TUBERCULOZA PULMONARA Definitie Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de bacilul Koch, afectand organismul in intregime, interesand

cu precadere plamanul si avand de obicei o evolutie cronica, pe parcursul careia se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si tuberculoza secundara. Etiopatogenie Agentul patogen, bacilul Koch, denumit astfel dupa numele celui care 1-a descoperit in 1882 !obert Koch", este un microorganism in forma de bastonas, cu un invelis din ceara si substante grase. #$ista trei speciii de bacii Koch: uman, denumit si %&cobacterium tuberculosis, bovin si aviar, utlimul fiind practic fara importanta in patologia umana. Contaminarea se face: 1.'e cale aeriana, cel mai frecvent" aproape totdeauna prin bacilul Koch de tip uman. (e la bolnavii de tuberculoza si produsele patologice ale acestora, germenii a)ung in organismul indivizilor neinfectati fie direct, prin ploaia de picaturi bacilifere formata din mii de picaturi de saliva purtatoare de bacili, inhalate cu usurinta odata cu aerul atmosferic fie indirect, prin particule de praf contaminate in urma depunerii pe )os si pe obiecte a picaturilor bacilifere, ridicate apoi in aer si inhalate in acelasi mod. Bacilul tuberculos este foarte sensibil la lumina solara, mai ales la razele ultraviolete. Este sensibil de asemenea la caldura si fierbere; in schimb, rezista la uscaciune si frig." 2.'e cale digestiva, mai rar, prin ingerarea unor alimente infectate lapte, unt", in special in tarile in care tuberculoza bovina este mai frecventa. *.+aile cutanate, transplacentara etc. sunt e$ceptionale. Tuberculo a!infectie apare in urma primoinfectiei, in cazul in care bacilii care patrund in organism nu produc nici o tulburare, e$ceptand pozitivarea reactiei la tuberculina. Tuberculo a!boala apare in cazul in care bacilii se multiplica si provoaca leziuni, cel mai adesea pulmonare. ,eziunea initiala este situata aproape intotdeauna in plamani, bacilul Koch raspandindu-se de aici in organism prin urmatoarele cai: calea limfatica calea hematogena, calea bronhogena, cand bacilii dintr-o leziune activa sunt transportati prin bronhii in alte parti ale aparatului respirator. "munitate #i alergie
1

Contactul cu bacilii Koch vaccinarea" confera organismului o #tare de imunitate, care se opune in mare masura inmultirii si raspandirii bacililor in organism, dar si o #tare de $iper#en#ibilitate, de care tin brutalitatea si masivitatea reactiilor la noul contact. Aceasta stare particulara pe care o prezinta organismul infectat cu bacili Koch poarta numele de alergie. Alergia se cerceteaza in clinica prin reactia la tuberculina. Tuberculina e#te o #ub#tanta care #e ga#e#te in culturile de bacii %oc$ &ec$i de ' ! ( #aptamani #i care re ulta) probabil) din di#trugerea bacililor* .n)ectarea tuberculinei nu produce nici o reactie particulara la omul neinfectat. Alergia tuberculinica se manifesta prin reactii locale la locul de inoculare": edem, eritem si papula- reactii focale procese congestive la nivelul leziunilor tuberculoase"- reactii generale: febra, dispnee. Concluzie! Rezulta ca alergia din tuberculoza se caracterizeaza printr-o stare de hipersensibilitate si printr-o oarecare imunitate sau rezistenta a organismului fata de o reinoculare de bacili. +actori fa&ori anti - terenul, care cuprinde ansamblul caracterelor care fac un organism rezistent sau fragil- varsta, riscul de a contracta boala fiind mai crescut intre / si * ani, la pubertate, adolescenta si tinerete 10-*/ de ani" si dupa 0/ de ani- caracterul contaminarii: masiva, prelungita- scaderea rezistentei organismului prin subalimentatie, epuizare fizica sau psihica, teren tarat diabet, alcoolism", stari fiziologice sarcina, alaptare"- unele terapeutici, in special corticoterapia- apararea naturala slaba- prin lipsa de contact cu tuberculoza de-a lungul generatiilor. Anatomie patologica: se disting in tuberculoza doua tipuri de leziuni: e$sudative si productive, care pot aparea izolate sau asociate. ,eziunile e$sudative se caracterizeaza la inceput printr-o reactie inflamatorie banala a alveolelor. Aceste leziuni pot disparea sau se pot cazeifica. +azeificarea este o necroza. Substanta cazeoasa: 1ie se elimina si apare caverna 1ie se fibrozeaza si se calcifiaza. ,eziunea productiva este tuberculul sau foliculul tuberculos. ,eziunile productive se prezinta fie sub forma unor focare mici, constituind granulia miliara, fie sub forma de tuberculoame formatiuni rotunde si bine delimitate, cu diametrul de 1 - 2 cm, care rezulta din unirea mai multor focare nodulare mici.
2

