Generalitati privind sistemele hidraulice de actionare

Definitie. Prin sistem hidraulic de actionare se intelege acel sistem in care transmiterea energiei de la sursa la consumator se realizeaza prin intermediul unui curent de lichid sub presiune. Clasificare. Dupa ponderea energiei potentiale sau a celei cinetice in cadrul energiei totale, exista: -sisteme hidrostatice - la care predomina energia potentiala datorata presiunii statice; ele prezinta o caracteristica mecanica rigida si au o larga utilizare in actionarea masinilor si utilajelor industriale; -sisteme hidrodinamice - la care predomina energia cinetica; ele prezinta o caracteristica mecanica elastica si au o utilizare redusa in industrie. Structura generala. Un sistem hidrostatic se compune din urmatosrele elemente: ME - sursa primara de energie mecanica; GH generator !idraulic; MH" - motor !idraulic rotati# $sau linear MH%&; '(" - aparataj de comanda si reglare; '' - aparataj auxiliar; )% - organul de lucru antrenat.

Mediul hidraulic Mediul !idraulic este suportul material prin prin care se transmite energia !idraulica de la sursa la consumator. Deoarece el #ine in contact cu masinile !idraulice, cu aparatajul si cu personalul de deser#ire, iar in timpul functionarii instalatiei este supus unor #ariatii importante de presiune, temperatura si viteza, el tre*uie sa raspunda urmatoarelor cerinte generale: - sta*ilitate ridicata a proprietatilor fizico-c!imice, in special a #ascozitatii, in domeniul temperaturilor normale de lucru $+,--.,-(& si la #ariatii ale presiunii $,- x/,, *ar.&; - sa nu fie corozi# sau toxic; - sa ai*a un cost cat mai redus.

Masini hidraulice Masinile hidraulice sunt convertizoare de energie, care transforma energia mecanica in energie hidraulica (generatoare hidraulice, sau pompe), sau energia hidraulica in energie mecanica (receptoare hidraulice, sau motoare), ele fiind in general masini reversibile. (lasificare Dupa tipul energiei !idraulice produse $sau consumate&, se deose*esc: - masini hidrostatice, sau volumice, la care predomina energia potentiala datorata presiunii lic!idului; - masini hidrodinamice, sau centrifuge, la care predominanta este energia cinetica a lic!idului. 0n actionarile !idrostatice se utilizeaza masinile #olumice, care realizeaza de*itul prin transportul unor cantitati determinate de lic!id cu o anumita frec#enta, ca urmare a #ariatiei controlate a #olumului unor camere de pompare, rezultand o caracteristica mecanica rigida de actionare; (aracteristicile generale ale pompelor #olumice: a)Debitul mediu teoretic 12 3 45.z.i.n, in care: 45 este #ariatia #olumului camerelor de pompare; z- numarul camerelor de pompare; i-numarul de actiuni $cicluri a*sor*tie refulare la o rotatie a axului pompei&; n-turatia de antrenare a pompei; b)Debitul real: 1" 3 12 - 41 41 -pierderea interioara la trecerea lic!idului prin pompa; c)Pulsatia debitului: #ariatia acestuia in timp datorata actiuniii succesive a camerelor de pompare in camera de refulare si variatiei neliniare in timp a de*itului pompat, caracterizata prin frecventa pulsatiei, f p 3 z.i.n, si gradul de neuniformitate, 63 $ 1max-1min& 7 1med ; d)Presiunea nominala, p n ; e)Puterea hidraulica, 8 ! 3 1. p ; f)!andamentul total 9 t 3 9 #. 9 p. 9 m , ca produs al randamentelor partiale: #olumic, de presiune si mecanic.

Pompe volumice"(lasificare

Pompe cu roti dintate cu angrenare e#terioara Principiul constructiv si functional Pompe simple

$"corpul pompei; :- rotor conducator; +- rotor condus; ;- capace laterale; <-lagare; =-garnitura de etansare; .-capac; '- camera de a*sor*tie; >- "- camera de refulare; n -turatia de antrenare; (aracteristici : simplitate constructi#a; cost redus; de*ite medii $x/-x/, l7min&; presiuni mici-medii $x/-/<, *ar&; de*it constant. Pompe cu pistoane a#iale

a& - cu *loc inclinat si distri*uitor frontal; *& - cu disc inclinat si distri*uitor frontal; c& - cu disc fulant si distri*uitor frontal; d& - cu disc fulant si distri*utie prin #entile de sens. / - *locul pistoanelor; : - disc de actionare a pistoanelor; + - distri*uitor frontal; ; - *iele sau arcuri de antrenare a pistoanelor; < - sistem de rotire si actionare axiala a elementului condus; ? - ung!i de inclinare; n - turatia de antrenare a pompei; 5a - #entile de a*sor*tie ; 5r - #entile de refulare. Pompe cu pistoane radiale 'u pistoanele dispuse perpendicular pe axa de rotatie a pompei. Dupa modul de circulatie a lic!idului, pot fi: -cu circulatie interioara $fig. +.+, si fig.+.++ a &, cu circulatie exterioara $fig. +.+: si fig.+.++ * &; 'ctionarea pistoanelor se face cu: stator excentric $fig.+.+,&, cu excentric $fig +.+:&, sau cu cama $interioara-fig.+.++ a , sau exterioara- fig.+.++ * &. @epararea fazelor se face cu distri*uitor $fig. +.+,, fig. +.+: a si fig. +.++ a &, sau prin #entile de sens $fig.+.+: * si fig. +.++ * &.

