Chifu Irina Oana Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T.

Popa Iasi Medicina Generala, An II, Seria C, Grupa 15

Inflamazomul Nalp3 (Nlrp3, Cryopyrin)

Curpins:

1. Introducere 1.1. Generalitati 1.2. Definitie 1.3. Parti componente 1.4. Tipuri de inflamazomi

2. Structura Nalp3 2.1. NLR 2.2. ASC 2.3. Caspaza-1 3. Activare si asamblare inflamazom Nalp3 3.1.Primul semnal 3.2.Semnalizare aditionala 3.2.1. Pori membranari 3.2.2. Recrutare ASC 3.2.3. Activarea caspazei-1 3.2.4. Particularitati ale activarii inflamazomului in monocite si macrofage

4. Efectele Nalp3 4.1. Exportul interleukinelor 4.2. Efectele interleukinelor Il-1 si Il-18 5. Reglare Nalp3 6. Concluzii

1.Introducere

1.1. Generalitati
Organismul uman, ca orice organism viu evoluat, reprezinta tinta a numerosi agenti patogeni, in cautarea unui mediu prielnic dezvoltarii, precum si terenul de evoluare a propriilor erori de functionare, cu potential autodestructiv. In cursul evolutiei, organismul uman a dobandit capacitatea de a se apara de factorii patogeni, atat non-self cat si self. In acest sens, el este capabil sa recunoasca modificarile produse de acestia si sa contracareze mecanismele distructive. Prima linie de aparare a organismului consta in imunitatea nespecifica, cu rol in semnalizarea pericolului. In functie de agentul agresor, aceasta fie este suficienta pentru indepartarea factorului patogen, fie recruteaza imunitatea specifica. Activarea sistemului imun impune, asadar, aparitia semnalelor danger, cu scopul de a modifica reactia tolerogena a organismului in reactie de contracarare.

1.2. Definitie
In cadrul apararii nespecifice se remarca inflamazomii. Acestia reprezinta proteine multimoleculare citoplasmatice, cu rol in controlul caspazelor inflamatorii, pe care le pot activa.[1],[2],[4],[5],[15] Asa cum reiese din denumire, inflamazomii joaca un rol central in inflamatie, proces definit drept reactia organismului la agresiunea unor factori patogeni (self, non-self), manifestandu-se prin cele patru semne clasice: rubor, calor, dolor, tumor.[9] In cadrul inflamatiei, se remarca drept procese centrale: permeabilizarea vasculara, astfel incat este asigurata migrarea eficienta a leucocitelor (monocite, neutrofile, mastocite, macrofage), producerea de chemokine de catre aceste celule, necesare recrutarii citokinelor ce vor decide soarta tesutului afectat.[9] Desi inflamatia este necesara vindecarii, persistenta indelungata a citokinelor in sediul acesteia determina cronicizarea sa, cu efecte distructive asupra organismului. [9]

1.3.Parti componente
Inflamazomii se formeaza prin asocierea (asamblarea) mai multor structuri, cu functii diferite: 1. Un membru al familiei de receptori NOD-like (nucleotide binding and oligomerization domain), prescurtati NLR. Receptorii NOD-like fac parte din categoria PRR-urilor (pattern recognition receptor), receptori ai apararii nespecifice, cu rol in fixarea PAMP-urilor (patogen associated molecular patterns)structuri microbiene, individualizate, nemodificate in cursul evolutiei, a caror prezenta in organism atesta prezenta agentului patogen. [1],[2],[4],[5],[12],[15] NLR fac parte din sistemul de recunoastere intracelulara a apararii nespecifice, fiind eficienti asadar in detectarea virusurilor , a bacteriilor intracelulare si a stresului celular, ceea ce ii aseamana, intr-o mica masura, cu apararea specifica de tip celular.[1],[2],[4],[5],[12],[15],[20] 2. Proteine adaptor: mediaza interactiunea dintre componentele inflamazomului.[1],[2],[4]

3. Caspaze (cysteine-aspartic proteases): proteaze cu rol in declansarea mortii celulare programate, a inflamatiei, a necrozei, fiind de asemenea implicate si in activarea unor citokine necesare functionarii sistemului imun. [1],[4],[10] Caspazele sunt capabile de autodeclansare, fiind impartite in doua
3

categorii: caspaze initiatoare si efectoare. Cele initiatoare activeaza procaspazele inactive la caspaze active, iar cele efectoare isi exercita functia asupra altor substraturi, declansand efecte diverse (apoptoza, necroza, inflamatie). [1],[4],[10]

