Sunteți pe pagina 1din 9

AMENAJARI PISCICOLE

CIJRS 3

AMENAJAREA BAZINELOR DE APA

ix scop prscrcor-

Desflsurarea compiexelor piscicole in cadrul unui bazin hidrografic din lara noastI poate fi rcprezentat schenatic, pe cele 4 sectoarc, cu tipnrile de bazine gi complexe

ptttrbile,

&.

tc-

r |r*Eatrt
LlE th

Crrrlri
Z.na

cronrF*

Clrrclrri cirrhir- rrrciloru n r-st. qncrrl _fi-l.!I3.

lttri

rtrrdr

l..a rEtEi I

load corranri

ar t.r

trhb.a

t jlrar,i f..c;

Incnti lalitri

cr"rilo?ir
cf.nieca

Fig.3.?.Reprezentarea $afica a modului de desfigurare in lung a complexelor piscicole in cadrul unui bazin hidrogafic din Fra uoastri. Ftmctie de posibilitatile de valorificare corespunzatoare a difentelor categorii de ap pot fi realizate unnatoarele tipuri de amenajari : a) amenajarea bazinelor de apa din regimul de munte: b) amenajarea apelor din regimurile de cimpie: c) amenajarea bazinelor de apa din zona litorala.

bazineior.dg api din regrgrile de munte. Are drept scop protejarea faunei salmonicole existenti in aceasti zoni pri:r conseryarea gi sporirea efectirnrlui piscicol. Lucririle de amenajare a bazinelor de api din regiunea de munte, dupi functriile indeplinite in economia piscicoli, cupnnde urmitoaiele categorii de lucriri a) Lucriri pentru oxigenarea apei 9i crearea de adiposnri pentru pe$ti, cuprude iucr[rile tip platformi submersibilS (cascade). b) Lucriri de consolidarea malurilor, cu rol gi de adlpost pentnr peEti : - pinteni, clsoaie c) Adiposnri pentru pegti : - arbori ancoragi sau dobor6$ peste albie, capre d) Tredtori pentnr pegti in barajele mai inalte de I m. e) Toplife pentru cregterea puienrlur de pegte adus din pepinere pentru popularea apelor de muntc.
3.1 .AmerrEiarea
:

3.l.l.Lucriri gentru o*igsnarea apei Si crFarea zubmersibiLii, .sau'lcascada'). 1

de adFp(rsnui prenEr
'

p$ti (ptado*tu

Plafformele submersibile (fig.3.3) simple sau podite sunt lucriri din lemn amplasate pe cr:rsurile dc api de munte cu maiuri inalte gi find erodabil care produc ridicarea nivelului apei local, pcntru arenhzz ciderea de apa necesari aeririi acesteia. Prin cidere apa sap[ pe fundut albiei o adincitr:ri "bulboani" care constituie adipost pntnr pegti impreuna cu spa$ui acoperit
de cascad.fl.

incastrarea bugteanului in maluri se recomandi pe cel pqrn 1,5 - 2,0 m. Pentru etanseizarea podelei, inte bile se bate muqchi, astrel apa si crug[ deasrpra podelei, facdnd un salt de circa 0,80 m. Podeaua cascadei se face cu contrapanti" deoarece apropierea pantei de orizontali duce ia instabiiitatea lucririlor, care pot fi smulse la guvoaie de apa Malurile in zona cascadei se consolideazi cu bugteni gi grohotig, recomandAndu-se cazorr^ de arnplasare a cascadei si aibi copaci pe .nal sau stAncd..

Fig.3.3.Platforma submersibili lcascada): a) secpune longitudinald; b) secgune transversali. inclir:area citre amonte a podelei reaiizeazl incetinirea crrrentului locai de ap5' depunerea a[uvirrniisr pe pode4 ceea ce conduce la rnirirea stabiliEtii acestei ]ucriri. In cazrl cursurilor de api cu debit mic vara bugtenii de mai suat dirijaF spre axui vair psntm a dirija apa spre talvegut albiei pentm menginerea bulboanei gi ad6ncimii de apd necesare adipostirii peqtilor. La cursurile de api cu debit mare gi variagii mari ale debitului in timpul anuiui bugtenii de mal sunt inlocui;i cu cisoaie, as$el c.i bugteanul de rezisten[i se prinde direct in cdsoaie. Dimcnsiunils pentm cisoaie dupd Decei (1964) sunt unnitoarele : h = 0.75-1,0 m: I 1,0 m si L: 4,0-5.0 m. in aAra cascadei din lernn prezefizr:d-, pot fi intilnite in practici gi alte doui rrpun de cascade mai simple, realizate din materiale locale : a) cascada (pragul) simpl[; b) cascada din piatri ?