/& Aompa cu pistoane radiale cu circulatie interioara si separarea fazelor prin distri*uitor $ 1constant, sau 1- #aria*il &, fig. +.+,; :& Aompe cu pistoane radiale cu excentric $ 1-constant&, fig. +.+:; +& Aompe cu pistoane radiale cu came $ 1- constant&, fig. +.++; Pompe cu palete %a pompele cu palete camerele de pompare $fig.+.;B & sunt delimitate de statorul /, rotorul :, doua palete radiale alaturate mo*ile + deplasa*ile in rotor, si capacele laterale ;. (lasificare: dupa numarul de actiuni, se cunosc pompe: cu simpla actiune, cu du*la actiune si cu multipla actiune;

dupa modul de circulatie a lic!idului: cu circulatie exterioara, sau interioara; dupa regla*ilitate de de*it constant, regla*il sau re#ersi*il.

- Cigura +.;B- pompa cu simpla actiune, cu circulatie exterioara, de de*it regla*il $ prin reglarea excentricitatii e&; - Cigura +.;D- pompa cu simpla actiune, cu circulatie interioara, de de*it regla*il; - Cigura + =+- pompa cu du*la actiune, de de*it constant. De*itul pompelor cu simpla actiune se calculeaza cu o formula de forma: 13;.E.e."s.*.n ; De*itul pompelor cu du*la actiune se calculeaza cu o relatie de forma: 13:.E.* $"s: "s/&.n .

Motoare hidrostatice @unt masini !idraulice #olumice care realizeaza con#ersia energiei !idraulice $ 1; p & in energie mecanica $M; n, sau C ; # &, conform cerintelor de actionare impuse de masina antrenata. (lasificarea motoarelor !idrostatice:

Motoare hidrostatice pentru rotatie continua @unt destinate antrenarii organelor de lucru intr-o miscare de rotatie continua $pe un ung!i nedeterminat&. Motoarele !idrostatice pentru turatii normale $ n 3 x/,,-x/,,, rot7min & deri#a, datorita re#ersi*ilitatii masinilor !idraulice, din pompele de acelasi tip $conform ta*elului +.+&. 2uratia lor se calculeaza cu o relatie de forma: n % & '($, in care 5/ este #olumul specific $cilindreea, sau #olumul corespunzator unei rotatii&. 5/ poate fi constant $motoare de turatie constanta&, sau reglabil $motoare de turatie regla*ila&. Motoarele lente $ n 3 x/-x/,, rot7min & sunt in general constructii speciale *azate insa pe aceleasi principii functionale ca si motoarele normale. Simbolizarea motoarelor pentru rotatie continua $fig. +.=B&:

a& motor unisens, de cilindree constanta ; *&- motor du*lu sens, de turatie constanta ; c&- motor unisens, regla*il ; d&- motor du*lu sens, regla*il e,f&- unitati de lucru $pompa si motor& Motoare hidrostatice oscilante @unt destinate realizarii miscarii de rotatie pe un ung!i limitat, determinat, constant sau regla*il. (onstructi#, pot fi realizate:- cu paleta $simpla, du*la, sau multipla&, fig.+..+, sau cu piston $simplu, du*lu , sau multiplu&, .

Marimi caracteristice pentru motoarele cu paleta

Aentru motoarele cu piston:

@im*olizare:

a&- motor oscilant de ung!i constant; *&- motor oscilant de ung!i regla*il. Motoare hidraulice pentru realizarea miscarii de translatie "ealizeaza deplasarea liniara pe o anumita cursa l, cu o anumita viteza v, dez#oltand o anumita forta F. Principiul constructiv si functional al motoarelor liniare este redat in figura urmatoare, si cuprinde:

' si >-camere de lucru $acti#a si pasi#a&; /- cilindru; : element mo*il de separatie a camerelor $piston sau mem*rana&; + tija de actionare; ; capace de inc!idere a camerelor de lucru. (ele mai raspandite sunt motoarele cu piston. (lasificarea motoarelor liniare monocilindru cu piston:

a& cu simplu efect si tija unilaterala mo*ila *& cu du*lu efect si tija unilaterala mo*ila c& cu du*lu efect si tija unilaterala fixa; d& cu du*lu efect si tije *ilaterale mo*ile; e& cu du*lu efect si tije *ilaterale fixe; f& cu simplu efect, cu plunjer. (ele mai utilizate sunt motoarele cu du*lu efect cu tija unilaterala Motoarele multicilindru se folosesc in scopul: - reducerii ga*aritului radial $*& sau axial $a, d, e &; - realizarii mai multor #iteze de deplasare $c&; - cresterii fortei dez#oltate $*&.

a& *& c& d& e&

motoare jumelate $reduc ga*aritul axial&; motoare in tandem $maresc forta&; motor compus cu trei #iteze; motor telescopic cu simplu efect; motor telescopic cu du*lu efect $reduce ga*aritul axial&.

