'l

,l

cPt @ 'r1g,

'

CADAsrRu
GENERAL
I

ffi

i"ufu,eef

/'

CADASTRU GENERAL CURSUL I - INTRODUCTIV

*Definitia I - din regularnentul general unitarde estesistemul ONCGC-Cadastrul prin inregistrarea, identificare4 carese realizeaza sijuridica evidentatehnica,economica Je jn$iferentde destinatie si pe planuricadastrale a tutrror corpurrlor reprezentarea ' I proprietate proprietar,de pe intregulteritoriual tarii. de terencu saufara constructii. imobil : parcela . ('OXCCC : Oficiul Nationalde Cadastru. si Carto.qrafie) Geodezie .. ,., , '?rrlrere.t No$io,na-[aAe Cad.str.r,1i Pr]ttici+ate lvvto\ttranoANtCPi =A3e,,.,ria general din de:evident4 o inventariere sistematica, esteun sistem Definitia2 - Cadastrul juridic pe tarii, imobile de tot teritoriul abunurilor punct de vederecantitativ,calitatjv , pe folosinte si proprieiari. *Caractefisticile cadastruluigenerul: de vointa realizatonrlui, independent obiectiva" - cTacter obiectiv - exprimarealitatea indeferentde ftinctia socialasi de tehnicafolosita; - caracterunitar - se executadupainstructiunisi normativeunice,cu un limbajunic pentru ciar; utilizatorsi benefi in perioade istoricediferite,tfure seama de caracterul istoric- fiind realizat - caracter sociale; de legitatile prezentarii siin general (schimbare),.irnpunandu-se intretinerea dinamic- totul estein miscare - caracter : general; permanenta a cadastrului I Sggg1gigegglAlfizice si toate cerintele de bazapentrutoate persoanele - satisface juridicecarefolosesccorpuri da proprietate a evidenteicu ajutorul actualizariidatelorprin folosirea - pote beneficiade automatizare sistemuluiinformationalcadastral. +Rohilcadastniluigeneral: Jep.opriefote lor in registrele cadastrale; si a cctpurtior si iriscrierea proprietariior - stabilirea pozitiei corpu','ilor. ., ie adestinatiei configuiatiei si si a foloslntei intrd.rii, determinairu lui; PcoPnefote existente; calitativesi dupaamenajarile - stabilireacategoriilorde terenuridupainsusirile (lucrari) precum inventarierba mecanizabile, si mecanizate si terenurilor - inventarierea pantelor; - bonitareasolurilor dupagradul de fertilitatesi dupa categoriilede folosinteagricole, lor productive; dupa caracteristicile necesar documentar funciaresi intocmirearnaterialului tuturor resurselor - identificarea scateriide terenuridin circuitulagricol; precLlm lucraride imbunatatiri funciare, carenecesita degradate, terenurilor - inventarierea amenajate si anreliorate. terenurilor si inventarierea *Scopulcadastntlui generul : t' asupracorl,tnilc in oricemoment, interesati, datelerealesi complete puna celor la dispozitia Sa probleme: urmatoarelor solutionarii d.e propriei3te, in scopul productieiagricole, planificarea a diferentiata si organizarea condu'cere4 -

unor bazeobiectivepentrustabilirea impozituluifi.inciar; - realizarea juridica si stabiiirea - identificarea a resurselor funciare; imobiliar fondului sistarea - edilitar acestuia: - clrnoasterea proiectelor llecesare uneibaze de date studiilor si de sistematizare ateritoriului si - crearea a localitatilor: in ce priveste de datecorecte starea de intretinere a diverselor lucrari - obtinerea pgblice:strazi,drunuri, cai ferateetc. in vederea planificarii lucrarilorde intretinere: si regularizarea cursurilor de apa; - folosirea.anrenajarea amenajarea si exploatarea rationala a padurilor; - cunoastereaterenurilorcu subsoluri ce contindiverse resume minerale - cunoasterea si petroliere, protectia rnediului inconjurator; juridicea corpurilor cteproprio-ta.le; situatiei - reglementarea realizarea de baze de date cadastrale necesare intocmiriisistemelor informationale ale teritoriului etc. *Principalele discipline care concura la realizarcacadastrului general: - geodezia, - fotogramerria. - topografia: - cartografia, calcrrlului - tehnica si programarea, teritoriuluiagricol. - organizarea - pedologia, - geomorfologia, - geobotanica, funciare, - imbunatatirile dreptulfunciar, - stiinteleagricole, agrara etc. - economia Cunostinteledin domeniulmasuratorilorterestresunt necesare la realizarea lucrarilor tehniceale cadastruluigeneral- masuratori,prelucrarea datelor,intocmireadocumentatiei (planuri, harti si registrecadastrale). cadastrale pentru a puteaincadracorectterenurilein categorii si Cunostinteleagricolesunt necesare de folosintasubcategorii pedologiesi geobotanica Cunostintelede geomorfoloeiefolosescla fundamentarea lucrarilor cu caractereconomicsi recunoasterea elementelor calitativeale terenurilor;ele privind solurilesi fertilitatealor, factori specialistilordin cadastrucunostinte furnizeaza ecologici si climatici, completeaza cunostintele desprerelief si dinamicaacestui4dand just posibilitatea'dea aprecia modificarilesi studiilede degradare a terenurilor si a celor carenecesita neproductive lucraride amenajare vederea sauameliorarerin productiv,sau in vederea reintegrarii cresteriipotentialului in circuitulagricol. pentruidentificare_a Cunostintelede drept funciar sunt necesare si stabilireain mod legal a posesorilor in bazadrepturilorrealepe careacestia posesia. isi intemeiaza

2 (o;rs t)

G\ i tl \Y,

Cunostintelede tehnica de calcul si programare permitspecialistilor in cadastru sa realizeze registrecadastrale de v'olum maresi situatiiciesrnteza. cu accesin timp scurt (real)la date,precum si sa intocmeasca planuri cadastraie caclastnrlui - cunoasterea i'a Ve4gLe-(lamrile) completa si sistematica a bunurilorimobile, cadastni generalrediz.eaza evidenta acestora dupaurmatoarele aspecte: I - cantitatir'; 2 - calitatir': 3 - juridic. l. Aspectulcantitativse referala determinarea prin masuratori a pozitiei.conliguratiei si marimiisuprafetelor pe categorii de terenuri de folosinta si pe posesitrni: si la detenninarea constructiilor in functiede marimea suprafetelor de terenpe careacestea sunt amplasate, de ttumarulde nivele,precumsi de posesorii lor. Aspectulcantitatival cadasiruiui se prin functia tehnicaa cadastrului. realizeaza 2. Aspectulcalitatival cadastrului realizeaza cunoasterea potentialului prcductiv al precumsi a caracteristicilor terenurilor, calitative ale constructiilor. Pentru terenuri aspectulcalitativ se realizeaza prin bonitareacadastrala a terenurilor. sistemde evaluare in carese arein vedere: fertilitatea solurilor,categoriile de folosintasi caracteristicile lor productive, stadiile de degradare a terenurilor, amenajarile eistente (irigatii,indiguiri,lucraride desecare, de combatere a eroziuniisoluluietc.).Pentru constructii, aspectul calitatival cadastrului prin cartarea serealizeaza cladirilordupa materialele (beton,cararnida, de constructie lemnetc.). dctareacu instalatii, graduide confort,gradulde uzuraal cladirilorsi dotariloretc. juridic al cadastrului 3. Aspectul se referala regimuljuridic ai teren,.irilor si constructiilor cu diferitedestinatii si folosinte, la dreptulde pioprietatefunciarasi la situatia juridica a fondului filnciar. * Ttmctiile cadastntlti - se referala modurilede realizare (laturilor) a aspectelor cadastrului. 1. Functiatehnica; 2. Furctia economica; 3. Funtiajuridica. marcarea in terenprin - stabilirea, bome de tip cadastral, a hotarelorteritoriilor (comunale,orasenesti administrative si municipale); prin bornea perimetrelor si marcarea - identificarea construibile ale localitatilorsi vetrelor satelor; pe terena perimeterelor - identificareasi marcarea terenurilor ce apartin diverselorfume in scop productiv - agricole(asociatii,intreprinderide stat, ferme individuale de asociere etc.). - delimitareatuturor parcelelorde teren din cuprinsulunui teritoriu administrativ,in ftrnctiede categoriile de folosintasiposesorii acestora: masuratorilor pe terensi prelucrarea - efectuarea datelorcadastrale: (saureambularea) planurilorcadastrale; - intocmirea

3 (cuns{)

ri
/T-\.

de pe teritoriul cadastrala a tarlalelor (cvartalelor) si a parcelelor - nutnerotarea respectiv; administativ pe parcele, (cvartale) tarlale si pe intregteritoriuladministrativ suprafetelor - calculul nrunicipal; orasenesc sau cornunal, intocnrirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza; intretinerea cadastrului. principale alecadastrului sunt: Docr"rmentele (delimitare); lucrarilor de hotamicie - dosarul sihartilecadastrale; - planurile de sinteza. si fiselecadastrale, situatiile - - registrele urmatoarelor lucrari: consta in realizarea a cadastrului 2 Ftrnc-tracestonxea terenuriloragricolein clasade calitate; - incadrarea si factoriicareau provocatagricolein functiede stadiuldegradarii evidenta terenurilor o: prin lucraride imbunatatiri (irigatii,desecari, frrnciare terenuriloramenajate - evidenta eroziuniisoluluietc. indiguiri,combaterea ). fi.urciare lucraride imbunatatiri si tipul acestora; terenurilorcarenecesita - evidenta instalatiii, dupa materialul de constructie, dotari cu confort,grad de - evidentacladirilor uzuri etc. juridica a cadastrului de trebuiesa asigure identificarea corectaa posesorilor 3.Functia pe bazadreptuluisi in documentele acestora cadastrale, terenurisi constnrctiisi inscrierea proprietatea. posesiunilor Inscrierea si a drepturilor actuluijuridic pe carese intemeiaza adicacui terenurilor.si sefacein scopulevidenteijuridice, realeasupra ?:constructiilor pe teritoriultarii, asigurandu-se fiecarecetatean astfel apartine ioupu!d?"'rcP(inSSetine p@ Ptftlicitute inobiliara..din tesulantentele ANCP| .: sistemde inscrterein documentele pttblice d corpurilor de.f'{EilFtrftlf, cu drepturiteimobiliarepe care le att prin - carteafunciarc. proprietarii si posesorii asupra lor- se realizeaza unitatea de bazain sistemulde publicitate Cartefirnciara = inscrisoficial reprezentand seinscriu setine pe corpuri dqP llfi'tbhea fi.urciara imobiliara,in cadrulcaruieevidenta juridicereferitoare la bunurile imobiledin cuprinsul fiecaruiteritoriu actelesi faptele ^ ^ {- . _administrativ

*Cadastrede soecialitateau ca obiect de studiusi evidentaterenurilecareau o destinatie bine definita. economica de definitieduparegulamentele de specialitate, ANCPI, : sunt subsisteme Cadastrele punct a corpurilorde sistematica din de vederetehnicsi economic si inventariere evidenta lor nationale. de cu administrarii unor domenii activitate, scopul specifice proprieiate ' Se distingurmatoarele: pe categorii sistematica a terenuriloragricole si inventarierea agricol-=evidenta - cadastrul pretabilitatea panta, la natura solului, anumite folosinta de specificand subcategorii si culturi, clasade calitate,venitulnet etc. sistematica a fonduluiforestiernationalsi a forestier= evidenta si inventarierea - cadastrul masei lemnoas4 varsta"consistenta silvice,specificand suprafata" esenta amenajamentelor relief,clima; etc. precurn si infornratii""tnritolX;ol, lemnoase

+ (curs,l)

- cadastrul cailor ferate- evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor. instalatiitor si stdrii relelei feroviare: - cadastrul drumurilor- idempentrudrumuri, cadastrul portuare: oorturilor - idemrelelei - cadastrulaeroporturilor - idemreteleiaeroportuare; - cadastrulapelor- evidenta si inventarierea apelor,a terenurilor ocupate cu apesi stuf, precumsi a instalatiilor carele observa. pe bazinehidrograficeorganizate specificand suprafata, calitatea, folosinta,instalatiile de transport si exploatare, de prorectie si ameliorare a calitatii,precumsi conditiilede reliefsi clima; s.ar.rietotie - cadastrul fonduluiimobiliar - evidenla si inventariera corpurilorder- .ldinlocalitati, pentruconstructii:folosinta" specificand materiale de constructie, reeimul structura, de inallime,funda,tia, suprafatardot6ri, stare;. reteleloredilitare (apa,canalizare, - cadastrul gaz,electrice, termoficare, telefionice) - evidenta si inventarierea reteleloredilitare si a instalatiilor carele deservesc. specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele parametrii de constructie, tehnici,starea. * Cadastrulanalitic- prezintatoatedatelg-gapJitative, calitative sijuridice careconducla inventarierea tuturor iotpurilor aaP"ifEb%?freutul planurilorsi al regiqrtrelor cadastrului analiticdiferain fi.urctie de felul cadastrului ce se executa. de scopsi de ramura econonrica pe careo deserveste. Pentrucadastru funciargeneral planulcadastral pentrufiacare se executa teritoriu comtmal,orasenesc si municipai la scaricuprinse intre I :500 si 1:2000pentruintravilan si i:2000si l:5000 in extravilan. Pentrucadastrele planul cadastral'se de specialitate pentruteritoriulpe care executa institutia,regiasauproprietarul particularil are in administrare directasauproprietate. Din planurilesi registrele cadastrale sepot obtinepentrufiecareparcela de terensau constructie toate elementele cantitative, calitative sijuridice carele caractenzeaza: firma. pozitia, suprafat4categoria de folosinta, destinatia, calitate4posesorul si drepturile acestuia. *Cadastrul sintetic - realizarea centralizarea si prezentarea datelorcadastrale de ansamblu pe unitati teritoriale mari, prin harti cadastrale de ansamblu si prin re*qistre sausituatii (de sinteza). centralizatoare Pentrucadastrul funciargeneral sinteticla nivelele comunal, orasenesc , cadastrul si municipal este alcatuit din harti cadastrale de ansamblu carecontin intreg teritoriul respectiv, la scarivariindintre 1:10000si l:25000,in firnctiede marimea teritoriuluisi a densitatiidetaliilor din planul cadastraldebaza pentru mmune, orasesi municipii,hartile cadastrale se obtin prin micaorarea la scaraa planurilorcadastrale originale. Parteascripticaa cadastrului sinteticla nivel de comuna, oras,municipiusi judet se compunedin registresausituatiicentralizaioare, din carerezultasuprafetele totalepe categoriide folosintq pe grupede posesori, pe teritoriuetc. general, Atat pentru cadastrul cat si pentrucelede specialitate, primeledocumente carese ra\ intocmesc sunt celecu caracter analitic,din carederivacelesintetice. Y

5 frurs ,{)

Curs 2

ffit

FONDUL FT.]NCI.,{R AI- ROMANIEI - C..\TEGORIILEDE FOI-OSINTA. A TBREN URILOR

: totalitatea Fond f'unciar terenurilor de oricefel, indiferent de destinatie, de titlurile pe bazacarorasunt detinutesaude dorneniul privat din carefac parte (definitieclin !.ublicsau Regulamentele ANCPI ). Fondulfunciaral Rornaniei e de 23.839.07'l ha,la careseadauga 230.000 ha ce reprezinta = 1852 suprafata apelor teritoriale (zonade l2 milede la tarm - I mila maritima maritime m). r.a?l.lrJ La nivelul anului7ACO, avem: (/,\* A1r,.o F'+"-f{shbal Rou,i"j ei - awt-L 2ooo) A. Categoriide folosintaagricola.14730.7mii hectare. l00oZdin aericol.G't.8yo din totai: Din care, l.Arabil, 9358,1mii hectare; 63,5yo din agricol;39,3olo din totar; + fAnele), 2. Pajistinaturale(pdpuni 4834,8mir hectare;32 ,goAagricol;Z0 ,Zy'odin total; 3. Plantatiiviticole,28f4miihectare;1r9%o din agricol;I,zyo din total; 4. Plantatiipomt cole,?56,2 mii hectare; 1,T oAdin agricol;I .l % din total. B. cateqorii de folosintaneagricolamii hectare: 37% din total: l. Padurisi alteterenuricu vegetatie forestiera, 6790,6'-nii hectare, ?E,i o/o din total: oA 2. Ape si stuf 8?9,3mii hectare., S,7 din total; 3. Drumuri si cai feratell 4. Curti - constructii | 1+38,5miifrectare ; 6,0% din*"-bl 5. Neproductiv 3[ef"lssje) -[(cate3o.ia In structurafonduluifunciar national, agricultura ponderea detine absoluta, urmatade silvicultura. *Categoriilede folosintaa terenurilor DEFINITIE (din Regulamentele ANCPi ) - caracterizarea codificatadin punct de vedere al destinatieiterenuluiin funtie de scopulpentru careesteutilizat (agricol, silvic, constructii,cai de comunicatii, erploatare miniera etc.). DEFIMTIE - o gruparede terenuricu aceeasi destinatie econonica,creatain mod natural sau artificial. Categoriile de folosintaagricolasi neagricola prezenta te mai sussunt detaliate prin subcatego rii de fo losinta. A. Categofii de agficola -folosinta l. Categoriilede folosinta Arabil - cuprindeterenurilecarese ard anualsau la mai multi ani odata(2 - 6 ani),candsu:t cultivatecu planteagricole anuale, respectiv perene. Subcategorii dp arabil: l.a) Arabil - in carese incadreaza terenurile cultivatecu cereale, leguminoase pentru boabe,plantetehnicesi industriale, plantemadicinale si plantefurajere:tot aici se incadreaza:

1 (crrrs 2)

v-,/

- arabrl in izlaz( izlaz- loc saucanrpnelucrat, pe carecreste ialba,folositca pasune) sau - patuni arate. - arabilcu pomi razleti. :-a@ paraeinite: - arabilin r,"ii l.b) Gradinide legume terenurile - seincadreaza din interiorulperimetrelor construibile sar.r din jurul acestora, cultivatecu legume. Terenurile din campcultivatecu legumese incadreaza in subcategoria arabil. 1.c) Serc - se incadreaza terenuriie destinate cultivariicu le*qume si suntprotejate cu constructiipermanente. 1.d) Solarii - se incadreaza terenurile distinate cultivariicu legume pnn si suntprotejata constructiiprovizorii acoperite, de regulacu folii de masa plastica. l.e) Orezdrii- se incadreaza terenurile amenajate si irigatepentrucultivarea orezului; 1.f) capsund.rii terenurile - se incadreaza ciestinate cultivariicu capsuni. inierbate etc. din gradini,din terenuriamenajate. orezariietc.,careau latimi (in proiectie orizontal)mai mari de 1 nu se incadreaza in categoriile de folosintaspecifice acestora. 2. Categoriilede folosinta Pd,sun9 Se incadreaza terenurilor inierbate sauintelenite, naturalsauartificialprin reinsamantari la 15 - 20 de ani si caresefoloseste ia pasunatul animalelor. Subcategorii de pasune: 2.a) Pdtuni curate - terenuriacoperite cu vegetatie ierboasa; 2.b) Patuni cu pomi - sunt pastu'ri pe caresuntplantatipomirari in vederea stoparii produselorde eroziune a soluluisi de alunecare'a terenlrlui, tot aici se incadreaza livezile paraginite, cu un procentridicatde pomi uscati,careinierbate se folosesc la paSunatul animalelor. 2.c) Patuni imnadurite tbrestier4avandun regimjuridic de - pasunice continsi vegetatie patunicomunale; izlazurisaude 2.d) JgSugtlulgfadsLltt - pftuni invadatede vegetatiearbustica pe toata dispersata suprafata sauin pasuniizolate.

