Mircea Eliade, Maitreyi

roman al experienei 1. Contextualizarea operei Romanul experienei reprezinta o orientare tematica in perioada interbelica si se regaseste in opere in care este valorificata trairea intensa, de catre personaje, a unor experiente personale variate, dar definitorii (iubirea, prietenia, razboiul, moartea). roza experientei se bazeaza pe crearea impresiei de autenticitate, de obicei prin utilizarea unor elemente care tin de realitate (pagini de jurnal). !cest tip de roman a fost teoretizat de Mircea Eliade, care in volumul Itinerariu spiritual subliniaza rolul estetic generat in operele literare de trairea intensa a unor experiente existentiale. "iteratura lui M. Eliade se inscrie in preocuparea prozatorilor interbelici de problematizare a existentei si de intelectualizare a creatiei artistice. Eliade sustine, asemenea lui #amil etrescu, principiul autenticitatii$ in fata originalitatii eu propun autenticitatea... A trai tu insuti, a cunoaste prin tine, a te exprima prin tine ( Oceanografie ). %e asemenea, in conceptia lui Mircea Eliade, orice se intampla in viata poate constitui subiect de roman ( antier ). rozatorul porneste de la ideea ca literatura autentica se bazeaza pe o experienta traita , prelucrand ideea lui !ndre &ide, conform careia orice cunoastere pe care n-a precedat-o o senzatie e de prisos. Maitreyi este un roman al experientei, al trairii ( termen preferat de M. Eliade ), pentru ca eroul este un alter- ego al autorului, din a carui biografie stim ca povestea cartii este autentica, a fost traita si in realitate. !cest roman face parte din naratiunile 'ciclului indian( ( Isabel si apele diavolului, Nopti la Serampore si Secretul doctorului Honigberger ), constituind cea mai reusita transfigurare artistica a fascinatiei pe care exoticul univers bengalez a exercitat-o asupra scriitorului in perioada sederii sale in )ndia ( *+,- *+.* ). #a in mai toate scrierile sale de tinerete, M. Eliade manifesta si in acest roman un viu interes pentru aplicarea conceptului de autenticitate. /criitorul porneste de la datele oferite de propria sa viata, oprindu-se la tot ceea ce i se pare veridic autentic.0alorifica datele jurnalului sau indian, pe care le insereaz1 2n naraiunea romanesc1. !stfel, fr s fie propriu-zis un roman indirect, transcriere fidel a paginilor de jurnal, Maitreyi se nscrie n categoria fic iunii autobiografice, frecvent invocte de autor n interven iile sale teoretice din presa vremii ( #armen Mu3at ). 4evoia de autenticitate il determina pe romancier sa opereze doar cateva sc5imbari in datele furnizate cu generozitate de realitate, precum numele si profesia naratorului sau adevarata identitate a inginerului 4arendra /en. !celeasi motive il determina pe romancier sa pastreze numele adevarat al eroinei, Maitre6i, si pe cel al surorii sale, #5abu. !ceste sc5imbari, desi in aparenta nesemnificative, transforma pactul autobiografic ( 5ilippe "ejeune ) in pact romanesc (deoarece identitatea dintre autor, narator si personaj nu este perfecta, imaginarul patrunde in opera, conferindu-i atribute romane3ti, ficionale ). 2. Tema si viziunea despre lume

7ema este iubirea imposibila, ilustrata in roman prin idila intre doua fiinte de rase deosebite, despartite prin moravuri, unite in universalitatea dragostei, o vec!e tema romantic ( 8vid #ro5m1lniceanu ). !stfel, "aitre#i si Allan sunt intruc!ipari exotice ale unui mit etern$ acela al cuplului de indragostiti ( Eugen /imion ). ovestea nefericita traita de cuplul de indragostiti Maitre6i si !llan, in decorul )ndiei, aminteste de cuplurile nefericite, precum 7ristan si )solda sau 9omeo si :ulieta, astfel incat se poate spune ca prin acest roman "ircea %liade a sporit cu unul seria miturilor erotice ale umanitatii ( erpessicius ). 9omanul Maitreyi ilustreaza conceptia scriitorului despre eros, vazut ca o modalitate specifica de cunoastere. entru europeanul !llan, trista poveste de dragoste pe care o traieste are semnificatia unei duble initieri$ intr-o iubire totala si in universul necunoscut al )ndiei. #ititorul asista, astfel, la fenomenul interferarii a doua culturi extrem de diferite, evenimentele fiind relatate din punctul de vedere al europeanului care incearca sa decodifice esenta spiritualitatii indiene ( procedeul descoperirii realitatilor auto5tone din perspectiva unui strain aminteste de te5nica narativa utilizata de Montes;uieu in Scrisori persane ). Eugen /imion consider1 Maitreyi un roman viu, substan ial, cu o desc!idere nou spre problematica omului modern ( un spirit, ntre altele, voiajor, confruntat n experien ele lui existen iale cu mentalit i nrdcinate n ceea ce antropologii numesc cultura de profunzime &. 4u at<t exotismul este considerat elemental inedit 2n romanul lui M. Eliade, ci un spirit nou de a g'ndi destinul omului n sec. al ((-lea, o voin clar de sincronizare cu spiritual timpului. )ntelectualizarea conflictului epic, descoperirea )ndiei cu ar5etipurile ei culturale 3i confruntarea acestui univers cu tradiiile 3i mentalit1ile europene, introducerea elementelor de senzualitate 2n roman, elaborarea unei mitologii a seduciei sunt doar c<teva dintre elementele novatoare ale romanului, consider1 &5. &lodeanu.