Motoare cu membrane

"ealizeaza curse mici si forte reduse a& cu simplu efect; *& cu du*lu efect. )ranarea motoarelor liniare

"educe timpul si socul la oprire, mareste precizia a& franare constanta la capatul din stanga cursei; *& franare constanta la am*ele capete ale cursei; c& franare regla*ila la am*ele capete ale cursei Calculul motoarelor hidraulice liniare Aresupune determinarea dimensiunilor principale ale motorului , mai ales a diametrului pistonului D si al tijei d, si sta*ilirea parametrilor !idraulici-p si 1 , necesari pentru realizarea parametrilor functionali- # si C. Schema fortelor care apar la un motor hidraulic liniar este redata in figura urmatoare:

Ca -forta rezistenta exterioara $data initiala de proiectare&; G -greutatea organului mo*il; Ci -forta de inertie, Ci3 m. a&; Cfg -forta de frecare in g!idaje, Cfg 3 Fe $G.cos ? G Ca.sin H&; Cft -forta de frecare la tija, functie de tipul etansarii; Cref -forta !idraulica de refulare $Cref 3 pref . @ref &; Cfp -forta de frecare la piston, functie de tipul etansarii; Cp -forta !idraulica acti#a pe piston $Cp 3 p . @ep &; Crt -forta rezistenta la tija, Crt 3 G.sin ? G Ca.cos H I Ci G Cfg

10

p, 1-presiunea si de*itul de alimentare; #, C-#iteza si forta de deplasare a organului mo*il. Ecuatia de ec!ili*ru a fortelor este: )p % )rt * )ft * )fp * )ref . 0n principiu, succesiunea de calcul este urmatoarea: Diametrul tijei d se calculeaza din solicitarea de flam*aj, considerand fortele exterioare aplicate tijei. Aresiunea de actionare p se alege in functie de forta rezistenta, ga*aritul disponi*il si minimizarea costului, in principiu fiind recomandate #alori mari. Diametrul cilindrului D se determina din expresia fortei acti#e pe piston Cp , prin explicitarea suprafetei efecti#e @ep. Aentru D si d se adopta in final #alori normalizate, pe *aza carora si a lungimii cursei se alege din cataloage motorul potri#it aplicatiei date.

+parata,ul hidraulic Este necesar pentru transmiterea si adaptarea parametrilor energiei !idraulice furnizate de pompa la cerintele motorului, prin indeplinirea unor functiuni de: comanda, reglare, protectie, legatura si masurare. (lasificarea aparatajului !idraulic se face dupa functia indeplinita in urmatoarele grupe: - aparataj de comanda si reglare, indeplinind si functiii de protectie, cunoscut su* denumirea generica de #entile; - aparataj auxiliar, care indeplineste functii di#erse, de: stocare $rezer#oare de lic!id&, filtrare, racordare si legatura, termostatare, etc; - aparataj de masurare si control al parametrilor mediului !idraulic.

+parata, hidraulic de comanda(distribuitoare)

11

'u rolul dirijarii circulatiei lic!idului pe diferitele circuite ale instalatiei, in scopul realizarii unor functiuni precum: pornirea-oprirea miscarii, in#ersarea sensului de deplasare, trecerea de la o faza de lucru la alta, etc. @unt elemente de comutatie $inc!id si desc!id total trecerea lic!idului&, cu mai multe pozitii si un anumit numar de cai. Clasificarea ditribuitoarelor se face dupa mai multe criterii: /. dupa principiul constructiv si functional, pot fi: - cu sertar $circular de translatie, rotati#, si plan& - cu supape; :. dupa numarul de pozitii, pot a#ea: - doua, - trei, mai multe pozitii; +. dupa numarul de cai: - cu doua, - trei,- patru, sau mai multe cai; ;. dupa modul de comanda, care poate fi: - manuala $ cu maneta sau pedala&, - mecanica $cu arcuri& - electrica $cu electromagneti sau cu motoare&, !idraulica, pneumatica, pilotata $electro!idraulica&. Distri*uitoarele cu sertar circular de translatie sunt cele mai raspandite, datorita a#antajelor: -Ec!ili*rare !idrostatica axiala si radiala totala -te!nologicitate ridicata -simplitate constructi#a -cost redus. Arincipiul constructi# si functional, precum si sim*olurile con#entionale sunt redate in figura urmatoare:

12

Distribuitoare rotative "comuta circuitele printr-o miscare de rotatie

Distribuitoare cu supape "muc!iile acti#e sunt inlocuite cu supape de sens comandate

Distribuitoare pilotate. @unt pre#azute cu dubla comanda, in general electrohidraulica, care im*ina a#antajele comenzii electrice cu ale celei !idraulice. @e folosesc la puteri mari

(entile de retinere (supape de sens). Aermit trecerea lic!idului numai intr-un sens, cu exceptia celor de*loca*ile care permit trecerea si in sens in#ers.

