Metode in kinetoterapie

Un grup restrans sau mai larg de exercitii fizice care au un sens si un scop final unic formeaza o metoda kinetologica. Exista metode kinetologice descrise de diversi autori, de obicei purtandu-le numele. Pentru exemplificare vom enumera cateva dintre cele mai practicate metode kinetologice: Metoda Bobat : bazata pe reactiile de redresare a capului si corpului, urmareste modificari ale tonusului muscular Metoda !abat de facilitare a actului motor voluntar prin sumarea de stimuli ai sistemului neuromuscular Metoda "renkel, pentru recastigarea coordonarii in tulburarile cerebeloase Metodele "a#, P elps, $ardieu, %o&ta, %oss, Brunnstrom de facilitare neuromusculara

Metoda Bobat
'onceptul Bobat a fost dezvoltat de Berta Bobat , un medic german care a emigrat in (U) in anii *+,, impreuna cu sotul sau ce , neurolog si psi iatru. -n (U), Bert a Bobat s-a specializat in probleme neurologice si a desc is un centru pentru copiii cu tetrapareza spastica. .a acea vreme se credea ca persoanele afectate de o boala neurologica nu pot sa-si revina complet sau sa-si recapete abilitatile pierdute. -n cel mai bun caz, aceste persoane erau incura&ate sa-si exerseze abilitatile ramase. -n cel mai rau caz, reabilitarea nu era nici macar recomandata, in idea ca nu ar fi decat o pierdere de timp. /ar descoperirile revolutionare ale Bert ei Bobat au aratat ca persoanele afectate de leziuni neurologice pot sa-si imbunatateasca starea si sa-si recapete, cel putin partial, abilitatile pierdute. Mai mult decat atat, dr. Bobat a promovat abordarea olistica, ce sustinea ca organismul functioneaza ca un intreg si ca unele abilitati pot fi recuperate desi partea corespunzatoare a sistemului nervos nu mai functioneaza corect. Bobat insasi spunea intr-un interviu ca te nica ei este o noua modalitate de a aborda problema, de a observa, de a interpreta ceea ce face pacientul pentru a stabili ce este necesar si ce este posibil sa recupereze. Noi nu ii invatam anumite miscari, noi facem ca aceste miscari sa fie posibile. Baza conceptului Bobat sta in facilitarea miscarii de catre fizioterapeut. El nu trebuie sa-l invete pe pacient cum sa faca o miscare ci sa o faciliteze. )cest lucru este posibil prin alungirea musc ilor scurti, prin mobilizarea articulartiilor rigide, prin intarirea musc ilor slabiti. (au, mai simplu, prin stabilizarea partilor instabile si prin mobilizarea celor rigide. Unei personane cu afectiuni neurologice ii este greu sa invete noi miscari singura sau sa le perfectioneze pe cele de&a existente fara a&utorul unui fizioterapeut. (pecialistul ii ofera ocazia de a exersa miscarile intr-un mediu sigur. Prin metoda Bobath, fizioterapeutul invata pacientul cum sa se miste intr-un mod cat mai eficient pentru a-si conserva energia, a micsora gradul de uzura al corpului si a reduce durerea pe care o simte. Scopul este ca pacientul sa-si educe mintea si corpul pentru a reusi sa se miste mai usor, implicand cat mai multe parti ale corpului, folosind toate miscarile pe care poate executa de&a si incercand sa-si imbunatateasca abilitatile locomotorii.

/aca o parte a corpului nu poate fi folosita corespunzator pentru ca este rigida sau dureroasa, fizioterapeutul va a&uta la gasirea unui ec ilibru si va incerca sa gaseasca o modalitate prin care toate partile corpului pot participa la miscare. O sedinta de terapie dureaza, in medie, o ora . Mai intai pacientul va trebui sa informeze specialistul cu privirile la evolutia sa de la ultima sedinta si pana in prezent si eventualele probleme in tampinate. )poi fizioterapeutul atinge corpul pacientului, cautand zone rigide sau slabite care provoca probleme in miscare. -n functie de ce a gasit, el va incerca sa miste o inc eietura rigida, sa alungeasca un musc i rigid, scurt, sa scurteze un musc i prea lung si prea slab. /e asemenea, specialistul poate a&uta pacientul sa capete incredere intr-un picior care pare sa nu-i sustina greutatea, il poate invata sa se concentreze pentru a-si putea folosi un picior in momentul potrivit ca sa produca exact contractia necesara mersului. (copul fiecarei sedinte este acela de a imbogati repertoriul de miscari al pacientului si de ai oferi increderea necesara in propriul sau corp. I !I"#$II %&'#P&(%I"& Metoda B0B)$1 este o metod2 pre3ioas2 fiind folosit2 4n recuperarea persoanelor suferinde de leziuni ale sistemului nervos central: - infirmitate motorie cerebral25 emiplegie6 emiparez25 - boala Parkinson5 - scleroza 4n pl2ci5 - leziune incomplet2 a m2duvei spin2rii5 - traumatism cranio-cerebral.