Se incadreaza terenurilor inierbatesauintelenite,naturalsauartificial prin insamantari la 15 - 20 de ani, de pe carevegetatia pentru se fHn. , coreste' Subcategoriide faneata: 3.a) FdneaJa curata- seincadreaza terenurile acoperite numaicu vegetatie numaicu vegetatie ierboasa; 3.b) Fdneara cu pomi - terenuricu livezidegradate (numarmarede pomi uscali),precum si p5punilecu pomi inchisepdguratuluisi destinate productieide fdn); l.c) E&@EpAdgaIA - fAneteacoperitepartial cu vegetatieforestiera; 3.d) Fdneala cu tufbrisuri- frnete invadate de arbustidispersati sauin palcuri. alateeoriile de folos Se incadreaza terenurilorcultivatecu vita-de-vie.

( curs 2)

rd
\Y/

Subcategorii de vie: 4.a)Vie nobila- seincadreaza terenurilor cultivate cu vi,te altoitecu soiuriindigene sau nealtoite: 4.b) Vie hibrida- terenuri cultivate cu vite hibride (producatoare direct,rezulrare dirr incrucisari de specii); 4.c) Pepiniere viticole- terenuridestinate producerii materialului saditorviticol. 4.d) Plantatii de hamei- terenuri cultivete cu hamei (pentru prelucrarea berii).olanta cu o agrotehnica asemanatoare celeipentruvie. 5. Categoriide folosinta- Livada Se incadreaza terenurilorplantate cu pomi fructiferi. Subcategorii de livada: 5.a)Livadapura - livadain careterenuldintrepomi se ara anualsi setine subforma de ogor negrutot timpul anului; 5'b) Livada inierbata - terenuldintrepomo esteinierbetnaturalsauartificial,ori intelenit; iarbadintrepomi se coseste pentrufan si mai rar pentrupasunar; 5.c) Plantatiicu arbustifructiferi- terenuriplantate cu coacaze, agris,zmeuratrandafir pentrudulceata etc. 5.d) Pepiniere pomicole- terenuridestinate producerii materielului saditorpomicol: 5.e)Plantatiide dud - terenuriplantate cu specia dud, folosit (frunzele) p.,it* cresterea l'iermilor de matase. B. Categofii de folosinta neagricole ^-f__

,=.. I

l. Categoria Padurisi alte terenuricu vegetatie forestiera. Se incadreaza terenurileimpaduritenaturalsauartificial, indiferent de proprietai si varsta si cu o suprafatamai mare de 0,25 ha. Subcategorii silvice La) Paduregrupari de arbustice depasesc in suprafata 2500 mp, poienile si arabilul aflat in administratiesilvicase incadreaza la arabil; 1.b)Perdele de protectie- suntbenziordonate de plantatie sil,,'ic4uneorisilvo pomicol{, careindeplinesc un rol de protectie(a culturiloragricole,a cailor de comr.rnicatie, a asezarilor ulnane, a digurilor,pentrucombaterea eroziuniisoluriloretc.). l.c) Tufarisuri- terenuriacoperite cu vegetatie (maceg, jneapan arbustica afin, ienupar, etc.). 1.d) Rachitdrii- terenuripe careseplanteaza rdchitafolositala confectionarea diferitelor impletituri; l.e) Pepinieresilvice - terenuri destinate produceriimaterialuluisdditor de arbori si arbusti forestieri. 2. Categoria Terenuricu ape si Ape cu stuf Cuprindetoate terenurile permanent acoperite cu ap4 precumsi celeacoperite temporar, dar caredupa retragerea apelornu suntincadrabile in altafolosinta. Subcategorii 2.a) Apa- se incadreaza apeleteritoriale aleRomaniei din MareaNeagra;

r%

3 (cwns 2)

t6r \?

2.b) Apa curgatoare - se incadreaza albiileminoreale fluviului,raurilor,pdrturilor, gSrlelor, canalelor, izvoarelor etc. 2 c) Bdl$ si lacurinaturft - terenuri acoperite cu apestatatoere ( lacuri, balti,ghioluri, iazuri,elestee, bazine de acumulare etc.), 2.d) Amenajari piscicole - apestatatoare anrenajate pentrucresterea dirijataa pestelui (iazuri,elestee etc.), 2.e)Lacuride acumulare - terenuri acoperite cu lacuriartificiale; 2.f) Canale - terenulocupat cu canalele din sistemul de irigatii,desecari etc. careau latimi maimaride I m; 2.g)Apecu stuf - se incadreaza terenurile cu apestatatoare, cu adancimi mici. cu vesetatie (trestie,papura),amenajate specifica saunu. 3. Drumuri si cai ferate 3.a) Drumuri clasate - terenuriocupatede cai de comunicatie terestra, alteledecatcdile ferate,impreuna cu constructiile aferente, trotuarele, locurilede parcare si stationare etc. Se disting:drumuricomunale, drumurijudetene, drumurinationale, autostrari. 3.b) Drumuri vicinale(de exploatere) - terenuriocupate de drumuride exploatare agricole, industriale, turisticeetc. 3.c) Strazisi ulite - drumuridin interiorullocalit6lilor, suntneclasate si considerate continue(fara intreruperi); 3.d) Cai ferate- incadreaza terenurile ocupatede caileferate, pe terensi delimitate marcate prin bornetip CFR; se int6lnesc cdi feratesimple, duble,inguste, triaje. 4. Categoria Cu4i - construcliisi alteterenuri - cuprinde terenurile cu diverse utilizarisi destinatii: cladiri,curi, fabrici,uzine,silozuri,gari,hidrocentrale, cariere, exploatari minieresi petroliere,cabane, schituri,terenuri de sport, aerodromuri,diguri, talanri pietruite,terase, gradinibotanice debupee, si zoologice, parcuri,cimitire,pie1e, rampede incarcare, fAsiede frontiera,locuri de depozitare etc. - cuprindeterenuriledegradate si cu proceseexcesive de degradare, caresuntlipsitepracticdevegetatie. Subcategorii de terenurineproductive: 5.a) Nsipuri "zburdtoare" - suntsuprafete ocupate de nisipurimobile,nefixate de vegetatiesi pe carevantul le poate deplasa dintr-un loc in altul; 5.b) Stancarii.bolovanisuri.pietrisuri - terenuriacoperitecu blocuri de stancimasive. ingramadiri de bolovanisi pietrisuricaresuntacoperite cu vegetatie; 5.c) Rdpe.ravene. torenti - alunecari activede terencaresuntneproductive candnu sunt acoperitecu vegetatie forestiera; 5.d) Sdr[turi-cucrustd - terenuriputernicsir"aturate, careformeaza la suprafata lor o crustaalba- galbuiesfaramicioasa; 5.e) Mocirle si smdrcuri- terenuricu alternante frecvente de excesde apasi uscaciune, pe carenu se instaleaza vegetatie. Terenurile cu mlastini si stufnu se inregistreazala categoria terenurilorneproductive, ci la categoria apecu stuf: 5.f) Gropile de imprumutsi cariere- terenuridweniteneproductive prin decopertare (scoaterea solului)si excavarea rocilor pentrudiverse nevoide constructii:

4 ( ccrr5 2)

/n
5.g) Halde - terenuripe cares-a depozitatmaterialsteril rezultat in urma unor activitati Y industriale siexploatariminiere. _-,^--j-^ ,9inbolurile de rcprezentarea categoriilor de.folosinta pe planurile cadost!.ale: 1. Arabil: Arabil-A, - Gradinide legume-Ag, - Orezarii-Ao, - Capswrarii-Ac, - Sere-As, - Solarii-Aso. 2.Ptrluni: - Pasuni-P, - Pasunicu pomi-Pl, Pasuniimpadurite-Pp, - Pasunicu tufarisuri-Pt. 3. Ffrne,te: - FAnele-F, F6nelecu pomi-Fl, Finele impadurite-Fp, - FAnetecu tufarisuri-Ft. 4. Vii:

\--,/

- vii-v,
- Vii nobile-Vn, - Vii hibride-Vh, viticole-Vp, - Pepiniere Plantapii de hamei-Vha 5. Livezi: -Lwezi-L. - Livezi inierbate-Li, 'Plantapiicu arbustifructiferi-Lf, Pepinierepomicole-Lp, . - Plantatii de dud-Ld. 6. Pilduri si alte terenuri cu vesetatie forcstiera: - Plduri-PD, - Planlatii si perdelede protectie-PDp, - Rachitirii-PDr, Pepinieresilvice-PDps - Tufariguri si m&Eciniguri-PDt. 7. Tercnuri cu ane si ape cu stuf: - Ape-H, Ape curgatqare-Hr, - Canale-Hc, - Lacuri si bX$i naturale-flb, - Amenajaripiscicole-Hp,

\-/

5 ( cur5 t)

'\--l

- Stufirit -Hs, - Lacuri de acumulare*Ia. 8. Drumuri si cai ferate: - Drtrmuri-D. - Caiferate-Df, - Drumuri nationale -Dn. judetene - Drunturi -Dj, - Drunturicomunale-Dc- Drumuri de exploatare-De, - Strazisi ulite-Ds. 9. Curti - constructiisi alte terenuri: - Constructii-C. - Curti - constructii-Cc, - Diguri-Cd, Cariere-Ca. Parcuri-Cp, - Cimitire-Ci, - Terenuride sport-Cs, - Targuri si piete-Ct, - Plajesi stranduri-Cpj, - Talazuripietmite-Ctz, - Alte terenuri-Cat. 10.Neproductiv; - Neproductiv-N, - Nisipuri-Nn, pietrisuri-M, - Stanc{rii, bolovanipuri, - Rdpe, ravene,torenti -Nr, - Sdrlturi cu crusta-Ns, - Halde-Nh, - Mocirle si smdrcuri-Nng - Gropi de imprumut-Ng. Categoriile de rcrenufi: Prin categoriede teren se inlelegeo gruperede terenuricu aceleasi caracteristici tehnice,legatede reliefl,de procesele de degradargde lucrarile de amenajare si ameliorare, de pante de gradul de mecanizare si de rezistenta la arta etc. Se deosebesc urmatoarele categoriide terenuri: 1. Terenuri degradate - sunt terenuri cu folosinlb economic4 dar sunt afectatede diverse procesede degradare ( unul sau mai multe simdltan). Se disting: - terenuri cu qxcesde apa; - terenuri cu soluri acide(soluri podzolite si soluri cu PH<6); - terenuri sdrrturoase(soluri tip soloneceac, solone!,solodii, alcalineetc.); cu folosintdagro-silvica(nisipuri mobile,semimobilesau stabilizate); - terenuri nisipoase

6 (curs 2)

@,

de suprafata(procese lente,dar continue); - terenuricu eroziune (fragrnente de adancirne de oga;e,ravene, rapesi alteformatiuri - terenuricu eroziune canddistantele torentiale) - se inventariaza dintreformatiile de eroziune suntde cca.20 3 0 m ( m ax.); cu alunecari si prabusiri; - terenuri - terenuri cu stanci si pietre, (gropide imprumut, cu degradari artificiuale deponii etc.). - terenuri prin 2. Terenuri amenajate lucrari de imbunatatiri funciare- cuprinde terenuri care pentrua puteatreceIa o folosinta au fost amenajate superioara: - terenuriirigateprin brazde; irigateprin aspersiune; - terenuri - terenuriirigateprin submersie; neindiguite: - terenuridesecate indiguite; desecate - terenuri - terenuriindiguitenedesecate; - terenuricu benziinierbate, - terenuricu terase: - terenuricu lucraride regularizare; - terenuricu lucrarifitoameliorative. 3. Terenuri in panta - dupamarimea pntei terenurile in 7 categorii: se inusidieazi - terenuricu pantade panala -sozi, [Po); cu pantaintre6 - l0 % (Pl); - terenuri - 1r - 15% (P2); - 16 - 20 % (P3).

- 2 r -? s% Qa).
- 26 - 35 % (P5); - peste35 % (P6). 4. Terenuri mecanizabile si nemecanizabile. astfel: Terenurilese incadreaza fara restrictii - panta panala 5%o; - mecanizabile cu restrictiiminime- panta6 - l0 o/o: - mecanizabile cu restrictii mari pentru tractoarr pe roti (se executamecanizat doar aratul - mecanizabile si semanatul - pantalI - 20%); cu restrictiifoartemari (sefolosesc tractoare senilate - mecanizabile - panta2l - 35 %); (sefolosesc tractoare speciale) - foartegreu mecanizabile - pantaintre 36 - 45 To; - panta> 45 %o. - nemecanizabile 5. Terenuri incadrabile dupa rezistentala arat. terenurile cu urmatoarele Se incadreaza soluri: mica(cu terenurinisipoase); - soluri cu rezistenta rezistenta mijlocie(texturaluto -nisipoasa); soluri cu mare(te>rtura luto -argiloasa); - soluri cuy rezistenta foarte mare(texturaargiloasa). - soluri cu rezistenta

7 (c u rs 2 )

6i. \:/

CURS3 INTRODUCER.EA CADAS'TRULUT GENERAL FUNCI,.\R

pe un teritoriuaciniinistrativ eneral reprezinta nrasuratoarea oficalaprin btroaucereacaaas operatiunile de terensi birou careconducla intocmirea tehniceale carese realizeaza documentelor general. cadastrului o Documentele la introducerea general oficialape tehnicerealizate cadastrului docunrentatia reprezinta publicitatea imobiliara. bazacareiase realizeaza o Panala rntroducerea pe un teritoriuadministrative, dintre cad sauin perioaciele publicitatea publice a acestuia, imobiliara(:sistem de inscriere in ciocurneirte introducere si intretinerea ce proprietate posesorii pe proprietarii asupra lor) corftirilor impreuna cu drepturile imobiliare le care au si , (:inscris oficial reprezentand - se reahzeaza prin caneafunciara in sistemul de unitatea,dqbaza i'ol;+t;e.artea fi-rnciara pe cor,euriaa publicitateimobiliara,in cadrulcaruiaevi<lenta se,tine se inscriu juridice referitoare la corouriieJe fiecaruiteritoriuadministratir'). actelesi faptele .din,cuprinsul lropriei'te ' A) Unitatile administrative- teritoriale unitatileadministrativ-teritoriale sunt:comune. In tara noastra oratul saumunicipiulsijudetul. (municipale) in comunale administrative si orasenegti teritoriilese separa In cadrulunita,tilor intravilansi extravilan. parteadin teritoriu, legal delimitata,care este reprezinta Intravilanul teritoriului administrativ destinataconstruirii si habitatiei;intravilanulcuprindeperimetrulconstruibil,sauvatra de sat si terenurile zonelorfunctionale aferente ale localitatiisituatein afaraperimetrului cu constructiisi instalatiile zona spatiilorr,'erzi si a si de depozitare. construibilsaual vetreide sat,cum suilt:zonaindustriala prin a de sistematizare si transporturi. etc.,stabilite schitele sportive. aql4qlarilor localitatilor. pe caresunl generai. debaza(: plantematicintocmitpentrunevoilecadastnrlui Pe planul cadastral de folosinta categoriile cadastrale alebunurilorimobilesi parcelelor, redatedetaliatpozitiilesi numerele se reprezinta atatlimitele intravilanelorcat si iimiteie vetrelor ale terenurilor si constructiilepermanente) de sate(in tus negru) sauperimetrulconstruibilal oraselor(cu tus rosu). detaliutopografical planului cadastral si in interioarul ei se face Limita intravilanului reprezinta (suprafetelor) din fiecare localitate. si calculul ariilor unitatilor cadastrale cadastrala numerotarea esterestulteritoriului, delimitat de hotarul unitatii Extravilanul teritoriului administrativ limitele intravilanelor localitatilor. In generalextravilanulestedestinatexploatarii si administrative agricolesi silvice. Atat intravilanul cat si extravilanulse divid in unitati teritorialecadastrale: .Parcela:portiunedeterencomponentaaunuicffiritoriuadministrativ,avatrd unui proprietar. o singuracategoriede folosintasi apartinand . Sectorulcadastral: diviziunetehnica delimitatede detaliiliniare cadastrala a teritoriuluiadministrativ, ljziere de padure,etc) care nu suferamodificari (cai de comunicatii, ape,diguri, canale,magistrale, (parcelesauteren cu saufara constructii). mai multecorp,rricleFroPi"rt'fflipite cuprinde si care curente . Corp de proprietate= una saumai multe parcelealipite, apartinand aceluiasiproprietar. B) Limite si hotare configuratiasauforma geometricaa urritatilor Limita se definesteca fiind linia caredetermina a detaliilor liniale, a categoriilorde folosinta,a tipurilor de sol si a claselorde teritoriale cadastrale, bonitare,a categoriilorde terenuri,etc. se disting: Din punct de vedereal vizibilitir'tii . limite distincte- au conturut (limita intre terasa si pot fi naturale vizlUitsi se poi stabilicu precizie; lunca, limita de la bazaunei pante,etc) sauartificiale(limita dintre arabil si o plantatieviticola sau etc); si altul neamenajat, pomicola,limita dintreun terenamenajat lor pentrustabilirea de folosintacarese intrepatrund; ' limite difuze- sunt timiteledintredouacategorii impaduritasi paduie); documentatii si martori(ex.:limita dintreo pXgune suntnecesare lor, pentrustabilirea lucrari speciale necesitand terenului, ' limite discrete nu suntvizibile la suprafata etc. limitele categoriilorde tereneuri, de bonitare, ca exemplu:limitele unitdtilorde sol, limiteleclaselor { ( curs 3)

si terenuricareau diferiteregiunijuridice. importanta Limitele pot separa In cadastru, o o deosebita intravilanul de extravilan. au limitele care separa ca fiind linia despdrtitoare Hotarul se definepte intre douaterenuri carefoi.rneaza unitati intre douaunitatieconomice distincte. proprietb,ti funciare. administrative distincte saucaresepara doua tipuri de hotare. Se disting urmatoarele . hol4re nAlAnal_e (frontierede stat)' judetene, municipale, orasenesti, conrunale, " hotareadministrative. . hotareale unitatilor(agenti) economice: delimiteaza unitatiloragricole teritoriileunitatilorindustriale, unitatileforestiere, etc. de stat si particulare, (linii de talvegale cursurilorde apapermanenete linii sautemporare, Liniile de hotar pot fi naturale padure, (santuri, liziere de garduri, canale, ale apelor, etc) si brazde, diguri, cumpana artificiale de dnrmuri,etc). (marcate) hotaresuntmaterializate tflru,si tipuri de obiecte: de In plus aceste in terensi prin diverse lemn, stalpi din lemn, bornedin piatra,bornedin beton,moviie din p6mfnt. hotarele prin semen liniare,iar marcajele Pe hirti si planuricadastrale se deseneaza conventionale (punctuale). prin semericonventionale de scara Hotaresi lirnite- punctede hotar