1.4. Tipuri de inflamazomi

In functie de componentele asamblate (PRR, proteine adaptor si caspaza), inflamazomii identifica si reactioneaza la structuri diferite, pe cai diferite, solicitand mecanisme de activare particulare si declansand efecte specifice[15]: Ipaf: identifica flagelina, independent de TLR5 (destinat spatiului extracelular) [15] Nalp1: activeaza caspaza-1 in prezenta factorului letal al Bacillus anthracis[15] Nalp3 (NLRP3/Cryopyrin): activeaza caspaza-1 , activand prin intermediul acesteia interleukinele proinflamatorii IL-1 si IL-18[15] AIM2 : activeaza caspaza-1 in prezenta ADN-ului dublu catenar de origine microbiana[15] Studiul inflamazomilor reprezinta un teren in continua cercetare, existand numeroase speculatii in ceea ce priveste activarea, asamblarea, structura acestora. Totodata, exista numeroase presupuneri despre existenta unor inflamazomi neidentificati inca, pe baza efectelor observate, ce ar putea fi atribuite unor astfel de efectori. [15]

2. Structura Nalp3
Inflamazomul Nalp3 (Nlrp3/Cryopyrin) are ca rol central activarea caspazei-1, astfel incat aceasta sa realizeze maturarea interleukinelor proinflamatorii IL-1 si IL-18. [1],[2],[4],[5] Nalp3 devine asadar un intermediar esential al semnalizarii inflamatiei si al recrutarii apararii imune specifice si nespecifice.
[1],[2],[4],[5]

2.1.NLR

Receptorul NOD-like din structura Nalp3 face parte din subcategoria Nalp(Nlrp), diferentiindu-se de celelalte tipuri de NLR-uri prin prezenta domeniului PYD (pyrin) la capatul amino-terminal, acesta avand ca scop realizarea interactiunii dintre doua proteine, ceea ce duce la asamblarea dintre Nalp3 si [ proteina adaptor ASC. 1],[5],[12],[15],[20] In afara de domeniul PYD, NLR-ul din structura Nalp3 reuneste doua domenii comune tuturor receptorilor NOD-like: domeniul NACHT , cu rol in legarea nucleotidelor si in oligomerizarea inflamazomului si domeniul carboxi-terminal LRR (leucine rich repeat), destinat recunoasterii PAMP-urilor.
[1],[5],[12],[15],[20]

Domeniul NACHT este alcatuit dintr-un miez structurat sub forma de beta-foaie plisata, flancat de doua regiuni de alfa-helix.[8],[12] El reuneste patru motive principale, Walker A, Walker B, Sensor 1 si Sensor 2, cu rol in fixarea ATP-ului si hidroliza legaturii dintre fosfatul beta si gama. [8],[12] Walker A este definit de secventa G-a1-a2-a3-a4-GKT/S (a1,2,3,4 sunt aminoacizi), al carei reziduu de lizina interactioneaza direct cu molecula de ATP. [8],[12] Walker B prezinta secventa ah1-ah2-ah3-ah4-DD/E (aminoacizi hidrofobi), ce contine un rezidiuu de aspartat esential in fixarea Mg2+ necesar hidrolizei ATP-ului, avand totodata rol in achizitia unei molecule de apa. [8],[12] Sensor 1 detecteaza fosfatul gama al ATP-ului, iar Sensor 2 prezinta
4

reziduuri conservate de histidina si arginina. [8],[12] Experimente si studii au demonstrat faptul ca domeniul NACHT este inert fata de GTP, UTP sau CTP, fiind capabil sa fixeze doar ATP. [8],[12] Domeniul LRR este alcatuit dintr-un miez de beta-foaie plisata, flancata de alfa-helixuri, paralele cu miezul. Secventa genomica, ce codifica domeniul LRR din inflamazomii Nalp3, este formata dintr-o succesiune de exoni si introni bine stabilita si conservata in cursul evolutiei, astfel incat LRR si-a pastrat afinitatea pentru PAMP-uri nemodificata, recunoscand structuri patogene clasice. [8],[12]
[8],[12]

2.2.Proteina adaptor ASC(Apoptosis-associated speck-like protein containing a CARD)