Tuberculo a apare deci fie #ub forma de le iuni fibronodulare) fie #ub forma de le iuni fibrocalcifiate #au fibroca&itare* .n tuberculoza mai pot aparea si alte leziuni: adenopatii) emfi em pulmonar) atelecta ie) ingro#ari #au aderente pleurale etc* E,amenele de laborator: 1.3uletin de analize: .n tuberculozele active, viteza de sedimentare este accelerata 456 crescut", dar o viteza normala nu e$clude e$istenta unei tuberculoze evolutive. 6emoleucograma arata obisnuit hiperleucocitoza, mai rar anemie. 2.#$amenul bacteriologic cuprinde cercetarea bacilului Koch in sputa, in lichidul de spalatura gastrica si la nevoie, in secretia prelevata prin bronhoscopie. Trebuie folosite toate tehnicile pentru desocperirea bacilului Koch, inclusiv cultura sau inocularea la cobai. 5e spunea inainte, ca nu se poate pune diagnosticul de tuberculoza, inainte de punerea in evidenta a bacilului Koch. Astazi se stie ca, sub influenta tubrculostaticelor, bacilii pot disparea rapid, chiar inaintea vindecarii. +and e$amenul direct este negativ, se vor face neaparat o cultura si o antibiograma. *.#$amenul radiologic - identifica infiltratul precoce, cavernele, fibrozele, precum si alte tipuri de leziuni: zone de atelectazie, zonele de emfizem, dilatatiile bronsice, modificarile pleurale. TUBERCULOZA PR"MARA Tuberculoza primara este prima etapa in evolutia tuberculozei, iar infectia este intotdeauna e$ogena. Alergia la tuberculina e prezenta. #volutia poate fi acuta sau subacuta. (iseminarile se produc pe cale limfatica si mai ales, hematogena in plaman, meninge, oase, seroase, aparat urogenital. 'leurezia apare rar. Prognosticul este benign atunci cand nu apar complicatii, involutia leziunilor fiind datorata in general calcifierilor. Principalele a#pecte #ub care #e pre inta tuberculo a primara #unt: 1.'rimoinfectia tuberculoasa, 2.Adenopatia traheobronsica *.Tuberculoza miliara.
*

-*PR"MO"N+ECT"A TUBERCULOA.A - este ansamblul manifestarilor clinice, biologice si anatomice ale unui organism care sufera pentru prima data contactul cu bacilul tuberculos. 'rimoinfectia survine mai frecvent la varstele mici si se intalneste din ce in ce mai rar pe masura ce se avanseaza in varsta. (esi foarte rara, primoinfectia poate fi localizata si in afara plamanului: intestinal, cutanat, bucofaringian etc. Etiopatogenie 3acilul Koch patrunde aproape totdeauna pe cale aeriana, fapt pentru care leziunile apar in marea ma)oritate a cazurilor in plamani. 'rimoinfectia se caracterizeaza din * puncte de vedere: anatomic prin comple,ul primar format din: sancrul de inoculare, limfangita si adenopatia hilara satelita. sancrul de inoculare este localizat in parenchimul pulmonar si este un proces mi$t, e$sudativ si productiv. 'e cai limfatice limfangita", infectia se propaga la ganglionii hilari, unde constituie al doilea element al comple$ului primar: adenopatia satelita." biologic prin reactii cutanate pozitive la tuberculina, clinic prin semne de obicei necaracteristice. Perioada de incubatie - perioada de timp de la patrunderea bacililor Koch in organism si pana la aparitia modificarilor biologice, anatomice si clinice - variaza de la cateva zile la *-2 luni. ,ungimea acestei perioade variaza in functie de: masivitatea infectiei, virulenta germenilor rezistenta organismului. Aceasta perioada se numeste antealergica si sfarsitul ei este evidentiat prin aparitia reactiei prozitive la tuberculina. Tablou clinic Tusea 7 rar se descopera proimoinfectia cu ocazia acestui simptom functional 8neori, apare suspiciunea de primoinfectie datorita aparitiei asa-numitului 9sindrom de impregnatie bacilara9 caracterizat prin: astenie, inapetenta, pierdere ponderala, amenoree, stare subfebrila. Alteori, diagnosticul se pune datorita reactiei cutanate la tuberculina, care trebuie practicata sistematic. Elementele diagno#ticului #unt: 1.&ira/ul la tuberculina) 0*a#pectul radiologic #i
2

