1. CE ESTE PSIHOLOGIA DEZVOLTRII?

Psihologia dezvoltrii reprezint studiul modificrilor psihologice care au loc ncepnd de la natere i pn n perioada btrneii (Birch, A., 2000, pag.13). Cele mai pro !nde schim"ri apar #n perioada copilriei. Prin !rmare, ma$oritatea cercetrilor s%a! centrat as!pra copilriei &i adolescen'ei. Acest l!cr! se datoreaz, #n parte, celor mai importan'i teoreticieni, (re!d &i Piaget, care a! in l!en'at g)ndirea cercettorilor despre dezvoltare, concentrat p)n #n perioada adolescen'ei. *ac st!di!l!i senect!'ii i s%a acordat aten'ia c!venit, st!di!l v)rstei ad!lte a c!nosc!t amploare a"ia d!p cel de%al doilea rz"oi mondial, iind #n cre&tere preoc!prile a' de aceast perioad. 1.1. Conceptul de dezvolt !e +n general prin dezvoltare se #n'elege !n proces comple, de trecere de la in erior la s!perior, de la simpl! la comple,, de la vechi la no! printr%o s!ccesi!ne de etape, de stadii, iecare etap reprezent)nd o !nitate !nc'ional mai m!lt sa! mai p!'in #nchegat c! !n speci ic calitativ propri!. -recerea de la o etap la alta implic at)t ac!m!lri cantitative, c)t &i salt!ri calitative, acestea a l)nd!%se #ntr%o condi'ionare dialectic. *ezvoltarea personalit'ii se mani est prin #ncorporarea &i constit!irea de noi cond!ite &i atit!dini care permit adaptarea activ la cerin'ele medi!l!i nat!ral &i socio%c!lt!ral. *ezvoltarea permite &i aciliteaz constit!irea !nor rela'ii din ce #n ce mai di eren'iate &i mai s!"tile ale copil!l!i c! medi!l #n care trie&te &i se ormeaz. *atorit acestor rela'ii se ela"oreaz &i se .constr!iesc/ di eritele s!"sisteme ale psihic!l!i in antil #n evol!'ia sa spre starea de ad!lt. *ezvoltarea are caracter ascendent, asemntor !nei spirale, c! stagnri &i reveniri aparente, c! re#nnoiri contin!e. Ca proces ascendent, dezvoltarea este rez!ltat!l ac'i!nii contradic'iilor ce se constit!ie mere! #ntre capacit'ile pe care le are,
3

la !n moment dat, copil!l &i cerin'ele din ce #n ce mai comple,e pe care le relev actorii materiali &i socio%c!lt!rali c! care acesta este con r!ntat #n devenirea sa. Copil!l ac'ioneaz pentr! satis acerea tre"!in'elor &i nz!in'elor sale &i ast el posi"ilit'ile de care disp!nea anterior sporesc. Pe aceast cale contradic'iile dintre tre"!in'e &i posi"ilit'i se lichideaz, o erind loc altora care, la r)nd!l lor, a&teapt o no! rezolvare. Cond!ita esen'ial a rezolvrii &ir!l!i ascendent de contradic'ii este activitatea, e ort!l dep!s de individ #n mod sistematic &i mere! adecvat etapei dezvoltrii sale. +n cadr!l dezvoltrii psihice a iin'ei !mane, caracteristicile individ!ale, partic!larit'ile di eritelor enomene psihice imprim o not speci ic dezvoltrii, !n ritm propri! de cre&tere &i trans ormare, di erit de la !n individ la alt!l, c! n!an'e personale ce #&i a l originea #n poten'ial!l s! "iopsihic, prec!m &i #n condi'iile de medi! #n care trie&te. (ormarea personalit'ii copil!l!i #n ontogenez este, deci, !n proces comple, constr!it ierarhic pe nivel!ri, c! di eren'e sensi"ile de la o componen' la alta, dominate, #ns, de o relativ armonie, proprie iecr!i nivel.

". #ACTORII DEZVOLTRII PSIHICE

".1. # cto!$$ e%te!n$ &$ ' cto!$$ $nte!n$ *ezvoltarea psihic este rez!ltat!l interac'i!nii actorilor e,terni &i interni. Cei e,terni s!nt constit!i'i din totalitatea ac'i!nilor &i in l!en'elor ce se e,ercit din e,terior as!pra dezvoltrii &i ormrii personalit'ii !mane. Ace&tia s!nt medi!l &i ed!ca'ia. (actorii interni s!nt constit!i'i din totalitatea condi'iilor care mi$locesc &i avorizeaz dezvoltarea psihic. +n categoria de . actori/ sa! .condi'ii interne/ p!tem incl!de patrimoni!l nativ, transmis prin mecanism!l genetic, e ectele mat!rizrii "iologice, prec!m &i totalitatea achizi'iilor realizate de%a l!ng!l .istoriei/ individ!ale, sedimentate prin intermedi!l mecanism!l!i dezvoltrii psihice (aptit!dini, interese, trst!ri caracteriale, sentimente, opinii, aspira'ii, ideal!ri etc.). Cele do! categorii de enomene, "ioenergetice &i psihologice, n! se prezint #n stare p!r. *ac originea acestora din !rm se a l #n realitatea e,tern, metamor ozarea &i trans ormarea lor #n condi'ii interne antreneaz actorii "iogenetici. Achizi'iile psihice se o"'in n!mai pe ond!l interac'i!nii dintre individ &i medi!, cerin'ele e,terne, #ndeose"i ale medi!l!i social, se interiorizeaz, devenind ast el mod!ri de g)ndire, aspira'ii, atit!dini, motive, valori etc. 2.1.1. Ereditatea 1reditatea c!prinde !n comple, de dispozi'ii virt!ale sa! scheme !nc'ionale ce se transmit de la antecesori la s!ccesori prin intermedi!l mecanismelor genetice. Patrimoni!l ereditar al iecr!i individ rez!lt din com"inarea !nit'ilor genetice materne &i paterne. *eoarece e,ist posi"ilit'i in inite de com"inare a celor do! categorii de !nit'i genetice #n cadr!l cel!lei germinale, pro"a"ilitatea apari'iei !nor indivizi identici este practic n!l. 1,cep'ie de la aceast diversitate o ac gemenii monozigo'i care, provenind din acela&i o!, s!nt identici din p!nct de vedere ereditar, !nit'ile genetice materne &i paterne iind repartizate egal.

Cercetrile #ntreprinse #n cadr!l geneticii molec!lare a! d!s la el!cidarea s!"strat!l!i material al eredit'ii. Acesta este ormat din cromozomi, gene &i acizi n!cleici. 3%a sta"ilit c iecare specie are !n n!mr oarecare de cromozomi. 4a om, n!mr!l este de 23 perechi. 5enele s!nt sit!ate pe cromozomi #ntr%o ordine liniar. 4a r)nd!l lor, genele s!nt constit!ite din acizi n!cleici care determin propriet'ile &i e ectele genelor. -oate aceste componente, cromozomii, genele &i acizii n!cleici, se a l #n n!cle!l cel!lei. 1reditatea are, deci, o "az material, chimic, ai crei constit!en'i s!nt macromolec!lele de acizi n!cleici care intr #n componen'a genelor. Aceste macromolec!le con'in, #ntr%o orm codi icat, o an!mit in orma'ie genetic. *in p!nct de vedere psihologic, calitatea de in orma'ie stocat #ntr%o cel!l constit!ie mesa$!l genetic care, #n orma sa latent, preala"il ac'i!nii actorilor de medi!, este c!nosc!t s!" den!mirea de genotip. *in interac'i!nea genotip!l!i c! medi!l #ncon$!rtor apare enotip!l, ca o sintez #ntre ceea ce este ereditar &i in l!en'ele medi!l!i ca !n rsp!ns al genotip!l!i la aceste in l!en'e. 6a$oritatea a!torilor s!nt de prere c zestrea ereditar se mani est la om pe do! plan!ri, !n!l #n determinarea !nor trst!ri generale ale speciei, c!m ar i str!ct!ra anatomo iziologic a organism!l!i, pozi'ia "iped, tip!l de meta"olism etc., iar cellalt #n determinarea !nor partic!larit'i individ!ale c!m ar i caracteristicile anatomomor ologice (c!loarea pielii, a ochilor, a pr!l!i etc.), amprentele digitale, gr!pa sang!in etc. 3e pare c, toate acestea, #ncadrate, de apt, #n ereditatea izic, s!nt rez!ltat!l !nor mecanisme genetice apro,imativ asemntoare c! cele din l!mea animalelor. *in aceast ca!z ele s!nt m!lt mai re ractare la in l!en'ele medi!l!i, !nele total independente de acesta prod!c)nd!%se d!p legi proprii sa! iind rez!ltat!l !nei com"ina'ii #nt)mpltoare de !nit'i genetice. -oate enomenele psihice, #ncep)nd c! cele simple sa! elementare &i #ncheind c! cele comple,e sa! s!perioare, s!nt rez!ltat!l inter eren'ei actorilor ereditari c! in l!en'ele de medi!, ponderea celor do! categorii de actori c!nosc)nd o dinamic varia"il de la !n enomen la alt!l &i de la !n moment la alt!l. Ace&ti actori ereditari, considera'i ca premise ale dezvoltrii psihice, s!nt incl!&i #n categoria .predispozi'iilor nat!rale/. 1le se re er la7 partic!larit'ile anatomo iziologice ale analizatorilor,

partic!larit'ile anatomo iziologice ale analizatorilor, ale sistem!l!i nervos (tip!l de A93, plasticitatea) etc. 2.1.2. Mediul 6edi!l ca actor al dezvoltrii !mane, este constit!it din totalitatea elementelor c! care individ!l interac'ioneaz, direct sa! indirect, pe parc!rs!l dezvoltrii sale. 6edi!l izic reprezint totalitatea condi'iilor "ioclimatice #n care trie&te om!l. Ac'i!nea sa se mani est #n direc'ia !nor modi icri organice c!m ar i mat!rizarea "iologic, stat!ra corp!l!i, c!loarea pielii, prec!m &i #n direc'ia adoptrii !n!i regim de via' (alimenta'ia, #m"rcmintea, #ndeletnicirile etc.). 6edi!l izic n! ac'ioneaz izolat, ci #n corela'ie c! medi!l social care poate valori ica posi"ilit'ile pe care le o er medi!l izic sa! modi ica ac'i!nea sa #n concordan' c! nevoile organism!l!i. 6edi!l social reprezint totalitatea condi'iilor economice, politice &i c!lt!rale c!m s!nt actorii materiali, divizi!nea m!ncii, str!ct!ra na'ional &i social, organizarea politic, c!lt!ra spirit!al, con&tiin'a social etc., care #&i p!n amprenta as!pra dezvoltrii psihice. Ac'i!nea lor poate i direct prin modi icrile ce le declan&eaz #n cadr!l psihic!l!i !man &i indirect, prin in l!en'ele &i determinrile ce le are as!pra ac'i!nii ed!ca'ionale. Caracteristic pentr! specia !man este apt!l c achizi'iile sale se i,eaz n! n!mai #n modi icri organice, ci &i #n enomene de c!lt!r. 6edi!l social este actor!l care pstreaz aceste enomene reprezent)nd o poten'ialitate virt!al pentr! dezvoltarea copil!l!i. *e aceea o #n'elegere adecvat a rol!l!i s! rez!lt n!mai din raportarea la cellalt actor : ereditatea. *in aceast perspectiv, medi!l declan&eaz &i act!alizeaz predispozi'iile nat!rale, ast el #nc)t dezvoltarea di eritelor procese &i #ns!&iri psihice este o rez!ltant a conl!crrii lor. Ponderea #n cadr!l acestei conl!crri a !n!ia sa! alt!ia dintre cei doi actori este gre! de sta"ilit, ea di er #n !nc'ie de componenta psihic pe care o avem #n vedere, ca &i nivel!l atins #n dezvoltarea ei. C! toate acestea se consider c rol!l medi!l!i este mai pregnant #n ceea ce este individ!al &i personal dec)t #n ceea ce este tipic, care depinde mai m!lt de s!"strat!l ereditar transmisi"il pe cale genetic. Pe de alt parte medi!l o er posi"ilit'i nelimitate #n vederea valori icrii acestor predispozi'ii c! care se na&te copil!l.

6edi!l #ns!&i are !n caracter neomogen, ceea ce poate d!ce la di eren'e individ!ale evidente. +n interior!l s! pot ac'iona or'e c! valen'e deose"ite, mai p!ternice sa! mai sla"e, primele p!t)nd !neori ac'iona #n direc'ia ormrii !nor individ!alit'i relativ asemntoare, de&i s!"strat!l ereditar este di erit, celelalte o erind o gam mai s!pl de posi"ilit'i pentr! predispozi'iile ereditare. 9eomogenitatea medi!l!i rez!lt &i din mod!l #n care se #ntreptr!nd #n interior!l s! di erite componente7 sociale, c!lt!rale, psihosociale etc. 3e ace distinc'ia #n acest sens #ntre !n medi! social apropiat &i !n medi! social mai larg. Prim!l se mani est #n cadr!l amiliei, &colii, colectivit'ilor de copii etc. 3peci ic acest!i medi! este prezen'a !n!i climat psihosocial c! o p!ternic #ncrct!r a ectiv, rez!ltat din rela'iile interpersonale ce se sta"ilesc #ntre mem"rii acestor com!nit'i. 6edi!l social mai larg este o rez!ltant a nivel!l!i de dezvoltare social. Concomitent c! rec!noa&terea in l!en'ei medi!l!i as!pra om!l!i tre"!ie s admitem &i reciproca sa, aceea c om!l in l!en'eaz &i trans orm medi!l. <m!l n! este, deci, !n prod!s pasiv al medi!l!i, el este !n s!"iect activ care, trans orm)nd medi!l, se trans orm pe sine #ns!&i. Aceast rela'ie se e,prim &i se materializeaz #n proces!l practicii sociale. 2.1.3. Educaia 6edi!l social e,ercit in l!en'a cea mai p!ternic pe calea ed!ca'iei. 1d!ca'ia reprezint ac'i!nea con&tient, organizat, des &!rat #n cadr!l !nor instit!'ii speciale, #n scop!l ormrii &i in ormrii viitor!l!i (sa! act!al!l!i) ad!lt. Aceast in l!en'are con&tient &i plani icat e totdea!na #ndreptat spre scop!ri pe care iecare societate &i le i,eaz potrivit !nor cerin'e proprii &i perioadei istorice date. Ca ac'i!ne social con&tient, ed!ca'ia poate stim!la &i accelera aport!l celorlal'i actori #n proces!l dezvoltrii. (apt!l c ed!ca'ia genereaz noi orme de activitate c! cerin'e tot mai comple,e ce pres!p!n ampli icarea contin! a e ort!rilor copil!l!i, #l o"lig pe acesta la o restr!ct!rare perpet! a proceselor &i #ns!&irilor psihice, restr!ct!rare care imp!lsioneaz &i consolideaz proces!l dezvoltrii. Prin cerin'ele pe care le adreseaz &i le imp!ne, ed!ca'ia se a l #ntotdea!na #naintea dezvoltrii, aceasta apr)nd ca !n e ect al ei ce se e,prim prin schim"rile calitative ce apar pe plan psihic, prin trecerea

de la !n stadi! in erior la !n!l s!perior etc. Pe de alt parte, orm!larea &i dozarea e,igen'elor, atri"!te c! care este investit ed!ca'ia, n! se ace #n mod #nt)mpltor, ci pornind de la nivel!l atins #n dezvoltarea psihic, de la c!noa&terea condi'iilor interne ac!m!late p)n #n acel moment. +n aceast ipostaz dezvoltarea ne apare ca premis a ed!ca'iei. *eoarece ed!ca'ia n! ac'ioneaz #n mod izolat, ci #ntotdea!na #n corela'ie c! ceilal'i actori, dezvoltarea este o rez!ltant a ac'i!nii directe &i indirecte a lor, a interac'i!nii dintre ei. Ac'i!nea indirect a eredit'ii se e,prim prin intermedi!l actorilor e,terni, #n timp ce ac'i!nea indirect a acestora se e,prim prin intermedi!l condi'iilor interne. >ez!ltat!l dezvoltrii, concretizat #ntr%o trst!r partic!lar, n! poate i e,plicat prin prisma !n!i sing!r actor, ci a ponderii &i contri"!'iei relative a t!t!ror actorilor. Ca atare, nici !n!l din actori, incl!siv ed!ca'ia, n! disp!ne de posi"ilit'i nelimitate, rol!l iecr!ia iind dependent de ceilal'i. ?mportant este #ns din p!nct de vedere pedagogic de a c!noa&te dac limitele #n dezvoltarea psihic a !n!i copil s!nt imp!se predominant de actori ereditari sa! de actori e,terni, pentr! ca #n !nc'ie de acest apt s organizm ac'i!nea ed!ca'ional. C! tot caracter!l lor polivalent, predispozi'iile ereditare inc!m" &i o lat!r conservatoare care imp!ne an!mite limite ce n! pot i dep&ite, orice e,agerare sa! or'are din partea ed!ca'iei p!t)nd!%se solda c! consecin'e negative pentr! dezvoltarea personalit'ii !mane. Pornind de aici p!tem interpreta #n mod di eren'iat ac'i!nea ed!ca'iei as!pra celorlal'i actori, alt el e,ercit)nd!%se as!pra actorilor ereditari &i alt el as!pra celor de medi!. *ac as!pra acestora din !rm poate interveni p)n la contra"alansarea &i s!"stit!irea !nor in l!en'e negative, #n caz!l celorlal'i p!tem vor"i doar de o stim!lare &i valori icare optim a lor. Ac'i!nea ed!ca'ional se a l ea #ns&i #ntr%!n proces de contin! per ec'ionare, apt care se rs r)nge #n mod inevita"il &i as!pra dezvoltrii prin ampli icarea rol!l!i ei #n direc'ia constit!irii !nor str!ct!ri psihice capa"ile s rsp!nd !nor solicitri &i cerin'e tot mai mari din partea societ'ii.

(. I)#L*E)+E ,) DEZVOLTARE

+n mod tradi'ional, psihologii a! raportat procesele de dezvoltare la v)rst. *e e,empl!, a"ilitatea tipic a !n!i copil de 2 ani de a e,trage ra'ionamente este oarte di erit de aceea a !n!i copil #n v)rst de @ ani. Psiholog!l dezvoltrii #&i poate p!ne pro"lema investigrii proceselor implicate #n aceast evol!'ie. Ce e,perien'e &i interac'i!ni a! in l!en'at dezvoltarea copil!l!iA -ot!&i, #n an!l 1@=0, Baltes, !n psiholog german, a scris !n articol in l!ent, s!"liniind nat!ra permanent a dezvoltrii &i a !nor actori, al'ii dec)t v)rsta, care in l!en'eaz proces!l de dezvoltare. Baltes &i cola"oratorii (1@=0) a! s!s'in!t e,isten'a a trei in l!en'e importante as!pra dezvoltrii. 1l le%a den!mit in l!en'e c! caracter de v)rst, in l!en'e c! caracter istoric &i evenimente de via' r !n caracter speci ic. B Influenele cu caracter de rst se a l #ntr%o rela'ie p!ternic c! v)rsta cronologic. *e e,empl!, modalitatea #n care copiii #&i dezvolt lim"a$!l se a l #ntr% !n raport oarte str)ns c! v)rsta lor, !n copil #n v)rst de 2 ani are o per orman' a lim"a$!l!i m!lt mai red!s comparativ c! per orman'a !n!i copil de 2 ani.. B Influenele cu caracter istoric s!nt legate de evenimentele ce a! loc la !n an!mit moment &i%i a ecteaz pe ma$oritatea mem"rilor !nei genera'ii date (sa! .cohort/). 1,emple de acest gen pot i7 rz"oi!l di osta ?!goslavie sa! oametea din >Canda. B E enimentele de ia fr un caracter specific s!nt cele care in l!en'eaz dezvoltarea indivizilor #n an!mite momente sa! la v)rste di erite. 1 ectele divor'!l!i #ntr%o amilie sa! !n accident grav ce are ca rez!ltat o incapacitate izic pot i e,emple #n acest sens. Baltes s!s'ine c iecare in l!en' este determinat prin interac'i!nea actorilor "iologici &i a celor am"ientali, c! toate c !n!l sa! alt!l poate i mai dominant #n circ!mstan'e partic!lare.

10

-. ECOLOGIA DEZVOLTRII Cercettorii contemporani #n pro"lematica dezvoltrii !mane p!n accent!l pe importan'a st!dierii ecologiei dezvoltrii : sa! dezvoltarea #n conte,t. Prin .ecologie/ #n'elegem condi'iile de medi! #n care o persoan trie&te sa! este a ectat de acestea, direct sa! indirect. Aceast a"ordare se "azeaz pe cercetrile psiholog!l!i american Drie Bron en"rennerr care arat c medi!l ecologic constit!ie !n set de patr! sisteme ( ig.1).
a) 6acrosistem 7 de e,empl!, politica g!vernamental privind activit'ile sociale

") 1,osistem 7 de e,empl!, politica g!vernamental privind or'a de m!nc

c) 6ezosistem de legt!r d) de e,empl!, microsistem!l de la &coal e) de e,empl!, microsistem!l de acas

) de e,empl!, activit'ile sociale ale p!ilor de animale, spirid!&!l casei

Fig.1. Ecologia dezvoltrii: dezvoltare n context (adaptat dup Bronfenbrenner, 1 ! "

11

B +n centr! se a l microsistemul, provenind din e,perien'ele individ!l!i, #ntr%o sit!a'ie partic!lar. *e e,empl!, sistem!l #n care copil!l are e,perien'e reprezint modele (pattern%!ri) de activit'i &i interac'i!ni c! prin'ii &i ra'ii #n medi!l de acas. Pe ms!r ce copil!l #nainteaz #n v)rst, el este in l!en'at de alte microsisteme, #n sit!a'ii (loc!ri) c!m ar i teren!l de $oac, &coala, "iserica etc. 6a$oritatea dintre mam &i copil. B Drmtor!l nivel este me!osistemul. Acesta implic raport!rile dintre di eritele sit!a'ii (loc!ri) &i dezvoltarea individ!l!i #n cadr!l acestora. *e e,empl!, #n caz!l !n!i copil, acesta reprezint legt!rile dintre cas &i mediile &colareE #n caz!l !n!i ad!lt, legt!rile dintre amilie &i loc!l de m!nc. B Cel de%al treilea nivel, e"osistemul, se re er la sit!a'iile #n cadr!l crora copiii n! particip #n mod activ, dar ii a ecteaz. *e e,empl!, servici!l prin'ilor sa! activit'ile lor sociale pot in l!en'a tip!l de #ngri$ire dat copiilor. B Dltim!l nivel, macrosistemul, const din organizarea instit!'iilor sociale &i din ideologiile e,istente #n societatea din care individ!l ace parte. (actori c!m ar i7 program!l de m!nc general acceptat, rata &oma$!l!i, disp!ta social c! privire la activitatea de m!nc a mamelor sa! disponi"ilitatea de a #ngri$i copil!l pot a ecta "!nstarea prin'ilor #n sit!a'ia de m!nc ce, #n consecin', va a ecta microsistemele &i mezosistemele copil!l!i. Faloarea model!l!i orm!lat de Bron en"renner const #n aceea c ne arat importan'a identi icrii t!t!ror acestor sisteme prec!m &i raport!rile dintre ele c)nd concept!alizm &i ela"orm investiga'ii psihologice. Bron en"renner s!gereaz c psihologii dezvoltrii ar tre"!ie s #n'eleag c medi!l ecologic in l!en'eaz dezvoltarea copil!l!i. *e e,empl!, evenimente ca7 #nceperea &colii, na&terea !n!i rate, admiterea la !niversitate &i, mai indirect, actori c!m ar i7 &oma$!l sa! divor'!l prin'ilor, con r!ntarea c! sit!a'ii la care indivizii tre"!ie s se adapteze. +n acest mod are loc dezvoltarea copil!l!i. Bron en"renner consider c cea mai "!na modalitate de a #n'elege oamenii const #n a o"serva c!m ac ace&tia a' &i se adapteaz schim"rii. cercetrilor psihologice s!nt e ect!ate din perspectiva microsistem!l!i, de e,empl! modelele de $oc de la &coal sa! interac'i!nile de acas