Punctele c eie de control

). "apul
Inhib/ spasticitatea0 &*tensia capului +din ,ez-nd, st-nd, decubit ventral,..... - fle*orilor 1aciliteaz/0 - e*tensia 2n restul corpului

Inhib/ spasticitatea0 1le*ia capului +cu fle*ia centurii scapulare. - e*tensorilor

1aciliteaz/0 - controlul capului 2n pozi3ia ,ezand ,i 2n 2ntoarcerile pe o parte

4. 5embrul superior ,i centura scapular/

Inhib/0 'ota3ia Intern/ a um/rului ,i Prona3ia antebra3ului - spasmul de e*tensie +la atetozici. 1aciliteaz/0 - fle*ia capului, trunchiului ,i membrelor inferioare 1aciliteaz/0 - e*tensia 2n tot restul corpului

Inhib/ spasticitatea0 'ota3ia &*tern/ a um/rului ,i Supina3ia antebra3ului cu &*tensia cotului - fle*orilor

Inhib/ spasticitatea0 #bduc3ia orizontal/ 'ota3ia e*tern/ a um/rului ,i Supina3ia antebra3ului cu &*tensia cotului 'idicarea membrului superior cu 'ota3ie &*tern/ - fle*orilor + Pectoralis 666, 1le*ors coli 666.

1aciliteaz/0 - e*tensia spontan/ a degetelor ,i mainii - e*tensia, abduc3ia ,i rota3ia e*tern/ a membrelor inferioare +&6#bd6'&. 1aciliteaz/0 - e*tensia trunchiului, membrului inferior - dac/ membrul inferior este spastic 2n e*tensie +hemiplegici. acest punct cheie faciliteaz/ fle*iaabduc3ia de partea afectat/ +16#bd. 1aciliteaz/0 - a. e*tensia spontan/ a degetelor ,i mainii - b. faciliteaz/ adduc3ia ,i rota3ia ,i rota3ia intern/ a membrului inferior +#dd6'I. 1aciliteaz/0 - faciliteaz/ e*tensia degetelor, pumnul trebuie s/ fie 2n e*tensie

Inhib/0 - spasticitatea fle*orilor ,i trac3iunea 2n 7os a hemitrunchiului, membrului superior ,i centurii scapulare

Inhib/ spasticitatea0 a. &*tensia um/rului cu 'ota3ie &*tern/ 2n diagonal/ 2n plan posterior b. #dduc3ia um/rului cu 'ota3ie Intern/ #bduc3ia policelui cu 'ota3ia e*tern/ a um/rului, Supina3ia antebra3ului ,i &*tensia cotului a b - fle*orilor #cest punct cheie func3ioneaz/ 2n 'ota3ie e*tern/ sau 'ota3ie intern/ a um/rului Inhib/ spasticitatea0 - fle*orilor pumnului ,i degetelor

8. 5embrul inferior ,i bazinul

Inhib/ spasticitatea0 1le*ia membrelor inferioare - adductorilor, rotatorilor interni ai ,oldului ,i fle*orilor plantari ai piciorului +infirmitatea motorie cerebral/. 1aciliteaz/0 - abduc3ia, rota3ia e*tern/ a ,oldurilor +#bd6'&. ,i fle*ia dorsal/ a piciorului

Inhib/ spasticitatea0 'ota3ia &*tern/ a ,oldurilor cu genunchiul e*tins - adductorilor, rotatorilor interni ai ,oldului ,i fle*orilor plantari ai piciorului +infirmitatea motorie cerebral/.

1aciliteaz/0 - abduc3ia ,oldurilor ,i fle*ia dorsal/ a piciorului

Inhib/ spasticitatea0 1le*ia dorsal/ a degetelor +8 sau 9 degete e*terne. - e*tensorilor piciorului +triceps sural.