'*depi#tarea agentului contaminator* -*1ira/ul la tuberculina permite prin el insusi diagnosticul de primoinfectie. !eactia la tuberculina este o metoda de diagnostic, bazata pe riposta cutanata violenta a organismelor hipersensibilizate printr-o infectie tuberculoasa. (e cele mai multe ori, reactiile negative arata ca subiectul individul testat" nu a fost infectat cu bacilul Koch. #$ista totusi cateva e$ceptii: - in timpul perioadei antealergice - faza care se intinde de la contaminarea bacteriologica pana la aparitia reactiei si care dureaza in medie de la * saptamani la * - 2 luni -individul, desi infectat, are o reactie negativa- in cursul unor boli ru)eola, limfogranulomatoza maligna etc.", datorita anergiei lipsa de reactivitate" trecatoare- la bolnavii de tuberculoza, fie in cursul tuberculozei miliare, fie in perioada terminala a tuberculozei ulcerocazeoase. !eactiile pozitive arata ca subiectul, a venit in contact cu bacilul Koch, dar ele nu indica daca este vorba de o tuberculoza-boala sau de o tuberculoza-infectie. %ai mult, nu precizeaza momentul contaminarii. .n favoarea unei primoinfectii, pledeaza trei argumente: varsta subiectului - cu cat acesta este mai tanar, cu atat e$ista mai multe sanse sa fie o primoinfectie intensitatea reactiei - o reactie flictenulara traduce adesea o infectie recenta data vira)ului la tuberculina trecerea de la reactia negativa la reactia pozitiva"- daca subiectul a mai avut testari tuberculinice cu rezultate negative in trecutul imediat, se poate situa data primoinfectiei intre ultima reactie negativa si primoreactia pozitiva. 2.5emnele radiologice: sancrul de inoculare si adenopatia satelita. 5ancrul de inoculare este situat la periferia plamanului, mai frecvent in dreapta, aparand sub forma unei imagini fara contur net, de dimensiuni variabile. +icatrizat sau calcifiat, poate persista ca un nodul dens, opac. Adenopatia satelita este mult mai adesea vizibila si se prezinta sub forma unor opacifieri ovalare, unice sau multiple, bine delimitate, situate in regiunea bilului. '*Depi#tarea agentului contaminator este importanta nu numai pentru diagnostic, dar si pentru sterilizarea sursei de infectie. +and bolnavul cu primoinfectie este un nou-nascut, agentul contaminator este de obicei mama, tatal, bunicii- cand este un scolar, trebuie investigati si profesorii.
0