Contine un domeniu PYR, implicat in oligomerizarea ASC si un domeniu CARD, efector, ce [ interactioneaza cu domeniul CARD al procaspazei-1, activand-o la caspaza-1. 5],[12],[15,[18] Domeniul PYR formeaza, in vitro, legaturi slabe cu PYD al NLR, ceea ce nu exclude, insa, posibilitatea formarii unor [ legaturi puternice in vivo, sub actiunea unor factori fiziologici. 5],[12],[15,[18]

2.3.Caspaza-1
Cliveaza legatura dintre Asp116-Ala117 din structura pro-IL-1, activand-o la IL-1. [1],[4],[10],[18] Caspaza-1 poate avea ca efect final maturarea interleukinelor proinflamatorii, stimuland asadar chematoxia, sau piroptoza, forma de moarte celulara intermediara intre apoptoza si necroza, ce implica formarea de pori membranari si fragmentarea ADN-ului celular. [1],[4],[10],[18] De asemenea, s-a observat modul in care, in anumite conditii, caspaza-1 poate induce repararea celulara, activand proteine de legare a elementelor de reglare a sterolilor, ceea ce determina refacerea membranei celulare. [1],[4],[10],[18] Caspaza-1 este fixata la inflamazom prin intermediul proteinei adaptor ASC, datorita interactiunii dintre domeniile CARD, comune celor doua componente. [1],[4],[10],[18]

3.Activare si asamblare inflamazom Nalp3

Succesiune evenimente: PAMP (LPS)+ATP(semnal 1) + NLR->deschidere canale membranare (semnal 2)->recrutare ASC->recrutare caspaza-1->interleukine proinflamatorii.[1] Se formeaza, in general, doar un inflamazom Nalp3 in celula infectata, deoarece hiperproductia de Nalp3 ar duce la maturarea in exces a IL-1, cu posibile efecte negative.[10] Modalitatea exacta de asamblare este inca neelucidata, fiind implicati foarte multi stimuli de natura fizio-chimica. [10]

3.1.Primul semnal
1) PAMP-urile provenite de la bacterii, virusuri, fungi sunt recunoscute de LRR al NLR-ului.
[1],[4],[15],[20]

In ceea ce priveste virusurile, NLR este capabil sa detecteze ARN-ul dublu catenar viral, [1],[4],[15],[20] diferentiindu-l de ARN-ul monocatenar al celulei gazda, pe care nu il fixeaza. Nalp3 reprezinta, asadar, o alternativa intracitoplasmatica a TLR-urilor 3,7,9 in apararea nespecifica antivirala.
[1],[4],[15],[20]

2) Toxinele eliberate de agentii patogeni induc formarea porilor membranari, determinand eflux [1],[4],[7] de K . Totodata, toxinele pot destabiliza lizozomii, fenomen necesar activarii Nalp3.
+

3) Semnale endogene de stres: celulele infectate sintetizeaza ATP in exces, pe care il elibereaza in mediul extracelular, astfel incat acesta devine un semnal de alarma (in mod normal , exista foarte putin ATP [1],[4],[7] pericelular). Evacuand ATP, celula mimeaza comportamentul efectorilor apararii imune specifice si nespecifice (LyTc, microglii, monocite), trimitand asadar semnale de alarma in organism.
[1],[4],[7]

4) Nalp3 recunoaste cristalele formate din elemente structurale ale patogenilor sau din molecule endogene solubile, fapt ce sta la baza actiunii anumitor vaccinuri, care stimuleaza inflamazomul Nalp3 prin [1],[4],[7] generarea de cristale. Cristalele, asemenea, toxinelor, destabilizeaza lizozomii din cadrul fagozomilor, determinand ruperea acestora. Nalp3 percepe componentele lizozomale ca pe un semnal danger, intuind evadarea [1],[4],[7] patogenului din fagozom. 5) Agregatele peptidice au capacitatea de a stimula Nalp3 6) Radiatiile UVB pot activa inflamazomul
[1],[4],[7] [1],[4],[7]

Activarea LRR prin diversi stimuli determina o schimbare conformationala a Nalp3, declansand [1],[4],[7] oligomerizarea acestuia. Odata cu aceasta, se inregistreaza o acumulare de pro-IL-1 in interiorul celulei, care pregateste in acest mod substratul pentru caspaza-1. Aceasta rezerva de pro-IL se realizeaza prin intermediul activarii factorului de transcriptie NF-kB, necesar transcriptie genelor specifice [1],[4],[7] IL. Astfel, PAMP (LPS)se fixeaza la LRR , recruteaza si ataseaza MyD88 la NLR, ceea ce induce o cascada de kinaze si ubiquitinarea IkB-ului.
[1],[4],[7] [1],[4],[7]

IkB-ul astfel marcat este degradat de catre proteazomi,

[1],[4],[7]

iar NF-kB este eliberat de sub inhibitia acestuia, actionand in nucleu.

