace ale societatii a aparut la initiati$a unor municipalitati sau societati infiintate pe linga acestea au existat proiecte tip dupa care au fost construite nu au fost in$estitori pri$ati FSocietatea comunala a locuintelor ieftineG +)ucuresti, @ construieste incepind cu 1&11 ?inisterul (ailor .erate @ puternic -irou de arhitectura @ se ingri"este pentru ca#area anga"atilor in diferite orase

&onstructiile industriale 9 legate de aparitia si de#$oltarea industriei si a (ailor .erate Echipamente publice 9 in special in a doua "umatate a sec 1& gestionate de ministerul pu-lic, gindite intr-o structura ierarhi"ata scoli primare, licee, apoi institutii dei in#atamint superior institutii administrati#e! de la primarii ici la ministere institutii bancare/ -anci, societati de asigurari, (%(

Stilul Arhitectural 9 - En program de arhitectura tre-uie sa raspunda unei necesitati de moment a unei societati in timp ce conceptul arh tine de o$i#iune mai larga - 3 cladire @ aceeasi functiune indiferent de expresia neoromana sau renascentista sau clasici#anta - In sec 1& @ modificari importante ale economiei, ale ci$ili#atiei, cultutrale @ au pus pro-lema exprimarii unui program de arhitectura printr-un stil +expresie arhitecturala, o In 1&9'- 1&9A in 8ermania a aparut un articl/ F In ce stil tre-uie sa construimJG - sec 1& teritoriul din interiorul oraselorincep sa-si micsore#e suprafata si sa adaposteasca functiuni ur-ane @ functiune predominanta @ locuirea - 1597 un cutremur a distrus o mare parte din interiorul orasului - s-a inter$enit cu o noua trama stradala care a facut si reimpartirea teritoriului/ - dispare incinta hanului - teritoriul impartit pe o noua trama stradala astfel incit fiecare proprietate sa capete o parcela de o suprafata echilibrata de teren - rectangularitatea stra"ilor @ $i#i-il mai mare, usurare a circulatiilor 4 mai usor de a construi pe un teren mai regulat - Str. 2iureanu @ unde$a $is-K-$is de ?u#eul ;ational de pe calea Victoriei @ aparitia sa a presupus si o parcelare a teritoriului/ di#i"area proprietatilor mai mari in unele mai mici destinate locuirii - 2arcul 3ilipescu +pe sos. Lianu, sos. Alexandru , @ pe o mare proprietate a lui Al. filipescu parcelata pentru locuinte @ se remarca o eleganta a trasarii, cur-e elegante, scuaruri, regularitate a teritoriului

2arcul Ioanid @ -dul !acia, str. 6olona, !um-ra$a 2osie , pe o proprietate a uni li-rar Ioanid @ locuinte grupate in "urul uni spatiu li-er pentru $egetatie0 denumirea de parc este datorita spatiilor $er#i largi, caselor indi$iduale sau cuplate si a asemanarii cu orasul gradina

- Alt tip de di$i#are pentru locuintele ieftine @ reali#ate de soc comunala pentru locuintele refugiatilor @ suprafete mici de aproximati$ ' mp

orasele fortificate din Transil$ania @ fortificatiile nu mai a$eau sensul din sec 1& @ erau darimate si se recuperau "onele foarte mari ocupate de acestea si #onele nonedificanti din exteriorul oraselor modelul de inter$entie @ cel al ringului #iene" reali#at la mi"locul sec 1& &lu" @ primele fragmente demolate @ in "ur de *+>> Timisoara @ deci#ie luata a-ia in *+@; Teritoriul utili#at pentru scopuri publice+ artere de circulatie, cladiri pu-lice, @ acolo unde primariile a$eau fonduri0 in ca# contrar @ terenurile erau $indute si erau construite locuinte unificarea oraselor/ #ona $eche e legata de cartierele periferice construite intre timp 3radea, Al-a Iulia @ cetatea1caracter militar, de mici dimensiuni @ a fost inghitita treptat de oras Sibiu 9 inainte de mi7locl sec *@ apare amena7area unei promenade pe locul fortificatiilor: D>de ani mai tir"iu 9 separarea intre "ona #eche si "ona noua se fae doar prin densitate si modul de impartire al teritoriului (lu" @ #ona medie$ala este $i#i-ila, dar legatura de cartierele periferice prin suprafete li-ere dupa demolarea unor fragmente de fortificatii0 159*reali#are in afara #idurilor de incinta o -iserica reformanta @ nucleul unei ur-ani#ari $iitoare a #onei 'raso# % o mare parte din fortificatii sunt demolate @ spre platoul Tarii )irsei- in locul fortificatiilor 9 cladiri moderne ale orasului Timisoara 9 exmplul desa$irsit al unui sistem de fortificatii tip Vau-an @ 15&' armata austroungara a decis sa renunte la fortificatii @ apare planul unor tesuturi foarte diferite/ <atimea ocupata de fortificatii de aproape 1 Mm aintrat in posesia municipalitatii @ a fost organi#ata dupa modelul ringului #iene"