(baraj)

CaSCada

simplE (graflul) - se realiz eazApeizvoare gi priraie cu debit mic, a ciror tdpme

estede5-7m.
execut[ dintr-un buyean incastrat in maluri (fig.3.4) avdnd in aval pe partea de sus a bu$teanulur o pr[jini ce formeazi o streagrna pentru aruncarea api ia o anumrti disU4a de prag. In omonteie brqteanulur se ageazi fascine lestate cu bolovani gi pietrig Aceste lucriri pre-zinti dezavanrajul el impiedice migntia pfisuivulur inspre amonte, din cavzA ci aW 5s ffilp'sa.i printre fascine, avdnd un strat deversant de apa de grosrme mrca. Surt u:dicate in zaneie de deversare a puretului pentnr repopularea apelor de munte. Daci se executi cascade simple ira serie se obfn aqa ntrmiteie "topiige".
Se
.

bolovoni

F i g. 3 . 4. S ecpune

longirudinali prin cascad.I srmpia.

Cascade din piatrd fbaraj) - se reaiizeazi, pe albir cu lipmea de 6 - 8 m. avind maiun inelte gi frnd neerodabil. Se executi din bolovani de riu sau piatri alezalAtransversal pe cursul apei (fig.3.5), din aval inspre amonte. Cascada se realize^zi dint-un strat de bolovani mari ce realizeazA o treapti de 0,5 - 0,6 m, ageza;i cu goluri i:rtre ei, care constituje artiposnrri pennu pegti- Se ageazi apoi un strar de bolovam de drmensruni mai mici gi apoi un stat dd piett$. BaraSui are o grosime rotali de crca 1,0 m. realizand in spatele siu un bazin de api suficient de ad6nc pcntru adipostui pegtilor.
pntrrs
bo

lovqnl

mql

q
rl

spdI

gocte

botovont nor

Fig.3.5.Sectiune transversala pnn canale rtin


3.1
.

p'iagsa.

2,Lucri-n de conso I idarea malsri lor (ninteni.cisoai e). Aceste lucrin se executi cu scopul consolid.[rii maluriior apelor cwgitoare expuse rozirnii vair:rilor. Pintenii creaz\ ad,lposnrn pentru pegti in zona malwilor concave (fig.3.6), in cazui albiihr cu l$ine mare pe care nu s pot realiza pluforme submersibile. Pintenii se executi.din lemn, bolovani, clsoare" --{

a)vedere in Plan

b)secliune ffinsvercali prin pinten capra

SECT 1 -1

i=A.2
L= 2-3tl

L= f
SECT

-f n

Tnl'{svePsrli PRH PINTEX

c)

sec$une transversali prin pintenul simPlu-

sc J

3 -xit
Birc
lrnrn

t o.fi -0,20
XtvcI lr\tntnt

f olr

f r.r6iF

realizarea de adipostun Fig.3.6.protec!ia maluriior contra marerialelor plutitoare 9i de mal Pentru Pegti' lrrngime 5,0 m ;latirne 0'75-1'0 m' Frecvent plntenii se rerli-e--: la r:rmitoade dimedsiuni: curennrl dc apd se va rcaliza pinteni c6nd existi pericol de de rrizlocare a prntenului de crtre cu piatri de riu' aqezati in gi din cisoaie de formi dreptmghiular[, poaru cu lernn, 'mplute ungbl Escu$t fr$ de malul concav' 4 - 6 m, lilimea I - 1'5 m 9t Clsoaieie vor avea urmatoarele dimensiuru : lungrmea

inilPmea 0,75 - 1,2 m,:r:_^justificatt numa pe pintenii ;t-$ din clsoaie, avind un pret de cost ridicat' sunt plutiritul materialului lemnos 9i 'nde iucrlnie cnrsurile de apd cu debit rurc pe care se practici
mai r:$oare nu ar rezista.