12

.. TEORII PRIVI)D STADIALITATEA DEZVOLTRII PSIHICE ..1. Teo!$ dezvolt/!$$ co0n$t$ve 12. P$ 0et3 Piaget a considerat c to'i copiii trec printr%o serie de perioade #n dezvoltarea lor cognitiv. Acestea s!nt7 0%2 ani (apro,imativ) perioada senzorio%motorie 2%; ani (apro,imativ) perioada preopera'ional ;%11 ani (apro,imativ) perioada opera'iilor concrete 11 ani : mat!ritate, perioada opera'iilor ormale. #erioada sen!orio$motorie este prima perioad a dezvoltrii cognitive, #n care sarcina principal a copil!l!i este de a organiza &i de a interpreta in orma'iile pe care le prime&te prin organele de sim' &i de a%&i dezvolta coordonarea motorie, c! alte c!vinte, de a #nv'a s%&i coordoneze m!&chii. +n timp!l acestei perioade copil!l #ncepe c! dezvoltarea schemei corporale &i tot ac!m, #&i dezvolt &i percep'ia constan'ei o"iect!l!i. +n a do!a perioad, perioada preoperaional, pot i percep!te cel mai clar di eren'ele #ntre g)ndirea copiilor &i g)ndirea ad!l'ilor. Aceasta este perioada #n care se dezvolt lim"a$!l &i Piaget considera c !tilizarea lim"a$!l!i de ctre copil demonstreaz o red!cere treptat a egocentrism!l!i. 4a #ncep!t, copil!l prezint o vor"ire egocentric, c! o con&tien' red!s a necesit'ilor asc!lttor!l!i, dar, treptat, devine con&tient c , #n scop!l !tilizrii lim"a$!l!i pentr! com!nicare, tre"!ie s &i%l a$!steze #n vederea !nei interac'i!ni, #n loc s%&i e,prime, p!r &i simpl!, g)nd!rile. +n aceast perioad, d!p Piaget, copil!l #&i dezvolt capacitatea de .descentrare/, de adoptare a p!nct!l!i de vedere al altei persoane. *ar at!nci c)nd se g)nde&te la di eritele pro"leme, copil!l are &i o tendin' de .centrare/, concentr)nd!%se as!pra esen'ei pro"lemei &i ignor)nd al'i actori care ar p!tea i, de apt, oarte importan'i. Dn e,empl! este lipsa .reversi"ilit'ii/7 la aceast v)rst, copiilor le este oarte gre! s vad opera'iile ca iind reversi"ile. *e e,empl!, !n copil ar p!tea #nv'a c 0 , 0 G 18, dar n! ar i capa"il s a$!ng, de aici, la concl!zia c 18 G 0 , 0. 3a!, copil!l poate admite c are !n tat, dar n! este capa"il s admit c &i tatl s! are !n
13

copil. *e&i o opera'ie este tocmai invers!l celeilalte, copil!l are tendin'a s se concentreze as!pra !nei lat!ri a pro"lemei &i #i este gre! s vad &i cealalt lat!r. Dn alt e,empl! de centrare apare #n incapacitatea copil!l!i a lat #n perioada preopera'ional de a #n'elege principiile de .conservare/. Aceasta este poate cea mai aimoas dintre toate pr'ile teoriei l!i Piaget. Prin .conservare/, Piaget #n'elegea c !n o"iect &i%ar p!tea modi ica orma sa! aspect!l, pstr)nd!%&i tot!&i aceea&i mas sa! acela&i vol!m. 1l a e ect!at mai m!lte st!dii as!pra conservrii. +ntr%!n!l dintre ele, de e,empl!, a plasat do! &ir!ri de monede #n a'a !n!i copil &i l%a #ntre"at dac cele do! &ir!ri era! identice. C)nd copil!l a admis c era! la el, Piaget a #ntins !n &ir, ast el #nc)t s ie m!lt mai l!ng dec)t cellalt &i i%a p!s copil!l!i aceea&i #ntre"are. +n mod caracteristic, copil!l a lat #n perioada preopera'ional rsp!ndea c s!nt mai m!lte monede #n &ir!l mai l!ng. 3t!diile as!pra conservrii s%a! realizat c! diverse o"iecte7 "!c'i de plastilin, trans ormate din "ile rot!nde #n orme l!ngi de c)rnat, sa! ap colorat, t!rnat dintr%!n pahar larg &i mic #ntr%!n!l #nalt &i s!"'ire. *e iecare dat, copil!l se concentra as!pra cel!i mai evident aspect al modi icrii, ignor)nd!%le pe cele asociate, care indica! apt!l c vol!m!l sa! cantitatea a! rmas acelea&i. Principala sarcin a perioadei preopera'ionale este de a pregti copil!l pentr! perioadele !rmtoare &i, #n acest scop, copil!l #nva' tot timp!l din ce #n ce mai m!lte despre medi!. < caracteristic a acestei perioade, o"servat de Piaget, este tendin'a de a .generaliza e,cesiv/ reg!lile pe care le%a #nv'at7 n!mai prin aplicarea reg!lii, copil!l #nva' modalit'ile di erite de a o !tiliza. *e e,empl!, la #ncep!t!l acestei perioade copil!l ar p!tea n!mi toate animalele mici .c'el/, dar c! c)t persevereaz, c! at)t #&i d mai "ine seama c e,ist di erite tip!ri de animale mici &i c toate a! n!me di erite. Prin procesele de asimilare &i acomodare copil!l #&i e,tinde schemele, aplic)nd!%le la medi!, p)n c)nd #&i ormeaz !n set opera'ional de str!ct!ri. 4a s )r&it!l perioadei preopera'ionale, copil!l este dotat dest!l de "ine c! scheme adecvate pentr! a ace a' principalelor provocri din medi!l s!. A treia perioad identi icat de Piaget este perioada operaiilor concrete. +n aceast perioad, g)ndirea !n!i copil este oarte asemntoare c! aceea a !n!i ad!lt, dar copil!l are tot!&i di ic!lt'i c! no'i!nile p!r a"stracte, pentr! c tre"!ie s le lege de l!mea real, pentr! a le #n'elege. Copiii a la'i #n aceast perioad s!nt caracteriza'i

10

de o dorin' e,traordinar de a c!lege in orma'ii despre l!me7 deseori, ei ad!n liste considera"ile de apte sa! de date despre !n s!"iect de interes. +n a patra perioad, perioada operaiilor formale, g)ndirea copil!l!i este asemntoare celei a !n!i ad!lt. 1l poate manevra ac!m logica a"stract, ela"oreaz ipoteze (teorii) despre l!me, le testeaz ca !n om de &tiin' &i !tilizeaz no'i!ni a"stracte #n g)ndirea sa. Piaget considera c aceasta este cea mai #nalt orm de g)ndire &i s!s'inea c, din acest moment, copil!l #&i poate e,tinde c!no&tin'ele, r a mai i #mpiedicat de egocentrism sa! de alte asemenea restric'ii. Analiz)nd aceste perioade, p!tem o"serva c proces!l de adaptare la mediu care l%a interesat at)t de m!lt pe Piaget, are loc treptat #n timp!l dezvoltrii cognitive a copil!l!i. 1l considera c mod!l #n care se dezvolt g)ndirea copil!l!i oglinde&te proces!l dezvoltrii g)ndirii ra'ionale la iin'a !man. Perioadele ini'iale din dezvoltarea copil!l!i reprezint ormele primitive de g)ndire, care a! a$!tat animal!l s se adapteze la medi!. Piaget considera c ampli icarea treptat a con&tien'ei, prin red!cerea egocentrism!l!i, a ost cea care a permis control!l din ce #n ce mai pron!n'at as!pra medi!l!i &i dezvoltarea g)ndirii ra'ionale &i a capacit'ii de plani icare. *e&i Piaget considera c dezvoltarea cognitiv are loc prin interac'i!ne c! medi!l, el credea tot!&i c este vor"a de !n proces ereditar, pentr! c o an!mit orm de g)ndire n! s%ar p!tea dezvolta, #n caz!l #n care copil!l n! ar i pregtit genetic pentr! aceasta. -ot!&i, predispozi'ia poate aprea mai devreme, dac medi!l este e,trem de stim!lativ, sa! mai t)rzi!, dac n! e,ist prea m!lte &anse pentr! copil de a e,plora pro"leme di erite. ..". Teo!$ dezvolt/!$$ 4o! le 1L. 5o6l7e!03 +n analiza #ntreprins as!pra psihologiei v)rstelor &colare !n accent deose"it este p!s as!pra evol!'iei cognitive &i as!pra $!dec'ii morale a copil!l!i. +ntr%o prim az aceasta este heteronom (preia norme, reg!li, interdic'ii, valori) din ant!ra$!l imediat, iind neselectiv, nesit!ativ, rigid, viz)nd doar apta n! &i motiva'ia. Apoi ea devine autonom prin interiorizarea &i implicarea propri!l!i sistem valoric #n act!l de $!decare. *istinc'ia heteronom%a!tonom #n $!decata moral &i implica'iile sale

12

evidente #n cond!ita moral #i apar'ine cercettor!l!i american 4. Hohl"erg. Aceste cercetri i%a! permis psiholog!l!i amintit s identi ice trei nivel!ri mari ale evol!'iei $!dec'ii morale #n !nc'ie de impact!l interc!lt!ral as!pra acestei categorii de v)rst. Acest model teoretic prezint &ase stadii ale genezei ra'ionament!l!i moral7 1. ni elul premoral sau precon enional (0%10 ani), !nde standardele de $!decare s!nt etichetele c!lt!rale ale ant!ra$!l!i, dintr%o perspectiv "inar7 "!nIr!, are dreptateIse #n&eal, c!minteIo"raznic, aptele iind $!decate d!p consecin'ele lor &i #n mai mic ms!r prin prisma ca!zalit'ii. Acest nivel pres!p!ne !rmtoarele s!"nivel!ri7 a) al moralit'ii asc!ltrii, #n care pedeapsa &i recompensa s!nt criterii oarte p!ternice, iar evitarea pedepsei &i s!p!nerea la norm apar ca avanta$e personale imediate &i ") al moralit'ii hedonism!l!i instr!mental naiv, !nde con ormarea la norm este s!rs de "ene icii &i, ca atare, tre"!ie realizate pentr! c iind recompensat poate i &i plc!t #n consecin'ele saleE 2. ni elul moralitii con enionalitii morale (10%13 ani)E este nivel!l con ormrii la normele e,terioare &i al $!crii rol!l!i de copil a&a c!m este acesta cer!t de !nivers!l amiliei &i de alte gr!p!ri de apartenen'E con ormarea are la "az plcerea de a i se rec!noa&te p!rtarea, de a avea !n stat!t ."!n/, deci de a i apreciat. 4a nivel!l acestei moralit'i se desprinde7 a) moralitatea "!nelor rela'iiE copil!l respect norma din dorin'a de a i rec!nosc!t ca !n "iat ."!n/ sa! o at ."!n/E totodat, #ncepe s se pre ig!reze $!decarea aptelor d!p inten'ia lor &i n! n!mai d!p consecin'eE ") moralitatea legii &i ordinii, !nde respectarea a!torit'ii, a normelor &i a legilor se realizeaz ca necesitate ce reglementeaz cond!ita t!t!ror, apt care ac'ioneaz &i #n "ene ici!l personalE 3. ni elul autonomiei morale sau al interiori!rii i acceptrii personale a principiilor morale (d!p 13 ani, la tinere'e sa! niciodat). Ji acest nivel al acceptrii

18

normelor c!noa&te mai m!lte s!"nivel!ri &i partic!larit'i ale moralit'ii desprinz)nd!% se #n acest sens7 a) moralitatea contract!al, caracterizat prin acceptarea democratic a legii &i a #n'elegerii standardelor morale ca rez!ltat al !nei decizii m!t!aleE legile n! s!nt intangi"ile &i pot i schim"ate pe considerente ra'ionaleE ") moralitatea principiilor individ!ale de cond!itE se cristalizeaz propri!l sistem de valori prin semni ica'iile personale acordate conceptelor de $!sti'ie, reciprocitate, egalitate, demnitateE $!decarea de sine este percep!t ca a i mai p!ternic dec)t cea care vine din e,terior. 6odel!l prop!s de 4. Hohl"erg a c!nosc!t o serie de o"serva'ii, iind contestat de ctre !nii speciali&ti ai domeni!l!i at)t pentr! caracter!l s! restrictiv c)t &i prin con'in!t!l la care ace re erin', #n special as!pra dimensi!nii moralit'ii : a $!dec'ii morale &i #n mai mic ms!r as!pra altor componente psihice &i psihosociale. Pentr! dezvoltarea cognitiv &i stadialitatea acesteia rm)ne de re erin' model!l l!i K. Piaget c! n!an'rile &i completrile ce i se ad!c prin model!l prop!s de 4. Hohl"erg. ..(. Teo!$ dezvolt/!$$ p8$6o8oc$ le 1E. E!$98on3 1riLson prop!ne opt stadii care acoper perioada #ntregii vie'i, aceast periodizare iind !na dintre primele teorii psihodinamice ale dezvoltrii. +n vizi!nea sa stadialitatea dezvoltrii se prezint ast el7
Principala achizi'ie (variantele e,treme) ?n antil +ncredere vers!s (0%1 an) ne#ncredere Copilrie mic A!tonomie vers!s (1%3 ani) dependen' Copilria mi$locie (3% ?ni'iativ vers!s 8 ani) retragere, vinov'ie Copilria mare 3)rg!in', e icien' (8%12 ani) vers!s in erioritate Adolescen'a ?dentitate vers!s (12%1=I20 ani) con !zie -)nr!l ad!lt ?ntimitate vers!s (20%30I32 ani) izolare Ad!lt!l >ealizare vers!s (32%20I80 ani) r!tin creatoare Btr)ne'ea ?ntegritate vers!s (80M..ani) disperare 3tadi!l (actorii sociali Corolar!l a,iologic determinan'i 6ama sa! s!"stit!t!l 3peran'a matern Prin'ii Foin'a 6edi!l amilial (inalitatea #n ac'i!ni (teleonomia) Jcoala &i gr!p!l de Competen'a $oac 6odelele &i Dnitatea cov)rstnicii Prietenii, rela'ia de 6!t!alitatea a ectiv c!pl! (amilia, pro esia >esponsa"ilitatea, devo'i!nea Pensionarea, ap!s!l +n'elepci!nea vie'ii

1;

*e&i mai p!'in c!nosc!t la noi, model!l prop!s de 1riLson este rec!nosc!t ca iind astzi !n!l dintre cele mai c!prinztoare &i relevante. ..-. Teo!$ dezvolt/!$$ p8$6o8e%u le 1S. #!eud3 #tadiile p$i%o$exuale C! c)t a investigat mai m!lt tra!mele a ective timp!rii ale copil!l!i, (re!d a devenit din ce #n ce mai convins c primii cinci ani de via' a! !n e ect permanent as!pra dezvoltrii personalit'ii. 1l a tras concl!zia c e,ist cinci etape de dezvoltare prin care trece copil!l, c!nosc!te s!" den!mirea de stadii psihose"uale, datorit accent!l s!p!s de (re!d pe se,!alitate, ca im"old l!ntric !ndamental #n dezvoltare. Aceste stadii s!nt7 stadi!l oral, stadi!l anal, stadi!l alic, perioada de laten' &i, #n inal, stadi!l genital. Primele trei etape a! loc #n primii cinci ani de via'. #tadiul oral Prim!l stadi! se des &oar #n prim!l an de via', s!rsa principal de plcere a copil!l!i iind g!ra. Copil!l gse&te o plcere deose"it #n activit'i orale, prec!m s!pt!l &i ap!carea c! g!ra, l!cr! important, d!p (re!d, #n de inirea tip!l!i de personalitate care se dezvolt. 4a #ncep!t, principala plcere a s!gar!l!i o constit!ie s!pt!l &i sor"it!l, c!nosc!t drept aza .optimism!l!i oral/. 6ai t)rzi! #n acest stadi!, principala plcere este o"'in!t prin ap!care c! g!ra &i mestecat : stadi!l .sadic%oral/. *ac etapa anterioar este considerat mai satis ctoare, d!p (re!d, copil!l devine dependent, pasiv &i e,trem de cred!l ("!n s #nghit orice povesteN). *ac principala plcere a copil!l!i provine, #ns, din m!&cat &i mestecat, at!nci devine oarte agresiv, ver"al sa! izic. Copil!l ar p!tea s capete o . i,a'ie/ pentr! g!r, ca s!rs de plcere, dac este #n'rcat ie prea devreme, ie prea t)rzi!. *ac este a&a, at!nci va a$!nge tip!l de om care 'ine totdea!na c)te ceva #n g!r7 'igri, capete de creioane etc. (re!d considera c persoanele oarte independente prezint o orma'i!ne reac'ional #mpotriva dependen'ei de stadi!l oral. C! alte c!vinte, ele s!pracompenseaz aceast dependen', trans orm)nd%o #n op!s!l s!N

1=

#tadiul anal Al doilea dintre stadiile psihose,!ale identi icate de (re!d are loc de la !n! la trei ani. +n timp!l acest!i stadi!, libidoul : im"old!l &i energia se,!al ale individ!l!i : se concentreaz as!pra an!s!l!i &i copil!l gse&te m!lt plcere #n ac'i!nea de de ecare. Aceasta este v)rsta la care copil!l va i deprins c! oli'a &i (re!d considera c aceast deprindere ar p!tea in l!en'a personalitatea !lterioar. *ac prin'ii copil!l!i s!nt prea severi, copil!l ar p!tea deveni .anal%reventiv/, c)nd!%i plcere s re'in materiile ecale, #n loc s cear imediat oli'a. +n acest caz, d!p (re!d, va deveni #n via' !n tip egoist, lacom, #ncp')nat. Pe de alt parte, dac olosirea oli'ei i se pare deose"it de plc!t, ar p!tea deveni .anal%e,p!lziv/ &i, #n via', va i e,trem de generos &i de darnic. +n pl!s, dac deprinderea c! oli'a a av!t loc prea devreme sa! prea t)rzi!, copil!l ar p!tea cpta o . i,a'ie anal/, care i%ar a ecta &i caracter!l. Personalitatea anal, d!p (re!d, este caracterizat de o o"sesie pentr! c!r'enie &i pentr! ordine &i de prea p!'in spontaneitate : "irocrat!l idealN #tadiul falic +n stadi!l alic, de la trei la cinci ani, are loc identi icarea se,!al a copil!l!i. +n timp!l acest!i stadi!, (re!d pres!p!ne c "ie'ii #ncep s se con r!nte c! ceea ce el a n!mit .comple,!l <edip/. Acesta #i prod!ce copil!l!i con licte t!l"!rtoare, care tre"!ie rezolvate prin identi icarea copil!l!i c! printele de acela&i se,. &erioada de laten' (i $tadiul genital Al patr!lea stadi! psihose,!al este c!nosc!t s!" den!mirea de perioada de laten' &i se des &oar de la v)rsta de cinci ani p)n la p!"ertate. < dat ce comple,!l <edip a ost rezolvat, (re!d considera c li"ido!l se di !zeaz prin tot corp!l, #n loc s se concentreze #ntr%o an!mit zon. C)nd copil!l a$!nge la p!"ertate, li"ido!l se ocalizeaz as!pra organelor genitale &i aten'ia t)nr!l!i ad!lt se concentreaz ac!m as!pra se,!l!i op!s. Acesta este stadiul genital, care d!reaz pe tot parc!rs!l vie'ii ad!lte.

1@

:. STADIILE I;PLICATE ,) CICL*RILE VIE+II <I ALE DEZVOLTRII PSIHICE 1PERIODIZAREA V=RSTELOR3
C ! cte!$8t$c$ 'und 4ent le Prenatal (ormarea (@ l!ni) organism!l!i. 9a&terea Copilria &i +ns!&irea (#nv'area) p!"ertatea, cond!itelor de incl!siv cre&tere, a!tonomia, adolescen'a a!toservirea, a!to% (0%20 ani) control!l, #nv'area, #ns!&irea de strategii de instr!ire &i a!to% instr!irea, socializarea cond!itei, integrarea amilial, &colar, social, s!"identit'ile socio%c!lt!rale, amilial &i &colar F)rstele Contri"!ie la via'a ad!lte active prod!ctiv, constr!c% (20%82 ani) 'ia !nei amilii, deci a s!"identit'ilor pro e% sionale, maritale &i parentale. C$clul v$e>$$ Su78t d$$le $4pl$c te %perioada em"rionarE %perioada etal precoce %perioada etal tardiv %Prim!l an de via'E %Prima copilrie (perioada antepre&colar 1%3 ani)E %A do!a copilrie (perioada pre&colar 3%8 ani)E %A treia copilrie (perioada &colar mic 8%10 ani)E %P!"ertatea (10%10 ani)E %Adolescen'a (10%20 ani)E %Adolescen'a prel!ngit (20%20 ani) %-inere'ea 22%32 aniE %F)rsta ad!lt precoce 32%00 aniE %F)rsta ad!lt mi$locie 02%22 aniE %F)rsta ad!lt tardiv 22%82 aniE C ! cte!$8t$c$le p!$v$nd 4od$'$c !e Cel mai intens ritm de cre&tere >itm oarte intens de cre&tere stat!ral &i ponderal #n prim!l an, ritm!l cre&te treptat c! !n p!se! #n perioada pre&colar &i alt!l #n perioada p!"ert'ii. 4a 20 de ani cre&terea stat!ral #nceteaz.

F)rstele de *ezanga$are %Perioada de trecere 88%;0 invol!'ie pro esional, adaptare aniE (82%@0 ani) la den!clearizarea %Perioada primei "tr)ne'i amiliei. ;0%=0 aniE %Perioada celei de%a do!a "tr)ne'i =0%@0 aniE %Perioada marii "tr)ne'i peste @0 ani

1chili"r! &i vitalitate, procreere activ. +n v)rsta ad!lt precoce se resimte o !&oar deteriorare senzorial (viz!al) care se e,tinde &i spre alte zone senzoriale. D&oar intensi icare a deteriorrii organice #n perioada de trecere. >itm!ri oarte inegale de deteriorare a !nc'iilor &i energiei psihice #n celelalte perioade, c! deces #n oricare din ele.

20

?. DE@*T*L VIE+II

*eoarece iin'a !man parc!rge !n l!ng proces de ormare #nc #nainte de na&tere, aceasta ire&te in l!en'eaz #n mod deose"it dezvoltarea !lterioar a vie'ii, apt pentr! care psihologii acord o mare aten'ie perioadei intra!terine. Aceasta este perioada celei mai intense cre&teri &i dezvoltri a iin'ei !mane vii. 3e &tie c, !nii a!tori (mai c! seam cei de colorat!r a"isal) consider c etapele primare ale vie'ii om!l!i (stadiile intra!terine &i primii trei ani de via') s!nt determinante pentr! dezvoltarea ei !lterioar. (r #ndoial start!l #n via' este important cel p!'in pentr! vigoarea sa! mcar integritatea organism!l!i &i a res!rselor sale adaptative. ?.1. Pe!$o d p!en t l/ Cele mai semni icative aspecte privind stadiile dezvoltrii em"riologice &i intra!terine s!nt prezentate #n ta"el!l de mai $os #n care se p!n #n eviden' do! p!ncte de vedere sa! criterii de descriere a azelor dezvoltrii primare ale iin'ei !mane. Cele do! criterii s!nt7 (1) (2) 6od!l #n care are loc organizarea sistemelor &i organelor "iologice !ndamentale ale viitor!l!i copilE Pozi'ia &i mod!l de a se hrni al em"rion!l!i &i apoi al t!l!i #n condi'iile dezvoltrii em"rionare &i intra!terine. #tadiile dezvoltrii e)brionare (i intrauterine
C!$te!$$ AB( lun$ <rganizarea &i (aza em"rionar, di eren'ierea germinal, cariochineza, sistemelor di eren'ierea primar a organism!l!i organelor, ormarea sistem!l!i nervos, ormarea primar a ence al!l!i. %Fezicolele primare St d$$le $nt! ute!$ne (B: lun$ (aza em"rionar precoce, organogeneza intens (inim, stomac, plm)ni, intestine, i% cat, rinichi etc.). *ezvoltarea sistem!l!i osos (p!ncte de osi ica'ie &i de 21

:BC lun$ (aza etal tardiv, dezvoltarea intens !nc'ional &i consolidarea somatic. Poate s!rveni na&terea premat!r sa! imat!ritatea.

%Fezicolele sec!ndare

Pozi'ia mod!l de a hrni em"rion!l!i t!l!i.

&i se al &i

consisten' cartilaginoas). *ezvoltarea 'es!t!rilor (m!&chi, 'es!t adipos). *ezvoltarea &i a sistem!l!i nervos &i a ence al!l!i 4a 3 sptm)ni se 3e ormeaz se,!l &i 3e per ec'ioneaz ormeaz md!va spin% coardele vocale. !nc'ionalitatea rii (ca !n ir c! o e,tre% organic &i a mitate mai proeminent, sistem!l!i nervos. 4a cap!l). 8 l!ni se di eren'iaz amprentele digitale (desenele papilare). 3e ormeaz pleoapele, glandele se"acee &i s!doripare. Are loc o #ncetinire a cre&terii e,plozive d!p 2 l!ni. Perioada histotro . Perioada de trecere. Perioada hemotro . C)teva zile o!l #n Ptr!ndere #n !ter, Ornire comple, : tromp, cariochinez, hrnire prin m!coasa prin cordon, orma% ormarea strat!rilor !terin (tro o"last), 'i!ne de vilozit'i em"rionare. apoi prin s!"stan'a ectodermice ale % sac!l!i vitelin. t!l!i implantate #n pere'ii m!%coasei !terine str"%t!te de vase sang!ine.

