METODOLOGIA CERCETARII SI

DOCUMENTARII MEDICALE

Cercetarea in medicina

Cercetarea fundamentala

Cercetarea clinica

Lectura critica a literaturii

Selectia si evaluarea literaturii medicale

Judecarea valorii publicatiilor, indiferent daca este vorba de calitatea cercetarii intreprinse sau de pertinenta rezultatelor
G. Landrivon La recherche clinique. De lide la publication, Ed. Masson, Paris, 1995

Definirea tipului de studiu

STUDII DESCRIPTIVE
LANSAREA IPOTEZELOR
( observationale transversale )

Cazuri raportate Serii de cazuri Studii ecologice (de corelatie) Studii de prevalenta

STUDII ANALITICE
(observationale etiologice)

DEMOSTRAREA IPOTEZELOR

Caz-martor Cohorta retrospectiva / prospective

(interventionale)

Trialuri clinice

METAANALIZA STUDII DE ANALIZA DECIZIEI

VERIFICAREA IPOTEZELOR
APLICAREA IN PRACTICA

Protocolul studiului dupa ideea cercetarii

Iddea cercetata
EPIDEMIOLOGIE : incidenta EPIDEMIOLOGIE : prevalenta TERAPIE : eficacitate TERAPIE : siguranta DIAGNOSTIC : reproductibilitate/ variabilitate DIAGNOSTIC : sensibilitate/ specificitate DIAGNOSTIC : eficacitate/ utilitate DIAGNOSTIC : strategie CAUZALITATE : fenomene frecvente, controlabile CAUZALITATE : fenomene frecvente, necontrolabile CAUZALITATE : fenomene rare PROGNOSTIC : boala frecventa PROGNOSTIC : boala rara

Protocolul studiului
Supravegherea populatiei (cohorta /registre) Transversal ( esantion reprezentativ) Studiu randomizat controlat Studiu randomizat controlat sau de cohorta Transversal comparativ cu repetari ale masuratorii Transversal comparativ cu un standard de aur Studiu randomizat controlat Studiu randomizat controlat sau analiza deciziei Studiu randomizat controlat Studiu de cohorta Studiu caz-martor Studiu randomizat controlat /studiu de cohorta Studiu caz-martor

GRILA DE EVALUARE CRITICA A UNUI STUDIU PRIN ANALIZA PROTOCOLULUI

( dupa G.Landrivon, Edit. Masson, 1995)

Exista date pentru fiecare din cele 8 intrebari ? Modul de abordare a problemei este corect ? Daca nu, aceasta influenteaza validitatea studiului ?

1. Obiective 2. Tipul de studiu 3. Factorii studiati 4. Criterii de evaluare 5. Populatia sursa si subiectii studiati 6. Factorii de confuzie si erori potentiale 7. Rezultate 8. Concluziile cercetatorilor

1. OBIECTIVE
formulate clar si precis vor orienta cercetatorul asupra tipului de studiu care trebuie ales mai frecvente : - evaluarea evolutiei sau prognosticului unei boli ;

- demonstrarea cauzalitatii pentru precizarea etiologiei; - aprecierea performantei testelor diagnostice; - cercetarea impactului unei interventii :
interventii preventive /curative: tratamente medicamentoase / chirugicale ; tehnici de reeducare; tehnici de ingrijire interventii de tip educational : schimbarea comportamentului/modului de viata

3. TIPUL DE STUDIU
STUDII DESCRIPTIVE

OBSERVATIONALE TRANSVERSALE

AVANTAJE * caracterizeaza fenomenele numai printr-o prezentare descriptiva (prevalenta) * usoare, rapide, ieftine * date usor de cules * generatoare de ipoteze

LIMITE * nu stabilesc secventa temporala a evenimentelor ("oul sau gaina?") * riscul introducerii unor erori sistematice ( bias-uri) * riscul interpretarilor abuzive