3.1.3 Adiglsturi pentnr pegti (arbori aqcorati sau doboBti pestEalbie. calre). Acestc ltrcriri mobile sunt realizate din lcmngi bolovani pe apeie cu debir bogat gi albia

insabili.
Sistemul construcliv penmte mutarea lucririi in alti secgiune a albiei iudata ce capnr a rlnas pe uscat. Cele mai simple adiposnrri pentnr pegt sundurmltoareie : - arborele atrcorat de mal, curilat de masa verde a fiunzelor gi care se ancoreazi, cu vdrfirl orientat spre aval: - arborii doboragi peste albie, orientali la tel. Canrrele- se realizeazi din bile de lemn gu lrmgimea de 2 - 2,5 sr, cu diametml de circa 20 cm imbinatc nrb forma unei piramide cu patru lafi,ri, din care una sau doua ciptrryite cu duiapr pe o inllpme dc 0,75 - 1,0 m misuratri de la bazi. Deschiderealabezs a piramidei este de 0,8 1,5 m. Aproximativ la jumitatea iniltimii piremidei se construie$te o platforml din lemn care se incarci cu bolovani. Pinmida s ageazi in albia pdr,iului, orientindu-se inspre amonte peretele sau perept ciprryilt cu lernn- La mutarea caprei, piatfomra ei se descarc6 de bolovanr. 3^l.4.Trecitori penrru ppsti in barajele rnai inalte de I m .-in "arrl existenlei pe cursui de apl a unor baraje ma inalte de 1,0 m se impgne executarea de trecitori speciale pentru pe$ti. Acestea vor fi prezentate in cadrul capitolului 7. 3.1.5.Toplile (fig.3.7) -sunt bazine de ap'd amen4jate in albia rzvoarelor gi paraielor pennu cre$terea puilor dc pistriv pentnr popuiarea apelor dd munte. Sunt compartrmentiri ale albiilor, realizate pe ape cu curs lipsit de viituri gi discontinuit{i de debit, tvlizate cu diguri de pamAnt, in general ciptugite cu bdrne sau cu praguri din piabd sau lemn.

m,, fiind prcvazute cu dcve,rsor Digurile topriplor nu depigesc r,0 1,2 ta drn lemn, care se incasreazi in dig confedionati conducti de tronion opust realizat aintr-un La nivelul g616ne'nct'Jti 9i p'"u"d* cu siti cu ochiuri de} 3 mm' 20 - 30 cm sub nivelul de '" pentru golirea topldei' copacri 9i arbugur vant cu firnd de orificiu cxist[.n talvegului in dig incilzirea acestei& Densitatea p maluri se taie pntru a asigura o rnsolalie buni a apei p""* p*"J* in toplili este de 8 - 10 puilmt'

rateral, gi cu un

;; ""**ff ;;ffi;ffi
:. 'l

il ffirfffitrffi;ffi*i
moarte.

ffi ;;b"d""**JigT::"*y::,:.T*"

i""rtfi1l,ti;ff#"ffi ;;;*a

fifrLfl1ffifrlJ;;;;nete

lor' Afluenpi o" rpa p"tttnr hetegteele situate tn apropierea : .- L^oina nicrinnle (t'iaintri"). ("iazuri")' :ot" in bazine piscicoie arbiei mloore ii - -:^-^ (arr ,t--*cirrri bmfglOf a$pra braplor sau ,r(trnra -_.-:-]^ depresi.m' acesrea prreri"t"

9Ftr3:"mT3 j;trT;',ffi
-

'nde

.r Deosebim urmitoarele situatii in n'd' -; organtce ^,----:^^^^ 9i - - aluvioase colmatiriior d"t.iti in:rt" caz (fig.3.Si, a) albii majore neindiguite maiore este supraini'ita! ceea ce a condus ia pe care le-a sufeni in ao,roor *itor,"n oiot "iui"i ni vele de apa supraiall late iex' Dunirea)'

practici

lbrc mnora

trlile

mo'a"i
/t-?/t

+l

jqna, o,ptn g aozi** ra&zb \


.s

*ew 4Et1? o*ertr

pnn colmatarea Fig.3.E.Suprainil We?niveiului apelor la aibii majore neindiguite @unarea) lundului albiei majore. de imprumut in albia majori' legate b) albri ind.iguite, c,anstnzateprin exisrcnp'gr0pilor retragerea pegtilor dupi vritura cu rigole de sc'rgere de albia minoril, care trebuie si asigrrre