Nr.Crt.
I

Demrurirehotar/obiect Frontiera de stat

SemnuI conventional

2
4

5
6 I 9

Hotar ir-rdetean Hotar municipal Hotar oraseuesc Hotar comuna! asricola L mita exploatatie L mite intravilan pe teren Punct uou de hotar materraliza cu tdrus din lemn pe teren Punct trou de hotar materralizat din beton cu boma cadastrala Punct vechi cadastralmaterializatpe teren cu piatra de hotar sauboma din beton Punct de hotar materializatpe teren cu stalpdin lemn pe terenprin Pnnct de hotarmaterializat movila'clinpaurant

O-I

2,'trr
I 2 'rr'r

tr

t0

2 rrrtrr

ll

T
I rrrrrr

lt2 t't't

f nrtrr

t2

I
l ll l1'l

vizibile si trebuiesa t-re Materializareapunctelorde hotar - obiectelecu care se f'acematerializarea (fig.1), stalpidin lemn (fiS.2)sautamsidin lemn lungi de 30-40 bome tip cadastral durabile.Se folosesc. cu pfm6nt (se movilesc),movileLe cm si cu diametrul de 5-8 cm, care dupafixarea lor in plmtnt se acopera (fig.3). avtnd rol de protecjiepi semnalizare [, lurs3)

cr)lectxrc alrc ilr talu scurgcre

fepel'
li eur I2 cu r
L

o n
ai{) clt)

I i e'lu

/ cln

_ ti g l(a)
sxlrne fepefnl

NI
:rt'

r1 -1

--.i -a3;

mxr!'a subtefarnn

t-r cu plurnlr

nnrca srbterana

Fig.l a) b) c)

f ig . 1 (c ) Materializareapunctelorde hotarcu bornecadastrale: borna cadastrala; din materialecare se bornat- stratulde semnalizare se.compune sectiuneprin punctul cadastral faramata,rocd 99.l9.rag; disting net de pamantulcompact.caramida pe aceeasi verticalaa reperelorde pe borna si marca subterana: modul de asezare marcii subterane pe fundul gropii, in dreptul vArfului "firului cu plumb"; l) asezarea reperuluide pe borna in dreptulvtrfului "firului cu plumb" (se scurteaza firuI) 2) centrarea

( c-u.rs f)

Obs.:l) marcasubterana foloseste la reftcerea punctului pozitiape daca bornadispare - sestabileste terenfolosindpunctele vecinesi sesapa panaseintalneste stratulde semnalizare carene avertizeaza ca subel seafla marcasubteranarcare nu trebuie"deranjatd" (deplasata prin s[pareneglijenta; marcaseveste la reconstituirea punctuluirapeztnd nouabornd ca ?n {ig.41c;.
.\

fll,rr Qr,;x,*.r"*n
I 00=l 50cnt

-+

7
50crn

7)^

a) b) punctelorde hotarcu stalpidin lemn: Fig.Z - Materializarea * .?LQQ!P...." a) stalpulde marcaj; pentrua facedificilasmulgerea necesara este din teren; b) modulde bornare.
urovild de protcdtie, seturalizxre

/
50 qru

llnrr* d3 lgtur

p s-scm

Fig.3- Materializarea punctelor de hotarcu t{rupidin lernn moviliti

q (crrs 3)

1,, I t

CURS 4

DELIMITAREA CADASTRALAA TERITORIILORADMINISTRATTVE

Delimitarea teritoriiloradministrative esteo operatiune tehnicasijuridica carese executa inaintede introducerea general in teritoriileadministrative cadastrului vizate. Delimitarea cadastrala a teritoriuluiadministrativ reprezinta operatia de bazaprin carese identitlca, masoara oficializeaza terenulsi se limiteleteritoriuluiadministrativ punctele de frangere continand si traseele hotaruluidinspreteritoriileadministrative vecineprecumsi limitele intravilanelor din respectivul teritoriu.Delimitarea hotarelor se considera incheiate dupaintocmirea legalede delinritare documentatiei liniei de hotar si denumirile Stabiiirea administratir,-teritoriale se facein conformitate cu Legea pebazaprevederilor nr.7/1996, Legii nr.2/1968, cu rnodificarile prin ulterioare cote normatie stabilite emisede GuvernulRomanieisauprin alte documente legale.Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilorurbanistice generale intocmitesi aprobate conformLegii nr.5011991, cu modificarile ulterioare planuriurbanistice In caanlin carenu s-auaprobat generale, limiteleintravilanelor vor fi celeexistente ia 1 ianuarie1990,potrivit Legii fonduluifunciarnr.18i1991,republicata. A) Documentatianecesara efectuariidelimitarii Pentru corectitudinea si simplificareatotodataa operatiuniide delimitarea hotarelor,delegatulOJCP! (Oficiul judeteande cadastru, geodezie si cartografie)procuraurmatorul materialdocumentarcartografic juridic: si la sc. 1:5.000 - planuritopografice sau i: 10.000; la sc. I :25.000sau 1: 50.000, - harti topografice - planurile cadastrale vechila sc. 1:5.000 sau1: 10.000: - planurilecadastrale ale teritoriiloradministrative vecine,in cares-aintroduscadastrul. inclusiv schitele de hotar; informatii legatede hotareleteritoriului administrativavut in rredere (comun6,oras sau municipiu); juridice existente. - documentele B) Operatiunilede delimitare 1. Constituireacomisiei de delimitaresi aprobarea componentei prin ordinul prefectului. acesteia, primarii si secretariiprimariilor teritoriiloradministrative componenta: Comisia are urmatoarea implicate in operatiunea de delimitarecadastrala, delegatulOJCPI pi dupa caz, delegatulDirectiei generalede urbanismsi amenajarea teritoriului; se recomanda ca din comisie sa faca parte(fara a fi nominalizatiprin ordinul de constituireemis de prefect)si localnicii care cunosctraseele hotarelor.Mai pot fi invitati la stabilireahotarelorsi delegatidesemnati de minisereletitulare ale cadastrelor de specialitate. pe teren a traseuluisi stabilireapunctelorhotaruluiadministrativprecumsi stabilirea 2. Parcurgerea punctelorde hotar carevor fi materializate. 3. Materializareapuctelorde hotar cu borne de suprafatasi borne subterane coform standarduluiSR 3446-1196 saucu alte tipuri de borne si marci avizatesauomologatedeANCPI : marcilepentru bornele de suprafata se inscriptioneazb ca in fig.1. . r t Lpt"-.rrfa t1

fl

tl

<+

-+
J c.,rpul n";rt i

$to

fo sof t'rlqrcdf-,-".t > I d' SI-AS kzsh-13 co^lorm \ , -:

Notil

crtcaliixX + FF{sc.uh.+drea pi i ufo *ur,, \ ua d et"l ui ui,/$*trn.cj i"i p 7t

[' "t"t

"f,l^

t ig l. a) - marcala sol conf. STAS 4294-73. b) - marcala sol uzatain jud. si mun. punctelor de hotar; coordonatelor de terensi birou pentrudeterminarea operatiunilor 4. Executarea <r .t . isr'i{pTiulut delimitare cadastralu de cu acordul mernbrilor comisiei 5. lntocmireaactelorde cont-rrmare (anexal); vecine teritoriilor adrninistrative delegatilor hotarelor administrati,,'e. cadastrala si marcarea de delinritare 6. Intocmireadosarului o Detalierea de delimitare operatiunilor preliminare a h.rcrarilor de organizare a) Operatiuni la delegatul OJCPi impreunacu primarul,procedeaza 1) inainteainceperiilucrarilorde delimitare, (inainte parcurgerea de terenului)intreaga sa studieze comisiei,caeare obligatia cotlvocarea referitoare la ultimadelimitare cadastrala; existenta documentatie in scris(anexa2) cu aviz de confirmare, teritoriulva comunica sa-sidelirniteze 2) primariacaredoreste vecin,cu minimum i 5 zile inainte,data,ora si locul de intalnire primarieidin teritoriul administrativ vecin esteobligatasa-si Primariateritoriuluiadministrativ de delimitare. pentrua procedala operatiunea hotarului; la stabilirea membrii comisieicarevor participa delege se afla la limita de judet, comisia caese delimiteaza 3) cando partea hotaruluiteritoriuluiadministrativ judetelor implicate. Primaria care isi de delimitareva fi constituitaprin ordin comunal prefectilor judetului vecin,respectiv 3) prefectul teritoriul si OJCPi, vor informain scris(anexa delimiteaza judetul zile inaintede datastabilita minimum 75 dedelimitare cu operatiunea vecin despre OJCGCdin membri ai comisiei,la data,ora si locul Acestiasuntobligatisa-sitrimitadelegati pentrudelinritare. conrmunicate. caz, 4) In cazulin caredelegatiiprimarieide pe teritoriulvecin,judetul vecin sauai OJC?l vecin,dr"rpa verbal iar in procesul hotaruluise va face in lipsa acestora, nu se prezintala termenulstabilit,delimitarea in legatura cu aceasta si in schitade delimitarese vor facementiuni si variatiide caz'. tehnicegenerale b) Operatiuni de delimitarepe terena liniei de hotar incepe,de regula,dintr-un punct de trei sau mai 1) operatiunea multe hotare.Identificareape teren a liniei de hotar se face cu schitadin dosarulultimei delimitari. In liniei de hotar seface de catre membrii comisiei si se evidentiaza lipsestestabilirea cazul in care aceasta executariilucrarilor, convocati existente. Reprezentantii la fata locului pe.hartilesi planurile topografice de stabilirea punctelorliniilor de hotar si a prin grija OJCPi , participa in mod obligatoriula operatiunile punctelor care vor fi materializate; si punctede hotar stabiliteanterior (existentepe schitaveche de 2) in cazul in care unele segmente Numerotarea pe nouaschitavor fi facutementiunilein acestsens. modificari, delimitare)au suferit a trei saumai multe hotaresituat in punctelorde hotar incepecu punctul 101 din punctulde intersectie parteade nord sau nord-vestsi se continuain sensorar; 3) in cazul existenteiunei delimitari facuteanterior,sevor inlocui numerelevechi ale punctelor de hotar, Pe segmentele de hotar comunela doua teritorii administrative cu numerenoi, fara a se dubla numerele. vecin se scriu in paranteze; punctelor hotar din teritoriul de vechi ale numerele delimitate, (vechi si noi; se intocmescschitede reperajsi descrieri 4) pentrutoate puncteldlotar materializate de hotar (categoriile de tnonaooneleliniilor traversate (anexa4). terenurilor culeg date asupra Se topografice verbalde delimitare; in procesul si sevor consemna terenurilorsi proprietarii) de folosinta,destinatia . dupadestina,tii Criteriilede impXrtirea terenurilor

fizice sijuridice, indiferentde titlurile pe bazacarorasunt de orice fel, careapartinpersoanelor Terenurile legale. conformprevederilor se impart pe destinaJii, detinute,
.4 t l\

i l tt.'tS t,')

@
Prin detinatoride terenuri.setntelege titularii dreptului de proprietate, persoan e fizicesaujuridice,ai altor drepturi reale asupraterenurilorsaucei carepotrivit legii civile, arrcalitatea de posesori ori de,tinatori legali. Domeniulpublic poatefi de interes national, cazin careproprietatea asupra sain regimde dreptpublic apartine statului,saude interes local,caz in careproprietatea (de asemeneainregim public)apartine comunelor, oraselor, municipiilorsaujudetelor. Tgrenurilese impart dupadestinatie. astfel. a. terenuricu destinatie agticola(cod TDA) - din aceasta categorie fac parte:terenurile arabile, viile, livezile,pepinierele viticole,pomicole, plantatiile, pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitele, terenurile cu vegetatie forestiera dacanu fac partedin amenajamente silvice,pasunile impadurite, cele ocLlpate cu constructii agrozootehnice si imbunatatiri funciare, piscicole, amenajarile drumurile tehnologice si de depozitarel b. terenurilecu destinatieforestiera (TDF) - din aceasta categorie fac parte:terenurileinipaclurite si celecaresevesc nevoilede cultura,productie ori administratie sivica,terenurile destinate impaduririlor si celeneproductive abrupturi, - stancarii, rape,torenti- dacasuntcuprinse in amenajarile silvicel c. terenurileaflate permanent subape (TDH) - din aceasta categorie fac parte:albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetelelacurilor naturalesi artificiale la nivel maxim de saturatie, bratelesi canalele din Delta Dunarii, fundul apelormaritimeinterioaresi al marii teritorialesi contigue(=carese leaga,se inrudeste,se unestecu ceva,careare elemente apropiate, comunecu altceva) d. terenuriledin intravilan (TDD - includetoateterenurileindiferentde categoria de folosinta, situatein perimetrul localitatilor urbanesi rurale,ca urrnarea stabilirii limitei de hotar a intravilanului. conformlegislatieiin vigoare; e. terenurilecu destinatiespeciala (TDS) - din aceasta categorie fac parteterenurilefolosite pentru transporturile rutiere,feroviare, aeriene si navale, celepe carese afla obiective si instalatii 6idrotehnice, termicesi de transportai energiei electrice si gazelornaturale, terenurile cu exploatatie miniera, petroliera,cele pentru nevoile de aparareatlrir, precun si rezervatiilesi monumentele naturii. monumentele. ansamblurile si siturilearhedlogice si istoricesi alteleasemeneq 5) daca linjade hotar estesi linia de frontiera at{rii, coordonatele punctelorde hotar se preiaq,in mod obligatoriu, de la Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografiesi Cadastru, prin ANCpi . Linia de frontiera a tarii se avizeaza la Comandamentul National al Granicerilor; 6) Cu ocaziaparcurgeriiternului se va face desenarea st5rii marcajeloratAtpentruvechilepunctede hotar (cele care se mentin) c6t si pentrunoile puncte,caretrebuiematerializate cu borne. Punctelecare se borneazasunt: a liniilor de hotar (punctede 3 saumai multe hotare); ' - punctelede intersectie unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseele hotarului,astfelincat sa permitala rr.g.ygie reconstituirea exactaa traseului hotarului; pe . Lrl.r.le.f.u.l...... de hotar,in aliniament, mai lungi de 3 km, se planteaza la distantede aproximativ2 km; ale hotaruluicu apecurgatoare, - punctelede intersectie cai ferate,sosele, se vor bornanumai pe o parte a acestora detalii liniare, iar pe cealaltapartese vor marcacu stalpidin lemn cu diametrul de l0 cm si cu lungimeade 70 cm, protejaticu movile de pamant. 7) In cazurilein care punctelede schimbare a aliniamentelor (de frangere)saude intersectie a hotarelor caretrebuie bornate,se afla in locuri improprii bornarii (balta,mlastina,prapastie, etc) sevor plantain apropierela borna martor din care se vor determina coordonatele punctelorde hotar (fig.2)
.ll0 c(rru. Rrrcs

- --tr
I 0s

109

tig 2 bornarea uuui puuctde hotar aflat in loc impropriu(mlastina ).

,.1

: ;,:' '. :i ;tl 'i l @t'i ::5:yiliryii::::fl'.ll-r:l.l9rzre_stcanrcicR^F,E Judclcrn de Crrhstru. Gcodezic 0ficiul 9i Crrlogrrlic
. ': .:'

'.

'.

ANFXA L
P r o c c sv c r b e l dc dclirnitarc a teritoriului adrninistrariv al contunci/orn5u!ui........................... : Judc1u1........................ . ! inchcirt la rJata................ .'

treccprin punctele...........
punculorl,cu nuallftnrl ftc conlilatco:tl tlq,d n|/.,tcrttrli:a?aa llec6rul ptnct ic hvril tt sc I$c ' liill.t dc hotar) o

nttttt

.r j

:r r ti ;0 t

r r r !tz.:

In intcr.scclin hotcrcldr urmdtoirclor tcrirorii administrativd

lt'trll'l.ioioi,. r'cnriir horare pcscnilir lnpuncrul uc........... n,crcur iu ,,r...-..,j.-..:tU;;liii ::r l

':
' '.jr'.ir'..1

'':

:" 'r ' ' .r:r i I tlij' primlriei comunei/oragu1ui.............:....:.........,.rrriu1 comunei/orEu1ui............;...........-.

-

partc schisa'orarului facc intcgrantr di' documcntall. tl T::1..:::.il.:::::1ti:::,,fllr1lr,,,t;l proccs Prczr:ntul vcrbol piiiiiaiiii'ii a fosti-nchciat in 3 crcmpllri, din cati unuia fosr.piiuar ilct :- :r:j

;q Titi Trriiijl: .,r1.',' ?rll- r:i

Rcprczcntant OJCPI ,

a) Mcmbriicomisici dc dclimitare "i"""""'-""""--";

;i

. -J::

:i ' ri:; j

@-"E

AttE

CItr c Pr im llr il comunci /oragul ui

.......

j utl cl ul .

Domnulc Primar,

Primar,

@o0

r/
J.l I:l l' l
t,
ll

:1, i

AT.IEKA 3

l::

t; I.r

!i
i

Crilrc Prr'fr'ctrrrn judt'lulrri.... Do r n n u lu i Pr cfe ct.............

i; i,
I

t.,

. V'tr cornrrnicltnr l-cgii iudastrului gi a ptrblicitnlii cu prcvederile ctr in confonnitate llc inrobiiiurc..nr.711996, sc vo firce dclinritareu ;i nrrrcarct hoturulor ndnrirristralivc dinjudclul nostru. con::rnci/t'ratului............................,...:. lntrucAt hotorul dinlre comunclc/ongcie.........................................:... rucntbriri sli nunrilidclegnliidurnneuvoastri, dejudcf, i,trrugtrrn linrittr administrativil iirrrr:e.rzl ,:on:isici. tlc OticiulrtiJudolcan cunoscltori,aiaccstuihotar,carc inrprcunictr rlclcgatul Crd..srnr5ifub|icitateInobiliardrtin-jtrdc1tll...''......:....,...... s,rbilircl gi n:utcrirtizurur linici dc hotur.rcclr::orgtlrca, cu dclcgalicscrisl purtirrl sigilitrl r'or fi irrr'putcrnicili dunrne.rvorstrtr Ilcprczcntangii otit.,....-..... h d:rtl dc prc!:uturii,pcnlruvnlidnrcllinicitlc holurgi vor fi prcz.cnli .' ....................... i rr,.,.,.....,......,.,. tlc (tticiul crtlastruluigencral,sluborute Potrilit nonnclor tchniccpcnlru introduccrca nu vtti fi gi dclcgrlii dunutcnvoaslnl corc in cruulin Naliond dc Cldostnr,Gcodczjc Cortogrnlic. sitrrllicitt curc in lipsullccstotit, prczcnti lu dclirrritarc sc vl prttccdr ln ttata:;i loctrl nrcnlionulc, oiriccliuniuhcrioarc ntr vtrrfi ltratc irt cort"-idcrlrc. oricccvcnltrulc

Prcttct,

Dircctor QJCPI

Q*o t)

geodezic rescrierea a punctului topograficd

V IDR,A.