1aciliteaz/0 - fle*ia dorsal/ a piciorului, abduc3ia ,i rota3ia e*tern/ a ,oldului +#bd6'&.

9. !ecubit ventral
Inhib/ spasticitatea0 &*tensia capului ,i gatului cu ridicarea membrelor superioare deasupra capului - fle*orilor 1aciliteaz/0 - e*tensia membrelor inferioare

Inhib/ spasticitatea0 &*tensia capului ,i gatului cu #bduc3ia orizontal/ a membrelor superioare ,i &*tensia cotului - fle*orilor - adductorilor membrelor inferioare

1aciliteaz/0 - e*tensia coloanei dorsale e*tensia degetelor ,i abduc3ia membrelor inferioare

Inhib/ spasticitatea0 &*tensia capului ,i gatului cu 'ota3ia capului - fle*orilor - adductorilor membrelor inferioare

1aciliteaz/0 - de partea 2ntoarcerii capului, abduc3ia membrului inferior ,i ridicarea membrului superior +la hemiplegic acest lucru permite un control mai bun asupra membrelor.

:. !ecubit dorsal
Inhib/ spasticitatea0 1le*ia, #bduc3ia membrelor inferioare - e*tensorilor membrului superior 1aciliteaz/0 - controlul membrelor superioare 2n plan anterior +fle*ia membrului superior. ;n I5" cu spasticitate crescut/

<. =ezand
Inhib/ spasticitatea0 1le*ia ,i #bduc3ia ,oldurilor, trunchiul u,or 2n e*tensie - fle*orilor 1aciliteaz/0 - e*tensia coloanei vertebrale ,i controlul capului 2n e*tensie

Inhib/ spasticitatea0 1le*ia ,i #bduc3ia ,oldurilor, trunchiul aplecat 2n fa3/ 6 #dduc3ia orizontal/ ,i fle*ia bra3elor

1aciliteaz/0 - stabilizarea centurii scapulare

Inhib/ spasticitatea0 1le*ia ,i #bduc3ia ,oldurilor, trunchiul aplecat 2n fa3/ 6 presiuni pe stern - e*tensorilor gatului ,i membrelor superioare +I5".

1aciliteaz/0 - fle*ia capului - controlul capului ,i membrelor superioare 2n plan anterior - fle*ia 2ntregului corp

>. Patrupedie
Inhib/ spasticitatea0 Patrupedie cu coatele e*tinse ,i pumnul ,i degetele 2n e*tensie - fle*orilor ,i adductorilor membrului superior 1aciliteaz/0 - e*tensia ,i abduc3ia membrului superior +&6#bd., e*tensia pumnului ,i degetelor

?. "avaler servant
Inhib/ spasticitatea0 "avaler servant +bazinul 2n retroversie de partea f/r/ 2nc/rcare. - adductorilor ,i e*tensorilor ,oldului de partea f/r/ 2nc/rcare - fle*orii ,oldului de partea cu 2nc/rcare 1aciliteaz/0 - stabilizarea bazinului

@. Pe genunchi, stand, mers

Inhib/ spasticitatea0 Pe genunchi, stand, mers - e*tensorilor 1aciliteaz/0 - 1le*ia membrului superior, rota3ia intern/, prona3ia - 1le*ia trunchiului

Metoda !abat
Pornind de la lucr2rile de neurofiziologie ale lui ( errington, 1erman !abat, el 4nsu i medic neurofiziolog, pune bazele, cu +, de ani 4n urm2, te nicilor de facilitare neuromuscular2 proprioceptiv2 7"8P9, care pot fi definite ca :metode de 4ncura&are sau gr2bire a r2spunsului mecanismului neuromuscular graie stimul2rii proprioceptive;. 8oiunea de :facilitare; poart2 de fapt 4n ea contrarul ei: in ibarea respectiv facilitarea unui r2spuns negativ din partea mecanismelor neuromusculare 7facilitarea in ibiiei9.

