Auditul de comunicare Cristina SERBANICA - Pitesti In calitatea sa de instrument principal de evaluare a eficacitatii activitatii comunicationale in cadrul unei organizatii,

auditul de comunicare vizeaza diagnosticarea problemelor care se impun a fi rezolvate, prin comunicare, si oferirea unor posibile solutii de gestionare a situatiilor critice !olosirea auditului de comunicare ofera organizatiei care-l aplica o serie de avanta"e considerabile #$o%ns C , All&son A , '(()*, el permitand identificarea punctelor comunicationale tari si a celor slabe, diagnosticarea problemelor si oferirea feedbac+-ului pentru programele de"a implementate

In termenii literaturii de specialitate, auditul de comunicare poate sa vizeze mai multe tipuri de obiective (Saumier Alain, 2007): determinarea sub-/suprainformarii asociate principalelor surse si canale comunicationale, evaluarea calitatii informatiilor emise de diferite surse, evaluarea calitatii relatiilor comunicationale, identificarea retelelor de comunicare informala, identificarea si furnizarea de e emple de incidente comunicationale ne!ative si pozitive, descrierea formelor individuale, !rupale si or!anizationale de comportamente comunicationale, in functie de diferitele surse si canale folosite, masurarea !radului de utilizare a noilor te"nolo!ii si evaluarea eficacitatii lor pentru atin!erea obiectivelor or!anizationale, furnizarea de recomandari !enerale de sc"imbare atitudinala sau comportamentala etc# $u alte cuvinte, auditul de comunicare ofera o platforma pentru dezvoltarea si alinierea comunicarii or!anizationale, care vizeaza, pe lan!a evaluarea eficientei si a eficacitatii, masurarea efectelor asupra performantelor companiilor# in cadrul unui audit comunicational pot deveni surse de interes atat indivizii, in calitatea lor de emitatori si receptori de semnale, dar si canalele, retelele, suporturile de comunicare, sau, la nivel superior, climatul, cultura si comportamentul comunicational#

Etapele realizarii auditului de comunicare %iind un demers strate!ic, auditul de comunicare trebuie sa fie realizat dupa o atenta planificare, urmand sc"ema din pa!ina alaturata# &na dintre caracteristicile care diferentiaza auditul de comunicare de un simplu sonda' asupra starii comunicationale intr-o or!anizatiei este e "austivitatea# Auditul de comunicare incearca sa masoare ansamblul practicilor comunicationale dintr-o or!anizatie, utilizand, in acest scop, o serie de te"nici si metodolo!ii de colectare a datelor ((o)ns $#, All*son A#, 200+, Saumier Alain, 2007, $offman -ulia, 200+), dintre care cele mai importante sunt: . observatia, . focus-!rupul, . interviul, . anc"eta/c"estionarul, . analiza incidentelor critice, . analiza de retea si analiza documentelor (analiza de continut)# Anterior folosirii oricareia dintre formele enumerate, se impune realizarea unei analize situationale, cu dublu scop: de a permite persoanelor implicate in evaluare o buna familiarizare cu mizele comunicationale si, pe de alta, parte, de a intra in contact cu ma'oritatea actorilor comunicationali ai or!anizatiei# &lterior, se va decide care dintre metodele de cule!ere a datelor prezentate in continuare se preteaza cel mai bine situatiei#

Metode de colectare a datelor . /bservatia participativa presupune participarea auditorilor la activitatile or!anizationale care implica sc"imburi comunicationale si identificarea tuturor tipurilor de interactiuni intre indivizi# . %ocus-!rupul este o metodolo!ie calitativa prin care !rupuri de 0 1 22 indivizi, coordonati de un moderator, sunt incura'ati sa discute liber si sa-si e prime satisfactiile si insatisfactiile le!ate de anumite aspecte comunicationale# . Interviul: in pofida faptului ca este cea mai utilizata metodolo!ie de cercetare in comunicare, el permite o mai buna intele!ere a activitatilor comunicationale asociate diferitelor tipuri de procese de munca# interviul solicita mult timp pentru realizare si implica adesea resurse suplimentare# . Anc"eta/c"estionarul sunt, dupa interviuri, metodolo!iile preferate in realizarea auditului de comunicare, in special datorita avanta'elor pe care le ofera: timp, resurse financiare, fidelitate sau standardizare# . Analiza incidentelor critice dezvoltata de psi"olo!ii americani in timpul celui de-al doilea razboi mondial pentru a !asi solutii la problemele pilotilor de avioane, s-a dovedit e trem de eficienta si in numeroase alte conte te de investi!are# in conte tul comunicarii or!anizationale, membrilor staffului li se cere sa descrie e perientele comunicationale pozitive si ne!ative in cadrul or!anizatiei# . Analiza de retea (net)or3 anal*sis) este o metoda de cercetare care e amineaza modul in care indivizii si !rupurile interactioneaza in mod sistematic in cadrul retelelor formale si a celor informale din or!anizatie# . Analiza de continut presupune revizuirea tuturor documentelor scrise ale unei companii (publicatii, materiale promotionale, comunicate de presa, ne)slettere, buletine informative, memouri etc#) si oferirea unor raspunsuri pertinente la intrebari de tipul: cui se adreseaza acestea4 $e ton folosesc4 $e fel de limba' de redactare utilizeaza4 etc# . -urnalul comunicational de bord este un instrument cu dublu rol in evaluarea comunicarii or!anizationale: permite cule!erea de informatii concrete despre numarul de activitati comunicationale realizate de un esantion de indivizi pe o perioada de timp determinata (de obicei, intre 7 si 20 zile) si ii face pe repondenti sa constientizeze cat de mare este ponderea comunicarii in activitatea lor zilnica#