3.2.Semnalizare aditionala
Nu este de ajuns un prim semnal pentru asamblarea si functionarea Nalp3. Acesta necesita mesageri secunzi si mecanisme suplimentare. 3.2.1. Pori membranari

Concentratia scazuta de K+ intracelular este esentiala in activarea inflamazomului, pierderea K+ fiind posibila prin doua mecanisme: formarea de pori membranari de catre toxinele agentilor patogeni si activarea receptorului membranar P2X7, insotita de deschiderea porului pannexin-1. [3],[7],[16] Receptorul P2X7 Receptorul P2X7 este un canal ionic selectiv, activat in prezenta ATP-ului. [3],[7],[16] Datorita eliberarii masive de ATP, in spatiul peri- si extracelular, de catre celula infectata, P2X7 se deschide si permite trecerea ionilor mici. . [3],[7],[16] Activarea sa antreneaza totodata deschiderea unui por mai mare, pannexin-1, a carui structura proteica de semicanal intretine evacuarea ATP-ului din celula, necesar mentinerii P2X7. [3],[7],[16]Acest sistem de canale membranare intretine efluxul de K+, iar in final, iesirea interleukinelor proinflamatorii din celula, eveniment necesar indeplinirii functiilor acestora asupra tintelor pentru care au fost create. [3],[7],[16] Pannexin-1 este indispensabil activarii inflamazomului, deoarece permite evacuarea K+ si trecerea unor molecule mari (ATP), evenimente fara de care Nalp3 nu poate fi activat. [3],[7],[16] Efluxul de K+ influenteaza maturarea pro-IL , pe cand alti ioni (Ca2+) intretin evacuarea IL. [3],[7],[16] Totodata, scaderea concentratiei de K+ intracelular declanseaza dimerizarera ASC, fiind asadar un semnal extrem de important in stresul celular. [3],[7],[16] P2X7 activat determina o rearanjare a citoscheletului celular (actina), precum si a moleculelor de adeziune, ceea ce genereaza cresterea diametrului celular, efect reversibil, atat timp cat P2X7 este stimulat pe o perioada scurta de timp.[3],[7],[16] Activarea in exces a receptorului devine ireversibila, astfel incat, datorita pierderii ionice masive prin complexul P2X7-pannexin-1, echilibrul ionic al celulei este degradat iremediabil, ceea ce duce la moartea celulara. [3],[7],[16] P2X7 poate fi stimulat si intretinut, in afara de ATP, de PAMP-uri (LPS) si de citokinele proinflamatorii imature (pro-IL-1, pro-IL-18), care induc up-regulation-ul receptorului si cresterea sensibilitatii acestuia pentru ATP. [3],[7],[16] Pannexin-1 ramane deschis atat timp cat P2X7 este activ, fiind localizat in imediata vecinatate a acestuia. [1],[3],[7],[8],[16],[17],[19] Nu este elucidat modul in care P2X7 induce deschiderea semicanalului pannexin-1, insa prezenta acestuia a fost demonstrata prin teste in vitro. [3],[7],[16]

3.2.2.

Recrutare ASC

Interactia dintre LRR si PAMP activeaza domeniul NACHT al NLR, astfel incat acesta fixeaza ATP si isi exercita functia ATP-azica.[1],[18] In urma recrutarii domeniului NACHT, acesta activeaza domeniul PYD al NLR, puntea de legatura dintre Nalp3 si ASC. [1],[18] PAMP-LRR -> NACHT-ATP -> PYD-ASC 3.2.3. Activarea caspazei-1