H oTA e

PJJA BTON

L-34-25- D--L

5 i r. ? o ri i c l n r-

57 - V i drn

(,;ro"/cuip' -t ^e;, * u;"*;t;l1rtf # lidp .Jb s+l.a6it 0qi-*.* ,.,n ,,$ Jt J[ii; 4o.. .fz 19i*o"d..
i-rt'c.,,v+!t t\.r.t
- 6* - p\,:Sc j f- 6o- c .r .a{a'Lj -

o,'j, f iriijja i|i,.4n3tB,cou^ ;,. d*.'...;,rd 2 g:" llit" v,.$i Qc Qceovr..\Iidru-i;'.f' l;4 cc'r't ffi Ji.el'
sc'.r2J).'-t-nt,ri..t- 6/'l? '
|

["-E.J- ccr-". P',,..iwi Jz 1,-|ar o/iz t?-a'1.; Vi.{; l"- ti.*t+* .-r"."J". 1t'*1J- , ie-fa^-aler'ito' ,,.1;utr F. bc?6 d4 Cpj. l-..pu,.S te- o-iu,t3n ^^

t oc..,,frulfu.nu9 'cor,t 5tr1c$

6/

sG;

^j'

g6/sz
ot)"

._ z i go+1

?i-f,

"9

+{0tr'i .l J@j t8*l

-t!;r/i,u c-i c) /

\ a" . \

&-4f

e)an't

l,fir'\
\viue.a.--l-\/ it6t jar.. i;rii'i,r,' lnq.ior.eicrr .)

le '.o+. i.i,.Jae c ol' g l) b Nr b.", at a" lL' o) Tcl'..6t'n po ttl 9 int ocrnr t:

:r- -'- |

Curs 5
( Detaliereaoper:atiunilor de delimitare: b) operatiunitehnicegenerale si variatii de cazcontinuare la C4) 8 - Daca hotarul traverseaza, in linie dreapta. o padurecompactao patune.o ffneald sau un lac. bo m e le se ..planteaza,,lalimitaaces t e ic a t e g o riid e f o lo s in t intersecteaza suprafetele acestor categoriide.folosinta(evident,portiuneade hotar caretraverseaza respectivelesuprafete,este segmentde dreapta imaginara- fig.l); la ,recunoasterea traseului hotarului care traverseaza piduri si lacuri de acumulare,in comisia de delimitare vor fi invitati, dtrpacaz,si reprezentantii Directiei Silvice Judetene si ai Regiei Apelor Romane. 9 - Daca linia de hotar caretraverseaza padurea esteo linie frantasausinuoasa. pichetasi determina punctelorcaredefinescrespectiva coordonatele linie( punctelede fi'ingeresau.dupacaz.'definitorii de pe linia curba)- fig.2: Fig.I - bomarea unui hotarrectiliniucaretraverseaza uu lac ( padure compacta, pasrne. faneata) -\ coMr.rNA MERISoR

LACI.IL
- .- n ' - e "'-

l( )

- '1 " a

'"

tvlORIL()R
'-" ''" t''

COM{.I}trA MAR(;ARMESTI

Fig.Z - bomareaunui hotarlinie frantain padurecompacta -\

:e
l-

\\, l\: \:

Ooogoece

[cr.'rs l',)

l0 - Dact hotarul esteformat din taivegul(linia careuneste intre ele punctele cele mai adanciale sau ale unei vai uscate) albiei unei ape curgatoare unei apecurgatoare numai punctelede se bomeaza intersectie indiferent ale liniei de hotarcu traseul apeipe partea dinspre teritoriulcarese delimiteaza, Dacafirul apei are un traseu de lungimeatronsonului. se determina sinuos, la lucrarilede delirnitare pr.rnctelor intermediare caredefinesc prlncteleintermediare coordonatele acesttraseu; se materiahzeaza la intervalede 200- 1000m, cu stilpi de lemn ( lungime50 cm, @ 10 cm), protejaticu movile de pXmint. interioare, hotarul se stabileste pe talvegul firului de al apei, iar in cazul In cazul apelor curgatoare hotarulse stabileste la juma.tatea albiilor secate, albieiminore( fig.3 ). punctelorintermediare vor fi utilizatela calcululsuprafetei Coordonatele teritoriuluiadministrativ.
C()I\,{.CAZANESJTI

C(]}.{. P()IENI
'

,. c( )N{.
luflERilit lR

COIv{. IiARU

O
C()Nf.I'RI NDi] C:I)}.,I. PLES.\TJI rrt Hotlr pe t'irtl rrpei [ - l'rorna: #.tolp c{elenur ctt molilir de pamant. [r) Hotirrdespirrtincl insule

ciue llu poate ti muterializnt.

se b,r'renza pe.'rbere apr. 1fi".ry[.,ffi::fli:]il;.T,i:,:';i;.t'rui.rin rinrr,1e ",11,?,r

1l - Daca teritoriul administrativ estemarginit de drumuri. cai ferate.diguri. canale,linia de pe una din laturile acestora, hotar se stabileste astfel incat acestea sa fie cuprinsein intregime in suprafataunui teritoriu administrative. (fig.4 ) se determinacoordonate In cazul traseelorfrAnteori sinuoase la puncteintermediarecare punctelor intermediare definesc acestetrasee.Coordonatele vor fi utilizate la calculul suprafetei teritoriului administrative. Materializareapunctelor de hotar, in cazul in care hotarul este fixat pe unul din detaliile liniare (fig. 5 ). mai sus,se facela limita zonei de protectiea respectivelor enumerate
8

COM.BARAGAM]

r
d

-'-'l
!

1 -" '-fl -" '-'- \

;

l0
't--. --l"
I

lt

:_...J

COM. VALEA I|EACA

F ig .4 Hotrr de tirmrasinuoasit

Z ( c;wrs 5)

punctelcr a tarii sip e fluvial Durrarea, 12 - Pe raurilede frontiera coordonatele dehotarse preiaude prin Institutulde Geodezie, Fotogrametrie, la A.N.C.P.i . Cartografie si Cadastru. pe Dortiunea portiuneain care ambelemaluri se afla oe pe teritorir-rl Pe fluvial DunareaDunare4 De Romaniei,punctele Romaniei. teritorir-ll nunctelede prin digitizare hotarintre douateritoriise stabilesc si sedetermina lajumatatea latimii fluviului.
SiINTESTI

5 Ht.rtarne elementlinirrr t crle t'erota) ctrnstruit

pe linia caresepara Neagra hotarele 13 - La NIarea sestabilesc uscatul de apa,la datamasuratorilor pe mai mulli kilometri (in special 14 - CAndlinia de hotarse desfigoara drept, in zonele cieses). se planteaza bome din km in km. l5 - Mateializarea hotarului administrativse realizeaza prin grija executantului si se planteaza lucrarilor de delimitare,cu respectarea caracteristicilor mentionate anterior. x,y,zalepunctelor d e h o t a rs e c a lc u le a z a c u s is t e mu ld e p ro ie c t ie s t e r e o g r a f i c 16 - Co o r d o natele plan i970 si in de referinta Marea Neagra 1975. Precizia de determinare a coordonatelor este de sprijin. similaracu ceaa punctelordin rejelelegeodezice intre vecini la stabilirea Observatii:in cazurilein care existaneintelegeri liniei de hotar si membrii pot rezolve sa neintelegerile, litigiul se consemneazain comisieinu documentele de delimitareastfel: a) pe schila generalaa hotarului administrativ si pe schila cu portiurea de hotar in litigiu, se ambelevariante consernneaza ; puctelorde pe contur carese vor stabili in in litigiu se calculeaza b) suprafata din coordonatele prezenta membrilorcomisieide delimitare; c) unele puncte caracteristice de pe conturulsuprafetei in litigiu se materializeaza cu stilpi de (D10 lemn ( lungime 50 cm, cm )carevor aveao alta numerotare decat restulpunctelorde hotar, d) pana la rezolvarea litigiului suprafatadisputatava fi inclusa in suprafatacalculate a teritoriuluinominalizat de O.J.C.P. 1 .; e) in procesulverbalde delimitarese vor menticnaargumentele celor douaparti si se vor anexa copii dupaacteledetinute, dacaacestea exista; rezolvarea litigiului dupa se reface documentatia cadastrala se vor materialize cu bome 0 punctelede pe variantaacceptata. de delimitare C. Operatiunile a intravilanelor 1. Constituirea comisieide delimitare: 3 ( crr'rs 5)

l)?\

2. parcurgerea pe terena limitei intravilanului, conformplanuluiurbanistic generalaprobat si punctelor stabilirea carese vor rnaterializa: J. materi punctelo ali zarea r; A '1. executarea operatiilor de terensi biroupentrudeterminarea coordonatelor prut ctelor; intocmirea procesuluiverbal de delimitarea intravilanului,cu acordul si semnaturile membrilorcomisiei ( vezi anexal), 6 . intocmireadosarului de delimitare cadastrala. Comisia de delimitarea limitelor intravilzurului, numita prin ordinul prefectului,este formata din primarul si secretarul primariei,delegatulO.J.C.P.!. si delegatulDirectiei Generale de Cadastru si Amenajare a Teritoriului. Convocarea membrilor comisiei se face prin grija secretarului primariei la data si ora stabilitede primar. cu borne standardizate ( SR 3446-l/96 - anexa 5. ) ' Limita intravilanuluise materializeaza sau cu bome preluatedin standardele intemationaleavizatesau omologatede ANC Pi . Marcile pentru bome se inscriptioneaza conform fig.l - curs 4. Densitateapr.urctelor mateializate trebuie sa fie de minimum 2 puncte&m. . Punctele materializatepe limita intravilanului, precum si cele reprezentate prin detalii stabile se numeroteaza incepanddin parteade nord - vest a teritoriului, primul numar este 1001, parcurgandu-se limita in sensorar; o Pentrutoatepunctelese intocmesc schitede reperajsi descrieritopo-qrafice ( r,ezi anexa4 cursul4 * anexa 6 ) pu'nclete sepreJau(c,,. .";,' '1srloal-awwa+); pis!',a-'g, FyDce5 Fe(!:,....i Te,nirr-u Pentru punctele toate geodezice utilizare pentru punctele si de hotar si lirnita de intravilan, " materializate, se vor intocmi procese verbalede predareconformmodeluluidh anexa 7. Limitele dintre intravilansi extravilanse a.leg pe detalii vizibile pe teren formate din garduri, santuri sau limite de categoriide folosinta.Stabilireape teren a limitelor dintre intravilan si extravilan se face cu bome din beton, sfalpi de lemn sau cu tarusi cu movile, in functie cie importanta fi ecaruipunct. Limitele intravilaneloridentificatesi marcatepe teren se reprezintaatat pe schita generalaa hotarelor, cat si pe planul topografic cre se reambuleaza cu ocazia lucrarilor de cadastru funciar. Deosebitde limita intravilarrului se stabileste si reprezinta pe planul cadastral si limitele vetrelor de sat saua perimetruluiconstruibilal orasului,stabiliteanteriorin comisiilede delimitare-.
o

lirutl intratil.rnu lni

liruitr tetrei sahrhri

Fig. 6 Schitacrr limitele iutrnvilnnuluisi a r-etreiclesilt ['erinretnrl constnrit'ril aI orlsnlui satrlimitele vetrelorde srrtsereprezinta pc 1:rllntrlile linie plina clectt[r'x.r[e rosie.

cadastr irle prin

4 ( curs 5)

se
;F of

tar

s = WF
,E IT

3,o <; h&

tr, 'o tE 3

5/{ ,I.NEX+

=a Td
,H6 G !i.
j o.
-tfl s o

ul a

o
a

uJ

c j

'E .9 n
?

, |,, 5q
2=

'c

e
E

6P
oo s9

5
t q

5 a nr gi
dz 69 zfr <F Fz
FF

.o t

E3 oo
TJ g'

3E

o iF c

tr9 <z

-o
@ N

oo

ul9
iG

o 0
f

tr,9
<F

5=
EH 1U
[.=
utJ

a c o @ N o

s
E

E
o

uls

oe
1ll J

u
.9

5g 2. h
\v >z :si fE ?ur

-
o e t

Bt
bT zo
32
Ita FO * tr,

.E
n E
o c

f
a

o
.o C @

rvi

e o
J

rb

H= o6 at>

;b
!!2 -22

o a

E o
o

6 : ov> I
<
.r i i
i I

6l

gb
I

Ful

st &
I
trl F

Eg
. o.

tl>

(, 2 )
E

t.
\/ )
? 2

6 2.,> v>2 =,{ :>

E = -E

39
6!r

o a o uf o g
F

-o
._
o 0

5?
.J

-s c a
a .o 2
a

HE g'
E1! <F
C 'B Zq

-E e
!}

4ra fro =9 a<

ts'g1 uf_

o .E -

3E
g6 Eo :-o

ci

-a
o A :t f !

.E
;t E .g
L

g o6
|rtE Frs C'F 2= agl

-o
C @

xg H= 9e 5 H G ltl
d,z
z9t r||F B<

t
q t t

?E
bJ

2< U,E
uZ
!l 9

a o a B o

a l'l

z. e6 oo .

z f xcl
E=
q 4

--/

Ee
:t
cS o

u t cl' o

5A Ar-EyA

!t o o
I

o o rrl o g
3

f 2

o o o 9 ,t J F o f .: { o E
! C a o a

(E

(' z
E F

s
u, o u, ()

r! c o @

z
3
G

(\. .E
E I

3 G

z ul
r
E

9-

:=
E
G I q E

o U o

E3 -E=
uJ( F (, (Jo
=J Jr A= t',

a o !

Su rO

TE
-E

<

6ub

2
gl F

: rl

6
: =r<
ttt

e
J

{5'

9 e 0 ;; ES E5
2U> Ct'<
t-

zt
< = JF

a z o g,

E E
c
c a

o
EI

o
g t

5 I
a

?E
tr5 H6
-S
Fl-

c E
.D

(,
2 c
F ul

(\.
o

2,= 3s e{ ri
7 d YG
=(, a
r,t ul F 2t J Eof , dtc
F

o
g, F

-E
a'

LI

=
3
A

E
j

Fg

e
E ('

Es
rlr3

t E t
a a ! ra c o
E

-< 89
c|

<

.i

EXA 6 A-{J

Nr. punctgi fclul bomi

Schita punct bornat

. LI

De s c rie re a punctului
.PuncIuI cstesilut in nord-yestu! terilaialui admhb trativ al comuaei Crivina- Hotarul merge sprc est. Punctul cste situatin nord-vesril Ierilo ri uIui admin'u trativ al comuneiCrivina. Hotanil merye spre csl. Pwclti csle sittut in panea de vest a DN 36, la inteneclia acestuia cu houruI dintre com. LIilai Vdd g Crbira. Hoaru! merge spre $L Punctul estc siaal pe tnalu! drept al riului Pralvya,Ia itteneclia ac*tuia cu lwaru! dinre com. Llilui VdA 5i Civind. HoraruI merg,cspre est. Puncrul estesiuat pe nalu! sfutg al iului Pmhova, la interseclia acestuia cu houn! dintre com. Itilwi Vdd Si Crivir,a. Hotart! merte spre est. Ptucnil estesituat in nordul
Criina. Hotanl mcrge spre esL

Unghiul int. fomut de hturi

Dir. linic
fa!.i dc nord

Forma liaici dc hotar

Dist. dintre purctr

L
B

liih a l Vo d d ,- .-

95.3.{l I

EST

Dresptl

1324 m

9rtwtno

I
z tr
._._.J_;

2 -

r'1ihoi Vo.J6l
L llYloq

t9?.1462

EST

Drcapti

1726 m

3 o

__n C r i' in o

M ih o i Vo d d 3 ]lv

230.019.1 EST

Dreapti

478 m

ll7 IH = tr Mihoi 6 .-d + C.i.i^o a f

vbd;

t79.0957

EST

Drerptii

122 a

tr

-n-

f4rhoi ll" LVod; -Flr---

EI

194.9657

EST

Drcapti

l 35l m

\-rtvt^a

fZ f

l' 1 i h o i v od& Cr ivin s l ' l i h o i Vo d & .- B- 7 C r ivin q

t99.0127

Dreapti

lOl9 m

tr

7
8
U

Punctul esre siltur in nordul teritorfuLti administrativaI com. Crilina. HoaruI mcrte spre est. Hih o i Vo d 6 Puncn! este siuut in nord-estul teritoritlui cdniabtrativ al com. Criviu. IIoanI mergespre sMsud-6t. Punctul se afld Ia inurseclia hnarelor dintrc com, Crivina, Iltilui Vda g Bdintn Hourul mcrte spre sud-sud-vest. Punctul sc aj.d h estuluritoriatui admhistrativ al ca n, Crilina. Hourul mergc sprestd-sud-est. Punaul se afd h estu,' teitoriului adntinistrativ aI comuei Crivina.Holarul mergespre sud.

201.29C5

EST

Dreapti

804m

-._.
C r ivin a

8 E
\ I

rn.5575

ssE

Dreapti

1097n

9 tr L0 tr l_1 tr

Miho;

138.4-t60

ssv

Dreapti

1573 m

Crivino fl
,/

Jo':
Bolintin

Crivino to/ oo,,,.*,^

243.125r

ssE

Drcaptii

1152 m

Crivino

I ill

t99.7617

SUD

Dreaptii

1225 a

Bolinlin

C!,,{tJ 5

@
!:l t,l

tl . tl .l ,t ji i

iil

Oficir r l Jtr d r :lcln d c ( .!( lr Jtr u .