3peciali&tii acord o aten'ie deose"it ca!zelor care pot determina anomalii (incl!siv cere"rale) de dezvoltare #n aceast etap. +n ta"el!l de mai $os s!nt condensate cele mai importante categorii dintre aceste ca!ze7
C uze -o,oplasmoze #n organism!l matern E'ecte Anomalii cere"rale, Oidroce alii sa! de"ilitate mintal, microce alii t!l"!rri viz!ale, calci ica'ii cere"rale 6aln!tri'ie a mamei +ncetinirea cre&terii n!merice a cel!lelor nervoase, #nt)rziere #n dezvoltarea intelect!al, a ectarea activit'ii electrice a creier!l!i (>.1. BroCn). ?n ec'ii virale (la Dnele gripe (asiatice) prod!c !neori #ncep!t!l sarcinii), ne#nchiderea t!"!l!i ne!ral &i degenerarea gripe asiatice, 'es!t!l!i nervos : ori mal orma'ii. >!"eola r!"eol. mamei prod!ce adeseori mal orma'ii cardiace, 22 I0$en de'ectuo 8/ Alimentare c! r!cte &i leg!me nesplate, alimente alterate, conserve. *e icit de proteine &i calorii, alimenta'ie srac &i p!'in, r lapte, gl!cide. (recven'a medi!l!i in estat c! epidemii.

de icite a!ditive &i viz!ale, mal orma'ii ale sistem!l!i nervos central la t. >adia'ii 6al orma'ii grave. A! ost eviden'iate la Oiroshima. Parazi'i 6al orma'ii, de"ilitate general Parazi'ii transmi&i prin intermedi!l pisicilor &i al c)inilor. 1reditate #ncrcat Boli genetice (cca 1=00 a! ost depistate) Cons!lta'ii genetice parental. negli$ate. Ca!ze nec!nosc!te 6al orma'ii, anace alie, "oli genetice.

?.". ) &te!e 4a spe'a !man na&terea are loc #ntre 28;%2=0 zile. *e&i na&terea este !n proces iziologic normal, aceasta este trit #n mod s!"iectiv &i relativ o"iectiv ca !n adevrat &oc at)t pentr! mam, c)t mai ales pentr! copil. Pentr! copil na&terea reprezint o schim"are radical a condi'iilor de e,isten', a&a c!m rez!lt din !rmtor!l ta"el7 -ip!l de anga$are 3tarea canal!l!i Pozi'ia c! cap!l anga$at #n a) dilatat canal!l dilatat. ") ins! icient dilatat, pericol de as i,ie ce d hipo,emie Pozi'ie transvers. a) dilatat ") ins! icient dilatat Consecin'e 9a&tere normal. 9a&tere ceva mai di icil, !neori orceps (pericol de lezare a c!tiei craniene &i presare a con'in!t!l!i). 9a&tere oarte grea. 9ecesar #ntoarcerea pozi'iei (tehnic delicat) sa! opera'ie cezarian (e,p!lzarea se ace prin a"domen!l mamei). +n prim!l caz, pericol de tra!me craniene, de s! ocare, de #ncolcire a cordon!l!i om"ilical. Pericol pentr! mam &i copil oarte mare. 3e ac interven'ii de acela&i gen ca mai s!s.

Pozi'ie de anga$are invers a) dilatat (!n picior &i cap!l) ") nedilatat

23

D. PRI;*L A) DE VIA+

4a na&tere, organism!l disp!ne de o capacitate senzorial general relativ "ine dezvoltat, dar de o capacitate de reac'ii interna'ionale &i coordonate aproape n!l. < mare parte din reac'iile disponi"ile a! !n caracter primar, constit!ind orme motorii de de"!t ale cond!itei motorii. Cea mai mare parte a zilei, no!l nsc!t doarme. 3omn!l la cei mai m!l'i copii se e,tinde pe 0I2 din 20 de ore. Pro"a"il enomen!l se datoreaz ep!izrii rapide &i intense energetice a copil!l!i #n proces!l de adaptare activ, somn!l av)nd !nc'ii de resta"ilire a energiei. 1p!izarea intens are loc &i datorit arderilor realizate la nivel!l t!"!l!i digestiv &i a nvalei de impresii ce "om"ardeaz instan'ele nervoase senzoriale, traseele &i sistem!l nervos central. -reptat, raport!l dintre orele de somn &i cele de veghe se va modi ica. 4a 1 an copil!l va avea nevoie pentr! rec!perare de 12%18 ore de somn zilnic, de&i activitatea sa din orele de veghe va i m!lt mai dens &i cons!m!rile mai intense. Aceste momente de veghe vor deveni calme, active, spre deose"ire de caracter!l lor agitat din primele zile. *ezvoltarea general Cre&terea este oarte intens d!p na&tere. *e"!t!l vie'ii tre"!ie raportat la dezvoltarea !man din prim!l an de via'. Aceasta c! at)t mai m!lt c! c)t prim!l an de via' este dominat de dependen'a oarte mare a copil!l!i de a,a parental, ma$oritatea satis acerii tre"!in'elor "iologice iind condi'ionate de interven'ia ad!l'ilor. +rebuin'ele de baz ale copilului )ic >ol!l tre"!in'elor este oarte mare #n ontogeneza timp!rie. +n esen' se poate vor"i de tre"!in'e ce se cer satis c!te ciclic &i tre"!in'e permanente. Ciclic este tre"!in'a de alimentare, somn, ap etc., permanent este tre"!in'a de aprare, orientare, investiga'ie. 9at!ra lor #ncepe s se cont!reze d!p na&tere. 3e ormeaz

20

tre"!in'ele legate de alimentare (ore &i intervale alimentare), pentr! satis acerea oamei &i setei : oarte active la copil!l mic e!tro ic (sntos). 1le se condi'ioneaz de timp!ri!, apt ce d!ce treptat la constit!irea ha"it!dinilor alimentare primare, care la r)nd!l lor sta! &i ele la "aza !nor tre"!in'e mai comple,e !lterioare. +ntre 10 &i 12 l!ni apar aspecte legate de denti'ie. 1r!p'iile dentare provoac d!reri, nervozitate, saliva'ie a"!ndent &i scderea po tei de m)ncare. -re"!in'ele de aprare (s!pravie'!ire) devin active &i #ncep s se e,prime prin mi&care &i 'ipt #n caz!ri de discon ort &i prin somn #n caz de o"oseal. 3e constit!ie, de asemenea, treptat, tre"!in'e psihologice c!m ar i aceea de a or'a prezen'a ad!l'ilor &i rela'ionarea c! ace&tia. 4a acestea se ada!g tre"!in'a de a sim'i, a!zi, vedea etc., tre"!in' ce va activa re le,!l de orientare &i orma sa proprie, c!riozitatea. -re"!in'ele constit!ie e,presia energiei primare (a iin'elor vii), proiectarea selectiv e,presiv a acelei lat!ri a e,isten'ei individ!ale care se a l #n stare critic. -re"!in'ele primare a! o nat!r pron!n'at de #ntre'inere &i alimentare a caracteristicilor "iologice ( oame, sete, tre"!in' de cld!r, etc.) alt!ri de tre"!in'ele primare psihologice, #ntre care . oamea/ de prezen'a ad!lt!l!i. -reptat, tre"!in'ele "iologice vor cpta !n cadr! de e,primare &i satis acere consolidat ritmic (prin orar!l zilei), orm)nd!%se ast el .ceasornic!l "iologic/ personalE tre"!in'ele psihologice vor trece pe prim!l plan &i vor constit!i teren!l de #ntre'inere a com!nicrii &i #nv'rii. Proces!l satis acerii acestora din !rm va deveni complicat &i va sta la "aza constit!irii e,perien'ei de via', a n!an'rii e,primrii tre"!in'elor, a constit!irii dorin'elor &i a organizrii cond!itei. 1vident, e,ist o evol!'ie a tre"!in'elor. -re"!in'a de hran ( oame &i sete), aer, temperat!r echili"rat, somn, vocalizare, com!nicare &i de rela'ionare (socializare), s!nt cele mai importante &i implicate #n cre&tere &i dezvoltare. 1le se vor socializa treptat. %omnul. Apro,imativ =0P din timp, copil!l doarme p)n la 1 an c! o descre&tere #n !ltim!l trimestr! spre 20P. 3e modi ic pe acest interval ritm!l &i calitatea (ad)ncimea) somn!l!i (de la ;%= somn!ri sc!rte pe zi #n primele 3%0 sptm)ni la 3%0 somn!ri pe zi la !n an &i somn prel!ngit toat noaptea). 1,ist mari

22

di eren'e #ntre copii #n ceea ce prive&te tre"!in'a de somn. 5ama de di eren'e este lrgit datorit !nor actori incidentali ca "alonri, discon ort "iologic, zgomote dar &i actori emo'ionali ca impresii p!ternice persistente. *!p vizite #n case nec!nosc!te sa! #n zilele #n care vremea n! permite plim"area &i aerarea zilnic, somn!l devine mai agitat &i s!per icial. &rebuina de eliminare este re le, la copil!l mic &i este relativ dens. 4a = sptm)ni copil!l are circa 2 sca!ne pe zi &i !n!l d!p ce #ncepe s mearg. *evine evident control!l e,cre'iei, condi'ionarea sa relativ #ntr%!n ritm "iologic sta"ilizat (cicl! "iologic). 6ai di icil este control!l mic'i!nii. <"i&n!in'a c! c!r'enia &i c! oli'a, #nainte de c!lcare, ace ca #n inal copiii s a$!ng d!p prim!l an sensi"ili pe acest plan. Copil!l mic simte !n evident discon ort #n caz de accidente (e,cre'ie, mic'i!ne). 'oamea i setea. +n ontogeneza timp!rie oamea provoac o stare general de agita'ie &i tensi!ne, 'ipete, crispri, etc. Aceste tre"!in'e s!nt implicate #n #nv'area &i com!nicarea timp!rie. Alimentele se introd!c #n $!r!l v)rstei de 3 l!ni, #n societatea noastr, c! tendin'a de a co"or# aceast limit. Prin intermedi!l alimenta'iei se prod!c n!meroase condi'ionri, . oame/ de rela'ionri dintre copil &i mama sa, ca &i #ntre copil &i condi'iile mai generale ale am"ian'ei. 3etea copil!l!i se satis ace prin ap, de pre erin' iart &i rcit, &i prin ceai!ri (de anason, chimen, etc.), s!c!ri de r!cte. P)n la s )r&it!l prim!l!i an se creeaz !nele pre erin'e alimentare. *!lci!rile #ncep s capete !nc'ii de recompens &i s!nt implicate #n alimenta'ie ca desert. 3atis acerea tre"!in'elor este condi'ionat social &i se impregneaz de comportamente ample : ce pot varia #ntre 'ipete, spasme, crize de solicitare de alimente : p)n la cond!ite evident ed!cate, trec)nd prin scderea interes!l!i, apatie &i s!gere a degetelor c)nd tre"!in'ele alimentare se satis ac agitat &i incomplet sa! se ignor, aspecte ce pot stim!la apetit!l (prezentarea alimentelor, g!st!l lor). -re"!in'ele n!an'eaz reactivitatea emo'ional, de la discon ort izic ini'ial, se implic !n discon ort psihic p)n la intrare #n satis acerea tre"!in'ei (mai ales alimentare), care creeaz reac'ii de sa'ietate &i de satis acere &i apoi cel de temperare &i

28

echili"rare. 3e creeaz momente de lini&te, clipe de somn lini&tit com"inat c! veghe calm, c! emo'ii legate de starea de con ort peste care a! loc interven'ii discrete de impresii din medi!l e,tern. (erina sau trebuina de afeciune se realizeaz prin intermedi!l rela'iilor &i reg!lilor incl!se #n str!ct!ra amiliei. .(oamea/ de prezen'a ad!lt!l!i este oarte activ #n prim!l an. Comple,!l reactivrii este e,presia satis acerii acesteia. 1 vor"a de o reac'ie comple, de #nviorare la apropierea mamei. +ncrcat de dependen'e, prim!l an de via' este perioada de c)&tigare a "azelor independen'ei prin trei serii de cond!ite achizi'ionate #n e,perien'a ontogenetic timp!rie. Acestea s!nt7 ap!carea &i m)n!irea elementar a o"iectelor (ceea ce echivaleaz c! p!nerea "azelor a!toservirii), mers!l (ca orm a deplasrii s!p!se dorin'elor &i voin'ei) &i rostirea primelor c!vinte (ca instr!mente ale com!nicrii). *ezvoltarea psihosomatic #n prim!l an de via' este oarte intens. 3e poate #mpr'i #n c)teva s!"stadii c! aspecte de cre&tere &i caracteristici speci ice7 0%30 zile (prima l!n), 30%@0 zile (de la 1 l!n la 3 l!ni), @0%1=0 zile (de la 3 l!ni la 8 l!ni), 1=0% 2;0 zile (de la 8 l!ni la @ l!ni), 2;0%380 zile (de la @ l!ni la 12 l!ni). )specte ale sensibilitii primare 9! p!tem ignora din aceast sc!rt descriere caracteristicile dezvoltrii ac!it'ii senzoriale. Aceasta !rnizeaz impresii din l!mea #ncon$!rtoare &i reac'ii la acestea. 1,ist componente ale senzorialit'ii ce deservesc tre"!in'ele "iologice ale organism!l!i. Pe "aza acestora se constit!ie alte reac'ii senzoriale implicate #n adaptarea mai larg &i satis acerea tre"!in'elor mai comple,e dec)t cele "iologice. (ire&te, #n ontogeneza timp!rie, s!nt mai pregnante !nc'iile primare "iologice at)t ale senzorialit'ii de contact (miros, g!st apoi tact), c)t &i a aceleia de distan' (vz, a!z). 3enzorialitatea de contact a spa'i!l!i &i medi!l!i apropiat este reprezentat prin g!st, miros &i tact. Primele do! modalit'i senzoriale s!nt analizatorii chimici (g!st!l &i miros!l). (!nc'iile lor "iologice, implicate #n #ntre'inerea vitalit'ii organism!l!i

2;

$!sti ic dezvoltarea relativ oarte avansat a acestora d!p na&tere, constit!irea pe "aza acestora a !nor re le,e condi'ionate ce creeaz !n cadr! adaptativ senzorialit'ii. Fz!l &i a!z!l se dezvolt ceva mai lent #n primele l!ni. A! #ns tendin'a de a organiza sit!a'ional cond!itele. *ezvoltarea timp!rie a !nc'ionalit'ii analizatorilor (organelor de sim') constit!ie "aza sensi"il a organizrii percep'iei ca proces de c!noa&tere. *!p 0 l!ni, percep'ia devine orma de "az a in orma'iei senzoriale, iar ap!carea o"iectelor, s!port!l ei principal. Prin intermedi!l acest!ia se ac!m!leaz o e,perien' oarte "ogat perceptiv%senzorial ce devine e,perien' de via' (adaptativ% psihologic). +n ansam"l!l lor, organele de sim' capt !nc'ii cognitive ce constit!ie !n oarecare grad de disponi"ilit'i s!"iective ale copil!l!i #n rela'iile c! medi!l #ncon$!rtor. Aspectele !ndamentale ale percep'iei viz!ale ( orma, ad)ncimea &i perspectiva) se ormeaz treptat #n primii ani. *atorit e,perien'ei perceptiv%senzoriale ce se ac!m!leaz treptat : se dezvolt !nc'iile mnemice &i devin active reprezentrile : c! #ntreaga lor impregnare de rezonan'e a ective. C! a$!tor!l percep'iilor &i reprezentrilor se constit!ie !nivers!l primar o"iect!al. Ad!gate percep'iilor, reprezentrile contri"!ie la crearea imaginii comple,e &i coerente a medi!l!i #ncon$!rtor, #n care e,ist sit!a'ionare (identitate &i rec!noa&tere) a o"iectelor &i enomenelor ca iind ale .!nivers!l!i c!nosc!t/. +n acest !nivers se constit!ie variate rela'ii concrete &i poten'iale c! o"iectele. Aceast e,perien' stim!leaz anga$area &i per ec'ioneaz orientarea &i a irmarea ac'ional a inten'iilor. <"stacolele ce se gsesc sa! apar #n a'a acestora constit!ie condi'ii pentr! asig!rarea de sol!'ii adecvate, de #nlt!rare a o"stacolelor &i de gsire de sol!'ii c)t mai potrivite. +n aceste condi'ii se dezvolt &i e,prim inteligen'a ca o no! rela'ionare #ntre copil &i medi!l s! #ncon$!rtor, #n a treia parte a prim!l!i an de via'. 6ai m!lt dec)t at)t, copil!l de 11%12 l!ni e,prim cond!ite prin care dovede&te inten'ionalit'i comple,e7 #&i p!ne cci!li'a ca s indice c vrea s ie d!s la plim"are, #&i ia perni'a ca s arate c vrea s doarm, etc.

2=

+n ce prive&te emo'iile, copiii s!" 3 l!ni le a! s!" orme de discon ort izic convertit #n psihic (de oame, #n special). >eac'iile, #n acest caz, se mani est ca 'ipete. 3trile de calm se #nso'esc de contemplarea de o"iecte. *!p 3 l!ni, reac'iile de emisii de s!nete #n timp!l privirii (perceperii) o"iectelor &i a atingerii lor e,prim "!n dispozi'ie. +n caz de indispozi'ie, este recvent re$ec'ia oricr!i o"iect. *iversi icarea cond!itelor implic &i strile de ensive. Acestea a! loc n! n!mai la stim!li prea p!ternici sa! incomozi ci &i la sit!a'ii psihiceE dorin'a nesatis c!t de a i l!at #n "ra'e, dorin'a de a se gr"i, darea "i"eron!l!i (ner"darea), etc. *e! oltarea sociali!rii micrilor *intre e,presiile cele mai comple, dezvoltate #n ontogeneza timp!rie s!nt cele de echili"r! implicat #n c)&tigarea pozi'iei verticale &i a primilor pa&i. Primii pa&i, ca &i achizi'ionarea !nor deprinderi de a!toservire, creeaz trepte de a!tonomie #n dezvoltarea psihic. Progresele #n str!ct!ra mi&crilor implicate #n mers s!nt evidente mai ales #n !ltim!l trimestr! al prim!l!i an. +n acest plan de dezvoltare, copil!l #ncepe s se aga'e de grila$!l pt!'!l!i, de cel al 'arc!l!i sa! de picioarele meselor sa! sca!nelor. 1,ist o component psihologic important a mers!l!i &i a mi&crilor #n genere. +n conte,t!l acestei componente psihologice ac'ioneaz perechea "ipolar emo'ional de inten'ii (ca dorin'a de a merge &i teama de cdere) ce poate a$!nge an,ietate. 3e #nt)mpl din acest motiv ca !neori copil!l s re!&easc s mearg la !n moment dat, apoi s n! mai mearg !n timp deoarece a cz!t &i teama de cdere este mai mare dec)t dorin'a de a merge. 6ers!l dezvolt treptata inten'ionalizare a deplasrii, a!tonomia &i ini'iativa personal (ce se realizeaz prin mers) &i este implicat #n per ec'ionarea coordonrii mi&crilor antrenate #n echili"r!l post!ral. 4a s )r&it!l prim!l!i an, copil!l va avea o adevrat . oame/ de mi&care, de&i mers!l n! e,prim #ntotdea!na inten'ionalit'i clare. *eplasarea este sav!rat s!" orma de impresii noi, m!ltipleE treptat direc'ia devine mai erm &i dominant &i ocalizeaz e ort!rile, accidentele de cdere devin ceva mai rare.

2@

<"oseala recvent, d!p episoade de mers, este marcat prin momente de &edere sa! solicitare a copil!l!i de a i l!at #n "ra'e, momente #n care el adeseori #&i s!ge degetele sa! ca!t s!zeta, ca #nsemne ale cerin'ei de calmare. (omunicarea adapti $afecti . Com!nicarea constit!ie !n!l din aspectele !ndamentale ale adaptrii. Poate i a"ordat ca actor de echili"r! al copil!l!i c! medi!l #ncon$!rtor &i este #ncrcat de oarte dense poten'e ormative. Com!nicarea se realizeaz prin vor"ire (lim"a$) &i prin reac'ii nonve"ale (C.9.F.) #n care se incl!d gestica, mimica, 'in!ta%pozi'ie a cap!l!i, post!ra &i paralim"a$!l. Com!nicarea este e,trem de important ca actor de echili"rare #n amilie, deoarece mem"rii amiliei #&i petrec apro,imativ $!mtate din timp!l vie'ii #mpre!n. Com!nicarea nonver"al (C.9.F.) incl!de #n variantele sale nen!mrate .distan'e psihologice/. Acestea cresc at!nci c)nd prin'ii e,ercit cond!ite "lamate, agresive, p!nitive, c)nd copiii mani est cond!ite .opozante/ sa! c)nd #n amilii domin o e,cesiv pen!rie de com!nicare. *e"!t!l de com!nicare ad!ce d!p sine o adevrat e,plozie de reac'ii C.9.F., ceea ce va lrgi com!nicarea copil!l!i s!gar c! cei din $!r, dar mai ales c! mama. 4a 2 l!ni se cont!reaz dest!le momente #n care copil!l #&i #ntrer!pe s!pt!l pentr! a z)m"i ca rsp!ns la disc!rs!l a ectiv al mamei. 4a 2,2 l!ni vocea mamei va prod!ce mai p!'ine z)m"ete din partea copil!l!i, dar s!nt mai recvente reac'iile de vocalizare sa! g)ng!rit ca !n el de schem de com!nicare. 4a 3%0 l!ni z)m"et!l devine mai m!lt reac'ie la s!r)s!l mamei &i mai ales reac'ie la contact!l viz!al. *!p v)rsta de 0%2 l!ni, copil!l decodi ic n!meroase aspecte din mimica ad!lt!l!i. Pe loc!l al doilea #n conte,t!l C.9.F. se a l gestica m)inilor. 4a copil!l mic, gestica m)inilor este mai dens d!p 8%; l!ni #n inten'ii a ective sa! re !z. *!p 0 l!ni, ac parte din C.9.F. #ntinderea m)inilor &i a corp!l!i de ctre copil pentr! a i l!at #n "ra'e, orme variate de mimic pentr! stri de discon ort (c)nd copil!l e !d, m!rdar &i #i este oame etc.), ag'area de mam pentr! a i l!at #n "ra'e etc. 1. O!ll, !n!l din #ntemeietorii .pro,emicii/, adic ai !nc'iei de com!nicare a spa'i!l!i, a p!s #n eviden' apt!l c #n distan'ele dintre cei ce com!nic e,ist #ncorporate o serie de dimensi!ni asc!nse de com!nicare &i de rela'ionare a ectiv% social. Com!nicarea intim de ma,im a ec'i!ne este de mic distan' (20%32 cm). 1l

30

a atras aten'ia as!pra apt!l!i c n! #nt)mpltor .distan'a intim/ este egal c! aceea dintre a'a mamei &i aceea a copil!l!i c)nd s!ge, iind #n "ra'ele ei. +n caz!l #n care intervine o rceal #n com!nicarea dintre do! persoane sa! !n dezacord, o ne#n'elegere, ele se distan'eaz spontan, concomitent se modi ic ton!l, vocea, mimica. A do!a orm de distan', mai p!'in #ncrcat de a ec'i!ne &i mai socializat, #n care se com!nic in orma'ii a ost den!mit conven'ional distan'a personal. Drmeaz o distan' n!mit o icial. 1ste distan'a #n care se com!nic decizii, se organizeaz activit'i. C! aceasta din !rm se va amiliariza copil!l c)nd va i primit #n cre& sa! #n grdini'. *istan'a intim este distan'a marilor pre erin'e #n copilria timp!rie. 9! se poate ignora nici pro"lema .atingerii/. Atingerea este .distan'a/ ma,imei i!"iri &i a ec'i!ni (a i!"irii de mam, a intimit'ii, a dans!l!i, a contact!l!i de c!pl!), dar &i a ma,imei agresi!ni (l!pta). Copil!l !tilizeaz atingerea ca orm de com!nicare (se cere #n "ra'e), dar !tilizeaz &i respingerea atingerii, c)nd se s!pr sa! vrea s ie lsat s se t)rasc sing!r #ntr%o direc'ie oarecare. *istan'a intim &i atingerea s!nt pre erate p)n la !n an. 6oment!l #nv'rii deplasrii (mers!l) modi ic str!ct!rile distan'elor. *istan'a intim c! o intensi icare a atingerii rm)ne rezerva momentelor de o"oseal &i de $oc, distan'a personal se constr!ie&te complementar prin cerin'a e,primat a copil!l!i de a i asistat #n escapadele sale de mers. -ot p)n la 1 an se cont!reaz &i e,perien'a distan'ei o iciale, a' de persoanele strine de amilie. Acestea s!nt tratate #n genere ca intr!se #n .spa'i!l intim/ &i se mani est discordan'e a' de ele. +ntre timp se diversi ic ormele primare de C.9.F. Q)m"et!l con$!gat c! mimica ia oarte n!meroase orme, privirea capt n!an'e de aten'ionare, contemplare, mi&care, o"servare, p)nd etc. Contact!l viz!al devine &i el mai #ncrcat de solicitare, repro&, d!rere sa! #nc)ntare &i i!"ire. Acesta din !rm, ca &i z)m"et!l, dimin!eaz #n contactele tensionale &i devine n!l #n rela'iile ne!tre, cresc)nd recven' #n contactele pozitive, plc!te. 5estica m)inilor se dezvolt de asemenea oarte de timp!ri! ca orm de C.9.F. Comportament!l se #ncarc de mici gest!ri de a ec'i!ne sa! de respingere d!p 8 l!ni. ca intensitate &i

31

(omunicarea

erbal. 5)ng!rit!l constit!ie materia prim a vor"irii. 1l

c!prinde #nt)i vocale neclare apoi acestea devin clare (a, e, o, i, !). *!p 0 l!ni se prod!c artic!lri de vocale c! consoane &i di eren'iere a consoanelor (.a/ se artic!leaz c! m, n, p, ", t, d), apoi se ace di eren'ierea dintre si lante &i &!iertoare. Drmeaz di eren'ierea celorlalte consoane, c)&tigarea tonalit'ii de pron!n'ie. Dltim!l care se poate pron!n'a este s!net!l .r/. 4egea e ort!l!i minim iziologic creia se s!p!ne pron!n'ia s!netelor ace ca s ie #nt)i emise vocale, apoi la"iale (consoane), apoi g!t!rale. +n $!r!l v)rstei de 2 l!ni #ncepe proces!l de lala'i!ne ca az s!perioar a g)ng!rit!l!i. 4ala'i!nea este o e,presie artic!lat &i const dintr%o intens emisie de repeti'ii de sila"e (reac'ie circ!lar). 3pre s )r&it!l l!nii a 10%a, aten'ia copil!l!i este evident #ndreptat spre c!vinte care devin elementele cele mai importante ale adaptrii. Primele c!vinte pot i considerate ca !n el de molec!le ale voca"!lar!l!i. >ed!se ca material onetic, aceste prime c!vinte s!nt sintagme investite c! !nc'ii gramaticale di !ze, ele s!nt c!vinte%propozi'ii sa! holo raze. *e&i par opace ca lan'!ri sintagmatice, holo razele s!nt implicate poten'ial #ntr%!n vast sistem, #ntr!c)t lim"a !nc'ioneaz #n medi!l apropiat lingvistic al copil!l!i. 4a 11%12 l!ni holo razele s!nt olosite activ ca n!cle! al !nor com"ina'ii ver"ale ce cont!reaz !n el de conte,t. Copil!l ace rapid progrese de #n'elegere a vor"irii ce i se adreseaz &i a olosirii mai circ!mscrise a holo razelor la 11%12 l!ni. *e alt el, aceste prime c!vinte c!prind n!meroase imitri de s!nete (pisica este n!mit mia!, c)inii : ham%ham, ceas!l : tic% tac, oc!l : !% !). 9!meroase holo raze se leag de diverse !nc'ii somatice &i vegetative, p!n)nd #n eviden' caracter!l pragmatic al com!nicrilor ver"ale. 1le s!nt #n acela&i timp relativ insta"ile. +n !nc'ionalitatea com!nicrii e,ist pe de%o parte .competen'a/ (capacitatea copil!l!i de decodi icare a lim"a$!l!i ad!lt) &i, pe de alta, .per orman'a/ (capacitatea de a !tiliza &i prod!ce, de a pron!n'a c!vinte ca mi$loace de com!nicare). Competen'a este totdea!na mai sensi"il &i avansat dec)t per orman'a. Com!nicarea ver"al se #ncarc a ectiv, ceea ce cont!reaz n!meroase cond!ite noi. *intre acestea en!merm simpatia &i antipatia, gelozia, timiditatea, sim!larea &i imita'ia la cerere, dar &i cearta (d!&!melei #n loc!l #n care copil!l a cz!t).