2lanul de sistemati"are @ in 2omania pe la *@>> , ' tipuri de planuri de sistemati#are/ Transil$ania @ planuri e sistemati#are intelese in sensul german @ pre#edea si o e(tindere a oraselo Vechiul 2egat/ influenta france#a @ planurile de sist nu pre$edeau decit organi"area "onelor e(istente Se remarca regularitate impartirii teritoriului, a(e desimetrie cu capete de perspecti#a, hasurarea suprafetelor infunctie de tipul de constructii prmis <grupat, insirute, indi#idualeC #onele extracarpatice @ planificare de tip france# @ amena"area doar a perimetrului administrat planul 'ucurestiului intocmit in *@>>, aprobat abia in*@;* intentie de "onificare a orasului pe anumite functiuni centerul orasului @ multifunctional, #one cu caracter militar, #one industriale si in rest locuinte functiui diri"ate spre anumite #one ale orasului a existat o gindire ur-anistica apar spatii #er"i cu caracter pu-lic/ parcuri, gradini, scuaruri pina atunci existau doar gradini particulare ale palatelor, inaccesi-ile pu-licuui larg

Iasi @ amena"area arterei importante @ gradina de tip linear ce urmea#a axul stra#ii insotita si de o parcelare &lu7 9 pe malul Somesului promenada de la incep sc 1& se trnsforma intr-un parc de mari dimensiuni )raila @parc la periferia orasului 'ucuresti @ gradina Biseleff -159 @ 159*- de%a lungul stra"ii =iseleff! diferite stiluri/ pe o parte lineara restul gradinii @ tratare li-era, peisagera, stil de pro$enienta engle#easca, $egetatie f diferita, incepe sa tin cont de regulile de percepere a spatiului &raio#a 9 actualul 2arc 'ibescu! 2eali#at de 2edon +fr, (ontine foarte multe functiuni0 promenada, $elodrom, parte ur-anisti$a Inaugurat purin inainte de 1& 7 relief creeat in mare masura de arh oglinda de apa- reali#ata prin transformarea uni riu din #ona amestec de stiluri 8radina &ismigiu din )ucuresti

 Inaugurata in *+?; 2eali#ata de peisagistul austriac ?eier %sente diferite de copaci gindite la $remea respesti$a

<a $remea sa una din cele mai moderne gradini A de$enit spatiu al orasului a-ia dupa trasarea -dului %lisa-eta si Schitu ?agureanu, prin care el s-a deschis spre oras ?odificarea cladirilor/ la inceput retrase la eta", constructiile se completea#a apoi pina la limita proprietatii Vitrina Ise deschide spre srtada Sala de biliard @di$ertisment foarte raspindit in sec 1& Impbilul de raport @ de factura arhitecturala foarte di$ersa 2asa7e acoperite/ 6asa"ul Vilacros, Vulturul ;egru @3radea Hale alimentar% inlocuiesc $echiul spatiu deschis al pietelor alimentare 2rimarii 9 Arad @reia sim-oluri medie$ale ale turnului cu ceas ce repre#enta orasul 6refectura, <iceu la (lu" @ maniera clasicista, riguroasa, so-ra Eni$ersitatea de la (lu" @ neorenascentista

Neoclasicism si romantism
au i#-ucnit pe la "umatatea sec 15 in Anglia, $ermania, 3ranta sau Italia si s-au manifestat pina in prima parte a sec 1& intentie a oamenilor de cultura de a redescoperi trcutul NE/&LASI&IS-UL - are perspecti$a dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale ci$ili#atiilor europene +germana si romana, - a aparut ca reactie #ehementa la baroc, s-a -a#at in mare masura pe descoperirile arheologice ce au a$ut loc in sec 15 +descoperirile de la 6ompei si 7erculanum acoperite de la$a, - .ranta si Anglia au deschis scoli la 2oma unde studentii puteau face rele$ee ale arhitecturii antice @ miscare culturala foarte larga - 3 noua expresie plastica ce se $rea ce$a de tip stiintific, -a#ata pe niste canoane $erifica-ile - cunoasterea arhitecturii antichitatii a condus la ideea ca acele formule plastice sunt singurele $ala-ile