3. Titlul Este numele personajului feminin principal (personaj eponim) si sugereaza, prin sonoritatea sa exotica, un personaj misterios si fascinant, apartinand unui spatiu geografic indepartat. %e altfel, Maitre6i este considerata de critica literara cel mai exotic personaj feminin din literatura romana, femeie si mit in acelasi timp, simbol al sacrificiului in iubire ( ompiliu #onstantinescu). ersonajul feminin sustine esafodajul intregului roman= !llan o scoate pe Maitre6i din randul femeilor obisnuite si o incarca de scralitate, aspect anticipat si de rezonanta vec5e a numelui$ "aitre#i este numele unei preotese din >panisade, vec5i scrieri indiene. %e asemenea, "aitr inseamna in sanscrita 'prietenie, iubire( si este unul dintre principiile esentiale ale vietii.

4. Compozitia si structura
!lc1tuit din *? capitole, romanul are forma unui fals jurnal in care sunt povestite intamplarile din perspectiva subiectiva a personajului narator, la persoana ). 4outatea constructiei discursului narativ, remarc1 4icolae Manolescu, o reprezinta dubla perspectiva temporal1 pe care personajul-narator o are asupra evenimentelor relatate$ contemporan1 3i ulterioar1, fapt mai puin obi3nuit 2n proza rom<neasc1. ersonajul-narator nu evoc1 pur 3i simplu 2nt<mpl1rile, rememor<ndu-le, ci reconstituie evenimentele trecute prin raportare la timpul prezent, dar 3i la felul 2n care le-a perceput 2n momentul 2n care le-a tr1it, consult<nd 2n acest scop jurnalul acelei perioade. @n structura romanului pot fi identificate trei niveluri ale scriiturii, care reliefeaz1 o structur1 romanesc1 supraetajat1$ primul nivel cuprinde 2nsemn1rile zilnice ale lui !llan, consemnate 2n timpul 3ederii sale 2n casa lui 4arendra /en= cel de-al doilea nivel conine c<teva comentarii ad1ugate 2ntre paranteze, ulterioare desf13ur1rii 2nt<mpl1rilor, care au scopul de a le clarifica anumite aspect notate 2n jurnal= al treilea nivel este o confesiune a personajului-narator, care, 2n timp ce scrie, retr1ie3te povestea de iubire, analiz<nd evoluia 3i semnificaiile acesteia. @mbinarea celor trei niveluri textual are avantajul c1 diminueaz sentimentul fic iunii )i spore)te iluzia autenticit ii faptelor ( Eugen /imion &. %e asemenea, 2n roman pot fi identificate, ca 2ntr-un palimpsest, treptele pe care materialul de la care a pornit autorul a fost prelucrat, p<n1 a devenit romanul lui !llan$ experiena autorului, substratul biografic care va suferi cateva mutatii dincolo de realitate jurnalul care pastreaza prospetimea trairilor prezentul in care are loc evocarea si care face din !llan personajulnarator al cartii. !ceste etape sugereaza in plan metatextual un drum al ficionrii (al transformarii realitatii in fictiune), element specific unui roman al experientei. !stfel, artificiul lui Eliade const1 2n construirea unui personaj care sa devina 2n lumea ficiunii un avatar al sau. 9elatia incipit final 9omanul incepe abrupt, in spirit modern, prin raportarea personajului-narator la insemnarile dintr-un jurnal$ am sovait atata in fata acestui caiet, pentru ca n-am izbutit sa aflu inca ziua precisa cand am intalnit-o pe "aitre#i. !ceasta prima fraza din roman anun1 tonul confesiv si sinceritatea povestirii, precum si dorinta de autenticitate sugerata 2n mod constant in discursul personajului-narator$ *i dac sufr oarecum ncep'nd aceast povestire, e tocmai c nu )tiu cum s evoc figura ei de-atunci )i nu pot retri aievea mirarea mea, nesiguran a )i tulburarea celor dint'i nt'lniri. Aaptul trait, consemnat in insemnarile din acel an este supus analizei si situarii concrete in timp si spatiu (*+,+, cartierul B5oCanipore). %e asemenea, incipitul romanului face vizibil procedeul dublei perspective, care se va afirma pe parcursul 2ntregului roman. )ncipitul constituie 3i prima dintre secvenele narative semnificative, 2ntruc<t surprinde prima 2nt<lnire a personajelor. !ceasta se petrece accidental, c<nd !llan o vede pe Maitre6i 2n ma3ina tat1lui s1u, a3tept<ndu-i s1 termine de ales c<teva c1ri pentru #r1ciun. %in am1nuntele consemnate 2n incipit, referitoare la frumuseea stranie a tinerei bengaleze, asem1nat1 mai mult cu o zei1 dec<t cu o femeie obi3nuit1, se poate anticipa 2nfiriparea pove3tii de iubire dintre cei doi.