32

-oate cele descrise mai s!s denot o evident dezvoltare a socia"ilit'ii care este #ntr%!n grad mai evident a' de ad!l'i &i a' de copiii mai mari, #n schim" a' de copiii mai mici &i de aceea&i v)rst, socia"ilitatea este srac. (Adeseori contact!l c! copiii de aceea&i v)rst con'ine elemente de gelozie &i !&oar agresivitate : rpirea !nei $!crii).

33

C. PRI;A COPILRIE 1DE LA 1 LA ( A)I3 PERIOADA A)TEPRE<COLAR

Aceast etap, de intens e,pansi!ne s!"iectiv are, printre altele, !rmtoarele caracteristici di eren'iale7 A. 1ste etapa constit!irii primare coerente, a tririi e,perien'ei de via' c!rent. Copil!l #ncepe s ie integrat #n interrela'iile gr!p!l!i amilial &i al celor ce recventeaz amilia. +ncepe s sesizeze reg!lile, interdic'iile, orar!l &i stil!l de via' al amiliei, trind con licte &i stri de con ort psihic sa! de e! orie condi'ionate de aceast realitate comple,. B. 1,perien'a de via' devine impregnat de #nv'area com!nicrii ver"ale. 4a #ncep!t!l acestei perioade, vor"irea copil!l!i este restr)ns, inconsistent &i #ncrcat de mari di ic!lt'i de pron!n'ieE la 3 ani copil!l vor"e&te relativ l!ent, #n propozi'ii inteligi"ile, disp!n)nd de !n lim"a$ sit!ativ "ogat. 1l poate s orm!leze impresii, dorin'e, constatri, interoga'ii, etc. 4!mea devine pentr! copil !n spectacol #n care #i place s ie asistat de com!nicarea c! ad!lt!l. C. Copil!l este anga$at #n perioada antepre&colar #n c!tarea de mi$loace de a% &i consolida a!tonomia prin per ec'ionarea deplasrii, pe de o parte &i, pe de alta, prin consolidarea deprinderilor de m)n!ire a o"iectelor. 1maniciparea relativ de s!" t!tela mamei &i a #nloc!itorilor ei este mai evident pe plan!l ac'i!nilor dec)t pe cel a ectiv. Pe acesta din !rm se constit!ie adevrate in la'ii de dorin'e &i inten'ii mi$locite doar de teama de a n! pierde a ec'i!nea &i asisten'a ad!lt!l!i. Activitatea ormativ cea mai recvent #ntre 1%3 ani const #n m)n!irea de o"iecte. +n conte,t!l #ntregii dezvoltri din perioada primei copilrii pot i desprinse trei s!"etape. +n prima din ele (de la 12 la 1= l!ni), caracteristic este consolidarea mers!l!i &i concomitent o mai "!n percepere a medi!l!i #ncon$!rtor. 4a 12 l!ni

30

copil!l devine deose"it de nestatornic &i insta"il, atras de toate reperele c)mp!l!i viz!al stim!lat de cerin'e e,terioare. *eplasarea #i o er condi'ii prielnice de a c!ta prin col'!rile casei, prin sertare, ce este &i c!m este s!" pat, vrea s vad ce este pe mas &i trage a'a de mas, !rc scara &i o co"oar, #nt)i #n patr! la"e, apoi spri$inind!% se de "al!strad &i ad!c)nd pe r)nd picioarele pe aceea&i treapt. A. 5esell a considerat c #n aceast perioad copil!l este ca !n el de .$eep/ #n plin schim"are de vitez. Copil!l e,ploreaz c! renezie toate s!pra e'ele accesi"ile ale spa'i!l!i locativ al amiliei. A do!a perioad, #ntre 1= &i 2= l!ni, se caracterizeaz mai ales printr%o accent!at dezvoltare a com!nicrii ver"ale, &i olosirea de sol!'ii noi #n di erite sit!a'ii de via'. +n aza a treia (d!p 2 ani &i $!mtate), se dezvolt o mai larg conciliere c! ad!l'ii, !n echili"r! !&or meditativ : copil!l este preoc!pat de aspectele eval!ative ale ac'i!nilor &i demers!rilor sale, devine sensi"il a' de cei din $!r, se antreneaz #n $oc!ri, !neori c! !n partener. (aracteristici ale creterii biosomatice. +ntre 1 &i 3 ani ritm!l cre&terii este #nc oarte intens &i m!ltilateral, c! o !&oar #ncetinire spre limita s!perioar a etapei. *i eritele segmente ale corp!l!i a! ritm!ri de cre&tere inegale (cap, torace, mem"re), ceea ce contri"!ie la modi icri ale #n 'i&rii generale a copil!l!i. Cre&terea ponderal (#n gre!tate), ceva mai in l!en'at de sistem!l de n!tri'ie, #ns!meaz 0,2 Lg. pe #ntreaga perioad. *e! oltarea micrilor este oarte activ #ntre 1%3 ani. Acestea se e ect!eaz &i prin imita'ie. 4a 1; l!ni copil!l imit mod!l #n care cite&te tata ziar!l sa! mi&crile de !mat ale "!nic!l!i, t!sea l!i, etc. Prin imita'ie, copil!l #&i #ns!&e&te o vast e,perien'. +n genere, copil!l do")nde&te !n mare grad de independen' prin intermedi!l mi&crilor &i activit'ilor. 6i&carea &i deplasarea creeaz o lrgire evident a c!noa&terii &i !tilizrii caracteristicilor medi!l!i #ncon$!rtor, enomen vizi"il #n progresele ce se mani est la copil #n ceea ce prive&te orientarea #n medi!l apropiat.

32

*e! oltarea comunicrii +ntre 1= &i 20 de l!ni are loc ormarea vor"irii #n propozi'ii, iar #ntre 0= &i 80 de l!ni are loc organizarea sinta,ei (reg!lilor gramaticale) #n vor"ire, ceea ce ordoneaz vor"irea total. *!p 1 an, copil!l constr!ie&te propozi'ii simple de 2, apoi de 3 c!vinte. 1l #ncepe s oloseasc propri!l n!me #n re erin'ele despre sine, d!p model!l l!at de%a gata de la ceilal'i (vor"e&te despre sine la persoana a treia o perioad de 2%3 l!ni). Copil!l #ncepe s den!measc n!meroase ac'i!ni ca7 gtit!l, scris!l, desenat!l, clcat!l, dormit!l, m)ncat!l, $oc!l, etc. 4a 3 ani copil!l disp!ne de apro,imativ 1.100 c!vinte. Progresele privind e,primarea s!nt evidente la 2 ani &i #n alte direc'ii. Copil!l #ncepe s%&i trans ere oamea de e,perien' senzorial pe plan!l interoga'iei ver"ale7 la 2 ani, se mani est o az de ac!t insisten' #n #ntre"area .Ce este astaA/. 3e consider acest moment ca !n el de .mare identi icare/ a l!mii o"iect!ale. Copil!l #ncepe s%&i e,prime ver"al dorin'ele, voin'a, di ic!lt'ile, sentimentele. *orin'a de com!nicare devine intens, copil!l se strd!ie&te s povesteasc din ce #n ce mai m!lt ceea ce i s%a #nt)mplat sa! ar i voit s i se #nt)mple. 4a 3 ani copil!l intr #ntr%o az complicat de dezvoltare a lim"a$!l!i (ca instr!ment al g)ndirii). 3e instit!ie o no! etap interogativ, #n care #ntre"rile perseverente s!nt .de ceA/, .c!mA/. Aceast az atrage aten'ia &i interes!l as!pra plan!l!i g)ndirii #n plin e,pansi!ne, spre n!meroasele interrela'ii &i dependen'e (incl!siv de ca!zalitate) dintre enomenele din $!r!l copil!l!i, dar &i dintre ac'i!nile #n pt!ite de cei din $!r!l l!i. ?nterroga'ia .de ceA/, .pentr! ceA/ permite o vast ac!m!lare de e,perien', dar &i cre&terea c!riozit'ii a' de rela'iile &i interrela'iile dintre enomene &i o"iecte &i sensi"ilizarea a' de e,plica'ii ca e,presie a inteligen'ei ce se adapteaz la condi'iile realit'ii ca o"iect al c!noa&terii. *ezvoltarea evident a inteligen'ei practice, a mi&crilor animate de c!riozitate care se trans orm #n momente de interes, contri"!ie la ac!m!larea de e,perien' !man &i la trans ormarea acesteia #n cond!ite.

38

*e! oltarea afecti itii i a comunicrii afecti e 4a 1= l!ni rezonan'a a ectiv cre&te, copil!l este mai impresiona"il &i int!ie&te dispozi'ia mamei. Ata&ament!l a' de mama sa! de persoana care o #nloc!ie&te devine acaparant. 3e mani est gelozia, dac mama acord aten'ie alt!i copil sa! dac n!%i acord l!i (copil!l!i) dest!l aten'ie. 5elozia este la copiii mici !n spa'i! dramatic al tririlor psihice #n care se activeaz am"ig!itatea legat de intr!si!ne (o a treia persoan #n rela'iile de a ec'i!ne dintre copil &i mam). &imiditatea a' de persoanele strine, simpatia, antipatia #ncep s ie n!an'ate. Copil!l!i de 2 ani #i place .pcleala/, gl!ma, comic!l, s!r)de la complimente, are m!lte accese de generozitate. *!p 2 ani, copil!l devine imp!lsiv, ne#n'elegtor &i insta"il. -endin'ele ostile a' de ad!lt cresc, deoarece cre&te c)mp!l r!stra'iilor. 3e constit!ie negativism!l primar ce devine vehement de m!lte ori. Copil!l se tr)nte&te, pl)nge, 'ip dac i se ia !n o"iect oarecare ($!cria)E dac i se restit!ie : #l ar!nc. *eose"it de pregnant se mani est la copiii antepre&colari ata&ament!l. Aceast rezonan' a ectiv (ata&ament!l) ace ca #n moment!l de team (de ceva c! tot!l neo"i&n!it) copil!l s se re !gieze #n "ra'ele mamei, sa! (d!p 2 ani) s se asc!nd #n spatele ei. Ata&ament!l se e,prim ca o dorin' de conservare a !nei apropieri emo'ionale de o persoan dat. Cond!itele de ata&ament se complic &i se di eren'iaz, pot s se mani este &i a' de o $!crie sa! o"iect, pe care copil!l le poart c! el peste tot. Ata&ament!l este selectiv activ &i a' de mem"rii amiliei. Aspecte deose"ite s!nt legate &i de an"ietate. 3e consider c #n copilria timp!rie se mani est !rmtoarele orme de an,ietate7 (a) an,ietatea a' de persoane &i sit!a'ii strine, (") an,ietatea de separa'ie. -reptat se constit!ie &i (c) an,ietatea moral ca team de pedeaps &i trire a sentimentelor de vinov'ie. (a) 4a !nii copii de 12%10 l!ni, an,ietatea a' de persoane strine este oarte intens. -eama de persoane strine se dimin!eaz spre v)rsta de 3 ani. +n schim", an,ietatea de acest tip se conserv a' de .nec!nosc!t/. Ast el, copil!l poate

3;

mani esta team de ."a!%"a!/, de ."a"a%cloan'a/, de .mo&!/ etc. +n ast el de sit!a'ii se e,prim #ns &i aspecte de team moral (de pedepsire). (") An,ietatea de separa'ie (mai ales de mam) capt #n $!r!l v)rstei de 21%20 l!ni orme dramatice, mai ales dac copil!l este o"i&n!it ca mama s ie c! el tot timp!l, sa! dac persoana care #ngri$e&te copil!l, s!"stit!ind mama, este p!'in tandr. (enomen!l de hospitalism, de a"andon, #n caz de avitaminoz a ectiv opereaz prin mrirea an,iet'ii care ac'ioneaz as!pra res!rselor intime ale dezvoltrii, deterior)nd%o. (c) *!p v)rsta de 2 ani, copil!l #ncepe s int!iasc mai clar limitele ce i se imp!n &i s sesizeze cond!itele admise, corectit!dinea lor, etc. 3trategiile de evazi!ne se constit!ie din teama de pedeaps. Acestea a! !n rol deose"it #n ormarea identit'ii. #rocesul de identificare +n str!ct!ra comportament!l!i imaginea de sine, identi icarea de sine $oac !n rol important. (enomen!l legat de con&tientizarea identit'ii a ost st!diat mai ales prin .rec!noa&terea de sine/ #n oglind a copiilor mici. 3e pot di eren'ia do! serii de evenimente cognitive #n act!l de identi icare #n oglind. Prim!l se re er la rec!noa&terea apt!l!i c #n oglind se a l propria persoan sa! imaginea ei, al doilea la apt!l c ceea ce se vede #n oglind n! este o persoan #n carne &i oase, ci o imagine ce re lect spa'ialitatea realit'ii. ?denti icarea primar a ost plasat de A. 5esell la peste 2 ani. >. Qazzo a deplasat spre 3 ani aceast rec!noa&tere a copil!l!i #n oglind. 1l semnaleaz o mare perple,itate a copil!l!i #n a'a oglinzii, #nso'it de "!c!ria de rec!noa&tere, o oarecare team &i !neori evitare. +n aceste aze timp!rii ale dezvoltrii !mane s!nt #nc p!'in coezive cele trei a'ete mai importante ale sinel!i7 sinele corporal material (ce se re er la con&tientizarea caracteristicilor proprii corporale), sinele social (ce se re er la stat!t, rol, la apartenen' de gr!p social) &i sinele spiritual (care se re er la aptit!dini, activit'i). Acesta este .sanct!ar!l emo'iilor &i dorin'elor/. +n constit!irea identit'ii primare s!nt implicate &i reac'iile opozante. 4a 2 ani acestea pot deveni oarte intense. Cele mai m!lte mani estri de m)nie, ostilitate,

3=

agresivitate &i negativism s!nt legate de e,ercitarea o"icei!rilor &i a regim!l!i zilnic. <r, se &tie c acestea #ncorporeaz reg!li de convie'!ire. Pe al doilea loc sta! mani estrile protestatare &i ostile a' de a!toritatea celor din $!r (con licte de a!toritate). Pe loc!l trei se a l reac'iile de m)nie &i protest a' de di ic!lt'ile care se mani est #n $oc sa! #n traseele de realizare a dorin'elor. 3pre 3 ani reac'iile protestatare ale copil!l!i se dimin!eaz (se semnaleaz !n declin al 'ipt!l!i de sc!rt d!rat). 3trile a ective ale copiilor mici s!nt intense, r a i pro !nde. 1le se m!ltiplic, se di eren'iaz &i se complic. A,!l di eren'ial a ectiv al am"ilor prin'i creeaz echili"r!l #n amilie &i #n comportarea copil!l!i c! ei. ?dentitatea e,prim o disponi"ilitate comple,, str!ct!rat, concretizat #n lrgirea sinel!i. *e! oltarea sociabilitii copilului #n $oc ace progrese importante #ntre 1 &i 3 ani. 4a 2 ani copil!l se $oac c! al'i copii, dar se opre&te, din c)nd #n c)nd spre a se odihni &i o"serva $oc!l partenerilor. +n genere, cooperarea c! al'i copii este complicat &i di icil, adeseori dramatic. *!p v)rsta de 2 ani copil!l poate s%&i a&tepte r)nd!l c! al'i copii la di erite activit'i. C! copiii mai mici este mai #n'elegtor &i cooperant, iar c! copiii mai mari, mai activ &i integrat. C! persoanele mari care se $oac c! el este per ect integrat. *!p 2 ani &i $!mtate rela'iile #n $oc se pot #mpr'i #n7
po!iti e (copil!l d o $!crie, m)ng)ie !n copil, etc.) ct$ve negati e (rpirea de $!crii, cearta care !neori degenereaz #n "taie). po!iti e (copil!l accept m)ng)ierea, schim"!l de $!crii, etc.) p 8$ve negati e (copil!l este "lamat, certat sa! chiar "t!t de ctre partener). acti e ( !ga, solicitarea de a$!tor de la ad!l'i, anga$area #n "taie pentr! aprare) de'en8$ve pasi e (pl)ns!l copil!l!i cr!ia i s%a l!at $!cria)

3@

1A. A DO*A COPILRIE 1DE LA ( LA :B? A)I3 PERIOADA PRE<COLAR < dat c! intrarea #n grdini' tip!l de rela'ii se n!an'eaz &i se diversi ic, ampli ic)nd!%se cond!itele din cadr!l colectivelor de copii. Are loc concomitent &i di eren'ierea cond!itelor a' de persoane de di erite v)rste &i oc!pa'ii, a late #n am"ian'a c!lt!ral%social a copil!l!i. *ezvoltarea izic este evident #n perioada pre&colar. *e la 3 la ; ani are loc o cre&tere de la apro,imativ @2 cm la 11; cm ca stat!r &i o cre&tere de la cca 10 Lg la 22 Lg ponderal. <rganism!l #n #ntregime devine mai elastic, mi&crile mai s!ple &i mai sig!re. Persist o oarecare irita"ilitate a cilor rino aringiene &i implicit o sensi"ilitate a' de "olile copilriei, pre&colar!l iind e,p!s la o !&oar contractare de gripe &i a ec'i!ni "ronho%pne!monale. *eose"it de activ este ormarea comportamentelor implicate #n dezvoltarea a!tonomiei, prin organizarea de deprinderi &i o"i&n!in'e. *intre acestea, mai speci ice s!nt comportamentele alimentare, de #m"rcare &i igienice. < pro"lem interesant prin lat!ra psihologic pe care o implic este aceea a con'in!t!l!i "!z!narelor copiilor. Copil!l de 3%0 ani are "!z!narele relativ goale. 3pre 2 ani #ncep s con'in d!lci!ri (&i anvelope de d!lci!ri), spre 8 ani !nele o"iecte mici, dop!ri, "aloane, pietricele colorate, capse &i chiar cio"!ri de sticl colorat. Prezint interes o serie de aspecte legate de somn. +n perioada pre&colar, copil!l accept mai gre! s mearg la c!lcare, spectacol!l rela'ionrii c! ceilal'i, interes!l pentr! ce ac ad!l'ii (ad!ltrism) ca &i plcerea $oc!l!i iind de mare atrac'ie. ?mportan'a deprinderilor e,primate prin cond!ite alimentare, vestimentare (de #m"rcare%dez"rcare) &i igienice este oarte mare : pentr! toat via'a : &i creeaz personalit'ii !n s!port de adaptare &i !n s!port de responsa"ilitate pentr! propria persoan &i de a!tonomie real, dar &i de contri"!'ie la str!ct!ra con&tiin'ei de sine, a e!l!i corporal (aracteristici psihice generale Perioada pre&colar este !na din perioadele de intens dezvoltare psihic. Presi!nea str!ct!rilor sociale c!lt!rale, a"sor"'ia copil!l!i #n instit!'iile pre&colare

00

solicit toate posi"ilit'ile l!i de adaptare. *i eren'ele de cerin'e din grdini' &i din amilie solicit la r)nd!l lor o mai mare varietate de cond!ite. Ca atare, contradic'iile dintre solicitrile e,terne &i posi"ilit'ile interne devin mai active. Aceste orme de contradic'ii constit!ie p!ncte de plecare pentr! dezvoltarea e,ploziv a comportamentelor, a cond!itelor sociale di eren'iate, a c)&tigrii de modalit'i diverse de activit'i, a do")ndirii de a"ilit'i #nscrise #n programele grdini'elor. Com!nicativitatea &i socia"ilitatea copil!l!i cresc #n aceste condi'ii. Perioada pre&colar poate i #mpr'it #n trei s!"perioade7 (a) pre&colar!l mic (3%0 ani) (") pre&colar!l mi$loci! (0%2 ani) (c) pre&colar!l mare (2%8I; ani). a) perioada pre&colar mic se caracterizeaz printr%o cre&tere a intereselor, a aspira'iilor &i a aptit!dinilor mr!nte implicate #n satis acerea plcerii de e,plorare a medi!l!i. *e la !n relativ echili"r! la 3 ani, are loc o trecere spre o oarecare insta"ilitate, o oarecare e,pansi!ne ce e,prim o mare decentrare de pe o"iectele concrete &i manip!larea lor pe integrarea o"iectelor #n strategii mai largi de !tilizare #n care li se con er !nc'ii sim"olice. ?ntegrarea #n grdini' se ace c! oarecare di ic!ltate la aceast v)rst, dat iind dependen'a mare a copil!l!i pre&colar mic de mama sa &i de am"ian'a amiliar. Ca e,presie a dezvoltrii, perioada pre&colar mic este vdit de trecere de la centrarea activit'ii organism!l!i pe satis acerea necesit'ilor imediate, adeseori dominant "iologice % prin mi$loace simple % spre activit'i #n care devin mai complicate modalit'ile de satis acere a !nor tre"!in'e psihologice. Pre&colar!l mic este insta"il, oarte impresiona"il, pl)nge r)z)nd &i trece !&or de la o dispozi'ie la alta. *!rerea sa ca &i "!c!ria s!nt e,plozive, totale. ") 3pre 0 ani, copil!l devine mai p!ternic, dar &i mai ne#ndem)natic. 6i&crile sale devin mai "r!tale, apt e,plica"il prin antrenarea &i constit!irea (#nc insta"il) de oarte n!meroase cond!ite implicate #n cerin'ele de a!tonomie. +n perioada pre&colar mi$locie copil!l traverseaz !n !&or p!se! de cre&tere. Pe plan psihologic se intensi ic dezvoltarea lim"a$!l!i (#ntre 3 &i 2 ani se c)&tig cam 20 c!vinte pe l!n). -ot evident este dezvoltarea a!tonomiei datorit progreselor ce se

01

realizeaz #n plan!l deprinderilor alimentare, de #m"rcare, igienice. 3e intensi ic, de asemenea, dezvoltarea con&tiin'ei de sine, apt ce se e,prim prin cre&terea opoza"ilit'ii, a "ravadei, a dorin'ei de a atrage aten'ia as!pra sa (episod de negativism). Koc!l devine #n perioada pre&colar mi$locie activitatea de "az, #ncrcat de caracteristici active de valori icare a e,perien'ei de via', a o"serva'iilor, emo'iilor, a ac'i!nilor &i cond!itelor ce se vehic!leaz #n am"ian'a sa. Koc!l p!ne #n eviden' o mare e,perien' social achizi'ionat &i capacitatea de a crea ver"al &i comportamental rol!ri (prin mi$loace dominant int!itive) prin care copil!l reconstit!ie episoade din realitatea #ncon$!rtoare ($oc!l c! rol &i s!"iect). +n genere, c!riozitatea devine mai ampl &i a"ordeaz mai pregnant rela'iile dintre enomene (rela'ii de dependen', de ca!zalitate, de condi'ionare, etc.). Copil!l!i #i plac pove&tile, prezint interes pentr! cr'i c! imagini, pentr! desen, modela$, $oc!ri c! c!"!ri, teatr! de pp!&i ori de marionete, -F, desene animate, etc. c) Pre&colar!l mare (2%8I; ani) mani est #n ansam"l! o mai mare or', agilitate, inteligen', reticien'e #n sit!a'ii !&or peni"ile. C)mp!l aten'iei este dominat de o #n'elegere mai pro !nd a sit!a'iilor. 1,ist &i #n perioada pre&colar mare o oarecare opozi'ie a' de ad!l'i, opozi'ie ce se mani est spontan ca atare, !rmat de dorin'e vdite de reconciliere. 4a !nii copii, atit!dinile opozante s!nt oprimate #n comportament, dar alimentate s!"con&tient. 3e mani est #n cond!itele alimentare (anore,ie) &i p!ne #n eviden' s!scepti"ilit'i nesatis c!te : o stare mai tensional dintre dorin'ele de a!tonomie &i dependen'a a ectiv !&or contrariat de rivalit'i raternale. Aceasta c! at)t mai m!lt, c! c)t, #n n!meroase amilii copil!l pre&colar mai are !n!l sa! doi ra'i mai mici. Caracteristic este la pre&colar!l mare &i adaptarea mai evident a cond!itelor a' de di erite persoane, de caracteristicile acestora #n cele do! medii conc!rente, amilia &i grdini'a. +n acest sens, copil!l poate i acas destins, disponi"il, iar #n grdini', rs 'at, nervos, &i invers, apt ce p!ne, de asemenea, pro"leme legate de di ic!lt'ile sale de adaptare, mani estate prin aceste mari distan'e psihologice de cond!it #n cele do! medii.