Academia 3rance"a 9infintata de &olbert ina doua "um a sec 17 a sta-ilit regulile dupa care sa se reali#e#e arhitectura -una, ade$arata In istoria neoclasicismului 9 sunt diferite etape/ o Ena de sfirsit @ mi"locul sec 1& @ orice incercare indi$iduala de a determina arhitectura antica era exclusa o Singurele reguli #alabile:cele stabilite de Academie 9 caracter dogmatic al sfirsitului de clasicism @sta-ilirea uni lim-a" uni$ersal, omogen, posi-il de adoptat de orice program o 2epetarea unui anumit model +locuinte mici de serie sau monument unicat,a insemnat si un interes pentru tipologia arhitecturala o france#ul ,urant, ele$ al lui )rullet a fost numit profesor de arhitectura la scoala de arhitectura din 6aris. %l a ela-orat o metoda de gindire foate simpla aplica-ila la orice/ el spunea spre ex ca in plan elementl principal este o tra#ee multiplicabila dupa necesitati0 din aceastamecanica aplicata si in fatada si $olumetrie re#ulta modul de gindire al secolului 1& o simplificarea planurilor si schematism al proiectelor o !urant aduna toate exemplele importante ale $remii referitoare la un program, toate la aceeasi scara0 utili#area formelor si #olumelor primare, elementare/ cu-ul,sfera, prisma o !e foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi e$identiate prin aceste $olume simple @ fapt premergator gindirii moderne in arhitectura o 2ationalitatea @ exprimarea prin geometrie, conditie la o ,mare claritate a structurii

R/-ANTIS-UL - pleaca de la aceleasi premise, dar au caractere diferite - gindirea romantica a$ea in centru formatul imaginii primare, intuitia artistului, importanta sentimentelor - lua in considerare inainte de toate geniul creeator, artistul, refu"area oricaror dogme - tot de aici de#$oltarea peisagisticii, mai inti in Anglia, apoi in restul %uropei - refu#a orica idee de mimetism +imitare: in fa$oarea afirmarii imaginatiei artistului

)ohn Rus6in - arhitectura este mai intii o stiinta a simtiri si apoi a gindirii - ;eexistind nici un fel de regula, romantismul nu aprecia frumosul, ci caracterul arhitecturii +nu ca neoclasicismul @ o opera se se inscria unor reguli era frumoasa, alta nu, - (aracterul arhitecturii era gindit in raport cu niste stiluri arhitecturale de"a consacrate @ un mu#eu putea fi configurat in spiritul uni templu grec0 o -iserica @ arhitectura gotica sau romanica - In prima "um a sec 1& @ disputa intre .ranta, Anglia, 8ermania @ care isi re$endicau arhitectura gotica ca fiind arhitectura lor nationala - Arhitectura NationalaE s-a declansat in 2omania prin cautarile lui ?incu de gasire a unui stil romanesc - Arh romantica 9 a folosit fragmente sauansam-luri intregi de arh gotica, dar desenele structurii gotice au fost ansam-late in constructii care nu sunt e(clusi# gotice, elemente din diferite epoci subordonind caracterului romantismului - ;u exista reguli clare @ inter$ine li-erul ar-itru al arhitectului @ fiecare arhitect a imaginat propria sa arhitectura romantica @ compo"itii foarte riguroase in care dispar regulile clasice - 2edescoperire a culorii in arhitectura + s-a descoperit in sec 1& ca templele antice erau pictate, - Viollet Le ,uc a pu-licat numeroase carti/ F !ictionar al Arh france#e din sec 1' pina in sec 15 @ proiecte de restaurare, proiecte noi nereali#ate, a incercat sa inteleaga arh gotica dincolo de forma - 2aportul intre a a$ea o expresie locala +nationala sau regionala,si aceea de a relua experientle trecutului
-

in Romania, reflexiile arh neoclasice n-au fost isotite de o experienta importanta, productia e una pragmatica, cladirile sunt construite, nu studii cele doua curente - la inter$al de cite$a decenii, primul clasicismul @ nu au a$ut o delimitare foarte clara, s-au interferat adesea @ opere hibride am-ele curente sunt legate clar de schim-arile din societate clasicismul%burghe"ia urmarea o e(presie simpla,clara o primele manifestari @ nu ca negare a -arocului, ci simplificare lenta, treptata @ tendinta spre o exprimare austera

o moldo#a @ influente occidentale indirecte prin 2olonia si

Rusia @ pro$incia unde s-a de#$ cel mai mult clasicismul desteptarea constiintei nationale @ +clasicism si romantism, @ ' expresii complet diferite luate ca stindard al acestei idei Ale(andru /rascu - cel mai imp repre#entant al clasicismului in 2omania - cladirea $eche a Uni#ersitatii din )ucuresti 15*7 @ 1565 - actualul Hotel 'ule#ard, la intersectia (. Vicoria cu )d. %lisa-eta - 'iserica -etropolitana de la Iasi - S-a format in germania - Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr disparuse in occident ARHITE&TURA R/-ANTI&A influente ale arh gotice pre#ente, dar nu lipsesc nici monumentele in care predomina expresia si tratarea libera a #olumelor, nu atit elemente gotice ?onument arh linga ?inastirea .rumoasa de la Iasi @ esxprima ' curente ?ic monument din fonta+gotic,in fata mitropoliei 6roiectul facut in 15A pt Arhi$ele Statului @ ordonanta dorica ce da forta compo#itiei 'iserica d la Letcani @ modl @ ex de arh clascista @ ansam-lare de #olume clare, simple, utili"are austera a unui limba7 clasic Uni#ersitate 'ucuresti 9 /rascu 9 simetrie relati#a a planului, ierarhi"are a #olumelor, pre#enta e$identa a unui templu grec amplasat in axul cladirii @ finetea decorului care incheie primul ni$el