13

Arincipiul constructi# si functional este redat in figura urmatoare, in care :

/- element de inc!idere-desc!idere a trecerii lic!idului; :- arc de compresiune; +- corpul supapei; ;- inel de sprijin. 'rcul : este dimensionat la o forta mica, necesara doar pentru inc!iderea supapei, astfel incat cand lic!idul circula de la dreapta spre stanga supapa se desc!ide la o presiune mica permitand trecerea lic!idului (R !. 0n sens in#ers supapa se inc!ide automat, *locand trecerea (R" #!;

%a supapele de*loca*ile desc!iderea se realizeaza fortat printr-o comanda externa.la orificiul x ,lic!idul putand sa circule si de la > la $. @upapele du*le de*loca*ile sunt constructii mono*loc, cele doua supape fiind cuplate intre ele, decuplandu-se astfel reciproc. (and lic!idul su* presiune #ine pe conducta ' el comanda de*locarea celeilalte supape astfel ca acesta poate circula si de la >/ la >, si reciproc. ) aplicatie frec#ent intalnita a supapelor de sens du*le de*loca*ile este pentru mentinerea in repaus a motoarelor !idraulice liniare, atunci cand asupra acestora actioneaza forte R desta*ilizatoare, sau la deplasarea sarcinilor pe #erticala. Ele pot realiza acest lucru deoarece prezinta o etansare mult mai *una decat distri*uitoarele !idraulice prin care sunt comandate miscarile. +parata, hidraulic pentru reglarea debitului "eglarea de*itului % in circuitele !idraulice este necesara pentru reglarea vitezei v , care depinde de de*it prin relatiile: - pentru rotatie: n = Q/V1 5/ este #olumul unitar $cilindreea& al motorului rotati#; - pentru translatie: v = Q/S, in care @ este suprafata acti#a a pistonului motorului liniar. Arincipial, se cunosc doua metode de reglare a de*itului; a&reglarea #olumica, direct din pompa, utilizand pompe de de*it regla*il; metoda are randament ridicat, dar este scumpa, moti# pentru care se aplica la circuitele de putere mare;

14

*& reglarea rezisti#a, utilizata la circuitele de puteri mici alimentate de pompe de de*it constant. a)!eglarea volumica a debitului se realizeaza in principiu conform sc!emei urmatoare

A - pompa de de*it regla*il; @m- @upapa maximala si de siguranta, pentru limitarea presiunii maxime de lucru; DH@- distri*uitor !idraulic cu sertar, pentru in#ersarea sensului miscarii; M!- motor !idraulic. De*itul % necesar realizarii #itezei dorite se regleaza din pompa P si acesta intra integral in motor, supapa maximala &m a#and doar rolul limitarii presiunii in caz de suprasarcina $supapa de siguranta&. Pompa furnizeaza direct puterea necesara la motor, astfel incat randamentul actionarii este maxim si cheltuielile de exploatare sunt minime. Deza#antajul metodei pro#ine din faptul ca pompele de de*it regla*il sunt mai scumpe decat cele de de*it constant, astfel incat utilizarea lor se justifica economic numai la circuitele de putere mare. 0n unele aplicatii se pot folosi di#izoarele #olumice de de*it $*azate pe principiile pompelor #olumice cu mai multe etaje legate in paralel&, utile atunci cand de la o singura pompa, de regula de de*it constant, tre*uie alimentate doua motoare simultan. b)!eglarea rezistiva a debitului. Metoda este foarte raspandita si se aplica la circuitele de puteri mici-mijlocii, care sunt alimentate de pompe de de*it constant, si consta in introducerea in circuit a unor rezistente !idraulice urmand principiile semipuntilor si al puntilor hidraulice. Un astfel de circuit este reprezentat simplificat in figura, si contine:

o pompa de de*it constant ( %o " ct !, rezistentele !idraulice corespunzatoare supapei maximale ( R'( !, motorului !idraulic-R') o rezistenta regla*ila pentru reglarea de*itului ( R'R !. De*itul pompei %o se inparte in cele doua de*ite %) si %( in raport in#ers proportional cu rezistentele celor doua circuite, astfel incat putem scrie relatiile: &- % &M * &(