Arrera?
vcrbaI Proccs geodczicc/de hotar prcdarc a punctelor rJe - prinrire
la data................ inchciat

:
.l

i{

panca OJCPI .-,.:,......,......,...'....... .............din Suhscmnaru.................... punutl) pe cart* u.lltl propfi.,un.!ut hnobllulvl nt nrmcle kt c.,mlrlil.a:a 1iyrrnnatk aileso """"""""':""" cti..................... imprcunil lr prcdarca, arnproccdat gi a publicirllii irnobitiarc, cadastrului prcvcdcrilor art.l2.din Lcgea in baza punctcScodczicc: prinrirclurmItosrclor rcspcctiv
'

pur s t u1. . . , . , . . . . . .

lhr.,tltnnmlniuuh

situal ta

llatc dc rtpcrarc a !"nclilhtt)

x n :i tl
I

a punctului. in bunccondiliuni dc prorcjarc va luamtrsuri Pro;:rictarul ;i plstrarc ltrror c.{ccularcit sc intcnlioneazf, a punctuluigeodezic in clzul cinr! pt'locul dc arnplasarc ctr in scrisOJCFI .........-.....'... va:rnunla proprietarul accstuia, lucriricarcporduccli distrugcrca lucrtrrilor. dc incepcrca d: zileinainlc cc!pulin 30 ' potrivit infracliunc geodczic conslituic ' Dcgradarca punctului 9i sc pcdepseqte saudistrugerca art.2 l7 din CodulPcnrl.' Drevcrjcrilor unul pentruOJCPT 9i in 2 c','iemplarc, proccivcrbal s-s intocmit Prczcnlul """"""""""""" primdrir .....,.....................:.... unutpentrrr

Pr o p r icta r ,

OICPI Dclcgat

Prirnar,

lucrarc, Exccuurnl

I
I I

Q,rrs5)

Curs 6

Intocniireadocumentatiei tehnice de delimitare

La terminarealucrarilor de delimitarea teritoriului adrninistrative se intocmestein vederea receptiei" dosarulde delimitare", caretrebuiesa contin6urmatoarele piese: a) schitagenerala a hotaruluisi schitele segmentelor de hotar cuprinse intre douapuncte de trei sau mai multe hotare cu acordul si semnaturilemembrilor comisiei de delimitare; b) schitelede reperajaletuturorpunctelormaterializate ( anexa 4.) c) inventar de coordonate pentru toate punctele de hotar ( materializate si nematerializate ); d) " schitavizelor " ( schema directiilormasurate ); e) inventar de coordonate pentrutoatepunctele pe suportmagnetic(fisier materializate, ASCtr - modelanexa 8); teritorialacalculate dm coordonatele tuturorpuncteiorde hota-r: 0 suprafata g) procesul verbal de delimitarecu descrierea trcnsoanelor de hotar corespunzatoare fiecarui teritoriu administrativ vecin, cu semnaturile membrilor comisiei de delimitare( anexai - curs4); h) copii dupa scrisorilede incunostintare trimise primariilor teritoriilor administrative vecinesi, dupacazsi OJCP| vecine. Schitagenerala a hotaruluiadministrativ ( fig. I ) insotitade o descriere a traseuluihotaruluise intrunestepe copii extrasedupahartilecadastrale sautopografice, la scarilel: 25000 sau l: 50000, astfelca, in functie de marimeateritorului,acesta sa fie cuprinspe o singuraplansa.Schitagenerala trebuiesa continaurmatoarele detalii: principalade cai de comunicatie; reteaua releauahidrograficaformatadin apelecurgatoare si statatoare, canalele si digurile principale; perimetreleintravilanelor si dimensiunile lor; ponsiile si numerotarea punctelorde hotar materializate si a punctelorde trei sau mai multe hotare, traseulliniei de hotar marcatprin semen conventionale. denumirile teritoriilorvecine.

| (w.s 6)

COM.

RADNA

\..

---.-------.-

f. alj
A

L--J

-/''1
ASiOc. ..LIEIERTATEA" vioeA

'fuq
/\. A

$ vie

, -ll

ASOC. *MERI" vi oel

':1,frh
..--> T'TRA.IA
C

c o
M D R A G U

E-t
A

) c.

\ \I '.
t

A
I

t L)
r llL

0c.
AS0C.
tt
A

enrt_ _:if,:',D
' rl, -^l-a

,:- f't\

,TOCiORU(/

.oGoRIlr vrbR.A

ASOC.

o
lv{.

STRA.IA

ASOC. *I,INIREA'

inRcl

S T R A .T A

:OM, DRAGA}IESTI Fig. I Schitageneralade hotar a unui teritoriu comunal Schita generalaa hotarelor teritoriului adrninistrativ comunal Vidra Scaral:25000

2 (ul66)

e0
(:otv1Y11)PO .rIII).VALCEA

I
I
I

C(.)\f. I)RA.(iANESTI .Ti.rI).\'ALC:EA

iK
'

r}{ lb

/"'

/' n

-4lu
U
*l

' l 'li
I
LG

= l, l i
rl.
I'

:lr
t9 2A

.-Eq

I
C()M. R\DNA
- l 'l

_?l ,ol
UI Al

J
'\

.nD.
VALCEA

gr.
6'

T6

[+

COM, STRA.TA .II.D.VALCEA Schita segmentuluide hotar intre comuneleVidra si Straja Scara1:25000 Fig. 2 - Schitaunui segment de hotar partiale ca si de hotar( sauschitele hotarelor elemente segmentelor cuprindaceleasi Schitele la aceeasi a hotarelor,putandfi chiar copii de pe acestea, scara, sau la alte scari, schita generala in ftlnctie de marimeasi formahotarelor. punctelorsi a liniilor de hotar.Pentruaceste operatiisb folosesc cametespeciale Descrierea tip ( anexa6) , in carese inregistreaza: - numarulpunctuluisi felul bom6rii; punctuluibomat; - schitacu amplasarea - descrierealocului unde este amplasatpunctual, categoriade folosinta pe care este terenului; amplasat si posesorul descrierealiniei de hotar ( unghiul interior format de liniile de hotar in punctual respectiv, dintrepuncte). directia liniei fata de nord, forma liniei de hotar,distanta
. Judetul... Comuna.. Descriereapunctelor si a liniei de hotardintre teritoriul admitristratival comunei (orasului)... (orasului)...... teritoriul administrativ al comunei..... Anu1........ Judeurl.....si

Nr. crt. si felul bomarii

Schita punctului

Descrierea Unghiul punctului si a interior format liniei de hotar de lahrri pana la punctul urlnator J 4

Directia liniei fata de nord

Forma liniei de hotar (dreapta, franta, sinuoasa) 6

Distanta intre puncte

Anexa.6 -,,cap"tabel
care constituie si hotar de judet se impune acordul scris al Pentru segmentele prefecturilor si OJCP| din cele doua judete limitrofe, purtand semnaturilesi parafele prefectilor,precumsi semnaturile si parafelepresedintilorConsiliilor judetene,aplicatepe schitain dreptultronsonuluide hotar; 3 (co+6)

Dosarulde delinritarese iutruneste in trei exemplare, cate unul pentru OJCpi , primariesi consiliuljudetean. Petrtru portiunite de hotar cu teritoriileaclministrative vecine se rntocmesc dosare cu schitatronsonului de hotar(cu pozitiilesi numerotarea punctelor de hotar). La fiecareprimariea teritoriilorvecinese transmite un dosarp rin g rija O J CP i. ,c u schita portiunii conlune de hotar si inventarulde coordonate al punctelorde hotar pe tronsunul resoective. Pentrufiecare intravilan se intocmeste un dosarde delimitare caretrebuie sa contina: l- schita generala a limitei intravilanului, la o scara convenabila (l: 5000.i: 10000,l: 15000),cu numerotarea punctelor,denumirea intravilanului, reteauageneralade drumuri-strazi,hidrografia; pentrucazurispeciale sereconlanda si detalierea la scari mai mari; 2. schitacu segmentele de pe limita intravilanului la scara1: 2000, cu numerotarea tuturor puncteior; 3' schitade reperaj ( anexa 4) si desenele topografice alepunctelor materializate; 4- inventarul de coordonate pentru toatb punctele de pe limita intravilanului ( materializate saunematerializate ); 5. inventarde coordonate pentrutoatepunctele materialtzate, pe suportmagnetic(figier ASCII, conformanexei I I 6. schema masuratorilor effectuate ( " schema vizelor ..); 7 copii dr'rpascrisorile de instiintaretrimise Directiei generalede urbanism si amenajare a teritoriuluidin cadrulprimariilorsi, dupacaz,a comisiilor judetene satr prefecturilor8. suprafata intravilanului calculate din coordonatelepunctelor de pe limita intravilanului.
Puncfirlnr. 12 de lintitr ilrtr:rr.iliur se rrt'lrr le l30r00ol ril hrlgrl limitei proprietrtiicu ur. postnll.1tj -ultitua pe parteasrillsrl rl dnrruului t de DC 76 . ie,sirea crtre courunaStmja.

VIDRA
TiTRAJA

Fig- 3 - Descrierea topograficaalaturide schitade reperaja punctuluil2 de limita intravilan(se completeaza in fise tip - anexe5 ) Se procedeazaincadrul ( interiorul ) limitelor ( hotarelor) comunalela stabilireahotarelor( limitelor ) unitatilor agricole de stat, de cooperatiaagricola (asociatii, etc. ), sta.tiuniloi precum si a terenurilor aflate in administrarea experimentale,. comunelor ( oraselor ) si a terenurilorfonbului forestier. (OJCPi ) impreunacu reprezentantii Delegatul cadastral primarieisi ai unitatilor de productie in cauzasi cu posesoriivecini acestei4procedeaza la recunoasterea, identificarea si stabilirea liniilor si punctelor de hotar. Acestehotarese reprezinta pe planul de ansamblual teritoriului delimitat. Daca dupastabilireaacestor hotarenu se formuleaza obiectii sin u se deschidlitigii cu posesoriiterenurilor invecinate,se trece la materializarea pe teren prin bome tip caclastral si brazie.Delirnitarea se incheie cu un process verbar de delimitare.

4 (xs

6)

@
t

-:. Anern [i.'

ASCII INVENTARDE COORDONATE -.fiei.cr

Judclul . teritoriului Denurnirea CodSIRUTA

x Codpunct X Cod punct X Cod punct Codpunct.... . . .. x .X Codpunct' .X Cod punct x Codfunct -

Y Y Y Y Y Y Y

S1

sr
sl sl
S1 .31

:sr

il Lr a

|1' : .:
.i t:
:i

.l

{
l t: t.

I' t'
I t!

(cun G)

CURS 7 PLANUL CADASTRAL

Planul cadastralse incadreaza in grupaplanurilortematice, elementele continute fi ind specifi ce cadastrului. Conformnoilor regulamente ale A.N.C.P.i. conceptual debazala realizarea planuluicadastral esteformadigitala. Se realizeaza dupavariantealeplanuluicadastral si anume: l. Planulcadastral de baza; 2. Planul cadastral de ansamblu. I ) Planul cadastral de bazacontinedateleobtinuteIa introducerea cadastrului generalpentruun anumitteritoriu administrativ,precumsi celerezultate in urma operatiilorde intretinere general a cadastmlui - acest plan contineelemente cadastrale (de cadastru general)de detaliu. . scarile uzualela carese reprezinta planul cadastral de baza,in forma analogica,stmt urmatoarele : - 1 :5000in zonelede;es pentruextravilanI | :2000, 1 :1000saui :500, in fi.rnctie de densitatea detaliilorpentruintravilan ; - I :2000in zonele de dealpentruextravila-n / 1 :20A0,1:i000 sauI :500in frrnctie de pentruintraviian densitatea detaliilor : - 1 :5000si I :10000sau,dupacazla scarimai mariin zonemontane : - 1 :2000, I :1000, I :500in functiede densitatea detaliilor in zonele din DeltaDunarii. . Planurilecadastrale de bazaredactate in formaanalogicE, la scarile enumerate pe foi de plan cu dimensiunile , se intocmesc cadruluiinterior de 50 cm. x 50 cm. avandin coltul de sud-vest valori kilometriceinfregi ( fig I ) , reprezentarea analogica sefacein sistemstereosrafic (fig 2 ). o Continutulplanului cadastral de baza( elemntele de continut) - punctelereteleigeodezice de sprijin , de indesire, ridicare; - limitele si punctelede hotarpentruhotarulteritoriuluiadministrativ si uentru intravilanelecomponente ; - limitele si numerelecadastrale ale corpurilorde proprietate , limitele si numerele cadastrale si categoriilede folosintaaleparcelelor precumsi aleconstructilor cu caracter permanent; dacamai multe parcelealipiteapartinunui singurproprietar saumai multor proprietariin coproprietate sauindiviziune, acestea vor fi tratateca un corp de proprietate ; de drumuri : - reteaua - caile ferate; - apelecurgatoare cu sensullor de curgere ; - apele statatoare: - constructiilehidrotehnice ; - denumirilelocalitatilor,apelor, principalelor formede relief, padurilor , denumirile strazilo5 " obiectiveindustriale; social- culturale etc. , caresuntprevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoare; postale - numerele ale imobilelor din intravilan ;

?f 1 ( cuus

pentruintravilansi extravilan - codul de identificare si codul SIRSUP ( codul de identificareal unitatii administrativ - teritoriale: se gaseste in < Registrulpermanent al unitatilor administrativ - teritoriale publicatde ComisiaNationalapentm statistica) ; de reprezentare - scara de proiectie , sistemul de dispunere si , anulde intocmire , schema incadrare a foilor componentela nivelul trapezelor din nomenclatura sistemuluide p roi ectiestereo grafica D7 A pentrupl enurileanalogice. NOTA : Semnele conventionale, regulilede scriere si corpurile de literastabilite pentru elementele de toponimiecaretrebuiereprezentate pe planurile cadastrale de baza sunt prevazute in < Atlasul de semne conventionale pentruplanuriletopografice la scarile I :5000,I :2000,1 ;1000si I ;500- editia1978l>, panala elaborarea si avizarea si / sau aprobarea unuinouatlasde semne conventionale .

2) Planul cadastral de ansamblu pentruun teritoriu administrativ seintocmeste ; modul de obtinereesteacelade generalizare a planuluicadastral de baza si reprezinta grafic intreagasuprafataa respectivnluiteritoriu administrativ. . Scarilede intocmirea planuluicadastral de ansamblu, sub forma analogica ,sunt, de regulaurmatoaele : - I :10000pentruteritoriile la careplanulcadastral de bazaa fost intocmit la scara I :2000: - 1 :25000dacaplanulcadastral de bazaa fostintocmitIa scaraI :5000saupartialsi la scara1 :2000, in funstiede marimea teritoriuluiadministrativ si de forma sa, se poate folosi pentrureprezentarea graficasi scaraI :50000. de conlinutaleplanuluicadastral de ansamblu sunt : " Elementele denumirea teritoriului administrativ ; - padurilesi terenurilecu vegetatie forestiera ; deposele, drumuri , strdzi, ulile si c[i ferate; - reteaua hidrografica - reteaua si consfructiile hidiotehnice importante ( apelecurgatoare, statatoare. canaledeschise, barajerdiguri ); - punctele care marcheaza hotareleadministrative: intravilanelor; - limitelesi denumirile de toponimie - elemente ; puncte geodezica dih reteaua de sprijin (planimeri si nivelment ) . Pentrufiecarefoaie a planuluicadastral de ansambluse (in extracadru intocmeste , jos )shema in posterstanga de dispunere a foilor componente . (NOTA . veziPlanul cadastral debaza.-rfr^i.r,nr- val,abil pon|,i-r-t-,,L ') "!z- Io- "Itota'

( c^tvs 7)

5-E ir

3E
Et

E, ;3 ;

i! :F
(

Ei :

\
l* J3

EA iI "E
ng

Eg IIii; iE ii;EE
E3IE!g
t\
q
lc}

EEiii
onnt ta
lR

a: s g

iiiig
dj =: .E

'rL 5e (!
o!l t9

E E 3!

I= I B
l

I
.

cf.

?=
<<< < < < <

ri i i i i

---.4.:.::

-.1 1 j

\ \ a
q

.Eg
EN

I ?i?+ii??
Eg EEgggs
3 3 4 :"-

'i; Fi .;: E ?=

::::::::

3e -: tr TT5
I4 -

'e u 5 E3 B

EEE
ai
-_ t_ _ I

if
_ l_

E E:
! oN

'Eg g E
Ee;'

)
k
t\

*e
EaE

F$5 s . i" i I65

"r"lF.-.--r .t!qi-

\}

FI

!'

$ .* 7= s

''!'.-: \
i :ti

:
I

FE .E

3S

1E s'3

:nl.:a:qa,

4no,a

::
o FC: CDO: ..

ia

J, 4

b:

i ': l ,ii -F -, ., iHBli

-F- t-+

_. ;t l I
-r {
I

E Pi F iE i
6:b b :E

( JO:

:
: :

da-'t? i

Ed 6=

lLl

E i

e8

.a

t - ll

t - ++ + E'F. -l-

+ 1-L I

ilH .r. l-++ f -r

i3 li lil!
I

llE.l

s -'E
etSE

i ii l f r + + + ] l i f fii
--

T++

-lI

Jl.:n I lllm I

lil:r r

-:'5C' 5,I 65

.:F e8

E. h o=

r_--

6D

CURS 8 METODE DE TNTOCMIRE A PLANURILOR CADASTRALE DE BAZA

Dr.rpa cum s-amai prezentat de 6azalarealizareaplanului cadastral este , conceptul forrnadigitala. Formaanalogica planului a cadastral va trebuisafie realizata pe baza coordonatelor x. y alepunctelor de detaliuale elementelor din terende interes cadastral, pebaza coordonate calculate datelorculese in timpul ridicarilor topografice . Ridicarile topografice se leagade reteaua de sprijin geodezica ale careipuncteau coordonate calculate in sistemulde proiectieStereografic 1970si in plan de referinta N{area Neagra1975. o Reteaua geodezica de sprijin pentruintroducerea sauintretinerea cadastrului general inff-un teritoriuadministrativ esteformatade totalitatea punctelorretelei geodezice de referinta. o Pentrua se realizadensitatea de punctepentruexecutarea lucrarilorde introducere sauintretinere general, a cadristrului se procedeaza la realizarea reteleigeodezice de indesire si ridicare in configuratia acestei noi retele trebuiesafie inclusecel putin 4 punctedin reteaua geodezica de sprijin . o Reteaua de indesire eeodezica si ridicare prin metode se executa cunoscute : trianeulatie. trilateratie. triangulatietrilateratie . retelede drumuiri poligonometrice . intersectii. retrointersectiisautehnologiigeodezice pe bazate (sisteme globale observatiisatelitare - G P S- Global Positioning de pozitionare System ). r Punctele din reteaua de indesire trebuiesa asigure o densitate de 1 punct I 5 rlnL .,in extravilan si 1 punct llKnz,in intravilan. r Densitatea reteleide ridicarese stabileste in raportcu scopullucrarilorsi scarade redactare a planurilorcadastrale .Retelele de ridicareseproiecteaza in asafel incat sa asigure determinarwa punctelorcaredelimiteaza teritoriul administrativ si intravilaneleprecumsi a celor caredefinesceocpu'rite proprielate. 4e TRIANGULATIE I) Rertea de triangulatie stabilitape teren. careconstituiebazaoricareimasuratori topoglafice. Ansamblude operatiigeodezice careau cascop stabilirea foarteprecisaa utruitlulllar de punctede pe teren.prin intemrediulturortriunghiuri ale coordouatelor puncte. (DEX ed. tr 1978) : carcr varfrrrisunt aceste 2) Metoda de detemrinare a coordonatelor B si L ( pe elipsoidulde referinta) sau/ si a coor donatelor X .Y ( in planul de proiectie) ale unei retelede pturctesiftrate pe ( Prof. Dr. Ing. Dumitnr Ghitan- < Geodezie suprafata Pamantului si gravimetrie geodezica > Ed. Didactica si Pedagogica . Bucuresti1983 > fig I ) TRILATERATIA Esteo reteaforntatadin figuri geouretrice in cares-aumasurat numai lanrrile .