rigotf pntru rdrlgno gesiilor dupi viiturd

ngole cu gropi de irnprumut in albia majori 9i Fig.3.9.SecSune ransversati prin albii indigurte , de scurgerea apei dupi

viitr:r[' {i

intr'o incmta c)amenajarea albiilor majore(fig.3.10) cu folosi-n1e multiple . lsalizate etc' indiguirl av6nd compartimente cu folosinle:piscicol, silvic,zootehnic,agncole
Tcra

dtt

Lono cteto^Pisctc gncnoyari

cu f ogro- [" piscicotd


i

conal

zoni oglcold
I 'oerdaa P r olccltc

oo

lluvt

(piscicol. silvic, Fig.3.l0.Amena1area albiilor rnajore i:r complexele cu folosinle multiple zootehnic, agricole etc.). cu d)a:nenajarea bralelor secundare gi a bralelor moarte (fig 3'11) pnn intreruperea sau ajutorul unor baraje locale a curenliior de ap[ in bralele moarte reailtate pe cale naturali (iazun) . folosrte rectificarcatraseului albiei (tiierea meandrelor) rearitAnd $ezine nanraie de ape in scop piscicol.
o

ttmc^/'7o-r-z*i'
beo( morl rozullot ptrin rocttftcotao elbtr
t

baral

cu slovtlor
tctzurt

I br al

orl

5oro1
r ezu

pra g lund

llot

pe ap[ la cAmpre Fig.3.1 1 .Amenajarea brateior secundare 9i rnoarte de cursr:rile

3.3. Amen4iarea bazinelorde addin rcpa litor:ali in Ag$ta 3.12 sc prczinU scberna hidrotehnict a airclor din zona litorall" disting6ndu-se exisrenp apei dulci din rturile carc se varsi in mare, 4a sirati a rnirii gi apa salmeqt{ din lagme (ex. iaguuele Razeln, Sinoe ac.).

n6u

-Fi dutr
A16 rolnstro'

Fig.3.l2.Schema hidrotehnic[ a apelor din zona litorali Apele slab salmase /.in mnele litorale sunt foarte bune peotm pisciculfurl. Principalele procedee privind amenajarea complexelor lagunare sutrt: -asigrrrarea alimEntirii lagunei cu api dulce din rduri sau canale Orat al3 Duni.rii); +onsolidarea cordonului litoml lcntru a se preveni erodarca dstorid curenlilor marini gi transformarea lagunei tn golf; -amenajarea zonei de comunicalii directe intre mare li lagune (znne de brege) cu menpunerea secgumi acestonr la dimensiuni reclamate dc urmltoarele necesitifi: -pdtnrnderea in lagr:ne a apelor mirii in annmite Fopo4ii gi atternativ evactrarea surpiusuiui de api datoriti apornriui Dunirii; -circula$a ambarcagimilor de exploatare ; -piltnrnderea pegtilor r.annr migratori(cbefalii) 9i pcscuirea acestora la garduri etc. Prrncipiile carc stau la baza arnenajfuii lacurilor din apropierea mlrii sunt urm.dtoarele: -relinerea apei pentnr lacuri cu sursd de alimearare unid; -golirea pnodici a lacurilor cu fundul ridicat deasupra nivclului mirii in vederea regeneririi fundului; -favonzarea pitrunderii in laqri a pegtilor mariqi nigratori(chefaiii); -distnrgerea vegetagici submerse gi repopularea snuali cu pEte. Pentm nrnenajarea lagunelor se folosesc urmitoarele lucrEri hidrotehnice: a)-consolidarea cordonului litoral ; b)-amenajarea bregeior din corpul cordonului litoral. Pentru a asigura laguneior o productic de chefal cit mai constsnti, este necesar ca intrarea chefaitrlui dil mare s[ fie dirijatl gi evitati evadrea acestuia in mare. Pentnr acea.sta trebuie ca gnndul mann care separl laguna de mare (cordonul litorai) si fie bine consolidat. in scopu.l de a se impiedica aparilia de brege noi care sI duci la pierderea produc$ei de chefal. Prin varietatea Si bogitia hranei lagunele s-au dovedit superioare apelor dulci sau saline in ceea ce privegte de*oltareaspeciilor valoroase d pe$ti de apd dulce, cum sunt $ai^d,ul, crapul,

plitica

etc.