15

&M ' &( % !.( ' !.! * !.M . Aentru o anumita sarcina la motor R') 3ct. si pentru un anumit reglaj al supapei "H5 3 ct, prin reglarea R'R se o*tine reglarea %), deci a #itezei motorului v % &M ' S . Aractic, in #ederea reglarii, pot fi utilizate urmatoarele elemente: - rezistente fixe, atunci cand reglajul se sc!im*a la inter#ale mari de timp; - rezistente reglabile $drosele&, cand reglajul se sc!im*a frec#ent; - divizoare rezisive de debit, utilizate la alimentarea simultana a doua motoare cu #itezele aflate intr-un raport constant. Dupa forma si caracteristici rezistentele !idraulice pot fi de doua tipuri: de tip diafragma si tip interstitiu !ezistente hidraulice reglabile (drosele) @unt aparate !idraulice in care lic!idul este o*ligat sa treaca printr-o rezistenta locala, unde datorita #ascozitatii cadere %dr =apare * . .&o p dr de presiune care determina #aloarea de*itului tranzitat dr . conform relatiei: @ectiunea de drosare @dr poate a#ea diferite forme in functie de care a#em diferite tipuri de drosele, reglarea marimii ei realizandu-se prin modificarea cotei !.

/ipuri de drosele

16

Drosel cu crestatura axiala

Drosel cu fanta trans#ersala

Drosel cu crestatura circulara Droselele permit reglarea de*itului prin reglarea sectiunii de drosare, dar nu asigura sta*ilizarea acestuia la #aloarea reglata in cazul #ariatiei sarcinii la motor, datorita #ariatiei caderii de presiune pe drosel cu sarcina.

!egulatoare de debit (sau stabilizatoare de viteza). @unt aparate !idraulice pentru reglarea de*itului care permit reglarea acestuia si asigura sta*ilizarea lui la #ariatiile sarcinii la motor, fiind alcatuite dintr-un drosel de reglare si o supapa sta*ilizatoare a caderii de presiune pe draosel. Dupa modul de legare a celor doua elemente componente, regulatoarele de de*it pot fi: - cu doua cai, a#and in serie cu droselul o supapa normal desc!isa $cele mai utilizate&; - cu trei cai, a#and in paralel cu droselul o supapa normal inc!isa. !egulatoare de debit cu doua cai

0n figura * este prezentata sc!ema functionala a regulatorului cu doua cai, din care se o*ser#a ca supapa regulatoare @ este comandata de caderea de presiune pe droseul Dr, astfel incat rezistenta supapei compenseaza #ariatia rezistentei motorului mentinand astfel constanta caderea de presiune pe drosel, deci si de*itul. 0n figura c este prezentat sim*olul con#entional simplificat al regularorului de de*it cu doua cai, la unele regulatoare droselul functionand si ca o supapa de sens permitand trecerea li*era a lic!idului in sens in#ers.

17

"egulatoarele de de*it cu doua cai pot fi montate in atat pe circuitul de intrare cat si pe cel de iesire din motor. !egulatoare de debit cu trei cai. @unt alcatuite dintr-un drosel de reglare Dr si o supapa regulatoare @ de tip normal inc!isa legata in paralel cu droselul, conform figurii alaturate.

Arin cel de al treilea orificiu supapa de#erseaza permanent o cantitate de lic!id la rezer#or, astfel incat randamentul regulatoarelor cu trei cai este mai redus decat al celor cu doua cai. "egulatorul cu trei cai se poate monta numai pe circuitul de intrare in motor, iar pentru a functiona corect, el tre*uie alimentat la de*it constant $conditie mai greu de indeplinit&, a#and in consecinta o utilizare mai redusa . Cigura c prezinta sim*olurile con#entionale ale regulatoarelor cu trei cai. Divizoare de debit rezistive. @unt aparate !idraulice realizate pe *aza teoriei puntilor utilizate la impartirea unui de*it in doua de*ite care tre*uie sa fie mentinute intr-un raport constant, independent de #ariatiile de presiune . 0n principiu ele sunt alcatuite din doua regulatoare de de*it cuplate intre ele, de#enind astfel interdependente.

Di#izor de de*it pe circuitele de refulare

18

Di#izor de de*it pe circuitele de intrare & % &s * &d +parata, hidraulic pentru reglarea presiunii (supape) @upapele sunt aparate !idraulice utilizate in scopul controlului presiunii in circuitele !idraulice. (lasificare. " Dupa functia specifica indeplinita, ele pot fi clasificate in urmatoarele grupe principale: -supape pentru limitarea presiunii $de siguranta&; - supape de reducere a prsiunii; - supape de comutatie; etc. - Dupa pozitia normala, pot fi : - normal inc!ise; normal desc!ise. - Dupa modul de comanda, acesta poate fi interna sau externa, directa sau pilotata. $la puteri mari&. Supape pentru limitarea presiunii. Arincipiul constructi# si functional este redat in figura alaturata, in care:

/ corpul supapei, pre#azut cu orificii de racordare de un anumit +n; : scaunul supapei, putand a#ea diferite forme: a- tronconic fara g!idare; *- tronconic cu g!idare $pentru e#itarea #i*ratiilor trans#ersale&; c- sferic; d- plan; +- element de inc!idere-desc!idere a sectiunii de trecere a lic!idului; ;- arc de compresiune $constant sau regla*il&; <- capac de inc!idere. @upapele de limitare a presiunii sunt supape normal inc!ise, cu comanda interna directa $a&, sau cu comanda pilotata $* si in figura&.