02

1A.1. Co4ple%ul lu$ Oed$p Comple,!l l!i <edip const #n sentimente care dec!rg din ata&ament!l erotic al copil!l!i a' de printele de se, op!s. Analiz)nd nevrozele, (re!d a descoperit apte care, #n mod schematic, se pot red!ce la do! tendin'e interdependente7 dragostea pentr! printele de se, op!s &i ostilitatea pentr! printele de acela&i se,. 1l le%a gr!pat #ntr%!n ansam"l! n!mit prin re erire la mitologia elen, .comple,!l l!i <edip/. 9e amintim, #ntr%adevr, c destin!l l!i <edip, i!l l!i 4aios, regele -e"ei, &i al ?ocastei, era de a%&i !cide tatl &i de a se cstori c! mama sa. 1,ilat de mic copil, #ntr%o zi s%a l!at la ceart c! !n nec!nosc!t (tatl s!, 4aios), pe care l%a omor)t, a dezlegat enigma 3 in,!l!i &i, ca recompens a primit m)na ?ocastei. Comple,!l l!i <edip n! are nimic patologic, doar dezvoltrile sale #n caz de nerezolvare pot s devin patologice. 1l constit!ie o etap normal #n cre&terea psihologic a copil!l!i. Ca !rmare a descoperirilor c!te de psihanali&ti, n! se mai contest e,isten'a !nei se,!alit'i in antile. Ctre v)rsta de 0%2 ani, "iat!l se #ndrgoste&te de mama sa (care este pentr! el persoana de se, eminin cea mai demn de interes &i cea mai apropiat) &i, #n acela&i timp, se arat agresiv a' de tatl s!, #n care vede !n rival cr!ia #i admir &i #i invidiaz p!terea &i calit'ile. Con lict!l interior &i tensi!nea care rez!lt de aici se rezolv #n mod normal prin re !larea tendin'elor se,!ale p)n la p!"ertate &i prin identi icarea c! tatl7 ca &i acesta, "iat!l va #nv'a s devin viril ( r revolt) &i mai p!'in dependent de mam. 4a eti' se o"serv o sit!a'ie simetric. Comple,!l l!i <edip #i caracterizeaz pe copiii din amiliile monogame. 1l este, #n esen', !n e ect al c!lt!rii. +n civiliza'ia noastr acest comple, oc!p o pozi'ie !ndamental, determin)nd an!mite trst!ri de caracter (ostilitatea a' de tat poate i deplasat as!pra a!torit'ii #n general, as!pra &e ilor ierarhici, as!pra Bisericii, stat!l!i, etc.) &i d!c)nd la nevroz at!nci c)nd evol!'ia n! se ace #n mod normal.

03

11. A TREIA COPILRIE 1DE LA ? LA 11 A)I3 PERIOADA <COLAR ;IC

#re!entare general < dat c! intrarea copil!l!i #n &coal, #nv'area devine tip!l !ndamental de activitate. Activitatea &colar va solicita intens activitatea intelect!al, proces!l de #ns!&ire gradat de c!no&tin'e c!prinse #n programele &colii elementare. +n consecin', copil!l!i i se vor organiza &i dezvolta strategii de #nv'are, i se va con&tientiza rol!l aten'iei &i repeti'iei, #&i va orma deprinderi de scris%citit &i calc!l. +nv'area &i al a"etizarea constit!ie condi'iile ma$ore implicate #n via'a de iecare zi a copil!l!i de ; ani. Prin al a"etizare, copil!l do")nde&te instr!mente valide de apropiere de toate domeniile c!lt!rii &i &tiin'ei, #&i ormeaz !n stil de activitate intelect!al, spirit de ordine, de disciplin #n via' &i #n g)ndire, #&i dezvolt interesele intelect!ale. +n ceea ce prive&te tip!l de rela'ii, &coala imp!ne modelele ei de via', dar &i modelele sociale de a g)ndi &i ac'iona. 1a creeaz sentimente sociale &i lrge&te via'a interioar, c)t &i condi'ia de e,primare a acesteia (mai ales e,primarea ver"al &i comportamental). Adaptarea copil!l!i se centreaz pe aten'ia a' de !n alt ad!lt dec)t cei din amilie. Acest ad!lt (#nv'tor!l sa! #nv'toarea) #ncepe s $oace !n rol de prim ordin #n via'a copil!l!iE el este cel ce vegheaz la e,ercitarea reg!lilor &colare &i sociale &i cel care antreneaz energia psihic, modeleaz activitatea intelect!al a copil!l!i &i organizeaz via'a &colar #n ansam"l!l ei. (reterea i de! oltarea bio$fi!iologic a colarului mic 4a ; ani a! loc c)teva procese implicate #n cre&tere &i dezvoltare. *enti'ia provizorie #ncepe s ie #nloc!it c! denti'ia permanent. (enomen!l creeaz discon ort, modi icri temporare ale vor"irii, an!mite di ic!lt'i #n alimentare. *!p ;

00

ani este intens osi icarea la nivel!l "azin!l!i la eti'e, prec!m &i procesele de calci icare la nivel!l osat!rii m)inii. Artic!la'iile se #ntresc &i ele. Cre&te &i vol!m!l m!&chilor. 3e dezvolt m!sc!lat!ra in a m)inii. *ate iind aceste procese, pozi'iile incorecte #n "anc (apsarea toracel!i, spatele str)m") d!c la de ormri persistente. 3ervietele prea grele ac, de asemenea, deplasri de coloan (la ; ani c!r"!ra cervical &i toracic s!nt constante, c!r"!ra lom"ar este #nc insta"il). Are, de asemenea, importan' clirea organism!l!i, sport!l, deprinderile igienice. Copil!l &colar mic mani est o oarecare atit!dine recalcitrant a' de "aie, este !&or negli$ent #n ceea ce prive&te #m"rcmintea. Aceste enomene s!nt legate de no!l regim de via' care schim" accentele &i dezvolt o no! reparti'ie a investi'iilor psihice. +n conte,t!l acestor schim"ri, gra'ia #n mi&cri este treptat #nloc!it c! aspira'ia spre or'. *e! oltarea psihic general a colarului mic Prima schim"are care se p!ne #n eviden' este lat!ra de orientare general. Pe acest plan se ace o prsire a intereselor din perioada pre&colar, ca desen!l, modela$!l. *in acest motiv, prod!sele &colar!l!i mic #n aceste domenii devin mai p!'in spontane, pline de &terst!ri. 5esell consider c v)rsta de ; ani ar i !n el de .v)rst a g!mei/ care p!ne #n eviden' cre&terea spirit!l!i critic. 3e modi ic pre erin'ele copil!l!i #n diverse plan!riE a&a, de e,empl!, #ncep s ie pre erate "iogra iile, legendele, lec'iile de aritmetic a' de alte lec'ii. ?nteres!l pentr! ilm, cinematogra ie, televizi!ne devine mai clar. *!p @ ani #ncep s prezinte interes cr'ile c! povestiri, c! ac'i!ni palpitante. -ot #n perioada micii &colarit'i se constit!ie !n adevrat .delir de colec'ionare/ (copiii ac colec'ii de il!strate, tim"re, plante, r!nze, por!m"ei, iep!ri, insecte, etc.). Aceast e,presie a personalit'ii (.colec'ionarea/) p!ne #n eviden', d!p 5esell, cerin'a intern de re!nire &i clasi icare. 6icile colec'ii permit deta&area caracteristicilor di eren'iale ale o"iectelor asemntoare. 3pre clasele a ???%a &i a ?F%a, copiii devin mici geogra i, "otani&ti, zoologi, ceea ce constit!ie !n indici! de evident e,pansi!ne &i decentrare #n !nivers!l copil!l!i pe plan mintal &i a ectiv.

02

< alt caracteristic pregnant a acestei perioade este aceea a !nei mai mari aten'ii acordate $oc!l!i c! reg!li #n colectiv. >eg!la devine enomen central, !n el de certit!dine ce%l a$!t #n adaptare &i pe care o consider reper ca atare. +n !nele sit!a'ii copil!l imp!ne acas reg!li noi motivate de apt!l c .a&a ne%a sp!s doamna #nv'toare la &coal./ +n $!r!l v)rstei de = ani se mani est o cre&tere a e,pansi!nii, o mai mare e,troversi!ne, triri e! orice &i de e,altare, semn c adaptarea &colar a dep&it o az tensional. +n vor"irea copil!l!i #ncepe s ie recvent olosit s!perlativ!l #n descrierea de sit!a'ii, #nt)mplri &i o"iecte. 4a ; ani #ncepe s creasc evident c!riozitatea a' de medi!l e,tra&colar &i a' de medi!l stradal. -ot la aceast v)rst are loc &i o cre&tere !&oar a rapidit'ii reac'iilor. Copil!l pare mere! gr"it. 6n)nc #n !g, se spal pe ap!cate, ia ghiozdan!l nearan$at, #&i p!ne !ni orma negli$ent. 1l disp!ne la acest nivel de v)rst de capacit'i mai sta"ilizate de a citi &i scrie. Fol!m!l lect!rilor este #n cre&tereE &i scrierea ace progrese #n vitez &i lizi"ilitate. 6oment!l de = ani este oarte sensi"il &i pentr! ed!ca'ia social. 1ste !n moment de intens identi icare social, patriotic &i concomitent de constit!ire a sentimentelor de apartenen' la &coal, clasa sa &colar, !n el de m)ndrie pentr! acestea. *!p @ ani, copil!l devine mai ordonat, mai perseverent #n di erite el!ri de activitate. 1l simte nevoia de a planica timp!l. *esenele, l!crrile scrise &i activitatea la ore (#n special la aritmetic) se #m"!nt'esc. *ac #nv'toriiIinstit!torii s!nt a"ili, pot crea em!la'ii comple,e, interese statornice pentr! aceste domenii. Preoc!parea pentr! colectiv se #ncearc de n!an'e, se e,prim prietenia &i #n cadr!l acesteia se creeaz plan!ri copilre&ti, con iden'e, mici ini'iative. *atorit acestor caracteristici legate de atrac'ia colectiv!l!i, copiii #n aceast perioad a dezvoltrii pot i atra&i #n "ande, !neori c! tendin'e delincvente. *e! oltarea intelectual ?ntelect!l iind antrenat contin!! #n activitatea &colar, progresele #n dezvoltarea intelect!al s!nt evidente &i consistente #n perioada &colar mic. +ntre @ &i 10 ani are loc o cre&tere evident a spirit!l!i de eval!are a copil!l!i, spirit!l critic se

08

dezvolt la el. Cre&te, de asemenea, capacitatea copil!l!i de a aprecia rsp!ns!rile l!i &i ale altor colegi la lec'ii. A&a c!m se c!noa&te, orice act de cogni'ie direct implic, #nainte de toate, percep'ia. +n aceast etap, capacit'ile perceptive ale copil!l!i : prin antrenare &i e,ercitare %, devin mai ac!te &i mai e iciente. 3ensi"ilitatea discriminativ (cantitatea minim de e,citantIstim!l ce prod!ce o modi icare a senza'iilor &i percep'iilor) &i prag!rile perceptive a"sol!te (se re er la ma,im!m &i minim!m de intensitate ce provoac senza'ii) se dezvolt &i ele. Federea, a!z!l ating per orman'e importante spre @%10 ani, ac!itatea acestor orme de sensi"ilitate devenind oarte "!n. *e alt el, pe de o parte, activitatea &colar (citit%scris!l, desenat!l etc.) solicit perceperea in &i interpretarea rapid, pe de alt parte, acelea&i capacit'i senzoriale se antreneaz #n activit'i &i $oc!ri de per orman' c!m s!nt cele de tras c! arc!l, c! pra&tia, la 'int etc. ?mportante aspecte discriminative se dezvolt la copii #n legt!r c! spa'i!l mic. <rientarea spa'ial pe oaia de h)rtie, percep'ia de spa'i!, decodi icarea prin di eren'iere a gra emelor (literele scrise) antreneaz o e,trem de in activitate perceptiv. Aceast activitate : de al a"etizare %, c!prinde antrenarea memoriei, a inteligen'ei, a aten'iei, a reprezentrilor. 1a se cons!m #n trei etape7 (1) prima dintre acestea : n!mit &i etapa prea"ecedar : const, #n principal, din identi icarea s!netelor coresp!nztoare literelor ca elemente componente ale c!vintelor (se realizeaz prin despr'irea c!vintelor #n sila"e)E concomitent, se ace &i o pregtire a capacit'ii de scriere (prin e,ersarea e,ec!trii de "e'i&oare, c)rlige orientate $os%s!s%st)nga%dreapta, de cerc!le'e, etc.)E (2) #n a do!a etap : n!mit &i a"ecedar : #ncep s ie asociate pe plan mintal s!netelor ( oneme) corespondentele gra ice ale acestora (gra eme)E (3) a treia etap a al a"etizrii (care #ncepe c! a do!a parte a prim!l!i an &colar &i se prel!nge&te p)n #n al treilea an &colar) este aceea a consolidrii citit%scris!l!i, a capacit'ilor de #ns!&ire a sim"olisticii implicate #n al a"et &i #n scrierea &i citirea ci relor. Proces!l al a"etizrii, lect!ra s!nt #nso'ite de dezvoltarea lim"a$!l!i interior

0;

(p)n #n clasa a ?F%a, copil!l, #n timp ce scrie, dialogheaz c! sine #ns!&i7M"ineMia staiM.!iteM.etc.). +n spa'i!l mic copil!l #nva' s int!iasc raport!ri spa'iale, mrimi &i distan'e, s compare #ntre ele di erite mrimi, c)nd!%&i idei primareIr!dimentare despre asemnare, propor'ii, etc. <rganizarea spa'i!l!i se realizeaz &i ca distan' psiho%a ectiv. +n acest sens, spa'i!l intim este spa'i!l #n care intensitatea rela'iilor interpersonale a$!nge la !n el de c!lmina'ie, #n care se admit doar persoanele apropiate, prieten!l. +n spa'i!l intim se a l &i rela'iile c! mem"rii amiliei. 3pa'i!l personal se re er la str!ct!ra distan'elor psihologice &i spa'iale c! colegii. ?nterrela'iile de cooperare &i competi'ie, dar &i de in orma'ie, se a l #n acel spa'i!. +n perioada &colar se precizeaz &i distan'e incl!se #n ceea ce a den!mit H. O!ll ca .spa'i! o icial/. Acesta este spa'i!l dintre s!perior &i s!"altern!l s!, dintre pro esor &i elev, este spa'i!l ierarhiilor. 3chemele &i imaginile spa'iale contri"!ie la modi icarea opticii e,isten'iale, la an!larea egocentrism!l!i in antil. Ji #n privin'a timp!l!i &i a d!ratei evenimentelor a! loc modi icri evidente. -imp!l s!"iectiv are tendin'a s se rela'ioneze &i raporteze la timp!l cronometra"il care #ncepe s capete consisten'. Ceas!l &i citirea l!i devine instr!ment al a!tonomiei psihice. 1,ist &i o organizare a schemei timp!l!i. *eterminarea &i plasarea evenimentelor #n timp devine calendaristic o dat c! perceperea anotimp!rilor, l!nilor, sptm)nilor. C! toate acestea, re erin'ele temporale ale &colar!l!i mic s!nt #nc pline de erori. Ca &i imaginile &i schemele, sim"ol!rile s!nt ci de e,primare a evenimentelor concrete &i eviden'iaz caracteristicile o"iectelor &i ale ac'i!nilor (literele, c!vintele, n!merele, l!mina verde la intersec'ie, #nsemnele premiale : decora'ii, insigne, etc.). +n g)ndire #ncep s se mani este independen'a (= ani), s!ple'ea (@%10 ani) &i devine mai evident spirit!l critic #ntemeiat logic. 5)ndirea opereaz c! c!no&tin'e (scheme, imagini, sim"ol!ri, concepte) dar &i c! opera'ii &i reg!li de opera'ii. Pe ms!ra #naintrii #n v)rst, &colar!l mic #&i ela"oreaz &i #&i consolideaz instr!mentele de g)ndire speci ice "azate pe opera'ii (c! o"iecte concrete, mai apoi c! concepte, #n

0=

plan!l logicii ormale), reg!li, algoritmi (de l!cr!, de identi icare &i de control), procese ce se cer controlate &i #ndr!mate c! a"ilitate de ctre #nv'torIinstit!tor. *ezvoltarea c!no&tin'elor &i a sistem!l!i concept!al creeaz o an!mit corela'ie #ntre real, posi"il &i imposi"il #n proces!l c!noa&terii. +n perioada &colar mic se dezvolt c!noa&terea direct, ordonat, con&tientizat prin lec'ii dar cre&te &i #nv'area indirect, ded!s. 3!" presi!nea acestei corela'ii #ncepe s devin inconsistent l!mea ictiv a copilriei, caracter!l de .posi"il/ al persona$elor din "asme capt !n no! stat!t de acceptan'. (reati itatea la colarul mic *ominat de rigorile reg!lilor &i de cerin'a de operare c! concepte #n mod!ri speci ice, &colar!l din primele do! clase mani est antezii mai red!se #n e,ec!'ii de desene, modela$e, cola$e. 6ani est &i !n spirit critic ridicat a' de propriile prod!se pentr! c le eval!eaz mai sever prin compara'ie c! realitatea. -ot!&i, antezia #ncepe s gseasc noi domenii de e,ercitare. 3e ormeaz treptat, d!p =%@ ani, capacitatea de a comp!ne, cre&te capacitatea de a povesti &i de a crea povestiri, a"ilitatea de a olosi elemente descriptive literare. 3er"rile &colare, cerc!rile &i $oc!rile de crea'ie, ghicitorile, $oc!rile de iste'ime, constr!c'iile de pro"leme etc. pot antrena din plin g)ndirea divergent, c! m!ltiple valen'a creative. Dn teren important de dezvoltare a g)ndirii creative #l pot constit!i activit'ile practice. Copiii s!nt totdea!na dornici &i disp!&i de mi&care, de activit'i man!ale. Ca !n el de eli"erare de sedentarism!l lec'iilor, ei se $oac #n pa!ze, strig &i alearg z"!rdalnic revrs)nd!%&i s!rpl!s!l de energie motric, anga$eaz c! plcere $oc!ri de echip ( ot"al, .de%a indienii/ &.a.) ce pres!p!n m!lt mi&care, alergri &i e ort!ri izice, dar &i activit'i man!ale ce antreneaz capacit'i psihice comple,e, ei iind capa"ili s proiecteze &i s constr!iasc chiar mici mecanisme, ma&in!'e &i am"arca'i!ni c! motoare &i vele, planoare, elicoptere, activit'i ce p!n #n valoare res!rsele lor inventiv%creative.

0@

(apacitatea de n are 1,ist o evol!'ie a #nv'rii #n dec!rs!l primilor 0 ani de &coal. +n prima clas, copiii !tilizeaz orme de #nv'are simple (repeti'ii idele de orm!lri sa! te,te sc!rte). 3t!diile privind memoria copiilor &i rela'ia dinte i,are, rec!noa&tere &i reprod!cere a! eviden'iat c &colar!l de ; ani poate mai !&or s rec!noasc dec)t s reprod!c, pro"a"il &i din ca!za sla"ei capacit'i de organizare a material!l!i de memorat. 4a = ani copiii mani est o cre&tere evident a per orman'elor mnemice, repeti'ia devine s!port!l de "az al #nv'rii. +n perioada &colar mic e,ist n!meroase aspecte ce da! consisten' motiva'iei implicate #n di eritele sit!a'ii &i orme de #nv'are. Jcolar!l de clasa #nt)i #nva' s!" in l!en'a imp!ls!rilor ad!l'ilor, a dorin'ei sale de a se s!p!ne stat!t!l!i de &colar, care #l atrage &i s!" in l!en'a dorin'ei de a n! s!pra prin'ii. -reptat intervine #n motiva'ie #nv'tor!l, al cr!i rol psihologic este deose"it. 3e ada!g &i elemente ce 'in de rela'iile dintre copii : de cooperare, competi'ie, am"i'ie, etc., care imp!lsioneaz #nv'area la toate o"iectele. 4a @ ani devin active &i interesele cognitive care imp!lsioneaz #nv'area pre eren'ial. < deose"it importan' #n #nv'are a! eecurile &i succesele. 3!cces!l repetat are rezonan'e psihologice importante. Pe de o parte, s!cces!l atrage copil!l!i aten'ia as!pra strategiilor prin care a ost o"'in!t. 3!cces!l ac'ioneaz #ns &i as!pra resort!rilor psihologice mai pro !nde, creeaz satis ac'ie, #ncredere, dezvolt e,pansi!nea sinel!i, creeaz optimism, sig!ran', etc. 3!cces!l iradiaz #n str!ct!ra colectiv!l!i &colar, consolid)nd pozi'ia de elev "!n la #nv't!r &i pozi'ia voca'ional pregnant. Aceast pozi'ie c)&tigat atrage #n mod a!tomat o rep!ta'ie voca'ional ce ace ca micile gre&eli ale copil!l!i de acest tip, s ie adesea ignorate, iar s!ccesele capt o or' de acceptare mai mare dec)t a copiilor ce a! dat acelea&i rez!ltate, dar n! a! rep!ta'ia creat prin s!ccese repetate. 3!cces!l sing!lar pe ond!l !nei activit'i mediocre de #nv'are atrage aten'ia #n mod deose"it. 3pre v)rsta de @%10 ani e,ist copii care devin oarte "!ni la e ect!area pro"lemelor sa! a temelor la gramatic, care a$!t la al'i copii c! s!cces : dar n! a! o pozi'ie de s!cces o icializat #n a'a

20

#nv'tor!l!i care &i%a ormat o prere de apreciere moderat a copiilor #n ca!z. Ace&ti elevi devin adeseori noncon ormi&ti &i mere! da! rez!ltate m!lt s!" posi"ilit'ile lor #n competi'ia din clas la l!crrile de control, s!" in l!en'a erodant a opiniei sta"ilizate a instit!tor!l!i. (omunicarea re!ultatelor creeaz repere importante #n #nv'are &i devine actor de progres. 1a creeaz !n el de energizare care este o e,presie a control!l!i de e ort ce d rez!ltate &i perspectiv a!tocompeti'iei. 1 ectele generale ale atit!dinilor implicate #n rela'ia #nv'tor : elev s!nt m!ltiple. >o"ert >osenthal sintetizeaz apro,imativ 200 de st!dii privind . enomen!l PRgmalion/. Dn!l din e,perimentele citate se re er la !rmtor!l aspect7 s%a! c!t ms!rtori ale S? la &colari de clasa #nt)i. Copiii a! ost !lterior #mpr'i'i, #n !nc'ie de rez!ltatele o"'in!te, #n 3 gr!p!ri : elevi oarte "!ni, de mi$loc &i sla"i. 3%a! ales la #nt)mplare 20P din iecare gr!p &i #nv'torii claselor respective a! ost in orma'i c cei trec!'i pe ta"el a! poten'ial intelect!al consistent (ridicat) dar n! antrenat. Peste = l!ni s%a repetat testarea. Copiii ale&i a! prezentat @ p!ncte pl!s la S? a' de gr!p!l de control (2 p!ncte la testele ver"ale &i 8%; p!ncte la cele de ra'ionament nonver"al). (enomen!l acesta, n!mit . enomen PRgmalion/ se e,plic de ctre psihologi prin apt!l c #n $!r!l caz!rilor respective s%a ormat !n climat social &i emo'ional stim!lator #n atit!dinile #nv'tor!l!i. *e asemenea, este important apt!l c acestor s!"iec'i li s%a! com!nicat mai recvent rez!ltatele (at)t cele "!ne c)t &i erorile), ceea ce a c!t mai clar instr!irea. 4i s%a acordat o instr!ire mai larg &i de !n nivel s!perior &i a! ost mai des solicita'i la rsp!ns. +n genere, aceste st!dii a! p!s #n eviden' apt!l c are importan' calitatea ce se acord proces!l!i de instr!ire, e ort!l!i spre re!&it al acest!ia. +n legt!r c! acest enomen, K.6. PalardR semnaleaz apt!l c &i #n alte #mpre$!rri ac'ioneaz enomen!l PRgmalion. A&a de pild, m!lte cadre didactice ale prim!l!i cicl! consider c "ie'ii a! mai mari di ic!lt'i dec)t eti'ele #n #nv'area citit%scris!l!i. +n !rma !nei largi anchete a reie&it apt!l c la #nv'torii care considera! c n! e,ist di eren'e : acestea n! e,ista! pe c)nd, la cei ce sp!nea! invers, e,ista! di eren'ele respective. Ji #n aceste caz!ri ac'ioneaz e ect!l PRgmalion. 1,ist ca atare o important cot de antrenare a copiilor #n #nv'are ce se datoreaz