.n general, ancheta epidemiologica va cuprinde intregul antura) al bolnavului, o atentie particulara acordandu-se persoanelor varstnice- e$perienta arata ca batranii, purtatori ai unor vechi leziuni tuberculoase, evoluand fara zgomot, sunt de obicei surse de contaminare. +orme clinice 'rimoinfectia oculta latenta" nu se insoteste de semne clinice si uneori nici radiologice, fiind prezente numai semnele umorale, biologice reactia la tuberculina". 'rognosticul este bun. 'rimoinfectia manifesta prezinta, pe langa semnele umorale si semne radiologice comple$ul primar" si manifestari clinice care constau in semne de impregnare bacilara si semne de bronsita difuza. #volutia si prognosticul sunt benigne, leziunile cicatrizandu-se. 'rimoinfectia insotita de manifestari alergice, dintre care cea mai obisnuita este eritemul nodos. Acesta este un infiltrat relativ dur, la inceput rosiatic, apoi violaceu, dureros spontan si la presiune, localizat pe fata anterioara a gambelor, disparand cam in zece zile. #ritemul nodos poate aparea si in reumatismul poliarticular acut sau in caz de sensibilizare la sulfamide. 'rognosticul este in general bun. 0*ADENOPAT"A TRA2EOBRON."CA - reprezinta o forma clinica aparte, care poate aparea si in absenta sancrului de inoculare. +and nu apar complicatii, evolueaza tacut, adesea fiind descoperita radiologic. '*TUBERCULOZA M"L"ARA sau granulia este o tuberculoza acuta, caracterizata printr-o diseminare pe cale sanguina a bacilului Koch, in plamani si aproape in toate organele. Se caracterizeaza prin noduli miliari, egal dispersati in ambii plamani si in alte organe. Apare mai frecvent in continuarea primoinfectiei, de obicei la copii si tineri, dar e$ista si o granulie care complica tuberculoza secundara. +a factori declan#atori se pot intalni surmena)ul, subalimentatia, e$puneri prelungite la soare, corticoterapia etc. Tablou clinic (ebutul este de obicei progresiv, cu astenie, inapetenta, slabire, febra. .n perioada de stare, febra este ridicata *: - 2/;", neregulata, oscilanta, starea generala profund alterata, insotita de tuse, astenie intensa, polipnee, cianoza, tahicardie si transpiratii. Paraclinic Aspectul radiologic caracteristic arata prezenta a numeroase opacitati micronodulare, de marimea babelor de mei, diseminate egal, de la varf la baze, in ambii plamani.
<

(iseminarile in alte organe, se produc indeosebi tot pe cale hematogena si cuprind urmatoarele localizari: - diseminari seroase: pleurezie, pericardita, peritonita- diseminari osteoarticulare: morbul 'ott tuberculoza a vertebrelor, co$algie, tumoare alba a genunchiului"- diseminari uro-genitale: tuberculoza renala sau genitala epididimita, salpingita"- tuberculoza ganglionilor periferici in special a celor cervicali si submandibulari", tuberculoza bronsica, laringiana, intestinala etc. TUBERCULOZA .ECUNDARA 5e mai numeste ftizie si este o tuberculoza de suprainfectie, fie endogena - prin reactivarea leziunilor primare, fie, mai rar, e$ogena prin contaminari noi, care debuteaza prin leziuni nodulare apicale sau infiltrate precoce. ,eziunea caracteristica este caverna, a carei evolutie este cronica. (iseminarile sunt de obicei bronhogene- se insoteste de pleurezie, iar prognosticul e rezervat. Etiopatogenie 3oala apare de obicei la adult si debuteaza frecvent printr-un infiltrat in lobul superior, numit infiltrat precoce. 5e datoreste fie reinfectiei endogene, prin scaderea rezistentei organismului in conditii precare de mediu surmena), subalimentatie" sau dupa boli anergizante, care redeschid focarele ganglionare ale comple$ului primar, fie reinfectiei e$ogene, in care bacilli Koch provin dintro suprainfectie pe cale aeriana. Tablou clinic (ebutul poate fi a#imptomatic, boala fiind descoperita cu ocazia unui control radiologic, sau in#idio#, cu fenomene de impregnare bacilara: inapetenta, pierdere ponderala, astenie fizica si psihica precoce si constanta, amenoree, subfebrilitate. .n perioada de stare, un caracter particular il prezinta febra, la inceput discreta, vesperala seara", iar mai tarziu ridicata, depasind *:; si destul de bine suportata de bolnav. Tusea, care la inceput este uscata si apare in accese, constituie simptomul fundamental. 8neori se insoteste de varsaturi. #$pectoratia este redusa, in fazele de remisiune si abundenta in perioadele active de obicei mucopurulenta, verzuie, cu miros fad". in scuipatoare are aspect floconos sau de monede sputa numulara". 8neori este striata cu firisoare de sange. (urerile toracice pot lispi, dar se intalnesc in complicatiile pleurale.
=