1 ( or,rs S)

INTERSECTIA(inainte) Esteo metoda de indesire a retelelorde triangulatie zaiapnn stationarea a caracteri minimum 3 punctevechi(de coordonate pentru cunoscute rezolvarea stict doua )matematica a intersectiei, al treileapentruvariante si de controla masuratorilor directiilorcatrepunctulnou si calcululanalitical coordonatelor calculelor- masurarea .(fig.2) RETROINTERSECTIA ( intersectia inapoi) Estetot o metoda de indesire a retelelorde triangulatie , in carepunctulnou este masurandu-se directiilecatreminimum4 puncte stationat vechi ( trei pentrurezolvarea pentruvariantede controla masuratorilor matematica si al patrulea si calculelor ), din ( careseobtin elementele unghiulare calcululuianalitical coordonatelor ) necesare punctuluinou - (fig 3 ). TEHNOLOGIA GPS (SistemGlobal de Pozitionare) pozitiilor tridimensionale Permitedeterminarea ( X,Y,Z )aIepunctelorde pe scoarta ( si nu numai) , cu ajutorulmasuratorilor terestra satelitare , preciziile de determinare recomandand aceasta tehnologie modemamasuratorilor terestre , ceamai utilizata ( geodezice retelelor aplicatiefiind realizarea : reteleprimare-mondialesi continentale, retelenationale, retelede indesire; topografice : retelede constructie dar cu ), ( cadastrul aplicabilitate si in altedomenii,cum ar fi cadastrul agricol,imobiliar-ediiitar, feroviare,energetic, cdilor de comunicatie-rutiere, etc.). RETELE POLIGONOMETRICE (fig.a ) Suntalcltuiedin linii poligonale masurate cu precizie ridicat4 desf;isurate pe mar mrrlti kilometri,careunescintreele punctele de triangulatie in ; se utilizeazainspecial zoneleimpadurite sauconstruite, underealizarea unor.retele de triangulatie estedificila, impunandu-se constmirea unorsemnale inalte(.piraniide cu mai multe'poduri, cu inaltimi ajungand uneorilacateva zeci de metri ) ; aceste inconveniente ale semnalelor inaltesunt ocoliteprin tehnologia GPS, carenu necesita intervizibilitate intre puncte.

9-v',ar\

5{ /s .
\/,-/

-)q,. n,

) +g: /'d)
ttt.

iK
7l\ - - =-

.-'-

-:)e+ ;'+p"..
/ ,--V.

\: iV,-zUnN
,' /\
-

)r+

.'/\
/

lri

-./-

-F

',

ii

fig I Reterurtle tlinnErhtie geotlezica IIi r O l- IV ( A ).nr tletrrdinele n @r. crrdnrl reteleitle r'rrclinulI @

2 (cars8)

@ r(*",v"!
?) POfe=?iYP= -'+ Punct*or,' tr
al

P
p4rtd4orr-oAD.9

,-

oeD. V

P(xe;f;{e=f )

{(x^iY^)

p
z(xrXJ

oab.E//

A+U,jV,*t

r OaD.iii

Y
oeb.tr. fig. 2 Intersestia inainte -l tdp- punctnou suntnecesare 2 puncte vaitriO,G\ pentnr I calculul analitic si @ pentru control. I oRb.= oeoiUutPAucfuuti I
oa).ry

[43(&,Yr)
rJ

fig.3 Retrointersectia@= punctnou ( P ) Vpunct ordirrul - se vizeaza stationabil pturctele vechi si se masoara unghirile orizontale o,0 . y ,6 . _ _ -A o e b . G

r|Q a

P olic o n rl T

?.\.no**[E

@-oeb.Ti

OR\.LQ

oebv
a Dg;-tv

(I, II ,III, tV ) inchise cu patrupoligoane de drumuiripoligonometricefig. 4 Reteaua poligonale; linii poligonometric intalnesc mai multe in se care punct rodal @ poligonometric . 6 - punctde drumuire RETELE DE RIDICARE ridicarilortopografice numarulde punctenecesare , puncte Au rolul de a asigura din retele sunt formate puncte a detaliilorde ridicat; aceste aflatein imediataapropiere lor pe puncte si drumuiricarese sprijinain determinarea de intersectii, retrointersectii geodezicardeterminate anterior. din reteaua si scara in raport cu scopullucrarilor se stabileste de ridicare urei retele Densitatea saucadastrale a planurilortopografice de redactare , dupacriteriilestabiliteprin lucru. tehnice de instructiunile

CURS 9 REGISTRELB CADASTRALE

r--@-a

Dupa introducerea cadastrului general intr-un teritoriu administrative, se intocmesc urmatoarele documente tehnice: l. registrulcadastral al parcelelor : 2. i'dexul alphabetic al proprietarilor si domiciliulacesrora : 3. registrulcadastral proprietarilior; al 4. registrulcorpurilorde proprietate ; partidacadastralS 5. fisa centralizatoare, pe proprietari si pe categorii de folosinta; 6. planul cadastral Fisele corpurilorde proprietate suntdocumente carecontin datelede intrare inbaza de datea cadastrului general. Documentele tehniceale cadastrului general se obtin prin prelucrarea datelordin bazade date. Orice informatii graficesaualfanumerice referitoare la un bun imobil sepot obtine prin interogarea bazeide datea cadastrului general. Documentele cadastrale se intocmesc o singuradatape supportde hartie, !a incheierea lucrarilor de cadastru general intr-un teritoriu administrativ. De regula, registrelecadastrale se intocmesc in trei exemplare, dintre careunul sedepunela consiliullocal si douala Oficiul Judetean de Cadastru si Purohcriatein'tbiiia:i. un exemplarpentruarhivapropriesi un exemplar pentrubirout de cartefunciara. Fisa corpurilor de proprietate(anexa 9) Contine ( exempludin anexa 9) : Datelede identificarea bunului imobil : codul SIRUTA( 179169 adresa (str. Silvia ,nr. ), o d ) DATE REFERITOARE LA TEREN ( tabet ) - nr. parcela- estepentru4 parceledin cadrulbunului imobil ; dacasuntmai mult de 4 parcelese completeazao fisa suplimentar4 sause extindefisa ( se urmareste tabelul) ; - categgriade folosinta( col. 2 )normativulANCPI prevedg inregisharea urmatorel or calepi:ii Ae. -_-d-cod {oiosinfa '
. T-

arabil vii livezi pasuni fanete paduri si atteterenuricu vegetatie forestiera ape curgatoare ape stathtoare cai de comunicatie rutiera cai ferate curti si curti cu constructii

A V L P F

PD HR TIB DR CF CC
( <r,rs 3)

constructil terenuri neprductivesi degradate

c N

Daca cor?uf, /"t'?FJ*fikulte parcele ( parcelq=por-rrune de terencomponenra a unui , dza't"rid,'.1e cory situatintr-unteritoriuadministrativ, avand o singura categorie de folosirita si apartinand unuiproprietar seiniegistreza codul ), in dreptulfiecareia folosintei- in exemplul dinanexa I avemCC ) . - co(Lgzup4-dsuu&e ( col. 3 ) - se au in vedereumratoarele destinatii ale terenurilor: terenuricu destinatie agricola terenuricu destinatie forestiera terenuriaflatepermanent sub ape terenuriaflatein intravilan terenuricu destinatiispeciale cod TDA TDF TDH TDI TDS

In dreprulfiecareiparceledin cadrulbunuluiimobil se inregistraza destinatia terenului- in exempluldin anexa9 avemTDI . - suprafete din masuratgri ( mp.) ( col. 4 )- se inregistreaza, in dreptulfiecareiparceledin cadruluiimobil ; suprafetele rezultate din masuratorile eflectuate pe teren( se calcnleaza din coordonatele X ,Y alepunctelor de delimitare a bunuluiimobil- in exemoiul din anexaI avem898,70mp ). - clasade calitate.( col. 5 ) - se inregisffeza in drptulfiecarei parcele dupae{bcruarea bonitariicadastrale si numaipentruterenurile cu folosinta agricola; - zona in cadrul lpcalitatii ( col. 6 ) - se inregisJreza zonain carese inregistrezicorpul de .uTT de pozilia centrala periferia cbtre p.op'iaJa+e localitritii ( suprafeiefe ain localita,ti se in rmpartin astfelde zone) : - mentitttli- ( col. 7 ) - locul undese pot facemici adnotari pentrucazuripartictrlare cle situalii. Tabelul se incheiecu totalul suprafetelor - in anexag -> g9g.70nip. . B ) DATE REFERITOARE LA CONSTRUCTtr Se completeaza utttnaiturdeeista cladiri / constructii cu caracter permanent. - Irltrmarcorp cladire/ constructie ( col . I ) : fiecarecorpde cladiresauconstnrctie cu permanent caracter senoteaza in ordineaimportantei ( de regula) cu c1, cz ... ... ( vezi schifa corP'rluidepropriefate ) , iar in fipdse inregi#eza in aceeasi ordine: Denumire (col.2 ) : se exprimein c,rvinterolul ( destinatia )corpuluide cladire/ constructie in cadrulcorpului proprietaie- in anexaI avemjn oidinerATELIER |e MECAMC ( Ct- poz. 1), LOCUINTA ( Cz- poz.2),GIIEN'A ( C, - poz.3 . ) - Sup r a fataconstruitalasol(mp)(c o l. 3 ): s e re f e ra la s u p ra f a ia c d e s e n a t a rip e s o ld e zidurile / structurilecladirii / constructiei din coordonatele ; se calculeaza X ,y ale punctelorde contur,coordonate obtinutein urmamasuratorilor topografice. Se exprima in metrj patrati ( mp ) si se inregistreza in dreptulfiecareipozitii dinl*"t- in ex. din anexa9 averqin ordine312,50mp, T46,20 mp, 15,30 mp- tabelulseincheie cu totalul suprafetei construitela sol ( 474,00mp ) ; ( col. 4 ) :'fiecaretip de cladiresaucanstructie - Cod grupadestinatie trebuieincadrata intr-o grupade destinatie careestecodificata; se au in vedere urmatoarele destinatii:

e) 2 (c.rrrs

cod . constructiide locuinte constructiiadministrative ' . constructiifinanciarbancare . constructiicomerciale . conctructiipentrucult . constructii pentrucultura . constructii pentru invatamant . constructii pentru sanatate , constructii si amenajarisportive ' constructii pentru agrement . constructiisociale . constructii industriale . constructii de monumente, ansambluri istorice r constructii turistice ' constructii metrou , constuGtii edilitare r constructiianexe

CLbd
CADJ\4 CFB CCOM CCLT CCUL CI}N/ CSAN CSPO CAGR CSOC CIND CMASI CTUR CMET CEDIL

cAlqf

pentruCr - ATELIER MECAMC , deciconstructie In exemplul din anexa I avem industrialdCIND :Cz- LOCUINTA+CLOC ;C: - GIIENA+CANEX . ( particulare col. 5 : inregisfteaza situatii etc. -Menfiuni ) se

e-lb- = eat^b".fr-

r.-b d e"Q.1,:f?1" i vJ-:cftn

Cf-S = "e/rr'\6"F'o-e;,-r&.'{frre-

'/

S"t.J-&

3 Cars s)

C.;, ( Jo/

CURS 10

r-GJ--]

FISA CORPTILUI DE PROPRIETATE ( continuar-e )

. C ) DATE REFERITOARELA PROPRIETAR . +,+b - Nr.crt. ( col i ) : sturtrezervate linii pentru4 proprietari ai unui corp Je PtP$fit-ftI5 frecventa in cazurile de preluare g sunt3 coproprietan. a uneimopteniriin ex. din anexa In situatiilemai rarecandsuntmai mult de 4 coproprietari se extindetabelul; proprietar ( col. 2 ) : seinscriu - Nume.Denumire numele proprietarilor (saual propritarului, dacaestesingur) pe linia careii esterezervata - estesituatiaproprietarilor persoane fizice.Dacaproprietarul saucoproprietarii (mai rar ) suntpersoane juridice se inscrienumele/ denumirea firmei , societatii sau ce forma iuridica este( ex. Primaria Mun. Bucuresti ); - Domiciliu / Sediuproprietar ( col. 3 ) : seinscrie adresa completa ; - cod numericpersonal I cod SIRIJES( col. 4 ) : codulnumericpersonal ( ex. 1440610400372 reprezinta modul de identificare a unei persoar, ) ffrE putintade confuzie; la persoana pentrucarenu s-afacutsuccesiunea decedata se inscriJ< decedat > sila co lo a nacmentiuni>(col. 1l)sei n s c riu d a t e le d e id e n t if ic a re a a c t u lu id e d e c e s : i n aceeasi siruatiede deces, candexistamostenitori carenu au obtinutinca certificatulde mostenire se va inscrienumeledelindtorului cu vocalieclemogtenitor,. urmatde numeiesi (ex. Georgescu prenumele propnielalului decedat N. Alexandru cu vocalia de , mostenitora lui Georgescu I. Nicolae) si calitatea ce-i conferaacestuia vocaiie, pentnr juridice se inregistreaza persoanele codul SIR{JES , adicacodul subcareesteinregistrata in registrulpublicatde ComisiaNationalade Statistica : proprietate. Tipul actului de nr. si datainregistrarii / eliberarii( col. 5 ) : se inregistreaza toateactelecareatestd dreptuldeproprietate ( numerede , cu datelede identificare inregistrare / eliberaredate) : f; vanzare ( col. 6 ) : se inregistrezain - Cod grupaproprietate dreptulfiecaruiproprietarun cod literal careindica tipul de propiietate: , proprietate privatda persoanelor fizice F .propnietate privati a persoanelor juridice J .domeniul public al statului N .domeniul publi c al unitdtilo r administrative ' teritoriale L .domeniulprivat al statului S .domeniul privat al unitatilor administrative teritoriale A din act ( col. 7 si 8 ) : estevorbade suprafaja - Suprafata terenului.respectiv suprafalS ( unul saumai multe corpuri) , cladiri caresegasesc construcfie inregistrate in actele care atestadreptul de proprietate.Exista situatii in carein act se precizeazasuprafata terenului, se mentioneaza existenta ( saumai multe ) , fara a se precizasi uneiconstructii suprafata da terenocupatade acestea in cadrulcorpului CsPropriffiE"^tu situatie, lipsa marimii suprafetei ( in act ) se marcheza construite cu un < X > in coloana8. Suprafe-tele
( crrn lo)

pentruterensi constructie pot fi diferitede celeinregistrate rezultate din masuratori in ca atare. actesi se inregistreaza ( col. 9-10) : poatefi o delinere teren/ constructie - Ivlodulde dejinere exclusiva si se X > atAtla terencht si la consinrc,tie marcheza cu << fi o : poate la cottstnrctie. exclusiva asacunl seintampla detinere cu proprietarii de apartamente din : dreptde proprietate ii revineo partedin teren- indiviziune blocuri( fiecaruiproprietar pe ceredouasaumai multepersoane il au .pecoteparti asupra unorbunuripriviteca o ( apartament nediviZae)-se marcheaza totalitate cu (( X > in dreptulconstructiei ) pe << pe coloana exclusiv> si cu alt < X > in dreptulterenului < indiviziune > coloana (situatiein carepe actulde proprietate nu pi a figureaza numaisuprafata apartamentului - partede subconstructie terenului ) inregistrat acteauxiliare(ex. in anexa9 este - Mentiuni ( col. 10 ) :se inregistrezaunele precumsi Dinu ), carelamuresc actulde deces al lui Popescu diverse situatiiparticulare, in acelasi . scoD uneleobservatii NORI\{ELE TEHNICE PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL, identificarea emisede A.N.C.Piin anul 1999,prevad urmatoarele,privind juridicea imobilelor: proprietarilor si a situatiei persoanei a proprietarului consta fizice sau - operatiade identificare din inregistrarea juridice , titular6a unui dreptrealasupra ccrp'*liri ria bropnela*e ; actiuniide identificare i proprietarilcjr - inaintede inceperea , se extraqdin Registrul permanent listelecu numele al populatiei sr prenumele , codulnumericpersonal , si din teritoriu administratil., senformevidentei adresa tuturorproprietarilor de la politiesi local: Consilitrl la proprietar se inscriuin fisacorpului4e Prop',-ieto-to - datelereferitoare proprietaruluise preiaudin buletinui/ cartea Datelecu privire la identificarea de identitate refuzaprezentarea a acestui . In situatiilein careproprietarul acestor acte, in fisa se refuzul si pentrurezolvare se solicit6-.pijinul Consiliului local si al poliliei . mentioneaza la primarie si politie nu potefi existente In cazul in carenici cu ajutorulevidenlelor identificat proprietarul ,in fis[ se facementiurea< Proprietar >. neidentificat :-#tt*rpului cle propnefafeAo-*e-, sa i,,rscn"q arrr.rih'."& proprietarului a) numele',prenumele si cod numericpersonal. Acestedatese din Registrulpermanent al populatiei, in cazulcand comparacu celedin listeleextrase femeilecasatorite au fost obtinute.Pentru sauvaduve, se va inscrienumelede acestea (ex. urmatde numelede familie avut inaintede casatorie familie dobanditdupacasatorie Raducanu nascuta de IonescuOrtansa adresei ) si codul numericpersonal. La inscrierea necesare postale datele expedierii corespondentei mai ales domiciliu sevor preciza , pentruproprietariidomiciliati in altelocalitati decAt celecuprinsein razateritoriului adminictrativrespectiv ; juridicaa imobilului: denumirea actuluide proprietate cu numarul si data b) situatia proprietate pentru unde inscrisa in cota din este cazul suprafata acte fiecare eliberarii, , parcela, corp de proprietate si constructie, dupacaz.Inscrierea datelorprivitoarela juridice se faceconform persoanelor situatiajuridica a imobilelor aflatein proprietatea dreptul specificatiilor din actelenormativesaua altor actein temeiulcaroraau dobandit real supusinscrierii . In cazul in carenu existatitlu de priprietateinscrierea seva facepe si a precunr cadstrale subnumede proprietar exercitata bazaposesiei , la dataidentificarii a persoanei detinatoare a imobilului . In situatiacare unei declaratiipe proprieraspundere se facementiunea cadastrale un imobil estein litigiu in cursdejudecat4pe fisadatelor ( liti-eiului si obiectulacestuia ). < imobil in litigiu > si se nominalizeazapartile

z fcrws ,to)

Au=Y-+\ 3
I i.:l I '-al .l I-l .rl | -c.il '-l tl
I .3

I'

tnl I ts <l li: la a 'l d-1

, .rti ' l | :+' oi | I r.!l o l I lrul vl

,l --l 5 : cl
E.

I
I

i
E I
I I
I

o,
ar' I

= ol

lr

't

*r

<t >(

ii-i-

E |-.(

-) -,(

1 q

J'

i: tJ = l=
f,

+
g

e -'J ': El

-_l

.:: {
E F

F i

.=
?

s:!l__L
t t{f
.. ac

ao

c=
(JE

c z
--i

xi
J

tlj -J

()

d .)

.9

ci
ti ..

e=

I I
I

e
a s 'u
4

z ; .z ) z

.|{ t=
l{

;*
S- ^ .!
L.E a-

E
a

o- l

:al

I I
I

\
Fg.EL

x {

a' Lr) c\
fi)

.n

o (> \

:
q

\c
5

ae

ol f*Y Loi i\ c\ : a\ z F{ r-\ ,l

Fr
lr: t{ L] -<l -'l

iipE

*'E ;
!;-

ot
o-t

>. \

co

ca <P co

l-

ll l-"

I I
z q t- ,< u a ;
./
rlj
l,)

i-

I I

a\

:l :l

'E.r
N .: og

a 'lI

P r

il

i I
'- |
_l

I I
'- 4

UJ

I I
I

e*'i Eg o9

.3 'S
3 :=l Fi

<i
//l
ti

.l
-5 f t !

:1
(J !J
<I

(,

I i

6 r ,, .rr*$O14

E*

.i ;

\
*t)

-l

I
\l

I I -a

\ \:

i i= :v,

YI *l P;

l,O L F I qJ

v ;"
l-e-i

:-!'