21

credit!l!i a ectiv, #ncrederii acordate copiilor. Chiar &i dezvoltarea creativit'ii este pro !nd in l!en'at de #nv'tori, de stil!l &i metodele acestora. 1,ist #n #nv'm)nt!l tradi'ional o cerin' de memorare mai activ dec)t de stim!lare a creativit'ii. +ntr%!n e,periment, s%a cer!t #nv'torilor s eval!eze elevii creatori &i s e,prime opinia a' de ei. *in aceast anchet a reie&it (ca &i din altele) c, model!l de elev dorit este cel al !n!i copil silitor, con ormist, cooperant. 1levii creativi n! s!nt cota'i "ine datorit reac'iilor lor noncon ormiste, spirit!l!i lor de interoga'ie mai accent!at, asocia'iilor &i pro"lemelor mai neo"i&n!ite pe care le p!n. 6!lte din reac'iile lor n! s!nt stim!late &i pentr! c n! se #ncadreaz #n distan'a o icial pro esor%elev. >ol!l #nv'tor!l!i, mai ales #n primele do! clase este, a&adar, oarte important. 3til!l de l!cr!, atit!dinea general, e,perien'a de c!noa&tere a copil!l!i, c!lt!ra #nv'tor!l!i sa! instit!tor!l!i a! in l!en'e ormative p!ternice. +n clasele mai mici, #nv'toarea "inevoitoare, cald, emo'ional, c! o personalitate p!ternic, ent!ziast, plin de ini'iative &i de creativitate, este mai i!"it &i asc!ltat dec)t #nv'toarea dominant, sever, atent doar la realizarea programei. +rsta #nv'tor!l!iIinstit!tor!l!i are &i ea importan'. +nv'toarele tinere creeaz copil!l!i !n cadr! atractiv pentr! lec'ii. +nv'toarele de v)rst mi$locie s!nt mai e,igente &i mai preten'ioase, mai preoc!pate de propria per ec'ionare : dar &i mai #ncrcate de pro"leme personale care erodeaz ent!ziasm!l. +nv'toarele mai #n v)rst s!nt tentate s l!creze mai m!lt c! elevii "!ni : care ac s se des &oare lec'ia mai !&or. Acestea din !rm s!nt mai generoase #n notare (adeseori), dar mai p!'in deschise la e,perimentri noi. ,imba-ul oral i scris 1,ist di eren'e relativ importante #n ceea ce prive&te grad!l de dezvoltare al lim"a$!l!i copiilor la intrarea #n &coal. Aceste di eren'e privesc nivel!l e,primrii, lat!ra onetic a vor"irii orale (dialecte, $argo!ri din medi!l lingvistic de provenien' al copil!l!i), str!ct!ra le,ic!l!i, nivel!l e,primrii gramaticale &i literare. *e notat c, competen'a lingvistic, #n aceast etap, este #n genere, mai dezvoltat dec)t per orman'a ver"al. Prima este #ntre'in!t de lim"a$!l pasiv al copil!l!i. Foca"!lar!l total (activ &i pasiv) c!prinde circa 1200%2200 c!vinte la

22

intrarea copil!l!i #n &coal a' de valoarea de apro,imativ 800 c!vinte voca"!lar activ. +n masa voca"!lar!l!i ce va i #ns!&it p)n la s )r&it!l clasei a ?F%a e,ist c!vinte den!miri, c!vinte instr!mente gramaticale, c!vinte a!,iliare, c!vinte nereg!late printre care &i adver"e primare. 4a s )r&it!l perioadei &colare mici, voca"!lar!l activ va a$!nge la apro,imativ 1200%1800 c!vinte &i !n voca"!lar total de 0000%0200 c!vinte. *e"it!l ver"al oral se modi ic, de asemenea, cresc)nd de la cca =0 c!vinte pe min!t la nivel!l clasei #nt)i, la apro,imativ 102 c!vinte pe min!t la nivel!l clasei a ?F%a, iar de"it!l ver"al scris cre&te de la cca 3 c!vinte pe min!t la nivel!l clasei #nt)i la aproape 0 c!vinte pe min!t #n medie la nivel!l clasei a ?F%a. Micul colar n mediul social +n via'a mic!l!i &colar, interrela'iilor din medi!l amilial li se s!prap!n noi rela'ii implicate de stat!t!l de elev. Aceast #mpre$!rare ridic, pe de o parte, pro"leme de compati"ilitate%contin!itate &i, pe de alt parte, pro"leme de interac'i!ne%rezonan'e% reeval!are%armonizare #ntre cele do! s ereIsisteme. Atit!dinea cald din rela'iile c! prin'ii &i dintre ei (acceptan' &i #n'elegere) este #n genere de e ecte pozitive. Prin'ii a ect!o&i &i calzi pot i de control le$er sa! activ intensiv. Ace&tia din !rm mresc dependen'a copiilor de ei. +n consecin', copiii din aceste amilii s!nt mai p!'in prieteno&i &i creativi, mai p!'in li"eri (a!tonomi), c! di ic!lt'i mai mari de mat!rizare. +n amiliile #n care acceptan'a &i cld!ra este asociat c! !n control le$er &i negli$en'e : copiii s!nt mai dezordona'i, necompetitivi, deseori neadapta'i la pro esorii care n! s!port a!tonomia &i independen'a. *ac rela'iile le$ere &i a ective a! ost dominante #n primii trei ani de via', iar d!p intrarea copiilor #n &coal prin'ii devin mai restrictivi, copiii vor deveni treptat con ormi&ti, !&or agresivi, dominan'i, competitivi &i orienta'i spre con ormitate c! #nv'tor!l, spre a%i atrage simpatia. *ac #n copilria timp!rie prin'ii s!nt restrictivi, calzi &i aten'i a' de a!tonomia copiilor, iar #n perioada &colar mic rm)n calzi &i aten'i (control activ), adeseori copiii lor devin ordona'i &i preten'io&i #n cond!itele c! colegii lor. Copiii din aceast categorie mani est mai p!'ine cond!ite mizere c)nd #nv'tor!l n! e de a' :

23

&i a! motiva'ii "!ne #n m!nca &colar (mai ales "ie'ii). Cele mai "!ne sit!a'ii s!nt cele ale amiliilor c! atit!dine clar, cald, atente la a!tonomie, control echili"rat. Prin'ii ostili, c! a!toritate (re$ectivi) creeaz la copii deseori con ormism !&or agresiv. Ace&ti copii adeseori triesc sentimente pro !nde de c!lpa"ilitate &i revolt de sine &i de aici inciden'a reac'iilor nevrotice, !neori tendin'e de a!topedepsire, #ncredere red!s #n al'ii, di ic!lt'i #n rela'ii c! colegii, team de ad!l'i, timidit'i, ne ericire. Prin'ii ostili (re$ectivi) negli$en'i #n control!l cond!itelor copiilor, c! accese de disciplinare a copiilor (de cele mai m!lte ori ar"itrare, inconsistente &i dezordonate) provoac stri &i cond!ite dezordonate. +n aceast categorie de amilii se #nt)lne&te mai deseori delincven'a $!venil. Ca atare, disciplina dezordonat #n amilie are e ectele cele mai d!ntoare. +n perioada &colar mic se cont!reaz atit!dinea a' de prin'i, stil!l eval!rii acestora. +n genere, copiii s!nt mai severi a' de mam &i mai critici. A! a' de ea o imagine ideal mai p!'in clar. (a' de tat, opiniile &i imaginea s!nt mai clare. (*esig!r, toate aceste considera'ii tre"!ie l!ate c! titl! de validitate statistic, ele n! pot i aplicate rigid, r discernm)nt iecr!i cazIcopil #n parte. 1ste gre! de s!s'in!t #n mod predictiv, c !n copil dintr%o an!mit categorie de amilii va avea #n mod cert str!ct!rile reac'ionale mai s!s indicate.) +n ce prive&te concep'ia (estima'ia) de sine a copil!l!i, o dat c! intrarea la &coal, s! er &i aceasta !nele modi icri. *!p v)rsta de = ani se con&tientizeaz o di eren' mai mare de eval!are #ntre c!m se percepe mic!l &colar &i c!m este vz!t de prin'i, de cadrele didactice &i de ceilal'i copii. Copil!l sesizeaz apt!l c i se apreciaz mai ales caracteristicile implicate #n o"'inerea rez!ltatelor &colare de ctre cadrele didactice &i prin'i. *e alt el, ocaziile de a se e,prima #n alte direc'ii s!nt relativ restr)nse. (C!noa&terea elevilor are !n caracter didacticist.) (apt!l c estima'ia de sine (&iIsa! a prin'ilor) n! coincide c! estima'ia #nv'tor!l!i &i a celorlal'i copii, creeaz !n spa'i! de triri comple,e ale vie'ii &i competi'iei &colare. Copil!l #ncearc #n genere s se a$!steze mai ales la estima'ia &i cerin'ele prin'ilor, ca s evite rceala, repro&!l, pedeapsa, decep'ia lor #n caz de e&ec.

20

*e aceea copiii pot rec!rge la strategii de evitare, de evazi!ne &i, in e,tremis, la minci!n. *ac aceste mi$loace se dovedesc de s!cces, #ncep s ie olosite c! mai m!lt recven' &i dezinvolt!r. Apar cond!ite deli"erate de evazi!ne &i #n clas. Copil!l care n! vrea s i se treac nota #n carnet declar c l%a !itat acas. 4a el poate proceda c! caietele etc. <ric!m, #n via'a &colar e,ist r!stra'ii, con licte, s!ccese, realizri, e&ec!ri, an,ietate, motiv pentr! care to'i copiii, #mpre!n c! #nv'torii lor &i c! prin'ii a! n!meroase pro"leme speci ice acestei v)rste. 6ai ales an,ietatea &i mecanismele de aprare ale sinel!i prezint interes. An,ietatea cam! lat poate d!ce la nervozitate, t!l"!rri de somn, diverse tic!ri, &i chiar la o"ia &colii, la inadaptare, panic etc. +n via'a &colar mic se ormeaz #ns &i stri a ective n!meroase legate de activit'ile care se des &oar #n spa'i!l lec'iei : emo'ii &i sentimente intelect!ale, estetice, artistice &i social politice implicate #n identitatea social, de neam &i 'ar. Pro"lema valorilor morale ce se instit!ie ca actori de reglementare a cond!itei prezint o importan' psihosocial deose"it. 6orala este legat de via'a social, prin !rmare adaptarea moral este &i adaptare social. Cele mai c!nosc!te st!dii as!pra dezvoltrii morale #n copilrie &i adolescen' apar'in l!i K. Piaget. Psiholog!l elve'ian a di eren'iat do! tip!ri de moral #n dezvoltare, la copil7 o moral #n care domin raport!rile de constr)ngere, a!toritarism!l, o"ligativit'i severe imp!se din e,terior, &i o moral a cooperrii #n care ansam"l!l reg!lilor de convie'!ire sa! marea lor ma$oritate se constit!ie datorit respect!l!i reciproc &i triri intense a sentiment!l!i de egalitate, echili"r! &i interioritate a sentimentelor de datorie, cerin'a de cooperare etc. Integrarea social a micului colar < prim pro"lem prive&te integrarea copil!l!i #n via'a &colar &i o"iectivele care o er copil!l!i !n teren vast de #nv'are de cond!ite sociale, dar &i !n mod de a g)ndi &i #n'elege l!mea &i via'a din $!r. 6ai m!lt dec)t #n &coal el #nva' c)te ceva privind ierarhizarea social c!nosc)nd atri"!'iile de director, pro esor, conta"il, medic, dar &i aspecte legate de comportarea &colar a elevilor mai mari.

22

Copil!l &colar realizeaz #n acest conte,t, pe de o parte, o identi icare c! clasa din care ace parte iar, pe de alta, o identi icare social%c!lt!ral c! &coala sa &i o apropiere de $!dec'i valorice elementare comparative c! ale acesteia. < a do!a pro"lem legat de integrarea copil!l!i #n via'a social, este aceea a adaptrii la dimensi!nile economice ale vie'ii (con&tientizarea valorii "anilor, comportament!l de c!mprtor, etc.). A treia pro"lem legat de integrarea social mai larg este aceea a orientrii &colare &i a c!noa&terii l!mii pro esi!nilor. +n spri$in!l acestei lat!ri a m!ncii ed!cative pot veni $oc!rile c! rol, povestirile despre !nele meserii, vizitele #n di erite loc!ri de m!nc, etc. 4a 10 ani se #ncheie cicl!rile copilriei : constit!irea "azelor personalit'ii, con&tiin'a de sine, do")ndirea stat!t!l!i de &colar alt!ri de acela de mem"r! al amiliei creeaz copil!l!i o deschidere larg spre via'a social &i, ast el, premisele !ndamentale ale mat!rizrii.

28

1". PERIOADA P*@ERT+II <I ADOLESCE)+A

+n dezvoltarea psihic a copil!l!i de d!p 10 ani se pot di eren'ia do! stadii marcante &i an!me7 1. %tadiul pubertii .de la 1/ la 10 ani1 dominat de o intens cre&tere (p!se!), de accent!area dimor ism!l!i se,!al c! o larg gam de rezonan'e #n dezvoltarea psihic &i de dezvoltarea mare a socia"ilit'ii (mai ales pe orizontal)E 2. %tadiul adolescenei .de la 10 la 1232/ ani1 dominat de adaptarea la starea ad!lt, de proces!l de c)&tigare a identit'ii, de intelect!alizarea pregnant a cond!itei !rmat de stadiul adolescenei prelungite .de la 1232/ la 20324 ani1 dominat de integrarea psihologic primar la cerin'ele !nei pro esii, la condi'ia de independen' &i de op'i!ne marital. (iecare din aceste stadii c!prinde s!"stadii c! pro"leme &i caracteristici proprii. 1".1. Pu7e!t te P!"ertatea este o perioad dominat de proces!l de cre&tere &i mat!rizare se,!al intensE c!prinde !rmtoarele s!"stadii7 12.1.1. Etapa prepuberal .de la 1/ la 12 ani1 ce se e,prim printr%o

accelerare &i intensi icare din ce #n ce mai mare a cre&terii (stat!rale mai ales), concomitent c! dezvoltarea pregnant a caracteristicilor se,!ale sec!ndare (dezvoltarea gonadelor, apari'ia pilozit'ii p!"iene &i a celei a,ilare). -inerele ete trec #n aceast az printr%o cre&tere accent!at &i c)&tig 22 cm #n #nl'ime. 4a "ie'i cre&terea poate #ncepe ceva mai t)rzi!, #ntre 12 &i 18 ani, &i este mai evident. Cre&terea este !neori impet!as &i se #nso'e&te de momente de o"oseal, d!reri de cap, irita"ilitate. Cond!ita general capt caracteristici de alternan', #ntre momente de vioici!ne, de cond!ite copilroase e,!"erante &i momente de o"oseal, apatie, lene.

2;

-otodat, cond!itele copil!l!i se #ncarc de stri con lict!ale ce se pot centra pe e ectele acestor momente de lene care determin admonestri at)t #n amilie, c)t &i #n &coal : de&i a! o genez comple, de cele mai m!lte ori. ?ntrarea #ntr%!n no! cicl! de &colarizare c! noi cerin'e &i solicitri : mai diversi icate cantitativ &i calitativ, contact!l c! .modele !mane/ de pro esori, mai di eren'iate, modele de lec'ii de o mare diversitate constit!ie pentr! etapa prep!"eral o schim"are general a cadr!l!i de des &!rare a #nv'rii &colare. 4a aceasta se ada!g !n grad de intelect!alizare a ectiv #n &coal, care #ntre&te sentiment!l de apartenen' la genera'ie &i alimenteaz e,perien'a intimit'ii prin prietenie &i colegialitate ca &i prin solidarizri #n sit!a'ii critice, dar &i agresivitatea. +n caz!l acesta se ada!g discreta modi icare a stat!t!l!i de elev, apt ce atrage antrenarea #n activit'i speci ice tineret!l!i, c! copii mai mici &i mai mari. Antrenarea #n orma'ii artistice, sportive, #n cerc!ri pe discipline, #n conc!rs!ri &colare integrate, des &!rate la di erite nivele creeaz e,perien'a competi'iilor &i o #n'elegere mai larg a valorii activit'ii e ect!ate. Ji #n amilie #ncep s se mani este modi icri de cerin'e a' de p!"er. *e o"icei acestea s!nt mai incerte. Dneori t)nr!l este considerat copil, alteori i se atri"!ie ie&irea din copilrie, ceea ce creeaz reac'ii di eren'iate, d!p #mpre$!rri. +n orice caz, #ncep s creasc sit!a'iile de !&oar opozi'ie a' de aceast incertit!dine de stat!t &i rol. +n genere, p!"er!l se simte din ce #n ce mai con orta"il #n gr!p, care #l sec!rizeaz &i accept stil!l s! glgios, e,!"erant &i !neori agresiv. 3!" in l!en'a cre&terii e,perien'ei, a realism!l!i ce preseaz dinspre via'a de iecare zi, ca &i a con r!ntrii c! p!se!l de cre&tere, p!"er!l #ncepe s se simt nelini&tit, nesig!r de sine, adesea agitat, ca!t sol!'ii de #mpcare a cerin'elor ce se mani est a' de el, consider)nd ca dominante cerin'ele gr!p!l!i &i cele &colare. 4a 11 ani copil!l #ncepe s ai" ini'iative, lrgind!%&i el #ns!&i regim!l de independen'. -otodat cre&te integrarea #n gr!p!l de copii de aceea&i v)rst (colegi) #n care el se simte n! n!mai sec!rizat, dar &i p!ternic, plin de ini'iative. *i eren'ieri s!"tile #ncep s apar #n cond!itele din clas, se creeaz o discret distan'are #ntre eti'e &i "ie'i &i o competi'ie, #ncrcat de orme !&oare de rivalit'i

2=

#ntre ace&tia. *e o"icei, eti'ele s!nt mai disciplinate &i mai dezvoltate din p!nct de vedere izic. 1le a! adeseori o cre&tere &i dezvoltare mai intens la 11%12 ani, dec)t "ie'ii. ?ntensi icarea ritm!l!i de cre&tere &i la ace&tia din !rm d!ce la apari'ia de momente mai n!meroase de neaten'ie ce a! tendin'a de a se e,prima prin mai p!'in disciplin &i #nclina'ie spre reverie, distragere #n ore, pierderea timp!l!i de c!t lec'ii, a"dicarea temporal de la mici sarcini amiliale sa! &colare. +n aceste condi'ii, reac'iile de sanc'ionare sa! admonestare s!nt privite ostil. *e alt el, se organizeaz treptat o modi icare mai de ond a #ntregii cond!ite. Copil!l #ncepe s ie din ce #n ce mai a"sor"it de petrecerea timp!l!i c! prietenii &i colegii si, #ncepe s%&i mani este mici re !z!ri de a participa c! amilia la mici ie&iri ale acesteia, pre er)nd copiii. 4a acestea se ada!g re !z!l pasiv (se ace c n! a!de) sa! activ (prete,teaz c are ceva de c!t sa! se irit re !z)nd zgomotos). ?n l!en'ele &i sistem!l de cerin'e al vre!n!ia dintre mem"rii amiliei se devalorizeaz, relativ, pentr! copil #n aceast perioad. 12.1.2. #ubertatea propriu$!is .sau momentul culminant al pubertii1 de la 12 la 10 ani, este dominat de p!se!l de cre&tere. Aceast intensi icare este mai evident #ntre 11 &i 13 ani la eti'e &i #ntre 13 &i 10 ani la "ie'i. *!p v)rstele%limit ale p!se!l!i, cre&terea se #ncetine&te &i contin! !lterior lent, mai m!l'i ani (p)n la 20I22 ani). Cre&terea este mai evident #n #nl'ime (n! are loc #n mod propor'ional &i concomitent #n toate segmentele corp!l!i). +nt)i se l!ngesc mem"rele in erioare &i s!perioare, cresc &i se mresc artic!la'iile, apoi cre&te tr!nchi!l. P!se!l de cre&tere este secondat discret de mat!rizarea se,!al care se intensi ic #n $!r!l etapei de ma,im!m de cre&tere. 6at!rizarea se,!al se p!ne #n eviden' prin apari'ia pilozit'ii, cre&terea organelor se,!ale, modi icarea vocii &i #ncep!t!l !nc'ionrii glandelor se,!ale. 6oment!l c!lminant al p!"ert'ii este #n genere tensional &i #ncrcat de con !zie. *in p!nct de vedere psihologic, cre&terea &i mat!rizarea s!nt legate de n!meroase stri de discon ort. Acestea s!nt provocate de d!reri osoase &i m!sc!lare, dar a! &i o alt nat!r mai s!"til. Cre&terea inegal a di eritelor pr'i ale corp!l!i

2@

creeaz aspecte caricat!rale ale taliei &i #n 'i&rii. Oainele devenite sc!rte, str)mte, mresc aspect!l relativ ci!dat al p!"er!l!i, ceea ce creeaz discon ort psihic. 4a acestea se ada!g apari'ia neplc!t de acnee, transpira'ii a"!ndente &i mirositoare, o sensi"ilitate .emo'ional/ a pielii (eritem!l de p!doare &i paloarea #n di erite momente emo'ionale). -oate acestea creeaz nelini&te privind aspect!l general, dar &i c! privire la aceste mecanisme active de dezvl!ire a !nor sim'iri ce p!"er!l le vrea mai degra" cam! late. +n ine, ta"lo!l discon ort!l!i psihic este s!plimentat de cre&terea grad!l!i de st)ngcie #n mi&cri &i reac'ii, determinat de nea$!starea mi&crilor la propor'iile modi icate ale corp!l!i a lat #n cre&tere intens. 12.1.3. Momentul postpuberal .de la 10 ani la 15312 ani1 este de trecere &i, #n acela&i timp, p!'in di eren'ia"il de moment!l preadolescen'ei. 1".".Adole8cen> *!p ie&irea din p!"ertate are loc #n mod intens ie&irea din societatea de tip t!telar, amilial &i &colar &i intrarea #n via'a c!lt!ral%social mai larg. 3e disting !rmtoarele stadii7 .a1#readolescena. Aceasta este o etap de sta"ilizare a mat!rit'ii "iologice. 6!l'i a!tori consider #ntreaga p!"ertate ca preadolescen'. +n aceast etap se cont!reaz &i se ad)nce&te mai m!lt individ!alizarea &i se dezvolt caracteristicile con&tiin'ei &i ale con&tiin'ei de sine. 1ste o az de intens dezvoltare psihic, #ncrcat de con licte interioare. -)nr!l mani est #nc o oarecare agita'ie &i imp!lsivitate, !nele e,travagan'e, momente de nelini&te &i momente de di ic!ltate, de concentrare, o"oseal la e ort. 1,presia e'ei devine #ns mai precis &i mai n!an'at. Po ta de m)ncare este #nc dezordonat, selectiv &i #n cre&tere. ?ndivid!alizarea se intensi ic pe plan!rile intelect!al &i de rela'ionare. Prerile personale #ncep s ie arg!mentate &i capt deseori o validare de genera'ie (s%a! schim"at vrem!rileMpe vremea noastrMN). +ncepe s creasc interes!l pentr! pro"leme a"stracte &i de sintez, dar &i pentr! participare la rol!ri mai deose"ite.