19

) supapa pilotata se compune din supapa principala, de Dn mare, si o supapa pilot, de Dn mic, care comanda !idraulic supapa principala, cu urmatoarele a#antaje fata de comanda directa: - arc principal de dimensiuni reduse; - reglare usoara si comoda; - ga*arit redus; - dinamica superioara. @upapele de limitare a presiunii se monteaza intotdeauna imediat dupa ponpele #olumice pentru protectia acestora si a intregului circuit. Supape de reducere a presiunii. @e utilizeaza in scopul alimentarii dintr-un circuit principal de presiune #aria*ila a unui circuit secundar la presiune constanta . Ele sunt supape normal desc!ise, cu comanda directa sau pilotata realizata din circuitul de iesire, cu drenare d# externa.

Supape de comutatie. @e utilizeaza in scopul comutarii circuitelor la o comanda externa, indeplinind functii de comanda, ca si dstri*uitoarele !idraulice. Dupa tipul comutarii, pot fi : - supape de conectare; sunt supape normal inc!ise care la o comanda externa conecteaza circuitele; - supape de deconectare; sunt supape normal desc!ise care la o comanda exterioara deconecteaza circuitele. 'm*ele tipuri pot fi cu comanda directa $a&, sau cu comanda pilotata $*&; cu sau fara supapa de sens.

20

(omanda externa se aplica la orificiul pc. @upapele de comutatie sunt frec#ent utilizate ca supape de succesiune a fazelor unui ciclu de lucru automat. (entile care influenteaza debitul si presiunea @unt aparate !idraulice e#oluate care cumuleaza functia de comanda cu cea de reglare. 0n principiu ele sunt distri*uitoare cu comanda pilotata electro!idraulica, comanda primara fiind realizata cu electromagneti proportionali $ care dez#olta o forta proportionala cu curentul de comanda &- diferentiali $care lucreaza in opozitie &, permitand astfel reglarea continua a pozitiei sertarului si deci reglarea continua a de*itului. Ele poarta denumirea de distribuitoare proportionale sau de servovalve electrohidraulice .

@im*ol con#entional ser#o#al#a

21

@er#o#al#a electro!idraulica +parata,ul au#iliar (uprinde alte grupe de aparate !idraulice necesare realizarii instalatiei: -rezer#oare de lic!id; -aparataj de filtrare; - elemente de racordare si legatura; - sc!im*atoare de caldura; etc. !ezervoare de lichid. 'u rolul stocarii cantitatii de lic!id necesare *unei functionari a instalatiei si asigura mentinerea temperaturii lic!idului in limitele admise. Dupa presiunea lic!idului din rezer#or, acestea pot fi: , rezervoare deschise, in care lic!idul se afla la presiunea atmosferica; , rezervoare inchise, su* presiune, sau acumulatoare hidraulice. !ezervoarele deschise sunt alcatuite din urmatoarele elemente componente:

/- corpul rezer#orului $ carcasa exterioara&, pre#azut cu pereti interiori : de compartimentare si picioare de distantare a fundului rezer#orului + fata de pardoseala in #ederea circularii aerului de racire; ;- capac superior de inc!idere;

22

<- capac de #izitare, pre#azut cu gura de umplere =,indicatorul de ni#el . si *usonul de aerisire B; D- capac de golire si curatare; /,- grupul de pompare $ motor electric si pompa&; //- conducta de retur a lic!idului in rezer#or; /:- gura de golire; /+- filtre de a*sor*tie $sor*&. (olumul rezervorului se calculeaza in functie de cantitatea de caldura disipata in instalatia !idraulica, astfel incat sa sa asigure un timp de stationare a lic!idului in rezer#or suficient de mare pentru racire prin radiatie directa catre mediul inconjurator:

reprezinta puterea pierduta in sistem $ functie de puterea pompei, de randamentul pompei si al motorului, de pierderile de presiune si cele pe elementele de reglare. +cumulatoare hidraulice @unt rezer#oare su* presiune montate in circuit in scopul maririi randamentului energetic, reducerii costurilor, sau pentru amortizarea pulsatiilor de*itului, ele fiind analoage #olantului din sistemele mecanice. Eficienta lor maxima apare la ciclurile de lucru a#and faze cu #iteze mult diferite, utilizarea lor facand posi*ila alegerea unei pompe de de*it mediu pe ciclul de lucru. (lasificare. Dupa principiul constructi# si functional: - mecanice $gra#itationale, sau cu arcuri&; - pneumohidraulice $cu piston , sau cu mem*rana , cilindro- sferice, sau sferice&. Dupa presiune, pot fi: - de presiune constanta $cele gra#itationale&, - de presiune variabila $celelalte tipuri&. Gazul utilizat poate fi: aer, azot, sau gaze inerte.