Activarea caspazei-1 este dependenta de interactia dintre procaspaza-1 si ASC, prin intermediul domeniilor CARD.[4] Odata stabilizata legatura, procaspaza-1 se autocliveaza la nivelul fragmentului carboxi-terminal, eliberand forma sa activa.[4] ASC-CARD + CARD-procaspaza-1 -> caspaza-1 Inafara de proteina adaptor ASC, caspaza-1 este controlata si de semnalul declansat de interactia PAMP-LRR.[7] Fixarea PAMP-ului la NLR determina efluxul caspazei-1 prin canalul creat de P2X7, fara a interveni direct in activarea receptorului membranar. [7] Caspaza-1 poate declansa doua tipuri de efecte: chemotaxia celulelor inflamatorii (prin activarea interleukinelor proinflamatorii) si piroptoza.[10] O concentratie scazuta de caspaza-1 permite inhibitorilor acesteia sa o inactiveze, evitand asadar moartea celulara.[10] Totodata, caspaza-1 in exces ghideaza celula catre piroptoza.[10] In general, in celula aflata sub stres se sintetizeaza mai putin NLR decat ASC si caspaza1, astfel incat numarul inflamazomilor asamblati sa fie mai mic decat numarul maxim posibil de inflamazomi, pe care i-ar putea produce celula, aceasta ecuatie permitand dirijarea efectelor caspazei-1 spre chemotaxie. [10] 3.2.4. Particularitati ale activarii inflamazomului in monocite si macrofage

Monocitele si macrofagele necesita cai diferite de activare a inflamazomilor.[14] Intrucat survoleaza sangele, un mediu steril in conditii normale, monocitele sunt nevoite sa raspunda mult mai prompt la aparitia patogenilor, pe cand macrofagele, rezidente ale tesuturilor, sunt expuse foarte des stresului tisular. [14] O activare rapida, greu de controlat a macrofagelor ar declansa reactii inflamatorii in lant, in exces, accentuand astfel distructia tisulara.[14] Monocitele pot activa caspaza-1 prin simpla prezenta a PAMP-ului. [14] Macrofagele au nevoie, insa, de doi stimuli: PAMP si ATP. [14] Odata recunoscut PAMP-ul, in interiorul macrofagelor se constata o acumulare de proIL-1, ca urmare a intensificarii proceselor de transcriptie si translatie a ARNm specific acestei interleukine. [14] Cel de-al doilea stimul, ATP-ul, impreuna cu IFN, declanseaza activarea caspazei1, avand loc astfel maturarea IL-1 si eliberarea ei din macrofag. [14] Spre deosebire de monocite, macrofagele nu sunt capabile sa elibereze ATP in spatiul extracelular, fiind dependente de ATP-ul provenit din celulele din focarul inflamator. [14] Acest aspect conditioneaza macrofagele sa devina functionale doar in preajma celulelor infectate, impiedicandu-le sa se activeze in orice conditie. [14]

4.Efectele Nalp3 4.1. Exportul interleukinelor

Rezultatul actiunii inflamazomului Nalp3 consta in maturarea si eliberarea interleukinelor proinflamatorii. [1],[2],[4],[5] Mecanismul evacuarii acestora din celula nu a fost inca elucidat, existand doua ipoteze: 1. Lizozomii secretori alcatuiesc vezicule cu interleukine si caspaza-1, depozitate intracelular. Activarea receptorului P2X7 prin eflux de K+ declanseaza fosfolipaza C, astfel incat se inregistreaza o crestere a Ca2+ intracelular (IP3 scoate Ca2+ din RE). [3] Ca2+ activeaza ulterior fosfolipaza A2, implicata direct in exocitoza veziculelor cu interleukine si caspaza. [3] 2. La nivelul macrofagelor s-a observat un mecanism diferit, interleukinele fiind impachetate in membrane, ceea ce le faciliteaza trecerea prin membrana celulara. [3] Odata eliberate in mediul extracelular, fosfatidilserina din cadrul membranei macrofagelor isi schimba conformatia (serina trece din spatiul intracitoplasmatic in exteriorul membranei), determinand asadar pierderea simetriei membranare. [3] Acest eveniment este insotit de cresterea ATP-ului extracelular, eliberat de celulele lezate din focarul inflamatiei, avand ca finalitate liza microveziculelor ce contin interleukinele. [3]
[3]