80

3e ra ineaz interes!l pentr! lect!r, ilme, -F, tehnic etc. Apare mai pregnant dorin'a de a irmare personal ca e,presie a socializrii, iar e,perien'a a ectiv se n!an'eaz &i se impregneaz de valori. .b1 )dolescena propriu$!is sau marea adolescen .de la 15312 ani la 2/ ani1. 3e caracterizeaz printr%o intelect!alizare intens (dezvoltare a g)ndirii a"stracte), prin #m"og'irea &i lrgirea #ncorporrii de cond!ite ad!lte. 1,primarea independen'ei n! mai este dezirativ &i revendicativ ci e,presiv, mai nat!ral. Adolescent!l ca!t mi$loace personale de a i &i de a aprea #n ochii celorlal'i. +l intereseaz responsa"ilit'i #n care s e,iste di ic!lt'i de dep&it spre a%&i ms!ra or'ele. ?ndivid!alizarea &i con&tiin'a de sine devin mai dinamice &i capt dimensi!ni noi de .demnitate/ &i .onoare/. *e la o orm de eval!are imp!lsiv se trece la orme de eval!are #n care ca!t s se e,prime originalitatea. 5!st!l personal are mai mare pregnan' &i se poate s!s'ine &i demonstra. ?ntens este &i socializarea aspira'iilor, aspectele voca'ionale, pro esionalizarea ce se cont!reaz treptat. -)nr!l este pregtit psihologic &i se pregte&te moral &i aptit!dinal, #l atrag c!no&tin'ele pentr! con r!ntri sociale comple,e (e,amene, pro"e, conc!rs!ri etc.) pentr! a se e,prima ca atare. .c1 )dolescena prelungit .de la 1232/ la 24 ani1 c!prinde tineret!l de$a integrat #n orme de m!nc prec!m &i tineret!l st!den'esc. 3!" o orm sa! alta, independen'a este do")ndit sa! pe cale de a i do")ndit la aceast v)rst, apt ce ad!ce c! sine !n pl!s de energizare a personalit'ii. Fia'a sentimental este intens, dar relativ insta"il. Aceasta este etapa #nv'rii rol!l!i se,!al. 1ste o perioad #n care a! loc anga$ri matrimoniale. Acest din !rm apt va cont!ra o no! s!"identitate implicat #n responsa"ilit'i legate de constit!irea !nei noi amilii, ceea ce va crea condi'ia intimit'ii ca orm de trire no!. ?ntimitatea n! se re er, ca &i identitatea, n!mai la se,!alitate, ci &i la prietenie, anga$are (1.1riLson). 1".(. Re c>$$ 8pec$'$ce le vE!8te$ +n ansam"l!, perioadele p!"ert'ii &i adolescen'ei c!prind cel p!'in trei categorii de reac'ii legate de modi icrile descrise mai s!s. a) 3e dezvolt preoc!pri ale con&tiin'ei &i con&tiin'ei de sine (ca percep'ie de sine #nt)i, incl!siv schema corporal) ca e,presie a identit'ii ego%!l!i. P!"er!l &i

81

adolescent!l s!nt con r!nta'i c! schim"ri m!ltiple prin care trec, c! trans ormrile o"iective &i s!"iective legate de mat!rizarea se,!al, de descoperirea dimensi!nilor realit'ii sociale prec!m &i de descoperirea propriei identit'i. ") 6odi icarea &i trans ormrile ce condi'ioneaz ie&irea din con ormism!l in antil a! loc prin opozi'ie, #ncrcat de cerin'a de c!tare a identit'ii, ceea ce ace ca s se treac printr%o e,perien' personal dens, trecere impregnat de nesig!ran' &i de nz!in'e p!ternice spre independen' &i li"ertate, demnitate &i onoare. 9esig!ran'a are la "az spargerea sentiment!l!i in antil de dependen'. +n acela&i timp, li"ertatea &i independen'a a' de rela'iile parentale s!nt adesea r!strante &i creeaz n! n!mai nesig!ran'a, ci &i sentimente de c!lpa"ilitate. Acelea&i enomene a! loc &i c! privire la gr!p. Apartenen'a la gr!p este competitiv &i adesea tensional, ceea ce va genera sentiment!l de dependen', dar concomitent &i de independen' &i o oarecare nesig!ran'. c) +n al treilea r)nd are loc gsirea !nei identit'i voca'ionale ce prive&te !n el de a!toc!noa&tere &i a!todescoperire de posi"ilit'i sa! incapacit'i. ?dentitatea voca'ional este a,at mai ales pe trst!ri de caracter &i pe interese &i a"ia #n al doilea r)nd pe aptit!dini : #n perioada p!"ert'ii : pentr! ca s se dezvolte apoi din ce #n ce mai m!lt &i identitatea aptit!dinal. (oarte sin!os, acest aspect de identitate n! realizeaz #ntotdea!na concordan'a #ntre interese &i aptit!dini. -reptat, aspira'iile vor modela spectr!l voca'ional pe a,a pro esionalizrii, perioadele adolescen'ei (marea adolescen' &i d!p aceea). 1".-. Dezvolt !e con&t$$n>e$ de 8$ne 1 $dent$t/>$$3 Pro"lema principal a perioadei p!"ert'ii &i adolescen'ei este aceea a identi icrii de sine (personale) sa! a dezvoltrii con&tiin'ei de sine. *ezvoltarea con&tiin'ei de sine este prezent &i #n perioada &colar mic &i se cont!reaz pe "aza rez!ltatelor activit'ii &i a compensa'iei &i raportrii acesteia la ceilal'i &i la cerin'ele lor. Perioada p!"ert'ii &i adolescen'ei rep!ne pro"lemele dezvoltrii con&tiin'ei de sine datorit, pe de o parte, modi icrilor ce s!rvin #n sistem!l general de cerin'e ce se mani est a' de p!"er &i adolescent, iar, pe de alt parte, datorit schim"rilor prin care trece personalitatea c! str!ct!rile &i s!"str!ct!rile enomen mai pregnant #n

82

sale. *e aceea, dezvoltarea con&tiin'ei de sine se complic. 1 vor"a de intensi icarea percep'iei de sine care are c)teva aspecte, dintre care7 propria%i imagine corporal, identi icarea &i con&tiin'a ego%!l!i, identi icarea sens!l!i, rol!l!i &i stat!t!l!i se,!al &i mai ales a cel!i social (#n adolescen'). Percep'ia de sine &i imaginea corporal devin critice, datorit schim"rilor de sil!et, izionomie &i 'in!t. a) ?maginea corporal, a lat la peri eriile con&tiin'ei #n copilrie, devine din ce #n ce mai central #ncorpor)nd!%se #n con&tiin'a de sine &i #ncepe s ie percep!t ca atare. (r imaginea corporal n! se poate organiza identi icarea. P!"erii &i p!"erele a! o etap de scr!tare mai pro !nd a caracteristicilor corporale &i mai ales ale e'ei. 1 perioada #n care sta! mai m!lt #n "aie, se privesc #n oglind (narcisism), identi ic amn!nte ignorate ale r!n'ii, ale g)t!l!i, ale ochilor, ale z)m"et!l!i etc. <glinda capt noi !nc'ii. *orin'ele de ret!& sa! de mascare a di eritelor imp!rit'i ale pielii sa! alte tip!ri de aspecte devin evidente, mai #nt)i la eti'e. Aceste ret!&!ri ,prim dorin'a de a$!stare a sinel!i corporal, dorin'a de a aprea agrea"il () &i prezenta"il etc. -otodat, aceste a$!stri reprezint cont!rarea sinel!i social &i apirit!al. Adeseori p!"erii a la'i #n a'a oglinzii ac grimase, z)m"ind!%&i, c!t)nd e,presiile cele mai di erite pe care pot s le reprod!c. 9arcisism!l p!"eral este alternativ critic &i #ngd!itor, c! momente devastatoare c)teodat. ?denti icarea n! este !n proces simpl! &i direct. Copil!l &i%a constr!it #ntre timp o imagine de sine din e,perien'a sa general cont!rat prin ochii celorlal'i. 1l se consider p!ternic sa! sla", c! trst!ri plc!te sa! n!. Aceast e,perien' in len'eaz imaginea de sine din timp!l p!se!l!i de cre&tere &i dinspre inal!l acest!ia. *e aceea, acei copii care era! sla"i &i de"ili #nainte de p!se!l de cre&tere p!"eral, a! tendin'a de a se vedea mai mici &i mai sla"i dec)t s!nt #n realitateE cei ce era! p!ternici &i voinici tind s se considere ca atare, chiar dac #n timp!l p!se!l!i p!"eral a! devenit longilini &i iravi. 3e preoc!p mai m!lt de aspectele izice tinerele ete. Adeseori p!"ertatea le spore&te grad!l de atractivitate, dar ele n! con&tientizeaz acest apt dac #n copilrie n! a! ost considerate atractive. +n perioada central a p!"ert'ii a'a este adeseori dizgra'ioas, privirea !&or neclar &i se evit contact!l viz!al. Dneori apar dermatite sa! acnee s!prtoare, zonele din $!r!l nas!l!i devin, de o"icei, mai l!cioase, mai grase. -oate aceste aspecte

83

constit!ie motive de #ngri$orare pentr! p!"eri &i adolescen'i. 9em!l'!mit de #n 'i&area sa, p!"er!l se #ndoie&te de sine, se crede mai p!'in inteligent, artos &i respectat, pentr! c se percepe pe sine c! nem!l'!mire. Percep'ia de sine se poate mani esta ca negativ &i #n caz!l progres!l!i &colar sla" sa! al inadaptrii &colare. Aceasta, deoarece mod!l #n care p!"er!l este privit de colegi &i de pro esori a ecteaz str!ct!rarea a!tocon&tiin'ei. +ntre elevii !nei clase &i pro esori se constit!ie orme de eed%"acL comple,e. +n caz!l #n care p!"er!l are o a!tocon&tiin' mai #nalt dec)t atit!dinea eval!ativ a altora despre el, se simte izolat, depresiv &i se z"ate #n a gsi orme de e,primare care s ad!c acceptarea &i admira'ia. +n aceast optic se mani est teri"ilismele, cre&terea la paro,ism a opoza"ilit'ii, criza de originalitate : !neori s!"limri (#n art, poezie, literat!r etc.), iar : alteori : #n acte delincvente. -inerii c! estima'ii de sine #nalte &i c! "!n acceptan' #n colectiv primesc sarcini &colare c! e,pecta'ie pozitiv, c! #ncredere. 1i #&i s!s'in #ntotdea!na opiniile c! #ncredere. +n genere, ace&tia a! mai p!'ine pro"leme personale. -inerii ce a! estima'ia de sine $oas n! mani est ini'iative, n! vor s se e,prime ca s n! gre&easc sa! s s!pere pe al'ii : adeseori o ac pentr! c n! vor s atrag aten'ia. A! pro"leme personale legate de di ic!lt'ile lor. 1,pecta'ia prin'ilor a' de rez!ltatele &colare ale copiilor are de asemenea !n rol important #n dezvoltarea con&tiin'ei de sine. 6ai ales mamele se preoc!p de pro"lemele rez!ltatelor &colare. 6amele copiilor c! a!tocon&tiin' #nalt, sig!ran' #n adaptarea &colar &i rez!ltate "!ne a! tendin'a de a mani esta cond!ite le$ere a' de copiii lor, se m)ndresc c! rez!ltatele &colare, dar #n apt men'in reg!li severe &i cerin'e a' de tineri din team ca ace&tia s n! scad aten'ia a' de o"'inerea de rez!ltate "!ne &colare. +n p!"ertate, prin'ii c! e,pecta'ie #nalt s!plimenteaz p)n la re !z prepara'ia &colar a tinerilor. 6amele c! e,pecta'ie $oas a! tendin'a de a s!"eval!a capacit'ile acestora &i trateaz !neori copiii ca pe o povar, ceea ce erodeaz dezvoltarea con&tiin'ei de sine a acestora. 1,ist ca atare orme s!"tile de eed%"acL #ntre tineri &i amiliile lor, orme ce opereaz pe teren!rile a!toeval!rii &i ale ormrii con&tiin'ei de sine. Percep'ia de sine alimenteaz ideea de sine. 3inele c!prinde 3 el!ri de elemente7 sinele corporal material6 sinele social i sinele spiritual. 3inele corporal

80

material se re er la corp, ve&minte, amilie, cmin, cr'i, o"iecte, dar &i prieteni, vecini etc., deci la tot ce posed o persoan. Al doilea, sinele social, const din rep!ta'ia &i rec!noa&terea !nei identit'i an!me, considera'ia pe care o o"'ine o persoan #n medi!l s!. Dnele componen'e ale sinel!i social a! o mai mare pondere &i importan' dec)t altele. A&a s!nt onoarea, rep!ta'ia. 3inele social #ncorporeaz o e,perien' social de rol!ri &i de stat!te sociale. A treia component a sinel!i este a sinel!i spirit!al &i se e,prim prin con&tiin'a propriei activit'i, a tendin'elor &i aptit!dinilor psihice. Aceasta este .sanct!ar!l emo'iilor &i dorin'elor/ (T.Kames), este teritori!l actelor de voin' &i reprezint tririle prin care om!l se simte mai pro !nd #n sine #ns!&i at)t prin percep'ia l!mii, c)t &i prin procesele intelect!ale pe care le posed. 3inele are o nat!r social #n toate accep'iile &i elementele sale componente. (") ?e&irea din con ormism!l in antil este echivalent c! c)&tigarea independen'ei. +ntr!c)t e,ist cel p!'in trei el!ri de dependen'7 material$economic .instrumental16 emoional .de confort afecti i de apartenen1 i de mentalitate . alori16 do")ndirea independen'ei este complicat &i condi'ionat de ce an!me se consider #n societate &i de ctre prin'i &i colegi c #nseamn independen' (limitele acceptate pe acest plan). 1,ist o condi'ionare a c)&tigrii independen'ei prin modelele de acest gen care intr #n zonele de o"serva'ie ale copil!l!i p)n la intrarea #n p!"ertate &i adolescen'. Prima care se do")nde&te este independen'a de mentalitate (valori). Aceasta se realizeaz prin devalorizarea !nor idei considerate valide #n copilrie &i a !nor o"icei!ri care devin considerate #nvechite sa! demodate &i s!nt tratate ca atare de ctre p!"eri &i adolescen'i. ?ndependen'a emo'ional (de apartenen' &i con ort a ectiv) este di icil de do")ndit mai ales #n caz!l tinerelor ete. *ependen'a a ectiv ca &i dependen'a material%economic s!nt deose"it de active a' de prin'i #n p!"ertate &i adolescen' &i complic o"iectivarea tendin'elor nat!rale spre independen'. +n p!"ertate intr #n stare critic, tot!&i, dependen'a a ectiv. P!"erii #ncep s se #ndoiasc de pro !nzimea a ec'i!nii parentale. Aceasta li se pare lipsit de tensi!ne, interpreteaz momentele de ignorare sa! de neaten'ie ca e,presii ale lipsei de a ec'i!ne, iar momentele de gri$ &i interes, ca intr!si!ni #n via'a personal pe de o parte, &i ca acte de r!tin &i o"liga'ie, pe de alt parte. *!p ast el de eval!ri, t)nr!l se simte vinovat &i r!. -ot!&i, se reia

82

proces!l. >ela'iile dintre prin'i par de asemenea plate &i "anale &i #ncrcate de compromis!ri. *isponi"ilitatea a ectiv a p!"erilor &i adolescen'ilor este oarte larg &i #ncrcat de aspira'ii &i speran'e : ideale &i necompara"ile a' de ceea ce vd. 1,pecta'iile pe acest plan s!nt oarte #nalte. >elativ #nalt este &i s!gesti"ilitatea. *ependen'a material%economic (instr!mental) devine gre! de s!portat de&i creeaz condi'ii de e,ercitare de mici acte de independen'. c) ?denti icarea voca'ional se mani est la p!"eri mai m!lt ca o descoperire de aptit!dini, capacit'i &i a"ilit'i, apoi ca pregtire pentr! e,amene de admitere #n #nv'm)nt!l s!perior sa! #n alte orme de instr!ire postliceal. Fia'a social este #ncrcat de e,perien' &i modele pro esionale (voca'ionale). 6odelele pro esionale se consider ca accesi"ile prin e ort intelect!al &i practic, de m!nc &i randament, dar &i ca iind condi'ionate de aptit!dini #nalte.

88

1(. PERIOADELE TI)ERE+II B de l ". n$ l (1F(. n$ G

Perioada de la 20 la 20 ani, a adolescen'ei prel!ngite, se e,prim ca o perioad de trecere #n care se mani est caracteristici ale adolescen'ei &i caracteristici noi ce s!nt ale tinere'ii, ale strii de ad!lt t)nr. -ip!l !ndamental de activitate ce de ine&te t)nr!l devine cel de persoan anga$at social, prod!ctoare de "!n!ri materiale, spirit!ale sa! de prestri de di erite tip!ri de servicii sociale (m!nca salariat), ca adaptare la !n an!mit gen de activitate, e,presie a divizi!nii sociale a m!ncii. -ip!l de rela'ii devine oarte comple,.. Pe de o parte, t)nr!l se #nsereaz #n ierarhia pro esional, pe de alt parte, #n orme de intercom!nicri c! colegii de m!nc. >ela'iile sociale realizate #n etapele anterioare se rare iaz. >ela'iile #n amilia de provenien' se emancipeaz deplin, dat iind constit!irea !nei noi amilii &i a"sor"'ia #n reala'iile de intimitate ale acesteia. *eose"it de comple, este pro"lema s!"etapelor tinere'ii. 4imita in erioar se s!prap!ne peste perioada de la 20 la 20 de ani, perioad #n care e,ist c)teva categorii de tineri7 !nii care se a l #n prod!c'ie, al'ii care%&i realizeaz st!diile s!perioare, a treia categorie este a celor care l!creaz &i contin! st!diile la #nv'm)nt!l c! recven' red!s sa! #nv'm)nt la distan'. Ca atare, perioada c!prins #ntre 20 &i 20I22 de ani este pregnant de trecere spre stat!t!l social virt!al de ad!lt, pe c)nd perioada adolescen'ei rm)ne o perioad de trecere spre stat!t!l "iologic poten'ial de ad!lt. C)&tigarea stat!t!l!i social de ad!lt echivaleaz c! do")ndirea a!tonomiei economice (prin rem!nera'ie%salari!) &i acest apt creeaz o a!tonomie (independen') oarte mare, prec!m &i posi"ilitatea organizrii condi'iilor de trai #n conte,t!l acestei independen'e. *. 4evinson n!me&te perioada de la 1; la 22 ani, v)rsta de ad!lt t)nr &i consider c se caracterizeaz prin coe,isten'a stat!t!l!i de adolescent c! cel de ad!lt t)nr. Consider c este o perioad de tranzi'ie dominat de trecerea t)nr!l!i de la starea de copil%"r"at la aceea de "r"at t)nr. K. >o!sselet semnaleaz pentr! tinerele
8;

ete o ast el de evol!'ie ceva mai devreme, #n perioada adolescen'ei, d!p sta"ilizarea relativ a cicl!l!i. *e alt el, o serie de a!tori printre care *o!van &i Adelson consider c adolescentele n! trec prin crize de identitate p!ternice #n adolescen', c)t mai ales #n perioada de tranzi'ie (adolescen'a prel!ngit), c! !n moment de mai intens identi icare &i identitate d!p cstorie. Perioada tinere'ii implic o dilatare la limita sa s!perioar, #n zilele noastre, apt ce determin oarecare nonconsecven'e #n determinarea acesteia de ctre di eri'i a!tori. +n acest sens, *. 4evinson consider c v)rsta ad!lt!l!i t)nr se re er la o distan' de dezvoltare psihic #ntre 1;%1= ani la 02 de ani, c! o oarecare di eren' #ntre cele do! se,e, #n sens!l c pentr! "r"a'i aceast v)rst se cons!m #ntre 20 &i 00 ani. Pentr! s!"etapa de ad!lt t)nr, de la 1=I1@ la 22 de ani, a!tor!l citat consider c e speci ic vigoarea izic evident, d!"lat de inteligen', memorie, a"ilit'i, aptit!dini deplin !tiliza"ile, &i de "!n randament. < mare stp)nire a propriilor posi"ilit'i &i or'e creeaz !n sentiment de plintate, de or' &i vigoare izic &i spirit!al, antrenate #n l!pta pentr! scop!ri prop!se &i pentr! constit!irea amiliei &i sta"ilirea loc!l!i #n societate. Prin toate acestea, perioada tinere'ii este esen'ial #n s!pravie'!irea spe'ei. 1riL 1riLson a caracterizat v)rsta tinere'ii (ca v)rst mi$locie #n cicl!rile vie'ii) ca iind dominat de ampli icarea identit'ii sociale &i de anga$are, implicarea pe acest plan c)nd!%se prin sarcini sociale. +n acest timp, tinere'ea se caracterizeaz, d!p acest a!tor, prin trirea intens a e,perien'ei dragostei &i #ncep!t!l vie'ii de amilie, ceea ce d!ce la dezvoltarea intimit'ii. Ca atare, aceast perioad se dezvolt in l!en'at de pend!larea dintre intimitate, izolare &i starea #n care e!l simte necesitatea de a se lega de noi persoane, gr!p!ri, organiza'ii, ca!ze etc. 3e dezvolt ast el calitatea &i capacitatea de partener &i, legat de acest stat!t, se dezvolt di erite or'e morale interne intime care $!sti ic &i alimenteaz sacri icii &i compromis!ri. *ragostea &i m!nca capt !n loc central #n str!ct!ra de con'in!t a personalit'ii. 6ai m!l'i psihologi p!n #n eviden' apt!l c tinere'ea este !ltima etap #n care $oac rol central &i%&i p!n amprenta pe demarca'ia instit!'ionalizat evenimente deose"ite ca7 inalizarea &colarit'ii, ma$orat!l, cstoria &i condi'ia parental. +n clasi icarea l!i 9. BaRlev, a,at mai ales pe dezvoltarea inteligen'ei, perioada de ad!lt este plasat ca dezvoltare #ntre 22 &i 00 de ani. +n schim", <63

8=

consider tinere'ea ca des &!r)nd!%se #ntre 1=I20 de ani &i 32 de ani, limita s!perioar a perioadei ad!lte tinere coinciz)nd c! v)rsta la care toate organele &i sistemele organism!l!i !nc'ioneaz #n condi'ii &i la parametri s!periori. D. Jchiop! &i 1. Ferza consider c tinere'ea, incl!siv tendin'a !&oar de dilatare a acesteia la limita s!perioar, se e,tinde #ntre 20 &i 22 de ani. Consider, de asemenea, c perioada tinere'ii se poate #mpr'i #n trei s!"etape7 aceea de adaptare pro esional &i amilial, #ntre 20 &i 2= de aniE cea de%a do!a perioad este c!prins #ntre 2= &i 32 de ani, perioad de implanta'ie, #n care se intensi ic e,perien'a pro esional &i se dezvolt stat!t!l de printe, dat iind apt!l c adeseori apare !n al doilea copil #n amilieE a treia s!"etap, #ntre 32 &i 32 de ani, este o perioad de sta"ilitate relativ a adaptrii, a valorilor, cond!itelor &i aspira'iilor orm!late #ntre timp.

8@

1-. V=RSTELE AD*LTE

6aterialele privind "iogra iile oamenilor cele"ri &i media de v)rst pentr! crea'ia de valoare #n di erite domenii p!n #n eviden' !n aspect important al dezvoltrii psihice #n perioadele ad!lte7 3%a constatat c, #n general, v)rstele ad!lte mai tinere, de&i oarte creative, a! !n poten'ial de sta"ilitate mai red!s (marea ind!strie a p!s #n eviden' l!ct!a'ia mare a or'ei de m!nc p)n la 30%32 ani), iind apoi !rmat de sta"ilitatea relativ mare a celorlalte v)rste #n proces!l de perpet!are a progres!l!i social%c!lt!ral &i pro esional. Aceste aspecte a! creat o aten'ie cresc!t pentr! v)rstele ad!lte &i pentr! trecerea lor pe plan!l mai activ al cercetrii. 1,ist !n coe icient de interven'ie a actorilor "iologici &i #n timp!l v)rstelor ad!lte, ca &i #n caz!l proceselor de cre&tere din v)rstele tinere. 4a v)rstele de peste 32 de ani a! loc orme de e,primare de ma,im or', energie, prin care se realizeaz contri"!'ia consistent a ad!l'ilor la cerin'ele vie'ii sociale. *e alt el, v)rstele ad!lte se mai n!mesc &i v)rste active. < serie de actori implica'i #n via'a social%economic &i c!lt!ral in l!en'eaz longevitatea, activism!l mai mare al om!l!i modern a' de cel din alte perioade istorice, de e,empl! stp)nirea energiei atomice, z"or!l pe 4!n, !tilizarea electronicii, a laser!l!i, a in ormaticii etc. Printre psihologii mai c!nosc!'i, Ch. B!hler a colec'ionat #n $!r!l a 100 "iogra ii &i 20 de anamneze din literat!r pe care le%a tratat din optica v)rstelor &i a #ncercat s identi ice c!r"a ascendent &i degeneratoare a vie'ii !mane pe aceast "az. Dlterior a disociat declin!l "iologic de cel intelect!al. T. 3tern a operat c! imaginea piramidei dinamice a v)rstelor, #n care spre anii ad!l'i v)r !l se caracterizeaz prin dimin!are. Ji Thite consider c e,ist perioade ale v)rstelor ad!lte ce contin! concentricitatea perioadelor din v)rstele de cre&tere.