Diagrama de*itului pe faze

23

(olumul de ulei necesr de acumulat se calculeaza din diagrama de*itelor, in functie de de*ite si timpii pe faze, cu relatia generala: V = Q .t . (olumul acumulatorului se calculeaza in functie de volumul de ulei necesar de acumulat si de presiunile necesare pe faze, aplicand legile transformarii gazelor. Montarea acumulatoarelor in circuite se face de regula imediat dupa pompa, prin intermediul unei supspe de sens pentru incarcare si al unui drosel pentru descarcare. +parata, de filtrare. 're rolul mentinerii puritatii lic!idului de lucru, prin retinerea impuritatilor mecanice care pot cauza uzura sau *locarea aparatajului !idraulic si modificarea parametrilor functionali prin infundarea orificiilor mici din acesta. @e cunosc mai multe metode de filtrare: - mecanica, prin utilizarea unui material poros $cea mai utilizata&; - magnetica, pentru retinerea impuritatilor dure metalice foarte fine ; - centrifugala, pentru lic!ide puternic poluate cu impuritati de densitate mare; - electrostatica, pentru impuritati izolatoare electric. )iltrarea mecanica, pentru a se e#ita colmatarea rapida a filtrului, se realizeaza in mai multe etape: /. prin sita metalica amplasata in gura de umplere a rezer#orului; :. cu filtru sorb, montat pe conducta de a*sor*tie a pompei; +. cu filtru fin de presiune, montat pe conducta de refulare din pompa; ;. cu filtru fin de -oasa presiune, pe retur.

24

'legerea filtrului se face in functie de: finetea de filtrare, de marimea de*itului filtrat si de caderea de presiune admisa pe filtru, cu relatia: S % & ' 0 . 1pf 0 este capacitatea specifica de filtrare, functie de materialul cartusului filtrant $ !artie de filtru, sita metalica, pasla lamele, materiale sinterizate& 'laturat se prezinta o sc!ema !idraulica in care s-au pre#azut cele trei filtre cu finetea de filtrare ceruta in mod curent, pentru o filtrare suplimentara amplasanduse filtre extrafine pe anumite portiuni de circuit sau c!iar in interiorul unor aparate pretentioase cum sunt ser#o#al#ele. 2lemente de legatura si racordare 2lementele de legatura. 'sigura curgerea lic!idului intre aparatele si masinile !idraulice din instalatie. Ele pot fi: - conducte metalice rigide, din tea#a trasa $rugozitate interioara mica& din otel, alama sau cupru; au rigiditate mare, sunt ieftine, si se folosesc pentru transmiterea lic!idului la distanta, intre elemente fixe. Aentru legaturi la distanta #aria*ila se pot folosi cunducte rigide articulate plan sau spatial; - conducte flexibile $furtunuri& din cauciuc sau mase plastice, cu unul sau mai multe straturi de insertie, textila sau metalica, in functie de presiune, folosite pentru legaturi la distante mici intre elemente mo*ile; 2lementele de racordare. 'sigura racordarea elementelor de legatura intre ele si a acestora cu aparatele !idraulice. - pentru racordarea conductelor rigide: nipluri (a!, reductii, coturi, teuri, etc; - pentru racordarea conductelor flexi*ile; racorduri cu sc!im*are rapida $pentru standurile de pro*a&; - placi de legatura pentru montarea aparatelor !idraulice intersc!im*a*ile; - placi modulare, pentru montarea mai multor aparate care formeaza un modul functional

25

a& +parate de masura si control @er#esc la masurarea parametrilor principali ai mediului hidraulic: - temperatura, , presiunea, si , debitul. 0n instalatiile de cercetare se masoara in plus si alte marimi precum: deplasarea, #iteza, cuplul sau forta, turatia,etc. /emperatura.

a& *& 0nfluenteaza parametrii functionali ai instalatiei prin #ascozitate si prin dilatare termica. @e masoara cu termometre $a&, cu traductoare de temperatura $care afisaza digital #aloarea masurata&, sau utilizand instalatii de termostatare pre#azute cu sc!im*atoare de caldura $*&. Presiunea.

c& d& e& Este o marime foarte importanta care determina forta dez#oltata de motor si randamentul instalatiei. @e masoara cu manometre care se conecteaza succesi# in diferitele puncte de masurare cu ajutorul unor distri*uitoare speciale $c&, cu relee de presiune $d& care emit un semnal electric la atingerea unei anumite #alori a presiunii, sau cu traductoare de presiune $e&. Debitul . Este necesar sa fie masurat pentru determinarea #itezei, dar mai ales la instalatiile de testare sau la cele de cercetare. Aot fi cu tur*ina axiala $f&, cu tur*ina tangentiala sau de tip #olumice cele mai precise.