%(<%(TIS?E<
%clecto 1 a alege li-ert arhitect de a lua fragmente, structuri de compo#itie si de a le recompune de#agreg unei cladiri mai $echi in$entar

rearan"are in alta formatie ordonare stiintifica @ la fel ca in miscarea moderna, ca maniera de gandire Academia france#a a inceput sa apuna, dogmele clasiciste disparute @ Viollet Le ,uc 9 totul e relati$ ,urand 9 toate cladirile la aceeasi scara &ladire bine adaptata functiunii si care sa exprime epoca Sec 1& @ arh fara caracteristici proprii, legatura intre trecut @ forma @ $iitor @ tehnici Surse/ 6aris +sec17, medie$ala, renastere, Inspiratie din traditiile locale @ arh regionala, locala @ ?incu sf sec 1& 6ragmatismul arhitectului @ eficient pt socuetate, rapid ;u sunt stiluri, doar arh romantica, eclectica 6lan, $olum, fatada @ echili-ru intre arta, tehnica, functiune )ulien $uadet @ tratat @ cauta sa integre#e pro-lemele sociale cu ale arhitecturii &ompo"itia @ elem cel mai important %uropa in 15A , 156 transil$ania +germana, asustriaca,si 155 in $echiul regat +franta, Arh france#i/ (assien )ernard +-anca nat,, <uis )lanc +min. agriculturii,, Al-ert 8alleron +ateneul roman, Ale(andru /dobescu studii 6aris <umina, caldura, acustica Antebelic 9arh era usor de reali"at <im-a" comun, comercial Ateliere @ tipuri @ muluri, fri#e @ cataloage Imagini/ stiinta compo#itiei, difu#area arhitecturii ca lim-a" de consum E;IV%2SITAT%A !I; IASI <3EIS )<A;( Simetrie, rigoare Ierarhi#are a sp @ hol de onoare (orpuri cu Sali de curs cu curti int mari Anexe .atada @ intrare inalta Sectiune @ hol eta" mai inalt, peste hol parter );2 A<)%2T 8A<<%23; SI (ASSI%; )%2;A2! Asimetrie @ lateral functiuni foarte diferite 9 turnuri de colt disimularea fundului scarii cu pile si coloane ' curti de lumina holul ghiseelor pe ' ni$eluri cu galerrie la eta"

luminator central (%( 9 turnuri de colt, acelasi tip de cupola arc extrem de mare la intrare @ ca in clasicismul france" cupola @ luminator @ tehnica @ structura independenta cupola e sferica la interior +' co"o, ?I;IST%2E< A82I(E<TE2II <3EIS )<A;( (ladire moderna de -irouri (urte de onoare cu spatii de onoare in ax (oridor in E ritmat Sugestia unei cladiri simetrice 4 preluarea unui unghi %clectismul ia intotdeauna in considerare conte(tul .atada @ renastere 4 clasicism france# sec 17 .A(E<TAT%A !% ?%!I(I;A <3EIS )<A;( .atada perfect axata, replica aunui templu antic, 4 in dreapta un eta" in plus +a de$enit intrarea principala, 6A<ATE< !% LESTITI% !iriginte de santier ?incu Arhitectura clasicism fr sec 17 Acoperis inalt corp central imai inalt im-inat cu contraforti medie$ali %clectism @ programe moderne cu decoratii ale trecutului )(! 6AE< 83TT%2%AE .atade articulate li-er in functie de strada A generat si alte doua cladiri gemene AT%;%E< A<)%2T 8A<<%23; Ti$oli @ templul lui hadrian .undatii circ 1N cupola rotunda (las fr sec 17 Scari cu podest intermediar @ -alcon 6lanseu casetat 4 planseu plat hol rococo (upola ferestre acum astupate 6A<ATE< ?I7AI< !I; (2AI3VA <3EIS )<A;( 6A<ATE< (A;TA(EOI;3 Arh ioan )erindei Aripi laterale mai inalte .atada so-ra (opertina art nou$eau la intrare @ console 4 tiranti (ASA (E <%I (3;STA;TA (oloane cu lei desprinse din plannul fatdei <i-ertate formal si cromatica T%AT2E< !I; IASI .%<<;%2 P 7%<?%2 6rograme similare cu aspecte foarte diferite Teatrul din Arad @ seccession, muchii dure