Ainalul este construit intr-o subtila opoziie cu incipitul, reluand aceeasi imagine a personajuluinarator care, aflat la o masa intr-un restaurant, converseaza cu nepotul doamnei /en, incercand sa afle noutati despre Maitre6i dupa despartirea lor. inalul este desc!is si intretine misterul frumoasei Maitre6i, care continua sa ramana pentru europeanul rational o enigma.%in punct de vedere al starilor pe care le traieste personajulnarator, finalul inlocuieste suferinta exprimata in incipit cu incertitudinea$ +unt foarte tulbure acum, foarte tulbure,...- *i daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele. /e ce sa cred. /e unde sa stiu eu. As vrea sa privesc oc!ii "aitre#iei. 9omanul se inc5eie, deci cu afirmarea nevoii de certitudine, esentiala, de altfel, intr-un roman al experientei. ". Conflictul rincipalul conflict al romanului este de natur1 exterioar1 3i se construieste pe opozitia dintre doua lumi diferite$ cea europeana si cea asiatica. >niti prin iubire, cei doi tineri raman exponenti ai acestor mentalitati. #onflictul dintre europeanul !llan si bengalezul 4arendra /en, tatal fetei, reda opozitia dintre libertatea dragostei si constrangerile traditiei si reprezinta incompatibilitatea sau lipsa de comunicare dintre civilizatii si mentalitati. %e asemenea, 2n roman identific1m 3i un conflict interior, 2nt<lnit de obicei 2n operele 2n care epicul este dublat de analitic. @n sufletul lui !llan, fire autoreflexiv1, se petrece un puternic conflict intre trairea intensa a iubirii, ca experienta definitorie, si luciditatea autoanalizei. #. $erspectiva narativa 0alorific<nd te5nica narativ1 a jurnalului, romanul este scris la persoana %, din perspectiva subiectiva a personajului - narator, europeanul !llan ( naratorul este intradiegetic, perspectiva '2mpreun1 cu(, focalizarea intern1 ). !stfel, protagonistul iubirii este 3i naratorul ei. Mai mult dec<t at<t, !llan 23i asum1 3i rolul de autor al romanului ( scrisul ca act purificator, care lumineaz1 semnificaia unor evenumente tr1ite, este sugerat 3i 2n finalul romanului$ *i vreau totu)i s scriu aici tot, tot. ). 7ocmai de aceea, 4icolae Manolescu descoper1, n pielea personajului !llan, doi povestitori distinci$ unul aflat la nivelul imediat al evenimentelor ( pe care le consemneaz1 2n jurnal ) 3i altul situat la o oarecare distan1 de ele ( 3i care le reordoneaz1 2n roman ). #el de-al doilea este, 2n termenii esteticianului american D. Boot5, autorul implicat & alter'ego virtual al autorului propriu-zis, ipostaz1 care are leg1tur1 cu tipologia de roman al experienei(. 9olul acestuia este acela de a-l corecta pe narator EFG de a pune ntr-o lumin diferit, mai bun, faptele pe care naratorul jurnalului le-a consemnat cum s-a priceput0 luminarea aceasta i permite s reintroduc n faptele prezentate o ierar!ie de semnifica ii - 4. Manolescu ( de exemplu, 2nt<lnirea lui !llan cu Maitre6i, 2n biblioteca din casa lui 4arendra /en, 2i apare acestuia la sf<r3it ca un eveniment care i-a sc5imbat destinul, de3i ecoul ei imediat 2n jurnal se dovede3te minim ).