4.2. Efectele interleukinelor Il-1 si Il-18

IL-1[6],[13] -raspuns de faza acuta -febra -induce eliberarea de TNF, IL-6 -neurodegenerare: somnolenta anorexie depresie -afecteaza endoteliul vascular: tromboza accentuata ateroscleroza HTA(hiperproductie de monoxid de azot) -cronicizare inflamatie -durere -toxicitate pentru celulele pancreatice (diabet I) -boli osoase si articulare (guta) IL-18[11] -induce eliberarea de IFN- -activare NK, Th1, Th2 -sindrom metabolic -rezistenta la insulina (diabet II) -obezitate -ateroscleroza -afectare muschi

Desi sunt indispensabile vindecarii, interleukinele proinflamatorii pot deveni un dusman al organismului uman, in momentul in care inflamatia se cronicizeaza. [9] In cazul in care infectia persista un timp indelungat, tesutul vizat trece prin etape succesive de distructie si reparare, fiind generate astfel mai multe generatii celulare, implicate in reconstructia sa. [9] In orice moment, sub influenta speciilor reactive de oxigen si azot (generate in cadrul mecanismelor de aparare), aceste celule pot suferi mutatii genetice, devenind asadar canceroase. [9] Tumorile elibereaza chemokine, atragand astfel si mai multe celule inflamatorii, cu scopul de a-si intretine proliferarea. [9] Chemokinele sunt implicate adesea in angiogeneza si metastazare, cu precadere in etapele incipiente ale cancerului. [9]

5.Reglare Nalp3
Inflamazomul Nalp3 se afla sub controlul a doi factori reglatori: - Unul prezinta un domeniu CARD asemanator celui continut de procaspaza-1, fiind codificat de [5] o serie de gene comune cu cele pentru caspaza-1. Interactia dintre domeniul CARD al factorului reglator si cel al procaspazei-1 previne activarea acesteia prin ASC.
[5]

Al doilea factor contine un domeniu PYD, astfel incat poate interveni in interactia dintre ASC [5] si NLR, blocand asamblarea acestora. Factorii de control au un rol deosebit de important, intrucat exacerbarea efectelor inflamazomului dezvolta afectiuni distructive pentru organism.[9] Factorii de control trebuie sa reactioneze prompt, astfel incat inflamatia sa se desfasoare intre anumite limite, permitand organismului sa isi regenereze tesuturile afectate.[9]

Cauze Hiperproductie de Il-1 si Il-18

Efecte negative Cronicizare inflamatie -> cancer, distructii tisulare[6],[11],[13] Diabet I, II[6],[11],[13] Neurodegenerare[6],[11],[13] Obezitate[6],[11],[13] Afectiuni vasculare si musculare[6],[11],[13]

Acumulare agregate cristaline in celula

Guta[6],[11],[13]

6.Concluzii

Inflamazomul Nalp3 sta la baza declansarii raspunsului imun, prin promovarea inflamatiei. In urma activarii sale, are loc maturarea IL-1 si IL-18, factori cu rol in raspunsul imediat al organismului la agresiune, prin stimularea celulelor apararii specifice si prin recrutarea factorilor necesari semnalizarii stresului si pericolului celular. Efectele inflamazomului Nalp3 se datoreaza activarii caspazei-1, proteaza ce decide calea pe care o va urma celula afectata: moarte sau vindecare. Se poate afirma, asadar, ca Nalp3 reprezinta impulsul primar, a carui principala contributie consta in trezirea efectorilor necesari in aparare. Totodata, desi prezinta in structura componente ale apararii imune nespecifice, Nalp3 este capabil sa sesizeze stresul generat de factori intracelulari non-self (virusuri, bacterii) sau self, evitand asadar angajarea precoce a apararii specifice . Cu toate acestea, inflamazomul are nevoie de un control riguros in ceea ce priveste activarea sa, intrucat efectele sale benefice pot deveni in orice moment o amenintare pentru organism, prin exces.
10

Bibliografie:

1) Andrea Stutz, Douglas T. Golenbock, and Eicke Latz- Inflammasomes: too big to miss, J Clin Invest. 2009
December 1; 119(12): 35023511, Published online 2009 December 1. doi: 10.1172/JCI40599, Copyright 2009, American Society for Clinical Investigation (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2786809/?tool=pubmed)