:-

v4 ri4 >zJ

la

ol
z\

o:
L

I
^l -l vl U
I ll

*l
6

zee

!i5:

i-:
t-

rl
il
II
a

}l i !ol c <l

A
r

,>-a
c, ar ' 3-e
Ql

+T

EE
q''

.::

l\

:93
=J

.D

=L 't) rio

.-s
t: U co cl L'

-D 'o o q

Ed g3

o .9

< d tt

+- t\o

,o- lc,l r{ --( e p)l

ri q)

9J. Trt s.s

z 'tr z
.a 2:
J 4l 7

o ql fi9t UI

o tn
d

.E

.t

rl) It

'd

I
I
L

I I

\n

.y

-o

(R
z

.A

z o

s a
J t)) 1

It
g7

rl.l

d v)
z
a,

3 (J o 't
o & o

-t A

.a

a H

.F

co

c*?Lt,o

AHEYJ II tl

ll
t .t

tl
tl II

tl tl

tl

tl

tl

JI
{l JI ql ql ql =l J g iL

tl
=E

:{
:.e =7

.HE 5 ; .rE

P . r '; 2
Et E-<

E
.l

c\

g3
=I

<E

5 ! :U

=E :c EL
L!

? .!

E
t Ar
.l.r L
i4 a

3z" z z

ftj'

EI

E c

\
Lr q

t c
iJ

ae =C r=!!

\
Ql q

ct

:.3 ,

c
F

kl

N
n<

F] c:

I .l
z

ai

l.r
q

3r
a

I I

= c
!i

T\ q Irl r.. tt q Lt It

s -

E: te
E
I a 'lt

gi

!B

3
trt

n<

F
q

E.;

sE !e 5:-A!

s
U

r-\

= {
k: q

.E -Da .eg
t C I

a<
&
t!

q,

3 F
I

t H

!* ta

= :(
F. R

aa

o q
r{]

\ N oi
>
I
L

j;j $ =

Ys J'.9 g t$ S
l l r{ {d '} ,u

'i$

tg r zz= El'
T J A e a

.t
!

.E

a t
F c

.t

a J B

aal

3 .! i. a

*l ;\i

xl r;

XI

.t
!

.E

.I

c rn g
It

x
o

";{ *$ 11t$ j.5 e i

e c
.E
9 d

2 B I

6 t z

F I

' o

g?

zJ

r{4}J
F'qq

F )c! g!

ANFKA, 3 A
r\o
Fa.l

,5 sq
= AE
j

:d r6t

\o

2 -=)
AE

U
F
ttr
L: q, q) V)

Ft

tq) := ec o'S

.F =
;) F a

5'E
B -o

AE

be p (EE
c.5
C)L.

y=

U
q)
F-+
L q) L

tro. = (u
ov EO

9p
=q) dcg

bE
F a
tt c) o9
\J c(

(.)
U' q)

^() {o t
q)

-i F
Fi

(,

(,
J U

-qJ
a

r{;
r4r ^ )F 4\* :
l-

5'; bE

I t= or=

U';r &a <Q lr-F{

I-li / ll( CO ^.J

I -t

r-

z q) tz r
&c t

,-9 q
$i ;
F GI ()l-

*
4 L Ci (,

0)x
F at

tro 6p9
d)(gL

E tsE
ol
(J tr g) cn

. E.E
F v o.

E a
Fc=

Eor-g

u=
I

<A

a=:
ii<
>-:f Z4 VT

\d
=

U)

aE

a. = e
iU 1.3

o)

.-. F. EFF
l-t
't I / vl

O\
..

r-'r
A rre 1tr Fi
\E

tr
ah

F r\

iE
* c F*
'. - A v

tr

sJc

tv \{

{. \

> T \
d

=q) !qJ

z
F F 0

---!

U
q)

=F- a.=

lr oo tr F C)
L L t

I i: o\ do
= t^' C.l

z
F F U)

0,)
q, q) tr tr
= t^' c.i

il

o.

(u
tr L

9X Nc
:> c\
C-J () i (J

9X iis
>> c.l C) a.l

c)
q,)

U) (u L =: (,, : =:
F:

6*

ss
UA
li

c1

ss
QH

c.l

*tcE .-cE|.l

9 ! E tut[f
( l q)
cE 6J r \ LV

q) L

a): 2.
d)

.j 's )

F
lrc)

q) Li

V,

& r-t
n H

z
L

2l L dJ C)

<z

.'

()o

zz

()o

ZZ

V ].4.T6 GENERARECP

indivizl corespunzitoare La datele referitoare la TEREN se introduce cota procentualtr teren (seia clinfisa colectivaa blocului): apafiarncntului
iDatr cadacralc FrtttEnt

Adrera inofti - -Judcut Tcdui.l#rdiv

ldravilan Loc*eica Tip a.rbunlato adniistrdrvo

fonueu*ra
lTArry,icre

J
I

Tirataa

feut-evanouu

:l
f- * s"*u l---F-

Oen"urieaeroITIF

f-l[rae*;'t" Iui"'o

Eun
,

3 erai

* patarrnfl 0-

11 Numau-hrnlateJ dninisbativo

Totclruprdatanacutda

[TI5-

ry

t*

snrufd! dh acle f

t51s

Date referitoare la aParlament DeMriI; lir corpclaAe I

Total srprCata

natur*a

[--T'-

Totc u+ral*adin

actc [---il-

m i

apartament 15.48- repnezintii cota procentual[ teren indivizi corespunzdtoare Aceastavaloareseobtine astfel:
G."fr' mr-ut"ta a cladCi dh cart face pa::l apananr::::u:

= 6E .100 15.48 {19

unde: proiectiei la sol a aparlamentului 68 - suprafa!tr teren in indivizn corespunzatoare blocului din careface parteapartamentul' 439 - Suprafa{tr parcela de teren corespunzdtoare

fehruarie 2006

ZJ

II]M

6e-',

CURS11 REGISTRELE CADASTRALE

1. REGISTRUL CADASTRAL AL PARCELELOR

{-{G}-1

ale corpurilor Registrul cadastral al parcelelor contine situafiatuturor parcelelorcomponente un raport pentru de proprietate din cupriirsulunui teritoriu administrativ9i se intocnteste intravilan sau extravilan. cadastrala se face separatpentru extravilanul,respectiv Dupb cum se stie, numerotarea De codul de identificare al unui imobil, la administrativ. aceea, intravilanul unui teritoriu generalestecompusdin codul SIRUTA codul extravilan cautareain baza de date a cadastrului al acestuia. reprezinta numarul cadastral intravilan sau In aceastaidee, Registrul cadastralal parcelelor este prevazut cu locul de inscriere a acestordate de identificare. in coltul din stangasusal paginii de registruse intllnegte: Astfel, (anexa10) Judetul....... Teritoriul administrativ BUCTIRESTI Cod SIRUTA 179169 Cod intravilan/extravilan 2 . Codul SIRUTA se exlrage din "Registrul permanental unitStilor administrativteritoriale". . Codul intravllan:2 . Codul exlravilan:1 in intravilan- se constata: Examinand exemplul din anexa{0- numerotdre o Coloana"0" - masurare a ccrputui Ae extravilan: numarul(ordinea)de inregistrare proprietate ., asacum aparla registru. oror"netata o Coloana"1" - Numarul cadastral al al cQrpu{ui-del r: continenumarulcadastral (din exemplu; poate fi extravilan) teritoriului fiecarui atpde^*^ _4ifr_,f+travilanul administratiu i?r-C#Stffintroduce cadastrulgeneiat - in exemplui (anexa4C): 2678,2679. . Coloana"3" - "Cod grupa proprietate": se indica grupa (tipul) de proprietateprin inscrierea literei-cod: Cod proprietatea privataa persoanelor fizice...... .. .F juridice... . . ..J proprietatea privata a persoanelor publical statului. ......N - domeniul
I

publical unitatiloradministrativ . .L teritoriale. domeniul privat ........S al statului domeniul . ..A privatal unitatiloradministrativ teritoriale. domeniul . 4 - "Cod grupadestinatie": Coloana agricola. .....TDA cu destinatie -! terenuri forestiera... ... . ......TDF cu destinatie - terenuri permament subape. ... ......TDH aflate - terenuri in intravilane.. . .. .. ...TDI aflate - terenuri speciala. . ... ...TDS cu destinatie - terenuri ln exemplu avemTDI fiind'corp Ae praprt-e,tate in Bucuretrtr

lTdt
\gjl

. Date referitoare la teren. . Coloana5 - "Numerotarea parcela": pga^te.fi de corp alcatuit dintr-o singuraparcelasau mai multe. dacaau folosinte Un ' diferite. fr"pwefate Reamintim ca se consideraca parcela distincta in cadrul unui bun imobil numai de teren care sunt mai mari de 150mp in intravilan sau mai mari de 500mp in suprafetele de folosintacu suprafetele extravilan.Categoriile mai mici decatcelede mai sus se includein parcelele proprietar. adiacente aleaceluias parcelelo,in cud*lcorpu{ui .,.P*Gte::, Numerotarea dupa cum s-a mai aratat,cu la 1 la n, urmate de cilre arabede de simbolul categoriei de folosinta,incepandcu categoria folosinta(curti-constructii). In exempluldin anexa'10avem: 2678Din imobil: Vasilescu Gheorghe : 3450mpdin care: 1. Curti/constructii. ....750mp 2. Livada. .. ....240mp 3. V ie. . . 1 3 0 0 mp 4. A rabil. . . . . . . 11 6 0 mp . 2679Din imobil: Grigorescu V.Nicolae: 5400mpdin care: 1. Curti/constructii. ..1400mp 2.Livada. . . . . . 1 5 0 0 mp 3. A rabil. . . . . . . 2 5 0 0 mo . Coloana6 - "Categoria de folosinta": Se completeazadatele referitoare la teren cu simbolul categoriilor de folosinta ale parcelelor bunuluiirnobil. . Coloana7 -"Suprafata": Se continua cu datele privind terenul, inscriindu-se suprafetele,in metri p5trafi, ale parcelelor- inclusiv sumalor (suprafata intreguluibun imobil). Date referitoare la constructii poate avea,unul sau mai multe corpuri de cladire/constructie cu una sau Uncorpclep.opnela{e: mai multe destinatii Se au in vedere numai constructiile cu caracter permanent,iar fiecarui corp de cladire/constructie I se atribuie un cod alcatuit din litera C de la 1 la n (ex.: Cl,C2, C3,....). urmatade un indicenumeric . Coloana8 - "Numar corp/constructie" : se inregistreaza corpurile.

o Coloana9 - "Suprafataconstructie la sol": Se inregistreaza in metri patrati suprafata delimitate la sol de conturul (soclul cladirii/corpului) * determinatede coordonatele X,Y ale colturilor de contur -(pentru fiecare corp de cladire/constructie). o Coloana l0 - "Are grupa destinatie" Se inregistreazasimbolul (format din litere).de incadrare a corpului/constructieiintr-o grupa de destinatieprevazuta de normativulANCPI. . coloana l l - "Sectiunede plan": pro>richate de plan (sau sectiunile daca corpul de' sd desfasoara Se inregistreaza sectiunea pe mai de plan) gasette in care se propriefafe multe sectiuni de corpul - este pentruscara filei de plan cadastral, vorba de nomenclatura la care se lucreaza. In exemplul din anexa40sunt prevazutefoi de plan cadastralla scra 1/2000;proprietatea (corpul de pr" se intindein douafoi de plan. ) de la nurnarulcadastral2679
I {c-rrrrSt{J

. Coloana12* "Numar partidacadastrala": brornelata Se inregistreaza numarulpartiedeicadastralqClLcare faceparte corpul det i#Cgistrat, partidacadastrala fiind sumacorpuiilgrdePrcPn$'Fapartin pr6prietarin cuprinsui aceluias unuiteritoriuadministrativ (comunal, orasenesc saumunicipal). o Coloana l3 -"Mentiuni": Esterezervata unor not5ricu caracter particular privind corpurilor dta pr"prihfe-

fc.tras {}

.1::

-, . :

:..

r,l 2,
d

x z

E..E
zA

al

N LO CD
--i I

N , "S J ;T o ir
N
:tro : 9: JqAr ' I oib
cl 4

"'{

l =l lia
.Jt v

\)

l, r=t -z\ -A
s-?

s' n
.r t dr O

o o

O
L=

oa5 !; 6C

/ tu
I

X c) r rtJ o o a
J

F(
A v {
f

-J

()

.,)

tI
tl

z 9s
st

!.1 \J
n(
\.1
{

3- e
u

iEs
c.> i?

t\ \s .q. cr) .<-

cO L() ,-t q\
<ri-

<-

cN tJ1 6) (t

AJ a co

E:E
zzJ=
!4 4

<.

O L)

c\J

()

$J ()

oO L)

x
\

*t

.i^

r
?t

I.lri
;i

CI t-r)
-l

.i

-5 .<)

o O O o a o kr

Y
J

o
;q

c-l

Ljt

%
\
\i

F t\

: -! e UE

ire

\c

O J

<) d

--/ -|

$
{
\J

cE z2 Ee
L=

Y)

ry

c4

r'

.()

g
!\ ft)

q!:

!t

s'l i
OO

4)

.F
|LL
I

U H n(
,ni : u {:- : 9:o, :
5:so
-D* lU.< r.
>.ql
9

\i

t-

F$
srE

(.)

;g
v a.

lr

' d *co
u
=|!l

*sf
!$
,Pn.f
I

,\ 00 - :{

EP

9:;N: ;

.oe
It L.:

t'x 6e
Ci.' F(9

rs ltr

al

ET
J

.0.9

::=:T :5 i!
.6F.= ht '= Fr Gt

E:E

. '=

6 E

6d
Eqg'

+,2
3
F

:.? xb
1 3 L XX = .c,;1 X - :5 .vv

EEEi
z.d

-? E -

c.,l
=-

c!

3Q q. > er E- -

o-J

CURS12

2.Indexulalfabetical proprietarilor si domiciliul acestora

Scopul principal al indentlui alfabetic al proprietarilor este acela de a permite identificarea partitlei cadctstrale a fiecani proprietar in regi.stntl cada.stral al proprietarilor. careface legatura inn'e regisnttl cacla.stral al parcelelor si Acestctestedoamtentul registrul cadastral al propri etari lor. ("Fisa in anexatl; datelesunt culesedin anexa_L Continutul acestuiregistruesteprezentat bunului imobil") si din anexat0("Registrul cadastral al parcelelor"). In coloana6 - Pozitia si paginadin "Registrul cadastralal proprietarilor" se inregistreaza in curent (pozitia) si pagina din Registrul cadastralal parselelorin care se afla inscrisapartida cadastrala a proprietarului. 3.Registrul cadastralal proprietarilor Registrul cadastralal proprietarilorcontine partidelecadastrale ale fiecarui proprietar,in de teren ale parcelelorcomponenteale bunurilor imobile care sunt inscrise toate suprafetele atat in intravilan cat si in extravilan. Continutul registrului esteprevazutin anexa1?,Datele,care se inregistreaza se obtin din 3.10 anexa si t14.Registrulcorpurilor de proprietate (bunuri imobile) Un bun imobil (corpul de proprietate)esteformat din una sau mai multe parcelealipite, care apartinaceluiasiproprietar. conform anexei',l3. Registrul se intocmeste S.Fipa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietar si pe categorii de folosinta (anexa 'tk). Figelecentralizate ale partidelorcadastrale constituedocumentele sursepentru intocmirea situatiilor statistice de sinteza privind terenurilor , constnrctiilor care pun la dispozitia autoritatilorpublice. In figa centralizatase inscrie suprafatatotala general pe fiecare grupa de destinatie a terenului, detinuta intr-un teritoriu administrativ. Fipa se intocmestepe tipuri de proprietatesaugrupe de proprietariai bunurilor imobile. Astfel de fipe se intocmescle nivelul teritoriului administrativ comunal, orasenesc sau judet. municipal si pe total Nota: Numerele de ordine date proprietarilor in indexul alfabetic coincide cu numerele partidelor cadastraleale acestoradin registrul cadastralal proprietarilor.

t f t'

_ ...:_

. . - ; . i:

:..

j, _ij- j . ,

- ,..._

x z

al L E ac cr'j 'c
:!

.--.1
o=L aLA eLq

gs

"a
a(
{ \ :\

n<

*4,

N C&C_ o9

qiQ q\)

O!a
\J-

TR
r

N*
=- q i +

\t\
f

\a: {

rlEl
I

t\Q

r(E

HH

F!

.\L

a
Hi- i
) 'oE ot

kI

s * X

JO \\

:e5.i 5d F
L, C.

=-j

rll E le lls
-\.1 !

ll" col1

d l-9 314J
7l s

. gt5

d13

rlfi

I;FT
L.

-ai- t''

a .>
rL

^-.!! E E.: r= e z6?

.HA

i36
to;;=,*.,.i.*.

! -.Fr( ;.67-.= i';=s

. F.t? P

: .E:! : i!
q

.a

.l tlt .
' 'I:'

! : -i : . . 1 : -1 : .

runrlur 1,9

! l!.i
! I

rp runrl l 5 ucl d
c.J r

I
I

l r.\P l t\:\usl t.\ul l ut I

poJ

I
t

N :N
ii t;

v_
F

a zi--r >-e
=i

i !,1

J unl tr .r l D ul

I I
t

.rrsnrlr3 !-

i.

i ,i

>4yi
<,i J r4i o

rrluuttsap qcin:ipo3

J {l o
o

c(
I\r

o ...l
q
a\

c1 ui 1os 1d l. glrnrsuol rleJudns :ills nnsuorirltP9ls I d:oc rg I uI runi2t,\lP

\
rn

(.o
L-n

:i -;Q; ii
I

ts LIl \ i(
\
- t\ A

>3
-l I

.rrsnrlrS (d ur!
clBJ!jdnS

z
F

a q
\

gl utsolo.; ap ut.toi.rie3
J dR u!ts J P

*i+ i$i Jri' +

>( \9
ll

* *
ln

o o o ? o t-F o
J

o s2
d
i

it;i i! r*
:ia ;LI I

.-l
\

gdnr? po3
91:::cd:1

5iz i6,A +i! to Fi r

t-! t- '.ts1 b

-l \

(Y

-t-ot oq

ir ;

i i*-:--

l iii

u2
\ \

ts ts s \)
b
{

l !qogt! tn lnunqF l snstP l t'Ji \i

L
\9
F,

\.o
ff

IE

r$
_7A
lut rnlnrol eaJrunus(y[!o Inl nunqD strpv

ii

gT
it

-b-.
'd

F F{
()

ata \i

} fR X
lJ-

.$-

gdrut Po3 arunudord

trl g
I

VInUISporlpuosicd
Jlrrutnu PoJ

0!YJrrofil

relrtrdord 3rrunuJ(ut|tlnN

3)
' t-t

{ ,P -o o=-<
(J\
!

'rN !l rl sspE , gP l ued

:?

.\O --c{ V)

'ljl'lN

ts

caf

s,4,

F{ F{
\ F(

lr)

l( t\

A.
\t

n(

a.

hl'.

c(s d=
{^ +

F<E Di a .S tr(s

\:

U
t\

R .u'
:":
.di'

n(

trl

ul:__

.- 3:'

,8t;

;4is,
=(t? ' - rlrh

.J ?