(ispneea e$ista destul de des, depinzand de intinderea leziunilor. .n pneumotora$ul spontan apare brusc si este intensa. 6emoptizia este un simptom frecvent. E,amenul radiologic e#te ab#olut indi#pen#abil pentru preci area diagno#ticului* Tratament #ducatia sanitara )oaca un rol important in combaterea tuberculozei: pe de o parte, se adreseaza bolnavilor, pentru a respecta masurile de preintampinare a raspandirii bolii protectia cu dosul palmei sau batista in timpul tusei, utilizarea scuipatorii, vesela si obiecte de toaleta separate etc." si recomandarile medicului- pe de alta, se adreseaza intregii populatii pentru a se feri de contaminare sau a se prezenta de timpuriu la control. Tratamentul igieno!dietetic ramane - cu toate rezultatele remarcabile obtinute prin tuberculostatice - absolut indispensabil pentru terapia tuberculozei. +ura de repaus, aeroclimatoterapia, dietoterapia pot fi considerate inca un tratament de baza in tuberculoza. Repao#ul poate fi prescris, fie lasand bolnavul in mediul sau, fie in spital sau sanatoriu. +ura de sanatoriu ramane totusi superioara pentru ca suprima riscul contaminarii pentru antura) si obiga pe bolnav la o disciplina mai stricta. 5pre deosebire de trecut, cura de repaus se face astazi in cadrul unui regim mai moderat, alternand cu un efort dozat, in functie de stadiul bolii si de starea generala a pacientului. Aeroclimaterapia nu mai detine rolul din trecut. +ura de altitudine a ramas un element facultativ. 5e pare ca altitudinea are un efect tonifiant, fizic si psihic, prin aerul curat, ozonat, de munte si cadrul de frumusete naturala. Regimul alimentar trebuie sa fie variat, bogat in proteine si vitamine. Trebuie sa se evite supraalimentatia si regimurile bogate in grasimi, datorita pericolului aparitiei unor tulburari digestive. Alcoolul si tutunul trebuie interzise. 8n aport de * 0// - 2 /// cal. este suficient. P#i$oterapia este un alt element al tratamentului general. %uzica, filmele, lectura, convorbirile bolnavului cu medicul sunt principalele mi)loace. Tratamentul #imptomatic ocupa un loc modest in terapia tuberculozei, deoarece ma)oritatea simptomelor cedeaza rapid la administrarea tuberculostaticelor. 1ebra se combate cu Aminofenazona sau 1enilbutazona. Tusea seaca, iritativa, se combate cu preparate pe baza de codeina +odenal" sau cu sedative.
8

Tusea cu e$pectoratie nu va fi combatuta, dar se usureaza e$pectoratia administrand infuzii e$pectorante 5irogal, 5irop e$pectorant, 5irop de patlagina". .napetenta se trateaza cu tincturi amare, preparate de calciu, etc. .nsomnia si starile de neliniste se trateaza cu 3romoval, %eprobamat, +iclobarbital sau +lordelazin. 6emoptizia - care este si simptom si complicatie - se combate prin repaus total, calmarea bolnavului si a familiei, uneori punga de gheata pe piept si abdomen, hemostatice in)ectii cu calciu clorat 1/>, 4it. K", sedative 3romoval, 3romosedin, calciu bromat". Tratamentul etiologic, este indispensabil si se face cu tuberculostatice, care sunt antibiotice si chimioterapice active in tratamentul si profila$ia tuberculozei. (upa efectul lor terapeutic se impart in trei categorii: A.ma)ore: .zoniazida, !ifampicina, 5treptomicina, #tambutol3.minore: acidul paraaminosalicilic 'A5", #tionamida, 'irazinamida, %orfozinamida+.de rezerva: +icloserina, Tiocarlidul, 4iomicina. Tuberculostaticele se folosesc in asocieri cate 2 - *", pentru intarzierea instalarii rezistentei si asigurarea unui tratament activ. .n formele acute, in cazul prezentei bacilului Koch, la e$amenul direct in sputa, se asociaza .zoniazida cu !ifampicina :// mg?zi". +and bacilul Koch este prezent numai in culturi, se asociaza .zoniazida cu 5treptomicina 1 g" si #tambutolul. .n formele cronice se administreaza .zoniazida cu 5treptomicina. .zoniazida 6...@. - hidrazida acidului izonicotinic" este cel mai intrebuintat tuberculostatic. 5e administreaza de obicei oral 1/ mg?Ailocorp?zi", sub forma comprimatelor de /,/0/ sau de /,1// g, dar si i.m. sau i.v. fiole de 1/ ml", insa niciodata intra-rahidian, fiind iritant. 'atrunde bine in ,.+.!. in formele cazeoase si in ganglioni, este bacteriostatica si bactericida. !ezistenta bacilului Koch la .zoniazida aparand repede, trebuie asociata cu alte tuberculostatice. Toleranta este buna, dar uneori pot aparea inapetenta, varsaturi, constipatie, icter, convulsii, psihoze, polinevrite, insomnie sau somnolenta, fenomene alergice. #ste indicata in toate formele de tuberculoza pulmonara si e$trapulmonara. #ste contraindicata in psihoze, insuficienta hepatica sau renala.
:

