Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În psihologia clasică dar și în formele de terapie alternativă, copilul interior reprezintă acea
parte a personalității care acționează sub influența aspectelor trăite sau lipsite în copilărie.
Copilul interior – numit și copilul divin sau adevăratul sine (în funcție de direcția terapeutică în
care îl descoperi) – se referă la acea parte a personalității adulte care păstrează
comportamente, atitudini, modele de gândire reprimate sau neînțelese începând din copilărie
până la pubertate. Lipsa de conștientizare a copilul interior este de multe ori motivul care
provoacă dificultăți comportamentale, emoționale și implicit relaționare.
Fără a da dreptul copilului din noi să se exprime, fără a răspunde nevoilor lui, fără
conștientizarea și contracararea tuturor atitudinilor și comportamentelor parentale interiorizate
care presupun critică excesivă, neglijare, abuzuri, negare a sentimentelor acestuia, nu vom
putea construi o bună imagine de sine.