OBSERVATIONALE ETIOLOGICE : CAZ- MARTOR

STUDII ANALITICE

AVANTAJE

* usor de efectuat * durata scurta de timp (util in gasirea unor solutii urgente) * repetabile * economice * analiza mai multor factori de risc
LIMITE

* alegerea grupului caz/control = erori greu masurabile * riscul pierderii din urmarire a unor cazuri ( ex. prin diagnostic incert) * dificil de precizat relatia cauza efect si secventa temporala factor de risc - boala

STUDII ANALITICE
OBSERVATIONALE ETIOLOGICE : COHORTA

Avantaje * stabilesc secventa evenimentelor; * nu sunt supuse erorilor sistematice care apar in studiile caz-martor : * permit cuantificarea riscului (calculul riscului relativ = cel mai fidel ) * sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente Limite

* impun, in faza initiala, includerea unui numar mare de subiecti ; * sunt lungi si costisitoare; * introduc erori legate de pierderea din urmarire a subiectilor expusi.

3. FACTORII STUDIATI

sunt definiti in functie de ipoteza enuntata ;

se refera la : - expunere la factori : de risc, cauzali, predispozanti, favorizanti, precipitanti, complementari
ATENTIE demonstrarea expunerii la un factor studiat demosntrarea cauzalitatii

- interventie : tratament medicamentoas / chirurgical ; tehnici de reeducare; ingrijire; schimbarea comportamentului/modului de viata etc.

- test : diagnostic, chestionar de evaluare ( inclusiv calitatea vietii) etc.

se pune accent pe acuratetea metodologica de : definire, masurare, validare ( sensibilitate, specificitate, valori predictive, valoare globala )

4. CRITERII DE EVALUARE

criterii de evaluare / rationament/ factorul rezultant : - deces DEATH - boala DESEASE cei 5 D - invaliditate DISABILITY - disconfort DISCONFORT - insatisfactie DISSATISFACTION

in prezent criteriul cel mai frecvent utilizat : CALITATEA VIETII

rigoarea metodologica impune : definirea, masurarea, validarea criteriilor de evaluare ( vezi scale de evaluare a calitatii vietii , chestionare ,curbe de supravietuire etc.)

5. POPULATIA

generalizarea rezultatelor studiului = rigoare metodologica in stabilirea populatiei de studiat : numar, categorie, criterii de includere/excludere, rata raspunsurilor lot esantion ( defineste reprezentativitatea rezultatelor ) marimea esantionului : amplitudinea efectului asteptat; capacitatea testului de a demonstra diferenta; pragul de semnificatie stabilit; resurse disponibile populatia sursa potential selectionata in studiu accesibila in mod real studiata

Populatia careia se adreseaza studiu

Populatia selectionata in mod real Populatia accesibila studiului Populatia potential a fi selectionata in studiu

7. REZULTATE

Elemente definite inca din etapa de creare a protocolului : - tipul de analiza statistica; - testele statistice ; - pragul de semnificatie (intervalului de incredere)
Concordanta cu : obiectivele, ipoteza, tipul de studiu, factorii studiati, criteriile de evaluare, populatia, erori posibile ;

Alegerea programelor de statistica ( soft-uri) consacrate, recunoscute, necostisitoare, cu capacitati performante adaptate necesitatii, etice
Corelatiile statistice NU corespund in mod obligator unui realitati clinice/biologice

ECHIPA : CLINICIAN + METODOLOG + STATISTICIAN + INFORMATICIAN = analiza , prezentarea si interpretarea integrativa a rezultatelor

8. CONCLUZIILE AUTORILOR

VALIDITATE APLICABILITATE

CONCORDANTA CU PRINCIPIILE

MBD (medicinei bazate pe probe stiintifice)

CONCLUZIILE METODOLOGULUI

Cercetarea disciplineaza gandirea clinica

Metodologia cercetarii ofera siguranta Selectia critica a informatiei stiintifice creste calitatea actului medical