:.= : :f
F

l= D :'.= E
3 ga

'E o
= .!.?

x o

tlj J

<,s
F z'
at a5

ct

<o r JJ
<o ()L oo
UJ;

_g o
(l) '-6

c uJ

e 5 F(,
gut <F

0
a

. o-< <() urH o

=F

E
o o c, o) ,<l' o c

<

lJ>

sa
Ju t

<=

f r9 9o,x o. E
, Llt

E $o
=O (Eo o.= '=E '=oi\ (!.-|E = '(t

Ex

94 '=.E
c t^ - ._o oc -/ ot - _- _o - :- r .- - ---. : ----o or o bc -. --

9 5o

-,'

-oo p - *E q .....,.- =.... OoP z.U,.

: : '|<
JO\ f,

i! t r ut
C) EE
i.

- r !o
t-

l, li
L.
;

n'A
:i

l ty'

CURS13
Numerotareacadastrala a unitatilor teritorialecadastrale

In normativulA.N.C.P.i .ltqqt, ca diviziunitehnice cadastrale aleteritoriului administrative sunt acceptate: - diviziunetehnica cadastral - sectorul a teritoriului administrativ, delimitate de datelii liniare (cai de comunicatii, digu.ri),care nu modificari sufera curente sau mai care cuprinde 1p9, n r ulte co r ? o r t de Frofnelate blipite. - parcela - portiunede terencomponenta a unui bun imobil situatintr-unteritoriu administrativ,avando singuracategorie de folosintasauapartinand unui singur proprietar. In teritoriLrl administrativ extravilan s-au folosit pana la aparitia Regulamentului A.X.C.p. I /1991 amintit,urntatoarele subdiviuni teritoriale: : - trupul suprafatade teren formata din una sau mai multe tarlale, care are un singur posesor;trupul poate aveauna sau mai multe categoriide folosinta.In cazul in careterenul este impartit in mai multe suprafete distinctede catreapecurgatoare saude cai de comunicatiecare nu pot fi traversatede agregatele agricoledectt prin locuri specialamenajate, fiecare suprafatade acestgen constituieun trup separate, de teren marginitade drumuri, ape,paduri, linii de cumpanaa - tarlaua:'este o suprafata apelor sau chiar simple aliniamentece constituielimite de exploatare;o tarla poate avea una saumai rnulteparcelealcatuite din categorii de folosinta diferitein unul saumai multi posesori. - dupa cum se constata tarlaua este echivalenta sestorului cadastral ; in agricultura s-a fixat de multa vreme notiuneade tarla si estegreu de crezut ca se va renuntala denutnirein favoareasectoruluicadastral, aceasta careva fi adoptatin limbajul specialistilorin cadastru; - desi notiunea de trup, nu mai apare in RegulamentulA.N.C.P.i.,totusi apare ca necesaraaceastasubdiviziune de teritoriu, deoareceo societatecu profil agricol (chiar asociatiilede proprietari)pot aveasuprafete de teren in locuri diferite pe teritoriul comunal si acestesuprafeteconstituietrupuri; - lotul : este o unitate teritorialaformatadin una sau mai multe parcelesi are o folosinta anumecu caracterspecial:loturi experime.ntale, lofuri semiaciere, loturi zootehnice, etc. Numerotareacadastrala a unui teritoriu administrativcomunal.orasenesc sau municipal. se face separatpentruextravilansauintravilan. Unitatea de baza in procesul de numerotarecadastrala o reprezintabunul imobil , iar pentru a usura numerotareacorpul de proprietate,se grupeazape sectoarecadastrale.(in extravilan cunoscutesub numelede tarlalesi cvartalein intravilan).

CRITERII DE NUMEROTARE CADASTRALA A TERITORTULUI ADMINISTRATn

!

- corpurile de proprietatese numeroteaza cu cifre arabede la I la n incepandde la NV spreSE teritoriuluiadministrativ; (parcelaare o singura categoriede - in cadrul unui imobil, parcelelecomponente folosinta , un singur proprietar) se numeroteaza tot cu cifre arabe de la I la n, urmate de (Cc). cu categoriide folosintacurti-constructii simbolul categorieide folosinta, incepand

- corcuriie d"rTlt;irtf, detalii liniare - ape curgatoare, canale,diguri, cai ferate, clntnturi dosdte - se numeroteaza separatin extravilan (ca de altfel si in intravilan); aceste detalii prinrescun singur numar cadastral pe toatalungimealor (cu exceptia subtraversarilor), in fiecareintravilansi unul extravilan dacanu existaintretaieri cu altedetaliiliniare; - clnd existd intretlieri de detalii liniare, se formeaza transoane care primescnumere cadastrale distincte;in acestsensexistao ierarhizare a detaliilorliniare,dupa"puterea"lor de a detertnina transoane prin intersectarea detaliilor liniare de triangutaiiel'inferior",astfel: (eremplein fig' t-) ferateintretaiate de ape "uit" drumurilenationale intretaiate de apesi cai ferate drumurilejudetene intretaiate de ape,cai feratesi drumurinationale drur-nurile comunale intretaiate de ape, cai ferate,drumuri nationale si de drumurijudetene drumuri de exploatareintretaiatede ape ,cai ferate, drumuri nationale, drumurijudetene si drumuricomunale (vezi fig.l) digurile de aparareprimescun singur numar cadstralcu exceptiacazurilor in care sunt incastrate in rambleulunei cai ferate cand un drum de exploataretraverseaza mai multe proprietatiele va primi numerecadastrale separate, in cadrulfiecareiproprietati;
rP -urt det
i

,'etate 5rOl cnel al L

primi numere in continuarea numerotariiin teritoriu administrativrespectiv: - in rrr w(|r'(jL, cazul, Droprietatilor pr\rprrtrr.lrrrur rzula[c iz care au sars au fost Iosr lnclusg incluse la cgllmltarga clelimitarea ln in supratete suprafete intravilanelor, bunurileimobile se numeroteazain cadrulextravilanului: procedeaza la fel se si in cazul cand nu se poateface drumuirea "clara"intreintravilansi exlravilan, situaliiposibilein uneiezone de munte cu uneleproprietatirisipite in extgaviian; - parcelele componente ale corpurilo'dePtoPtBiE'Eu suprafete mai mici de 500mpin extravilan nu se numeroteazasi se iricadreaza in suprafetele respectivcategoriilede foloiinta ale parcelelor alaturate, ce apartinaceluiasi bun imobil; - in cazul in care se modifica configuratiaparcelelorcomponente ale unui bun imobil prin schimbarea categoriei de folosinta datorita comasdrii. diviz5rii. dezmembrxrii. alioirii sarr numerelecadastrale ale parcelelorse modifica astfel - comasare/dezmembrare: dispozitia numerelor cadastraleale parcelelor a c5ror categoriede folosinta a fost incorporata/s-a desprins de corpu! de p.oprief"te; d\vizare/alipire: schimbareadestinatiei,aparitid numeielol cadastrale ori de categoriile de folosinta concrete in continuarea ultimului numar de'parcblaexistent in cadruI corpului dg propnet+te porcrietate propritefe - ln cazul ln care un corpcte' Sauparti ale unui corp de' isi schimbaproprietarul, fiecare parte va fi numerotatacu un numar 6adastral, in continuare/ altui numar atribuit la ultima numerotare cadastrala:

I agestea

- un numarcadastral vechi( carenu mai estealocat) nu seatribuie unui alt corpdeprcRnetate t, va rEmine inregistrat in bazade date a cadastrului, la istoriculcorpului deprop,'r"rp3"tir); ' numerelecadastrale din vechile cfirti funciarese inregistraza in bazade date,'la isioricui corpului cre propriefate g :.;; _

\\

co\.I

/<L ?vfrrefa'_.q .

2 (uue t)

CURS1 4 ASFECTEPRIVIND INFOR.N,IT\TIZAREA CADASTRULUI

- Fiecareutritate administratii,-teritoriala se identificaprin cadrul SIRUTA extras din ..Registrulpermanental unitatilor administratir,teroriale" publicat de Comisia Nationala . r- L Dentru Statistica: corpc,la"-F*Ptliil?iuiauutizeaza prin numarul cadastral, care asiguralegaturaintre planul cadastral.registrelecadastrale si inre-qistrarile din carteafunciara. Numarul cadastralal bunr-rlui imobil este unul dintre identificarile de legatura logica este baza de date grafice sau bazade datealfanumerice in sistemul informatical cadastrului; - codul de identificare in bazade date'este,,1" pentruextavilansi ,,2" pentruintravilan, in situatiain care teritoriul cuprindemai multe intravilanuri(ex: o comunacu mai multe sate), acestea vor primi coduri de identificare ,,3" si ,,4"; - codul de identificare a unui corpl.3 rro;.la cautarea inbaza de date a cadastrului general estecorpul din codul SIRUTATcodul de exiravilan/i,ntravilan si numarul cadastral al acestuia; alecorputrilorCe-it"{"drt$fE - numerelecadastrale pu.".lelor componente care se trec pe schitelesi planurilecadastrale analogice nu vor continecodul de identificaresi codul SIRUTAT acestea fiind atribuite la fiecareteritoriu administrativ in parte, - suprafetele de teren ocupatede proiectiilela sol ale constructiilorpermanente din cadrul parcelelorcu categoriidefolosinta curti-constructii apartinatoare unui :crc ie li se. va pr"pn*t*eatribuilitera,"C"urmatde indicede la I la n (ex:Cl, Ci,C3,....). Vezi fig.1 curs 14: ,,Schema de numerotare cadastrala a sectoarelor cadastrale intr-o comuna" Se pornestenumerotarea din parteade NV a teritoriuluisi se continua,,serpLlit", pe cat posibil cautandnumai in ordineacrescatoare, larS'intoarceri nejustificate(sectoarele cadastrale de la 9-16 sunt numerotate,,prinintoarcere"obli-eatorie configuratii sectoarelor), mergandcatre E si S s.a.m .d . Ultimele se numeroteazaintavilanele incepandcu sediul comunal si ccntinuandcu satele din ce in ce mai indepartate de sediulcomunal(LJ:l4,nr:45). F ig. 2 -,,Numerotarea corp uri ion de Prcttn*El?ruf sectoarelor cadastral e" Numerotarease face in cadrul fiecarui vector cadastral, cu continuitatede la un sectorla altul, se pornestecu sectorul I cu cocpu,l de nr.l, din NV spre SE si se continua cu sectorul 2, tot din NV spre SE. PrDfR$aTe- -. . r--rde-PmP^%ffiu In cadrul.o.pul,.,.i aceste parcele cu categoriide folosintadiferite, se vor numerota si acesteacu cifre arabe de la i la n , urmate de simbolul categorieide folosinta, incepandcu categoriade folosintacurti-constrrrctii (Cc). Fig. 3 - ,,Numerotarea parcelelorcu folosintediferite in cadrul corpului da proprietadl Detaliile triaxe (ape, cai ferate, drumuri dosate, drumuri de exploatati!, biguri) se numeroteazape masura ce se intalnescpe traseul de numerotare,respectandu-se criteriile de ierarhizarecu efectede transonare (fiecaretransoncapata numar cadastral distinct). In intravilan numerotarea se facedistinct fata de extravilan. F ig. 4 - .,Numerotarea parcelelr.rr intr-un corp deP%rtSiffi intravilanul rural" : 157 numar'cadastral al corpului cle p.oprielate. 35, 37, 39 : numerepoetale C|, C2: corpuridistinctede cladire o.opriefatel+4= punctede delimitare de corp 4e' (li se determinX coordonatele).

S CRE MA
N LrruE Q/or*-T|q- s EctDAQ Lo CA}'fiTrLALE

C.oM. V E DE A ,3U\. X ' 119: &*rt-tr(\

ehv

+
le

/,t ', t: / ! l\# l-

2a
L

:io

,l

-h'g. g (r

}-i**r-erot-area, eor.Furi0orr Je-propn!tr]te'iu. c-dw.Q- Ab;re[or 'od.idG-ia.

Gu6rU

I nlroducerea cadastrului generol intr-un teri loriu adminislralit,.

t
---I

S CHE MAG E NE RA L A CU NUME RO T A RE A S E CT O A RE LO R

I
I I
i
I

I I

I I I

ig,t{JFlLg,rnril I Ia]15l'1-;: try+:/1+l t_l' iu,., ^,

I
I

I i

,itr,l 4{rL m',H|llE$-,fl,f

/F, E l , / 'Vtrl'/ffi/'lilffii
f'FL)t
Fig.4.a . Numerotarea cadastrald a sectoarelor.
164

o, /_:rEh,/t ?r f'ktlptlfuoll ll i

/L_lilL_rJ

I
I

j
{
I

I I

i \t?/-r',R.-[-?'1i-tEf-\ [;V,'\D1Rp-;#tt i i )\ l\,- //\fl|NO l!:--.:_.J, (\\,,/73ll',r[t,><'so\^l ,67,,i I '\Y('N/ i Y"b-]nd(1

t_

''']

Parlea I-a Cadaslrul general.

NUMEROTAreA CADASTRALA A COffiJRLORDE PRCFRII'ATE $ara 1:5OO

ja it'

'

"'

A
---*--l

r.ul -->i
=

,ul >i

I I

I
/
I

J' - "

I ara

STR ZA M B I L E L O R

463 -Ll I

(+rr
4I2r-1

--i
465 1

L:\

It l --l

aeaI

Fig 2 o . Numerotarea cadastrard a corpuriror de proprietate.

165

I;
7c /+

J-t'q. ' '( 3. !f,o*rr"t*olea-

i* .*Jln*0 prpo., 6cJ*_propn-eteb. t"(r.i*r" \

4=cno*iut"r

ntr-- eb-tr erl-rn-

tc,'.r*-lk)'",,_:_

Inlroducerea cadastrului general tntr-un teriloriu administrativ.

I ! , 4 /': .t
tf

,
I

\,.

l" ''''--'/

./

NUMEROTA REA CADASTRALA A PARCELELO R Scara 1:500

lc c I

L
5y 3

396
1A

2A
5v6

1 a'a

) 399

lcc

z z oz z

2g 403t, q

U E l

<5

2A 4o4l

, " li

_l

408

E. F 0

(t N

Lr ['
22Ds
S TR ZA M E ILE LO R

o
N

2A
4ro 2A

{ + rr

Fig

Numerotarea cadastralla parcelelor.

168

@)

+/
zl

a)

.gl

ct fl ,, -;

*."t/o:

t57
dr,,,=

St r . V ti to ru fu r

hf.\ S.*.rtpt"t \r,Pry t

o r1or.*Bej/, t*f* -u*-i''ir*vilsP' aL't f*filbof.

@ I
$,attr)

I n troduc er ea cadastru I u i g en eral in! r -un t er i l or i u admi n i slrat i v -

J{umerotarea cadastraldq detaliilor liniare. Detaliile liniare care reprezinta ape curgdtoare, canale, diguri, cdi ferate, drumuri clasate etc. se numeroteazdseparat, ca parcele, in cadrul unui sector consideratca av6.ndnumirul zero.
SC H E M A GE N E R A LA C U N TJME R OTA R E A E LE ME N TE LOR LINI ARE Intravi l anul l ocal i tati i MIR A J
S cara l :5000

A.lba

I=--i_
l l 4D s

29D F

lf uo'

i/rro,

/i="='-|E,:,rl'"/,HU tl"'" qllFr/

I rJs l Jr

It;---jF--/ /-b r o
---.----_J
-__J

I l ll,"^ll itrr--l:)UlJs

71

ti

)s

=1
I
I

==1 .q-L!-L-ff'"fl"Il
/ ,seDs
/
F .l ':

\-

W '\.

62Ds t,)o"'/,i l! /foF /6oDs

63Ds// 63os,

--ri-*J]

lffii-Fi{

,)k7ll<(v*l-=,'*#t:j\ wffi+,R \Y\u,,'7' \\\++qs- --u ffi,=66

/!---lL//
i

/,!,hhF
,ol L_ i/4,eD
ll "H']tr$:j
/ 54Ds

lt"

ii ll ll

/{

/[,,"xff*Kry.KJls I ';$J$('\12z\-1,," \\ i
\\ );s-=4p{'vz'^\{o>z\, //' I
\., "]

I I

\i#'//*"'\igSr"' .../ I i,,F=1*lD*:v{' #il-=!-/

Fig.
Numerotareacadastrald a detaliilor liniare.
166

:1-fi5xA{0

n o o

Ef,
:tY

.'l .'l

r)

,'l

F a

U
.t l--)

F.t
r-l

,,:
ti i,

\ ;,6 '-'v

/-f. t,,.r{l l J + -| ,J, r_ O ' 5,)r

,' o !r]. , . *'- 'ad';

p
,'<
+

J,'= a v gl L-A\A
v .v

"a( v

5 .ko x <) (i r1l:

--"

1.t

t< oa n n/. F<F

./

on
AV
.t \

*1

< Fl ,.i;)
I=i \J \<t q. < -

F lCD ;l

X r--l

z
I

*
?,

z
6
><

rl

v.
o

3 VI

z
F

o 3 <) Q

A\.l EX,I.

{?,

lundsrn

srldrt ruulrrs
PCJ

.l

rurPrrtiul

, i- $--cl rn'F3

gl- .,--"t
! | rdlri DoJ

a(

o \)
q :l F.
lil

Sf
I I

(d,",t*'
nt0trlet rl.Jttdrs

I-rtD*-r"rtrrt uor lll

l- !l ,".tu',t",

ItEl "'"*l..l .r.r.r..t

tl"t,.p1 ,t rpoLrrl
tCt"trttt tdrrl teJ
pudaN

o q
{ \
r+l

l" E|
f |
f I

i-

\
;Ft

ts
\

Iq.q rqrr.q ll lr!1rfrt'rll

'u2

a
.lF

UH F Fr

l.lpel ts4!.Do'$.rl Flrm{ r.,tY

e ()
lrl

rnrulo,l tdul tel

r(
,nr!rdeta r!Pglnllltlro0

Yl0lli ,.ttFriura Iprn rc)

i:
:- !
'. ! r

:rL .. -i.: ta: 9

I|ruaata rr!!toDrril

::fi

i5r

tF$rtrt Ittra aN lD'rl(

lI

l+rE/r- t3
'e 2 c
o

a o
Ce N ie;

F :=

o>a ) PS =x _=o

==F
!c :

6 .Y =!

cL'

.fi

z-

f* r-'l

'5

5d',
l

ub
:F

ya;: .l v:4

-'N

:-r
a) o o

O
't fo Foo xoo (J tr) O.

;)

F (n (J 14

.9 0 h 5 tr j

E P) 560(
!1 :

<t

3 *3
7 -tlA
Y
t

qr ' - 6 7:o

t'/

5"

-ra.y E.',t a
'Qo tnP

i an

, 4(L t qa
E;
N

t.Q:

IO

3*g ? C'

z6

*xEr"'l.,(lp

.l

?z
ja

f;lH

SF
/,f

PF
{QCN

>x rii
rl trf
>7

9-t 4

t<A
Y/

a&
;
I I

r\F(

: o
PI !^:

vifv.

<t

r-'l

'3
tl

,g )

i{L

o h q -i nn
3pj

,1 .- - . =

aa s