)ceast2 metod2 introduce sc emele de micare globale ca element facilitator proprioceptiv, plec<nd de la axioma lui Beevor i =ackson: :'reierul ignor2 aciunea proprie a muc iului, el recunoate numai micarea;. 0bservaia i-a relevant lui 1erman !abat c2 marea ma&oritate a mic2rilor umane 7mai ales cele de munc29 se fac 4n diagonal2 sau spiral2, iar orientarea mu c ilor, a inser iilor lor, ca i a ligamentelor are aceeai direcie spiralat2 sau 4n diagonal2. Pentru fiecare segment important al corpului exist2 > diagonale de micare, fiecare av<nd c<te > sc eme antagoniste pe flexie i extensie. "iecare sc em2 4n spiral2 i diagonal2 reprezint2 o micare cu + componente: "lexie sau extensie )bducie sau adducie ?otaie extern2 sau intern2 (c emele de facilitare !abat se pot utiliza: pasiv de catre !t, activ p r i n m i s c a r e l i b e r a f a r a rezistenta sau g ida&, activo-pasiv liber cu g ida&, activ cu ? -rezistenta generand cresterea fortei si putand combina momente de contractii
izometrice

(c emele cap-g<t i trunc i superior ' eia acestor sc eme este g<tul. Un exemplu de flexie spre dreapta: se pleac2 din poziia cap-g<t-trunc i superior rotate spre st<nga ca i cum ar privi 4nd2r2t peste um2r. (e execut2 o rotaie a capului spre dreapta, o flexie cu rota ie a g<tului spre dreapta 7b2rbia va dep2i linia median2 a corpului, venind dinspre st<nga spre dreapta, privirea se 4ndreapt2 spre dreapta i 4n &os9, apoi trunc iul superior 7umerii9 4ncepe s2 se flecteze i s2 se roteasc2 spre dreapta 4ntr-o micare cu tendina de a aduce um2rul st<ng spre old. (c emele trunc iului inferior i membrelor inferioare bilateral asimetrice ' eia acestor sc eme o constituie membrele inferioare. Membrele inferioare 4ncrucieaz2 linia median2, apoi bazinul se rote te, ridic<ndu-se de pe planul patului 74n sc ema de flexie9, sau cobor<nd 74n sc ema de extensie9. (c emele membrelor superioare i inferioare )cestea sunt analizate dup2 articulaia luat2 4n considerare, denumit2 :pivot de aciune;. Pivoii proximali 7(1, '"9: prezint2 toate cele + componente: flexie-extensie, abduc ieadducie, rotaie extern2 i intern2. @ntotdeauna, flexia i extensia se combin2 cu abducia i adduc ia. .a M( flexia este asociat2 rotaiei externe, 4n timp ce rotaia intern2 se asociaz2 extensiei. .a M- flexia i extensia se asociaz2 fie rotaiei interne, fie celei externe, dar adduc ia coapsei va fi asociat2 numai rota iei externe, 4n timp ce abducia este legat2 de rotaia intern2. Pivoii intermediari 7',A9: pot r2m<ne fixate, s2 se flexteze sau s2 se extind2 4n timpul execut2rii sc emei de micare. ?otaiile 4n aceste articula ii urmeaz2 rota iile executate de pivotal proximal. Pivoii distali 7P, Al9: micarea 4n pivoii distali se aliniaz2 celei a pivoilor proximali.

Pivoii digitali: micarea 4n aceti pivoi se aliniaz2 pivoilor proximali i distali, indiferent de ce se 4nt<mpl2 cu pivoii intermediari. Metoda !abat este eficient2 4n )%', Parkinson, traumatism vertebromedular.

P?-8'-P--.E ME$0/E- !)B)$

(e poate 4ncepe cu efectuarea activ2 a diagonalelor pe partea s2n2toas2 pentru suprapunerea engramelor 7bolnav2-s2n2toas29 (e 4nt<lnesc 4n toate activit2ile cotidiene: sunt sc eme de micare global2 observate 4n activit2ile cotidiene 7sc emele diagonale folosesc grupuri de muc i caracteristice activit2ilor cotidiene9 (e realizeaz2 mai 4nt<i mobiliz2ri passive pe diagonal2 - se explic2 pacientului cum s2 fac2 micarea pe care o execut2 singur (e realizeaz2 stimularea proprioceptiv2 prin g idarea mic2rii cu rezisten2 ?ezistena trebuie s2 fie maximum c<t poate tolera pacientul

http://www.nou-nascuti.ro/agenda-medicala/conceptul-bobath.html http://www.scribd.com/doc/36616678/Metoda-Baboath-de-Reeducare- euromotorie http://ro.scribd.com/doc/888!1"68/#ucrare-$ractica-%&B&' (benghe: %inetologie pro)ilactica* terapeutica si de recuperare