6rimaria din Arad @ turn cu ceas, logie du-la 6refectura din (lu" @ -aroc austriac Arh eclectica in transil#ania @ pinioane germane medie$ale +(a#inou Vatra !ornei @ arh medie$ala,, fatade cu clincher, elemente ceramice +-i-l. Eni$ersitara din (lu", Teatrul ?ic, )erindei @ cornisa in spatele unui racord cur-, art nou$eau, colt f ascutit cu cupola

A27 ;%323?A;%AS(A
2edescoperirea arh locale @ moda in %uropa, sf sec 1& Similitudini in "ona balcanilor, fond formal comun @ Turcia, 8recia Ion -incu @ modele de inspiratie 4 Turcia, Spania, Italia Enirea 15*&, independenta 1577 75 identitatea nationala, stat national 8andire romantica @ identitate nationala, arta specifica si diferita 155& expo 6aris @ (harles 8arnier @ case pop din dif regiuni ale .rantei Al-ert )allu @ palatul de "ustitie @ criticat in 6aris ca a exportat in loc sa cunoasca arh trad si pitoreasca romaneasca (3;T%XT I;T%2; 15** 3do-escu @ -la-la arheologia si etnologia 1& * @ 1& 6 in scoala proiecte clasice 4 in maniera nationala dupa 1&15 introdusa fortat, programatic arhitectura romaneasca in Transil#ania I/N -IN&U Scl de poduri si sosele %cole des -eauax arts (alatorie in spania, italia, grecia, turcia (ASA <A73VA2Q 1 an documentare intrare @ peron acoperit cu foisor

 arc lanceolat pe coloane strun7ite de lemn policromie interior spatiu central casetat cu luminator )E.%TE< !% <A S3S%A pe Miseleff $ernacular 9 foisor cu garlici terasa acoperita cupoala acoperisului foisor cu arce lanceolate -o$indou policromie pe al-, pitoresc S(3A<A (%;T2A<A !% .%T% 6arter clase eta" dormitoare 6lan simetric -eaux arts 1 influente manastiri 7ol galerie spre curte int Spatii oficiale, administrati$e spre strada Icoanei, fatadadiscreta 3ara intrare monumentala, 3cnite, -rau in torsada, ancadramente policrome ceramice Vechea primarie : (onstanta @ -raie de caramida:tencuiala ?incu @ primaria din (raio$a @ pilastrii 9 pana pe acoperis, turnulete 15&& ?incu @ restaurare man Sta$ropoleos incinta reali#ata de el preluand ac. !eco adapt la scara 2ETRE ANT/NES&U 1& termina -eaux arts reface proprietatea )ratianu de la .lorica crama - N locuinta ancadramente, foisoare mare terasa acoperita, cu semineu J tot acolo incinta cu spatii gospodaresti gen manastire ?I;IST%2E< <E(2 6E)<I(% acum primaria 62%.%(TE2A (2AI3VA Acces cu turn, monumental, referinte medie$ale !etalii puternice 6lan simetric 7ol pe multe ni$eluri, compo#itie eclectica 7ol cu cupola de sticla pe pandanti$i

Sala de sedinte @ -olta in leagan in maner de cos )A;(A ?A2?323S(7 )<A;( &RIST/3I &HER&HEB Studii ?ilano <ocuinta cu decoratii de stuc pe la 6otlogi 6rimul corp al maternitatii 6oli#u cu turnulet de colt in consola VILA -IN/VI&I Vernacular 4 arh culta Loc li-er al acoperiselor Aparitia acoperiselor in desfasurarea stra#ii $RI$/RE &HER&HEB fac de arh @ arh -ranco$eneasca N $HI&A 'U,ESTI ?EO%E< TA2A;E<EI 23?A; 2rima cladire de mu"eu din 2omania .atada caramida aparenta +?oldo$a, 8oluri si ancadr gotic moldo$enesti, logii -ranco$enesti

6%2I3A!A I;T%2)%<I(A
Mm' @ A Mm' 7,* mil loc @ 17 mil loc +Transil$ania, )anatul, %conomic 3M dupa 1&'* '5 @ A' cri#a mondiala 1&A5 productie extrem de -una 2' economia stagnea#a, da inapoi Agriculttura 2eforma agrara 6;< 1&1& 8reu de mecani#at, proprietati mici (onstitutia din 1&'A !emocratic pt europa !upa ra#-oi (ulturi si traditii diferite Arh di )ucuresti descopera orasele din Transil$ania si $or sa le schim-e
?A2%A E;I2% 1&15 1A7

