Scoala Ardeleana

Etapele colii Ardelene:

Etapa pregtitoare, prin lupta pentru revendicri politice i naionale dus de Inoceniu Micu-Klein, episcopul romanilor unii, care cere drepturi i liberti pentru romanii din Transilvania, in schimbul unirii cu biserica roman (Sinodul de la Blaj); Etapa de elaborare i afirmare a ideologiei naionale: formularea crezului latinist extremist atat pe plan filologic cat i istoric, dezvoltarea invmantului romanesc; Etapa pronunat iluminist (avind ca moment de varf iganiada, in care crturarii se opun aciunii de defimare a romanilor intreprins de clasele feudale privilegiate).

Trsturile micrii:
Caracterul politic: in 1971, burghezia roman in formare trimite la Viena noului imprat Leopold al II-lea,memoriul intitulat Supplex Libellus Valachorum, in care cer, pe un ton moderat, drepturi egale cu ale celor trei naiuni. In ciuda tonului panic al revendicrilor, Dieta transilvan, creia ii este trimis memoriul de la Viena, il respinge categoric; Caracterul iluminist: izolat prin refuzul rezolvrii memorandumului, prea slab economic i politic pentru a iniia o micare revoluionar, burghezia roman se concentreaz intr-o micare de emancipare naional pe plan cultural. Se infiineaz numeroase coli cu predare in limba roman (Gheorghe incai infiineaz 300 de coli), se tipresc calendare, catehisme, manuale, cri de popularizare a tiinei, cri populare pentru ptrunderea informaiei in masele populare largi;

 Caracterul erudit: crturarii iluminiti au depus eforturi pentru trezirea contiinei naionale in urmtoarele domenii: Istoria: au incercat s impun ideea originii pur latine a poporului roman, vehiculind teoria exterminrii dacilor: 1. Samuil Micu, Istoria i lucrurile i intimplrile romanilor cuprinde idei moderne, iluministe, dar relateaz sec evenimentele sau copiaz pasaje intregi din cronici; 2. Gheorghe incai, Hronica romanilor i a mai multor neamuri dovedete mai mult spirit critic i o informaie mai bogat, opera fiind plin de ravn in susinerea adevrului; 3.Petru Maior, Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia caracter polemic, fiind mai degrab un pamflet de idei decat o cronic, dar fr talent literar. Lingvistica: au susinut ideea originii pur latine a limbii noastre, cerand scrierea cu alfabet latin i scrierea etimologic: 1. Samuil Micu i Gheorghe incai, Elementa linguae dacoromanae sive valachicae face o paralel intre latin i roman. Ei propun eliminarea cuvintelor de alt origine i inlocuirea lor cu neologisme latineti; 2. Lexiconul de la Buda este un dicionar colectiv (Lexicon/ romanescu, latinescu, ungurescu nemescu), aprut in 1825 la Buda, care imbogete limba roman cu numeroase neologisme romanice,inlocuindu-le pe cele de alte origini; 3. Petru Maior, la sfiritul Istoriei pentru inceputul romanilor in Dachia, include o Disertaie pentru inceputul limbii romane, in care afirm c limba roman provine din latina popular. Literatura: Ion Budai Deleanu, iganiada.