;0

+n ceea ce prive&te aspectele di eren'iatoare, Allport a en!merat &ase trst!ri speci ice ad!lt!l!i &i an!me7 con&tiin' de sine largE rela'ii &i raport!ri intimeE sec!ritate emo'ional !ndamentalE preoc!pare o"iectivE o"iectivare de sineE armonie relativ c! propriile achizi'ii din e,perien'a personal. Cl. ?. 4e!"a a ela"orat o l!crare legat de v)rstele ad!lte, #n care a sta"ilit di eren'e n!meroase #ntre ad!lt!l t)nr, ad!lt!l de v)rst mi$locie &i ad!lt!l tardiv. A! e ecte in l!en'ele c!lt!rale, sociale ale personalit'ii ad!lte, dar se e,prim partic!larit'i &i #n dezvoltarea senzorial, nervoas, gland!lar, se dezvolt &i complic plan!l mental &i al sim"ol!rilor etc. O. -homae a atras aten'ia as!pra periodizrilor e ect!ate pentr! v)rstele ad!lteE tre"!ie s se ai" #n aten'ie rol!rile, sarcinile care mat!rizeaz, #n sens!l implantrii om!l!i #n sarcinile &i #n responsa"ilit'ile sociale. *in acest p!nct de vedere, e,ist an!mite partic!larit'i ale .amprentei tririlor s!"iective/ d!p acest a!tor, amprente ce se re er la ac'i!nea trec!t!l!i, prezent!l!i &i viitor!l!i. Pentr! trec!t se caracterizeaz ca iind asimilat sa! neasimilat, prezent!l ca iind constr!ctiv sa! c! o"stacole, iar viitor!l ca deschis, opac sa! amenin'tor. >. Bergler a operat c! !n model m!ltidimensional de dezvoltare #n care varia"ilele sociale a! ost scoase pe prim!l plan #mpre!n c! atit!dinile ca &i cone,i!nile dintre ele, ca elemente deose"it de sensi"ile &i importante. 1l s%a re erit la apt!l c atit!dinile s!nt dimensi!nile psihice cele mai sensi"ile, deoarece s!nt in l!en'ate de toate evenimentele vie'ii sociale, dar mai ales de 7 conc!ren'a social &i pro esionalE sit!a'ia amilialE interiorizarea l!mii &i a imper ec'i!nilor ei realeE oc!pa'iile c! monotonia propriei vie'i cotidieneE interiorizarea caracter!l!i de initiv al propri!l!i destinE
;1

 con r!ntarea c! caracter!l init al e,isten'ei #n l!mea real. C. C. 6iles, analiz)nd stadiile ad!lte, s%a re erit la apari'ia copiilor &i a considerat cicl!rile vie'ii ca tinz)nd s ie a,ate pe cicl!rile de apari'ie &i cre&tere a copiilor, a amiliei ca !nitate. < serie de a!tori se op!n opticii periodizrii ad!lte &i emit ipoteza c starea ad!lt este de consolidare. >o"ert 4i ton s!s'ine &i el c o serie de caracteristici psihice se optimizeaz, dar altele se deteriorizeaz, la el ca >. Berg!ss care se re er la capacit'ile "iologice &i psihologice ale !nc'iilor, la prod!ctivitate, trst!ri caracteristice, integrarea pro esional, stat!t!l social &i rol!rile de v)rst. 6. Qlate a schi'at o #mpr'ire a v)rstelor ad!lte, d!p c!m !rmeaz7 tinere'ea, mat!ritatea &i invol!'ia. Consider)nd controversat sit!a'ia tinere'ii ca registr! de v)rst, a!tor!l citat ader tot!&i la ideea c tinere'ea #ncepe la 20 de ani &i se caracterizeaz printr%o mai mare armonizare, sta"ilizare &i mat!rizare, prin ad)ncirea socializrii, specializarea pro esional, anga$area #n via'a social. 6at!rizarea (perioada ad!lt) e considerat ca perioada !nei ma,ime realizri : ca perioada celei mai #nalte prod!ctivit'i, a armonizrii intereselor, aptit!dinilor, deprinderilor, a modalit'ilor interrela'ionale, a con&tiin'ei, incl!siv a sec!rizrii emo'ionale : &i a str!ct!rii concep'iei iloso ice de via'. +n ine, invol!'ia (v)rstele de invol!'ie) se caracterizeaz prin declin compensat, inegal, prin !z!r datorat #m"tr)nirii etc. 3e poate constata c, l!ct!a'ia criteriilor de di eren'iere a stadiilor, incl!siv a celor ad!lte este oarte mare. *atorit !tilizrii de criterii di erite, se consemneaz di eren'e #n ceea ce prive&te limitele in erioare &i s!perioare ale iecrei etape ad!lte. Cele mai critice momente ale cicl!rilor vie'ii s!nt perioadele de trecere de la 18 la 22 de ani &i cele de d!p 20 de ani. +n literat!ra de specialitate se atrage aten'ia as!pra crizei de la 00 de ani. Aceste v)rste s!nt pro !nd in l!en'ate de evenimentele amiliale. Primele se prel!ngesc peste limita in erioar spre zonele tinere'ii. F)rstele terminale, ca &i v)rstele critice #n $!r!l a 00 &i a 20%22 de ani se a l s!" semn!l cre&terii longevit'ii &i al ie&irii din via'a activ, pro esional. 3e tinde s se consolideze o v)rst mat!r tardiv prel!ngit datorit cre&terii condi'iilor de via', a s!port!l!i medical &i de c!lt!r medical preventiv mai "!n &i mai larg, apt ce p!ne #n eviden' o dilatare a v)rstelor ad!lte active.
;2

1-.1. Su7et pele vE!8te$ dulte Av)nd #n vedere ideea c stadiile dezvoltrii psihice a! drept criterii de di eren'iere tip!l !ndamental de activitate &i tip!l de rela'ii implicate, se poate considera c e,pansi!nea c!m!lativ #n caracteristicile m!ncii pro esionale &i #n ierarhia post!rilor de m!nc constit!ie tip!l !ndamental de activitate #n perioadele ad!lte, iar str!ct!ra rela'iilor de m!nc sociale &i de amilie (valoarea lor contri"!ant #n a ectarea &i deza ectarea identit'ii &i a s!"identit'ilor) constit!ie tip!l de rela'ii caracteristice &i #n aceast perioad. Ca atare, se pot di eren'ia !rmtoarele s!"etape ad!lte7 11 #rima perioad adult6 ntre 34 i 04 de ani6 se poate considera c se cons!m v)rsta ad!lt de sta"ilitate #n care implicarea pro esional este intens, activitatea pe acest plan este c!m!lativ, activ &i creatoare. Adeseori la aceast v)rst se mai parc!rge o &coal de per ec'ionare, de reciclare, o ac!ltate sa! !n doctorat etc. 3tat!tele &i rol!rile sociale #ncep s ie mai #ncrcate de responsa"ilit'i, acces!l #n ierarhia pro esional este activ. +n via'a de amilie, copiii #ncep s recventeze &coala, ceea ce creeaz o cre&tere relativ a con'in!t!l!i s!"identit'ii de printe &i o modi icare #n evol!'ia amiliei. 21 #erioada adult dintre 04 i 44 de ani se caracterizeaz prin trecerea pe plan!ri de mai mare responsa"ilitate pro esional &i social%c!lt!ral, &i aceasta c! at)t mai m!lt c! c)t vor i mai m!lte etape de reciclare parc!rse. 3!"identitatea de so' se va dimin!a !&or ca &i aceea de printe, dat iind apt!l c independen'a copiilor (mari de cele mai m!lte ori) n! mai necesit o aten'ionare permanent #n acest rol. 1vol!'ia eminin este relativ mai tensional &i #ncrcat de indispozi'ii &i an,iet'i c! s!"strat "iologic%hormonal (menopa!z). 31 #erioada adult prelungit .de la 44 la 54 de ani1 se caracterizeaz printr%o oarecare dimin!are a or'elor izice, iind o perioad critic, mai ales pentr! emei. 1-.". C ! cte!$8t$c$le pe!8on l$t/>$$ l vE!8tele dulte <m!l modern implicat #n orme de responsa"ilitate comple, pe direc'ii, s!"identit'i #n care este solicitat (pro esie, via' social, amilie &i stat!t matrimonial)

;3

se a l #n mare parte a"sor"it #n anga$amentele sociale &i disp!ne de relativ p!'in timp. 3tandard!l de via' se a l #n cre&tere. >esponsa"ilitatea #n amilie este comple,E copiii a! nevoie de hran, #m"rcminte, spa'i! personal pentr! #nv'are &i odihn, distrac'ii, ed!ca'ie. +n perioada ad!lt!l!i t)nr, personalitatea este antrenat #n triri a ective intense, aspira'ii p!ternice, n! totdea!na #n acord c! posi"ilit'ile personale. 3e mani est con licte de rol &i stat!t, deoarece ad!lt!l t)nr, pregtit teoretic #nt)lne&te la loc!l de m!nc persoane mai limitate, mai pragmatice. < mare parte din disponi"ilit'i n! se !tilizeaz social, ceea ce creeaz nesig!ran' &i der!t latent. 3t!di!l personalit'ii legat de adaptarea pro esional &i social a p!s #n eviden' pentr! aceast perioad 3 tip!ri de sit!a'ii7 sit!a'ii #n care se trie&te discon ort!l legat de .&oc!l realit'ii/, ceea ce are drept consecin' inadaptarea pro esional, "azat pe investi'ii mari de aspira'ii &i cerin'e de responsa"ilit'i ce n! s!nt adaptate l condi'iile reale ale loc!l!i de m!ncE sit!a'ii #n care ad!lt!l t)nr investe&te #n activitatea pro esional aptit!dini, dar n! m!lte aspira'ii &i adaptarea se realizeaz, dar n! este e,tinsE sit!a'ii #n care ad!lt!l t)nr investe&te aspira'ii. +n perioada dintre 02 &i 22 de ani se con&tientizeaz sim'!l re!&itei &i #mplinirii sa! al nere!&itei &i ne#mplinirii #n com"ina'ii de re!&it, c! ne#mplinire &i sim' de ratare latent sa! nere!&it c! impliniri (la persoane oarte creative), nere!&ita &i ne#mplinirea (sim' de ratare activ). +n ine, e,ist &i caz!rile de re!&it #n #mplinire. +n perioada de la 22 la 82 de ani, s!" imperi!l dezanga$rii pro esionale are loc #n mai mare ms!r con&tientizarea sim'!l!i re!&itei &i al #mplinirii, o #ncrcare c! nelini&te &i an,ietate &i pregtirea pentr! !n no! .&oc al realit'ii/ (pensionarea).

;0

1.. V=RSTELE DE REGRESIE

Considerate ca v)rste ragile, de invol!'ie, etapele de d!p 82 de ani p!n mai m!lte pro"leme clinice dec)t celelalte v)rste. 5erontologia, &tiin'a despre "tr)ne'ea !man, s%a nsc!t #n conte,t!l iloso iei &i medicinii c! m!lt timp #nainte de epoca noastr. <"serva'iile com!ne consider "tr)ne'ea ca v)rst a #n'elepci!nii, c! tendin'e de #mpcare c! l!mea &i de deta&are de via'. +nc din antichitate a! apr!t o"serva'ii pertinente privind "tr)ne'ea, o"serva'ii ce a! in l!en'at concep'iile &i p!nctele de vedere ale >ena&terii &i ale g)ndirii moderne. %tadiile perioadelor de in oluie. Concept!l de "tr)ne'e a trezit n!meroase disp!te n! n!mai datorit apt!l!i c #m"tr)nirea este oarte di erit #n di erite arii geogra ice ( actori "ioclimatici), dar &i de la persoan la persoan. 3peciali&tii consider c se poate vor"i de 3 stadii7 stadi!l de trecere spre "tr)ne'e (de la 82 la ;2 de ani), stadi!l "tr)ne'ii medii (de la ;2 la =2 de ani) &i stadi!l marii "tr)ne'i sa! al longevivilor (peste =2 de ani). -ip!l !ndamental de activitate devine adaptarea la !n no! orar de activit'i ( amiliale &i sociale), cons!ltri pro esionale etc. -ip!l de rela'ii se modi ic restr)ng)nd!%se din aria pro esional, dar &i din aria altor activit'i. ?e&irile #ncep s ie condi'ionate tot mai m!lt de timp!l avora"il, #nsorit &i de dispozi'ie. +n perioada de trecere, s!"identitatea pro esional se dezo iciaz &i se integreaz #n s!"identitatea social%o"&teasc. 3!"identitatea marital rm)ne esen'ial. 3!"identitatea parental rm)ne relativ e,pansiv, datorit apari'iei nepo'ilor care solicit emo'ional identi icarea de prel!ngire a !rma&ilor. +nceteaz caracteristicile reprod!ctive ale vie'ii la "r"a'i. 1ste o perioad de oarecare ragilitate "iologic. Bolile mai c!rente s!nt in arct!l, cancer!l, "olile respiratorii. *e o"icei, "olile se trec gre!. 4a emei s!nt mai recvente t!l"!rrile a ective.

;2

+n perioada btrneii propriu$!ise, s!"identitatea parental se contract !&or, s!"identitatea social se e,ercit #n teritori!l social accesi"il. +n perioada marii btrnei s!"identit'ile s!prap!se se contractE !neori poate avea loc o disol!'ie de sine. (aracteristici psihice. +ntreg!l ta"lo! al activit'ii psihice poart, pe de o parte, amprenta e,perien'ei de via' parc!rse, pe de alta, a proceselor comple,e de reechili"rare ce antreneaz or'ele compensatorii ale e,perien'ei &i cele !nc'ionale ale organism!l!i. Fz!l se degradeaz prin scderea capacit'ii de modi icare a cristalin!l!i (pres"i'ie). 3cade capacitatea discriminatorie a n!an'elor de c!lori &i c)mp!l viz!al cromatic. Are loc scderea clarit'ii imaginii, a acomodrii viz!ale &i convergente, a ac!it'ii &i discriminrii viz!ale. A!z!l se modi ic, de asemenea. 3cade sensi"ilitatea a"sol!t a!ditiv. A!z!l onematic devine mai p!'in sensi"il. (enomenele de s!rditate se mani est de cele mai m!lte ori datorit sclerozrii !rechii interne. +n caz!rile #n care s!nt a ectate cel!lele centrilor corticali ai analizator!l!i a!ditiv, a! loc enomene de s!rditate psihic ce se mani est prin apt!l c persoana #n ca!z a!de, dar n! #n'elege. 1,ist o scdere a toleran'ei a!ditive, o mai mare ragilitate a acesteia. *e! oltarea proceselor psihice comple"e. Procesele de c!noa&tere comple,e s!nt in l!en'ate de e,perien'a c!lt!ral%intelect!al, dar &i de capacit'ile !nc'ionale constit!ite #ntre timp, de&i acestea s!nt relativ mai ragile la deteriorare. +n ceea ce prive&te pro"lema memoriei, apar c)teva enomene caracteristice. 6ai semni icativ este apt!l c degradarea memoriei este mai pregnant pentr! componenta ei de sc!rt d!rat (63*). 6emoria de mai l!ng d!rat (64*), este mai rezistent. <amenii #n v)rst !it !&or !nde a! p!s !n o"iect, ce a! sp!s #ntr%o #mpre$!rare sa! alta etc. +n memoria de l!ng d!rat (64*) mai rezistent, se ac tot!&i asocia'ii con !zive. *evine mai lent g)ndirea, aten'ia, vor"irea (a! loc &i modi icri de voce). Aceasta din !rm se realizeaz c! pa!ze relativ l!ngi. Concomitent are loc o e,acer"are a emo'ionalit'ii, a nervozit'ii, a strilor de irasci"ilitate, a enomenelor de dominare &i re !lare mai ales #n aza a do!a, c)nd se mani est &i t!l"!rri ale !nor !nc'ii psihice : sla" cooperare, an,ietate, capricii, dependen'e de moment etc. *esig!r, e,ist

;8

dest!le persoane #n v)rst care re!&esc s%&i conserve l!ciditatea &i echili"r!l psihic general &i rm)n active, cooperante, deschise la no!, se pstreaz pe !n palier de "!n adaptare vreme #ndel!ngat. 6!lte deprinderi se men'in chiar dac viteza ac'i!nilor scade. *eclin!l psihic #n "tr)ne'e este condi'ionat de o serie de actori ce 'in at)t de nat!ra s!"iectiv &i de str!ct!ra anatomo% iziologic a individ!l!i, c)t &i de condi'iile de medi!, de rezisten'a organic &i mai c! seam a sistem!l!i nervos central. 3e &tie c via'a s!"iectiv a iecr!i om este in l!en'at m!ltilateral de el!l #n care trie&te, de apt!l dac a! ac'ionat as!pra sa sa! n! actori stresan'i, dac a d!s o via' ordonat &i echili"rat, dac s%a realizat pro esional &i a av!t satis ac'ii etc. 4a toate acestea tre"!ie ad!gat &i actor!l genetic care poate contri"!i la conservarea !nc'iilor psihice &i la men'inerea #ns!&irilor izice #n an!mite limite sa! dimpotriv, la accent!area !nor mani estri de .pr"!&ire/ psiho izic a individ!l!i. ?nteligen'a poate s se men'in relativ activ. <perativitatea nespeci ic se conserv relativ "ine #n prima etap (82%;2 ani). -ot!&i, t!m!lt!l ideilor scade, se mani est momente de vid intelect!al, !rmate de momente de con&tientizare a declin!l!i pe care #l reprezint aceste momente : teama de anga$are #n disc!rs!ri ver"ale pentr! a n! aprea !n ast el de vid. +n aceste condi'ii se mani est reticen'e ver"ale, timiditate, a!tism. *!p ;0 de ani, disc!rs!l ver"al devine mai rar #n caden'. +n genere, emo'iile devin ceva mai primitive. *intre toate mani estrile psihopatice prezente #n "tr)ne'e, cele care se re er la t!l"!rrile a ectivit'ii s!nt dominante &i #&i p!n pecetea pe #ntreg!l comportament al acestora. 3trile depresive a! o recven' mai mare la persoanele #n v)rst, la care determin !n dezechili"r! #n plan intern, pe de o parte, iar pe de alt parte, pert!r" rela'iile individ!l!i c! cei din $!r!l s! &i se creeaz enomene de dezadaptare. 3e pare c la ma$oritatea persoanelor #n v)rst depresia este #nso'it de o stare de team a' de ideea mor'ii &i regret!l pentr! perioadele ericite din via'a individ!al. Asemenea stri se accent!eaz d!p pierderea partener!l!i sa! a c!no&tin'elor de v)rst apropiat. +n alte caz!ri, ideea de in!tilitate sa! cea de nel!are #n seam de ctre cei din $!r imprim !n caracter tragic de triste'e &i sentiment!l de r!strare. Persoanele care s! er de depresie s!nt pesimiste &i inhi"ate, ne ericite &i nelini&tite, mani est negativism a' de conversa'ii &i a! gre!t'i #n

;;

activitatea de concentrare. Btr)n!l preoc!pat c! precdere de propria sa persoan trie&te o tensi!ne neplc!t &i devine irita"il la sit!a'ii nesemni icative. Dn alt enomen care se mani est #n t!l"!rrile a ective este cel de hipertro iere a sinel!i, ca !rmare a raportrii la propria persoan a t!t!ror aptelor, &i de $!sti icare a comportament!l!i (s!) prin dilatarea drept!rilor personale &i atro ierea sensi"ilit'ii. +n caz!rile mai grave apare sindrom!l de depersonalizare care se e,prim printr%o pierdere a identit'ii personale. Persoana #n ca!z se comport ca &i c)nd n!%&i apar'ine sie&i, emo'iile s!nt reci &i lipsite de vioici!ne, l!cr!rile se des &oar .ca #n vis/ &i este inhi"at lat!ra com!nica'ional. *!p stres!ri prel!ngite, sindrom!l depersonalizrii se accent!eaz &i se mani est asociat c! alte dezordini psihotice c!m ar i ipohondria, isteria etc. 6ani estrile depersonalizrii s!nt mai recvente la emei, dar se pare c enomenele n! s!nt at)t de violente ca la "r"a'i. (!nc'ia mnezic are &i ea de s! erit #n v)rstele #naintate. Cel mai adesea apar hipomneziile, dar &i mani estri mnezice relativ limitate. *e cele mai m!lte ori, hipomnezia apare pe ond!l !nor nevroze &i psihoze c)nd se mani est ca enomen sec!ndar. *ar s!nt &i sit!a'ii c)nd hipomnezia apare #n prim plan &i c)nd are tendin'a de a se agrava a$!ng)nd la amnezie. 4a persoanele #n v)rst se #nt)lne&te recvent a&a% n!mita amnezie in antil de origine a ectiv. C)teodat !itarea acoper momente din via'a individ!l!i &i an!me, primii 12%1; ani. Aceast amnezie prel!ngit este considerat de !nii a!tori c apare #n !rma aprrii persoanelor, prin !itare, de !nele momente peni"ile din via'. 4a !nele persoane apare dominant enomen!l de perseverare. +n aceast sit!a'ie, se repet pentr! acela&i interloc!tor aptele prezentate #n alte ocazii. C)nd i se atrage aten'ia de ctre cei din $!r se s!pr, se enerveaz &i mani est !n negativism ver"al temporal. (rm)ntrile interioare se prod!c accent!at #n sit!a'ia c)nd persoana #&i d sing!r seama de nea$!ns!rile sale pe linia mnezic. -!l"!rrile memoriei se asociaz recvent c! cele ale g)ndirii &i lim"a$!l!i. ?deile de persec!'ie creeaz impresia persoanei c este #n permanen' o"servat &i !rmrit, c nimic din ceea ce sp!ne &i g)nde&te n! este pe plac!l altora. Aceste stri se pot asocia c! ideile ipohondrice c)nd persoana se crede "olnav somatic &i n! i se acord aten'ia c!venit, sa! n! este crez!t. +n plan ver"al e,primarea devine anevoioas, lent &i incoerent. *e m!lte ori oamenii #n v)rst n!%&i gsesc c!vintele

;=

potrivite, apar repetrile &i !&oare orme de ")l")ial. 3cris!l este nesig!r, col'!ros, trem!rat &i sacadat. (enomenele parLinsonice, care intervin recvent, #ngre!ieaz &i mai m!lt transp!nerea ideilor #n spa'i!l gra ic. +n plan comportamental, persoanele c! ast el de t!l"!rri se mani est ca nervoase, irasci"ile &i triesc !n sentiment de r!strare. +n sit!a'iile mai di icile, comportament!l a"erant se trad!ce prin prsirea temporar a domicili!l!i, vaga"onda$ &i !ga de colectiv. Fia'a social%c!lt!ral a persoanelor #n v)rst este #n genere mai p!'in apt de activit'i n!meroase &i variate. 4a v)rstele #naintate e,pectan'a o"iectiv &i s!"iectiv a mor'ii este din ce #n ce mai mare. 3e di eren'iaz trei a'ete ale evenimentelor terminale7 moartea "iologic, psihologic &i social, iecare dintre acestea c! mani estrile speci ice.

;@

@I@LIOGRA#IE

1. Al"!, 1., (2002), 6ani estri tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescen'i. Prevenire &i terapie, 1dit!ra .Aramis/, B!c!re&ti 2. AtLinson, >., 4., (coordonator), (2002), ?ntrod!cere #n psihologie, 1dit!ra -ehnic, B!c!re&ti 3. Birch, A., (2000), Psihologia dezvoltrii, 1dit!ra -ehnic, B!c!re&ti 0. Bo'i!, F., 6ihaili!c, O., (1@@3), Copil!l &i l!mea sa, 1dit!ra de Fest, -imi&oara 2. *!mitresc!, ?., Andrei, 9., (1@=3), Aspira'ii &i atit!dini #n adolescen', 1dit!ra Al"atros, B!c!re&ti 8. OaRes, 9., <rell, 3., (1@@;), ?ntrod!cere #n psihologie, 1dit!ra A44 1d!cational 3.A., B!c!re&ti ;. <sterrieth, P.,A., (1@;8), ?ntrod!cere #n psihologia copil!l!i, 1.*.P., B!c!re&ti. =. Piaget, K., (1@82), Psihologia inteligen'ei, 1.*.P., B!c!re&ti @. Piaget, K., ?nhelder, B., (1@8=), Psihologia copil!l!i, 1.*.P., B!c!re&ti 10. >ad!, ?., (coordonator), (1@=3), Psihologia ed!ca'iei &i dezvoltrii, 1dit!ra Academiei >.3.>., B!c!re&ti 11. Jchiop!, D., Ferza, 1., (1@@2), Psihologia v)rstelor, cicl!rile vie'ii, 1.*.P., >.A., B!c!re&ti 12. Fincent, >., (1@;2), C!noa&terea copil!l!i, 1.*.P., B!c!re&ti

=0

C*PRI)S

1. Ce este psihologia dezvoltriiA..........................................................................3 2. (actorii dezvoltrii psihice................................................................................2 3. ?n l!en'e #n dezvoltare.....................................................................................10 0. 1cologia dezvoltrii.........................................................................................11 2. -eorii privind stadialitatea dezvoltrii psihice.................................................13 8. 3tadiile implicate #n cicl!rile vie'ii &i ale dezvoltrii psihice...........................20 ;. *e"!t!l vie'ii...................................................................................................21 =. Prim!l an de via'............................................................................................20 @. Prima copilrie (de la 1 la 3 ani) : Perioada antepre&colar............................30 10. A do!a copilrie (de la 3 la 8%; ani) : Perioada pre&colar...........................00 11. A treia copilrie (de la ; la 11 ani) : Perioada &colar mic..........................00 12. perioada p!"ert'ii &i adolescen'a..................................................................2; 13. Perioadele tinere'ii : de la 22 ani la 31I32 ani...............................................8; 10. F)rstele ad!lte...............................................................................................;0 12. F)rstele de regresie.......................................................................................;2 B?B4?<5>A(?1.................................................................................................=0

=1