Stilul neoromanesc @ o-iecte straine de context 1&15 @ 1&' ?ircea Vulcanescu, ?ircea %liade, 2e-reanu, (onstantin )rancusi miscarea moderna si perpetuarea traditiei lui ?incu REVISTE ,E ARHITE&TURA Aparitia criticii si teoriei de arhitectura @ comentariul scris A27IT%(TE2A A societatii arhitectilor romani 1& 6 @ 1&99 cu intermitente Apara directia traditionalista +sa nu a-andone#i formele consacrate, SI?%T2IA (aiete de critica si arta 1&A7 @ 1&*7 A $olume 8 ? (antacu#ino, octa$ doicescu, 6aul %mil ?iclescu, estetician ?atilda 8hica, Tudor Vianu Arhitectura, literatura, pictura, sculptura ;ici moderna, nici traditonala 9 echilibru clasic E2)A;IS?E< 1&'9 - 1&9' institutul ur- al 2omaniei cincinat Sfintescu )E<%TI;E< (3?ISIIE;II ?3;E?%;T%<32 IST32I(% 2igoare stiintifica pri$ind patrimoniul si proiecte de rrestaurare @ ;icolae Iorga, 6etre Antonescu, ; 8hica )udesti (3;TI?632A;E< 1&'' @ 1&A' Ion Vinea si ?arcel Iancu b, idei moderne europene articole Iancu, !oes-urg, UR'ANIS-UL (apitol pri$ind sistemati#area oraselor, toate sa ai-a 6E8 1&'* 1&A& instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistematizare ; tipuri de documente piese desenste schita @ principiile plan director de sistemati#are plan de alinere al tuturor stra#ilor+cladiri, $egetatie, latimi, retrageri, piese scrise

regulamente de constructii programe administrati$e de aplicare legi pri$ind locuinta sociala @ incura"are fiscala ; tipuri de locuinte ieftine locuinta populara 5 mp locuinta economica 19 mp T%32IA E2)A;IS?E<EI &incinat Sfintescu @ teorie in care sa alature legislatia, edilitare, istorie, circulatie, 1N urbanistica generala Amena"ari la scara nationala superurbanismul Amena"ari pe $alea 6raho$ei si pe litoral 3thers !uiliu ?arcu, Ion !a$idescu, alexandru Oamfiropol, !e#naR +Timisoara, In orase apar statiunile -alneare %forie ;, S, ?amaia I?A8I;I (I;(I;AT S.I;T%S(E &uloarele principale de circulatie Bonele de influenta ale oraselor principale 6arcul national 2ete#at 2LANURI ,E SISTE-ATIBARE SI)IE 1&'6 '7 &ai de circulatie proiectate +centura departata, si existente Aerodrom 6lantatii, parcuri, sport, recreatie Locuinta indi#iduala pastrata ca fiin caracterul orasului 6arcelre regulata radiala @ adaugare succesi$a neortogonala )E(E2%STI 1&A* 8? (antacu#ino, !uiliu ?arcu, Ion !a$idescu Amena"area )ucurestiului si a teritoriului incon"urator <soseaua de centura si inelul de cale ferataC ?ulte artere radiale 6lansa cu #one $er#i existente si propuse 6lansa cu #onificarea teritoriului ur-an (lase de constructii ?ie# rosu @ #ona comerciala Aliniamente, h, retrageri, 63T IASI 1&9A A27 )edeus 6lanse de documentare @ anali#e

6rogram @ schita 6lan direstor @ #ona $erde intr-o $ale, J )ahlui port %$olutie de la indicarea riguroasa a parcelelor la o teorie mai generala 6<3I%STI Alexandru Oamfirescu 6roiect pentru un oras al petrolului 3ras cu axe, spatii pu-lice ierarhi#ate <beau( ArtsC (A2TI%2% )A;%ASA +fosta comuna su-ur-ana, Sat plan presta-ilit 15* 4 de#$ spontana langa lac .ara parcele pri$ate, 24* pe contur si sp #erde comun in mi7loc +)erlage, (<EL .lorea Stanculescu Spatii pu-lice centrale de cartier T%(7I287I3< %.32I% ; @ $- &antacu"ino +-eaux art, 1&A $ile f moderne de &reanga impreuna @ )ellona proiect pt portic in #ona <ipscani @ prin decupa" in cladire adic demolare bd Unirii in 1&9 artere foarte mari -locate de cladiri importante primarie cu piateta si accente in capete +min agr, 1N de$ier %lisa-eta !EI<IE ?A2(E Trena de ' Mm a academiei militare 2iata Victoriei Articulatie cu #ona $erde <argirea pietei inel ?in. exteren 4 unul geaman E(edra prin -locarea drumurilor la care renunta Turn lang 8u$ern 6IATA 6A<ATE<EI ;enciulescu reface piata, $roia mutarea )(E pt pus in $aloare palatul cu piata clasicista