5treptomicina se administreaza de preferat sub forma de 5trepancil, in doze de 1 - 2 g?zi, in 2 prize. !ifampicina !ifadin" este bacteriostatica si bactericida. 5e administreaza de obicei oral, in doze a /,<// g - /,:// g?zi capsule de /,10/ si /,*// g". 5pectrul de activitate cuprinde bacilul Koch, germeni grampozitivi si gramnegativi. !ezistenta se instaleaza repede. Toleranta este buna- ca reactii adverse apar rar: tulburari digestive, icter, reactii alergice si leucopenie. #ste indicata in tratamentul tuberculozei pulmonare si e$trapulmonare acute si cronice", septicemii cu stafilococ si infectii biliare. #tambutolul este tuberuclostatic bacteriostatic. !ezistenta apare treptat. +a reactii adverse se intalnesc: nevrite optice si periferice, tulburari digestive si hepatice. 5e administreaza in doze de 20 - 2/ mg?Ailocorp?zi comprimatele contin /,20/ g". Acidul paraminosalicilic 'A5" este activ, dar greu de suport in dozele terapeutice orale - 1/ 1< g?zi dra)euri de /,*// g si pulbere". +alea i.v. este mai utilizata perfuzie unica - 10 g 'A5 in solutie?zi". Toleranta este mediocra. Apar frecvent tulburari digestive, urinare si alergice. #tionamida @izotin", sub forma de dra)euri de /,20/ g si supozitoare de /,0// g, in doze orale de /,=0/ - 1 g?zi, este indicata in tuberculoza pulmonara si e$trapulmonara acuta si cronica. +a reactii adverse, se intalnesc tulburari digestive, polinevrite, psihoze, eruptii alergice. Alte tuberculostatice, utilizate mai rar, sunt: 'irazinamida - cu structura asemanatoare izoniazidei, dar cu activitate mai slaba, si reactii adverse relativ frecvente tulburari digestive, hepatice, urinare, alergice"- administrare orala si prezentare sub forma de comprimate de /,0// g- %orfazinamida %orinamid" - tuberculostatic minor- +icloserina Tebemicina" - sub forma de comprimate de /,20/ g administrate in doze de /,0 - 1,0 g?zi, utila in tratamentul tuberculozei si al unor infectii urinare, activa asupra bacilului Koch, unor germeni grampozitivi si gramnegativi- Tiocarlidul, in doze de 2 - < g?zi comprimate de /,0// g", este indicat in tuberculoza pulmonara cronica. +olapsoterapia medicala urmareste punerea in repaus a plamanului bolnav, prin colabarea comprimarea" sa spre hil, suprimand astfel traumatismul respirator si favorizand procesul de cicatrizare. 1accinarea se face cu vaccinul 3.+.B., numit astfel dupa +almette si Buerin. 4accinarea 3.+.B. este o metoda care urmareste prote)area individului impotriva tuberculozei-boala, conferindu-i artificial o infectie latenta, care-i da, fara riscuri, o stare de rezistenta asemanatoare primoinfectiei benigne. 5e realizeaza deci o primoinfectie tuberculoasa neevolutiva, cu instalarea alergiei la tuberculina. Apare astfel o rezistenta la reinfectia cu bacili Koch.
1/

4accinarea 3.+.B. se realizeaza in prezent prin metoda intradermica - la fel ca si testarea tuberculinica, locul de electie fiind regiunea postero-e$terna a bratului. .n tara noastra, vaccinarea 3.+.B. se aplica sistematic tuturor indivizilor anergici de la / la 20 de ani, adica celor ce reactioneaza negativ la testarea prealabila cu tuberculina si care, prin urmare, nu si-au constituit prin infectie naturala cu bacili Koch o stare de alergie, respectiv de imunitate. Aparitia alergiei postvaccinale la tuberculina, se testeaza dupa <-8 saptamani.

11