2) Catherine Dostert,1 Virginie Ptrilli,1 Robin Van Bruggen,2 Chad Steele,3Brooke T Mossman,4 and Jrg
Tschopp1*-Innate Immune Activation Through Nalp3 Inflammasome Sensing of Asbestos and Silica, Science. Author manuscript; available in PMC 2008 May 27.Published in final edited form as:Science. 2008 May 2; 320(5876): 674677.Published online 2008 April 10. doi:10.1126/science.1156995. (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2396588/?tool=pubmed)

3) Davide Ferrari , Cinzia Pizzirani , Elena Adinolfi , Roberto M. Lemoli, Antonio Curti, Marco Idzko, Elisabeth
Panther and Francesco Di Virgilio - The P2X7 Receptor: A Key Player in IL-1 Processing and Release1, The Journal of Immunology, 2006, 176: 3877-3883. Copyright 2006 by The American Association of Immunologists (http://www.jimmunol.org/cgi/content/full/176/7/3877)

4) Fayyaz S. Sutterwala , Yasunori Ogura and Richard A. Flavell - The inflammasome in pathogen recognition
and inflammation, Originally published online as doi:10.1189/jlb.1206755 on April 30, 2007, Published online before print April 30, 2007, (Journal of Leukocyte Biology. 2007;82:259-264.), 2007 by Society for Leukocyte Biology (http://www.jleukbio.org/cgi/content/full/82/2/259)

5) F Martinon and J Tschopp - Inflammatory caspases and inflammasomes: master switches of inflammation,
Edited by S Kumar, Cell Death and Differentiation (2007) 14, 1022. doi:10.1038/sj.cdd.4402038; published online 15 September 2006, Received 5 June 2006; Revised 28 July 2006; Accepted 31 July 2006; Published online 15 September 2006. (http://www.nature.com/cdd/journal/v14/n1/abs/4402038a.html)

6) Hideki Watanabe1,5, Olivier Gaide1,5, Virginie Ptrilli2, Fabio Martinon2,6, Emmanuel Contassot1,
Stphanie Roques1, Jean A Kummer3, Jrg Tschopp2 and Lars E French4-Activation of the IL-1 Processing Inflammasome Is Involved in Contact Hypersensitivity, Journal of Investigative Dermatology (2007) 127, 19561963. doi:10.1038/sj.jid.5700819; published online 12 April 2007 (http://www.nature.com/jid/journal/v127/n8/full/5700819a.html)

7) J. Michelle Kahlenberg, Kathleen C. Lundberg, Sylvia B. Kertesy, Yan Qu and George R. DubyakPotentiation of Caspase-1 Activation by the P2X7 Receptor Is Dependent on TLR Signals and Requires NF- BDriven Protein Synthesis1 , The Journal of Immunology, 2005, 175: 7611-7622, Copyright 2005 by The American Association of Immunologists (http://www.jimmunol.org/cgi/content/full/175/11/7611)

11

8) Joseph A. Duncan, Daniel T. Bergstralh, Yanhong Wang, Stephen B. Willingham, Zhengmao Ye, Albert G.
Zimmermann, and Jenny Pan-Yun Ting- Cryopyrin/NALP3 binds ATP/dATP, is an ATPase, and requires ATP binding to mediate inflammatory signaling, Proc Natl Acad Sci U S A. 2007 May 8; 104(19): 80418046, Published online 2007 May 2. doi: 10.1073/pnas.0611496104, Copyright 2007 by The National Academy of Sciences of the USA, Received December 22, 2006 (http://www.pnas.org/content/104/19/8041.long)

9) Lisa M. Coussens* and Zena Werb-Inflammation and cancer, Nature. Author manuscript; available
in PMC 2010 January 7.Published in final edited form as: Nature. 2002 December 19; 420(6917): 860867. doi: 10.1038/nature01322. (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2803035/?tool=pubmed)

10) M Saleh and D R Green- Caspase-1 inflammasomes: choosing between death and taxis, Cell Death and
Differentiation (2007) 14, 15591560; doi:10.1038/sj.cdd.4402203, (http://www.nature.com/cdd/journal/v14/n9/full/4402203a.html)

11) Marius Trseid, 1 Ingebjrg Seljeflot,1,2 and Harald Arnesen1,2-The role of interleukin-18 in the
metabolic syndrome, Cardiovasc Diabetol. 2010; 9: 11.Published online 2010 March 23. doi: 10.1186/1475-2840-9-11. (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2858122/?tool=pubmed)