-AR&EL IAN&U SI H/RIA &REAN$A

dupa 1&' s-au inlocuit toate re$istele culturale, exceptie con$or-iri lit si $iata lit tipologie reinoita a programelor de arhitectura o tipul de plan, re#ol$arile spatiale o -etonul armat 1N h mare

o metalul @ ex 6alatul Telefoanelor, ?in Transp din fata 8arii de ; nu existau normati$e pri$ind seismele pana 1&9 caderea cladirii (arlton, 8? (antacu#ino 1&1& (egareanu confortul si igiena determina forma noi modalitati de expresie re#ista &aminul nu teorii si stiluri,ci practic si economic -ala(a ansam-lu de u#ine modern dar propria casa neoromaneasca, clasica Loos fatada apartine orasului si interiorul locuitorului %clectism tar#iu, epurat Clasicism modern !uiliu ?arcu @ ?ussolini @ retorica monumentalului care ser$este o ideologie dictatoriala A27IT%(TE2A A2T !%(3 %#po 6aris 1&'* @ a-undenta decoratieo o (lasica simplificata o Influente orientale @ %gipt o 3 prima forma a modernitatii 6opulatia o-isnuita cu decoratia accepta #olume simple, noi, moderne A27IT%(TE2A ;%323?A;%AS(A (ontinuarea traditieiinter-elice, dupa Enire Aceleasi elemente decorati$e pe programe foarte diferite 2epros/ lipsa de su-stanta arhitecturala, decoratie mecanica pe programe incompatibile 6ersista pe noile -iserici ortodoxe din Transil$ania si )anat, ex -is incoronarii de la Al-a Iulia %tnografi @ !imitrie 8usti @ studiaa#a satele cu studenti Se inteleg principii, $olum, plin:gol, sp semideschise, nu doar decoratia 8? (antacu#ino o ;on copiere formala o 3cta$ !oicescu, 7enriette !ela$rancea @ si alte $olume A27IT%(TE2A ?3!%2;A Volume simle, clar decupate in spatiu, fara decoratie ?odificarea interioarelor $echi intunecoase si decorate -arcel iancu idei moderne, de a$angarda, in re$ista contimporanul @ aarticole $iolente, desi nu a$ea mare raspandire re$ista )ucuresti, centrul de raspandire al ideilor

 Trans, 'anat putine clad neoromanesti cu e(ceptia catedralelor 6utini arhitecti proiectea#aa intr-un singur stil @ prost/ ext modern interior $echi 8? (antacu#ino/ folosirea modernismului ca functionalism pentru partiu si exteror neoromanesc %X%?6<% A27 ;%323?A;%AS(A &atedr Incoronarii din A I @ corpuri legate cu portice, ferestre gen fac arh 6osturi trafo sinaia duiliu marcu <iceul (antemir )ucuresti (ladirea de -irouri 6aul Smardanescu +2osetti, o 6lan cu nod de circulatie in mi"loc o )irouri cpre strada o )irou urias spre alta fata 6iata <aho$ari @ turn medie$al (raio$a, (onstantin Iotu (onac Statie (iortan 2a#ilionul rom *@;1F'arcelona o Langa pa# -ies 3cta$ !oicescu o 2estaurantul de la )aneasa @ soclu masi$ o <ocuinte indi$iduale pt functionari Henriette ,ela#rancea o (onac cu $olum simplu, prispa sus cu stalpi putini si su-tiri o )alcic @ $ile al-e simple cu soclu de piatra @ arh orientala 4 maniera moderna o (ontinuitatea pardoselii cu terasa A27IT%(TE2A (<ASI(IOA;TA 2ETRE Antonescu, 3ac ,e ,rept 9 semimoderna Senatul din 2iata Re#olutiei 6alatul 2egal preluat de ;enciulescu 'anca Natiuonala corpul nou @ 2adu !udescu !uiliu ?arcu 6alatul Victoria +min %xterne, ?in. Industriei A2T !%(3

 3oisorul de 3oc o 3rdonanta, ancadramente diferite, tamplarie elansata o )osa" cu la$a solidificata Hotel Ambasador o %ta"e retrasee o (oloane filiforme @ %gipt o )rise soleiuri su- -alcon A27IT%(TE2A ?3!%2;A U"inele -ala(a @ gen )auhaus Atelierele (.2 (lu" 8rigore Ionescu, sanatoriu: Toria 8? (antacu#ino, hotel 'ellona, %forie ; 3cta$ !oicescu, casa de odihna la Snago$ @ gen Sright !uiliu marcu @ -i-l. Academiei !oicescu @ gara gen de sti"l Vatra <uminoasa, locuinte tip cu supraf mici -AR&EL IAN&U 1& 7 infiintea#a miscarea dadaista impreuna cu Tristan T#ara 1&'' 'A infiitea#a re$ista contimporanul Impreuna cu Ion Vinea Articole de spre <e (or-usier, Theo $on !oes-urg Il finantea#a singur Artist plastic, grafician, fara studii complexe de arhitectura Il interesa expresia plastica a int si ext, nu claritatea, re#ol$area 1&'6 @ $ila pt tatal lui, a fost pictata $ila pentru pictorul !aniel @ pictata e(t 4 dormitor, fotoliu gen 2iet$eld $ila fuchs 1&'7 @ ferestre si parapet de factura na#ala <hublouri, strand Biseleff @ $estisre simple cladirea (hapier @ terasa pe colt la ultimul i$el, um-ra $ila (hihaiescu, simetrica $ila Iluta @ raumplan, -ar su- scara $ila Luster @ pe colt, et 1 ' duple(, p gara"e, terasa solar, anexe $ila sotiei, -o$indouri si -alcoane sanatoriu Valea 6raho$ei cu mo-ilier ?ies locuinta ?ilita 6etrascu @ atelier #itrat cu ; ni#eluri, $i#i-il de la supanta dormitor

 imobilul $old @ trepte identice cu rafturile, primul mo- de -ucatarie modern imo- pt soc )a#altin @ -irouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de $ie

H/RIA &REAN$A Studii )ucuresti, paris, sotie arh <ucia (reanga Arh noua @ simplitate, fereastra ori#ontala, $olume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei drepte 6erioade 1&'& @ tatonea#a piata si gustul clientilor, arh Art !eco 1&A @ 1&A* @ modernism pur @ cladirea Aro de pe ?agheru 1&A6 @ 1&9A @ relatii cu ?alaxa @ $olume foarte simple, precise, proportionate0 fa-r .aur, 7alele o-or, 7otelul Aro )raso$, 6alatul (ultural:(ernauti lucrea#a cu tanurul 7aralam- 8eorgescu 1&'7 9 #ila dr 2etru $ro"a @ ' -en#i, circulatii si camerele principale imobilul Aro @ maga#ine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, -irouri, sus spital o art deco @ parter cu piatra neagra o reali#at @ parter retras si in um-ra o -en#i ori#ontale $ila ?iclescu #ila 'unescu 1&A' o li$ing pe ' ni$eluri cu supanta o segregare a functiunilor in -en#i o f $itrata in spate o terasa cu piscina #ila &antacu"ino o inalt, plin, ser$ant o "os, ser$it -d !acia @ mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla bl Laho#ari @ langa cel al lui 8? (antacu#ino, la dist de un an #atra luminoasa, loc tip 1&A7, -ala(a pe ?agheru o pereti ingusti - N cat tamplaria o -a#a retrasa

o copertina su-tire peste ultimul ni$el cladirea Aro pe calea Victoriei @ continuitate spre crt int, $itrine pe colt halele /bor spre final se reintoarce spre o gandire clasici#anta0 1&A @ 1&A& cola-orarea cu ?alaxa o fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material o la- de chimie si fi#ica o inteprinderea 2epu-lica

6%2I3A!A 63ST)%<I(A
2asturnarea si negarea $alorilor anterioare 6roprietatea de stat 3rasele cresc sau apar altele noi @ /nesti, Victoria 6osi-ilitatea construirii marilor ansambluri @ statul dispune de terenuri Stat @ institute de proiectare, antrepri#e de constructii Arh tre-uie sa urme#e indicatiile @ suprafete mici, materiale proaste, executie mi#era-ila cu muncitori prost calificati Seful de partid sau primarul poate da mai multa li-ertate arhitectului, cu distanta scade influenta centrali#ata 6ana in *' politica nu influentea#a arh prea mult 1&6 @ 1&7 rupere de E2SS, incercare de politica nationala 1&7 @ 1&& regim f autoritar prima per @ prelungire a expresiei inter-elice radiodifu"iunea, str )erthelot a doua per. ?odernism preluat textual a treia per @ ur-anism clasici#ant diferenta intre produseled e serie si unicatele @ $ile luxoase sau case taranesti echipamente pu-lice tip +hoteluri, case de cultura, -ircea Alifanti @ sediul administrati$ din 'aia -are @ in context &e"ar La"arescu 9 litoralul @ inter$entii $iolente, distruge '* centre de localitati, trame noi mari incomp cu cele $echi %ugenia 8receanu @ monografii orase dupa modificari 24* balta alba +inter- , fara loturi dar scara e corecta ($artale 649 @ *, in mi"loc dotari, scara corecta /pera Romana @ 3cta$ !oicescu @ clasicism &harta F Atena

 8rupari elementare Strada doar circulatie %chipamente ce nu deser$esc loc. 6t ca sunt in centre comerciale Stra#i secundare complicate @ compo#itie $i#uala 1&7* lege de sistemati#are, indesire, densitste minima 3nesti @ c$artale staliniste si pietonale artistice 8heorghieni : (lu" @ aerisit dar nu permite indesire suplimentara, functionea#a ,rumul Taberei, repetitie, ritm, echipamente intre grupari 'alta Alba *@1> @ compo#itii li-ere in "urul parcului Teatrul National @ proiect cu personalitate, decorat, schim-at de (eausescu pt ce$a nou Ansamblul 2erla @ proiect prin suprapunere peste existent 2iata Unirii din Iasi amena"ata pietonal ;icolae 6orum-escu @ case aproape identice, in )aia ?are si Sucea$a Teatrul &onstantin Sa#escu @ decorat, acoperis se#ession, sculpturi pe care sa te ase#i +tg ?ures J,