12) Martina Proell, Stefan J. Riedl, Jrg H. Fritz, Ana M. Rojas, and Robert Schwarzenbacher- The Nod-Like
Receptor (NLR) Family: A Tale of Similarities and Differences, PLoS ONE. 2008; 3(4): e2119, Published online 2008 April 30. doi: 10.1371/journal.pone.0002119, Received March 13, 2008; Accepted April 1, 2008, (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2323615/?tool=pubmed)

13) Mihai G. Netea,* Anna Simon, Frank van de Veerdonk, Bart-Jan Kullberg,Jos W. M. Van der
Meer, and Leo A. B. Joosten-IL-1 Processing in Host Defense: Beyond the Inflammasomes, PLoS Pathog. 2010 February; 6(2): e1000661.Published online 2010 February 26. doi: 10.1371/journal.ppat.1000661 (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2829053/?tool=pubmed)

14) Mihai G. Netea, Claudia A. Nold-Petry, Marcel F. Nold, Leo A. B. Joosten, Bastian Opitz, Jonathan H. M.
van der Meer, Frank L. van de Veerdonk, Gerben Ferwerda, Bas Heinhuis, Isabel Devesa, C. Joel Funk, Robert J. Mason, Bart Jan Kullberg, Anna Rubartelli, Jos W. M. van der Meer, and Charles A. Dinarello- Phagocytes, Granulocytes, and Myelopoiesis Differential requirement for the activation of the inflammasome for processing and release of IL-1 in monocytes and macrophages , Blood. 2009 March 5; 113(10): 23242335. Prepublished online 2008 December 22. doi: 10.1182/blood-2008-03-146720. Copyright 2009 by The American Society of Hematology, Received March 25, 2008; Accepted September 16, 2008 (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2652374/?tool=pubmed)

15) Mohamed Lamkanfi and Vishva M. Dixit- The Inflammasomes, PLoS Pathog. 2009 December; 5(12):
e1000510, Published online 2009 December 24. doi: 10.1371/journal.ppat.1000510, (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2791419/?tool=pubmed)

12

16) Pablo Pelegrin and Annmarie Surprenant- Pannexin-1 mediates large pore formation and interleukin-1
release by the ATP-gated P2X7 receptor, EMBO J. 2006 November 1; 25(21): 50715082.Published online 2006 October 12. doi: 10.1038/sj.emboj.7601378. Copyright 2006, European Molecular Biology Organization. Received July 24, 2006; Accepted September 8, 2006. (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1630421/?tool=pubmed)

17) R. Alan North- Molecular Physiology of P2X Receptors, Physiol. Rev. 82: 1013-1067, 2002
doi:10.1152/physrev.00015.2002 0031-9333/02 $15.00, Physiological Reviews, Vol. 82, No. 4, October 2002, pp. 1013-1067; 10.1152/physrev.00015.2002. Copyright 2002 by the American Physiological Society, (http://physrev.physiology.org/cgi/content/full/82/4/1013#SEC4_11)

18) Srinivasa M. Srinivasula, Jean-Luc Poyet, Marjaneh Razmara, Pinaki Datta, ZhiJia Zhang, Emad S. AlnemriThe PYRIN-CARD Protein ASC Is an Activating Adaptor for Caspase-1, First Published on April 19, 2002, doi:10.1074/jbc.C200179200June 14, 2002 The Journal of Biological Chemistry, 277,21119-21122, (http://www.jbc.org/content/277/24/21119.full)

19) Stephen D. Skaper,* Patrizia Debetto, and Pietro Giusti-P2X7 Receptors in Neurological and
Cardiovascular Disorders, Cardiovasc Psychiatry Neurol. 2009; 2009: 861324.Published online 2009 June 24. doi: 10.1155/2009/861324. (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2794459/?tool=pubmed)

20) Thirumala-Devi Kanneganti, Mathilde Body-Malapel, Amal Amer,Jong-Hwan Park, Joel Whitfield, Luigi
Franchi,Zenobia F. Taraporewala, David Miller, John T. Patton,Naohiro Inohara and Gabriel Nez - Critical Role for Cryopyrin/Nalp3 in Activation of Caspase-1 in Response to Viral Infection and Double-stranded RNA, First Published onSeptember 28, 2006, doi:10.1074/jbc.M607594200December 1, 2006 The Journal of Biological Chemistry, 281, 36560-36568. (http://www.jbc.org/content/281/48/36560.long)

13