f& Scheme hidraulice

26

Prin instalatie hidraulica se intelege o reuniune de masini si aparate hidraulice interconectate in scopul realizarii unor sarcini de actionare. ) instalatie !idraulica contine mai multe circuite hidraulice, fiecare circuit indeplinind o sarcina simpla specifica. 0nstalatia !idraulica se reprezinta grafic prin sc!ema !idraulica, utilizand in acest scop sim*oluri con#entionale. Clasificarea circuitelor hidraulice se poate face dupa mai multe criterii: /. dupa modul de circulatie a lic!idului: circuite desc!ise $cu rezer#or&, circuite inc!ise $ fara rezer#or&; :. dupa marimea reglata: circuite pentru reglarea #itezei $de*itului&, pentru reglarea fortei $presiunii&, com*inate; +. dupa complexitate: circuite simple $cu o pompa si un motor&, circuite complexe $cu mai multe motoare&; ;. dupa destinatie: pentru miscarea principala, pentru miscari de a#ans, pentru miscari auxiliare; <. dupa natura miscarii: pentru miscarea de rotatie, pentru translatie; =. dupa modul de comanda :cu comanda manuala, cu comanda automata, de reglare automata; .. dupa natura fluidelor utilizate: circuite pur !idrauluce circuite pneumo!idraulice (aracterizare generala. " (ircuitele pentru miscarea principala sunt in general de putere mare, astfel incat, pentru randamente ridicate si costuri reduse, se recomanda alimentarea lor de la pompe de de*it regla*il sau re#ersi*il prin care se realizeaza si reglarea #itezei si a sensului miscarii. 'ctionarile !idraulice se folosesc mai putin la realizarea miscarii principale de rotatie si mai frec#ent la realizarea miscarii principale de translatie pentru puteri mari. - (ircuitele pentru miscarile de a#ans sunt in general de mica putere si cel mai frec#ent necesita realizarea unei miscari de translatie pe curse medii, cu #iteze reduse si precizie ridicata. Aentru reducera costurilor,se utilizeaza mai ales motoare !udraulice liniare alimentate de la pompe de de*it constant, reglarea #itezei realizandu-se prin metoda rezisti#a. %a #iteze de a#ans liniare foarte mici si precizie foarte ridicata se recomanda utilizarea motoarelor rotati#e impreuna cu mecanisme suru*-piulita pentru transformarea naturii miscarii. - (ircuitele pentru miscarile auxiliare sunt in general pentru miscarea de translatie, pe curse scurte, si necesita puteri mici , fiind alimentate de regula din circuitele principale sau de a#ans. (ircuite inc!ise @e caracterizeaza prin aceea ca nu au rezer#or de lic!id, lic!idul refulat de pompa intra in motor, iar cel refulat din motor este direct a*sor*it de pompa si reintrodus in circuit, astfel ca instalatia are ga*arit si cost minim. Aentru randament maxim si incalzire minima a lic!idului se utilizeaza masini !idraulice de de*it regla*il, prin care se realizeaza si reglarea #itezei si in#ersarea sensului miscarii. Un astfel de circuit, care permite reglarea turatiei in am*ele sensuri, este prezentat in figura si este alcatuit din urmatoarele elemente:

27

AD" - pompa de alimentare de de*it regla*il si re#ersi*il; MH" motor !idraulic du*lu sens de antrenare, de cilindree regla*ila; AD( pompa de de*it constant pentru compensarea pierderilor #olumice din circuitul principal; 5M/ si 5M: #entile de siguranta pentru limitarea #alorii maxime a presiunii pe cele doua ramuri ale circuitului; 5@/ si 5@: #entile de sens pentru compensarea pierderilor #olumice alternati# pe cele doua circuite; 5M+ supapa maximala pentru circuitul de compensare; "( radiator de caldura pentru racirea lic!idului; D distri*uitor pentru cuplarea automata a celor doua circuite la circuitul de racire prin "(; C filtru, montat pe circuitul de compensare a pierderilor. Aentru utilizarea la capacitate maxima a AD" si a MH", ele sunt de acelasi tip $din aceiasi grupa&.'ceste circuite mai poarta denumirea si de #ariatoare !idrostatice de turatie. (ircuite desc!ise @unt pre#azute cu rezer#or care stoc!eaza o cantitate de lic!id de cate#a ori mai mare decat cea necesara umplerii instalatiei, astfel incat lic!idul stationeaza un timp in rezer#or inainte de a fi reintrodus in circuit, realizandu-se racirea naturala a acestuia. @unt cele mai raspandite tipuri de circuite pentru puteri mici-mijlocii. Circuite pentru reglarea vitezei cu drosel. (ele mai simple circuite de acest tip sunt cele pentru deplasare stangadreapta cu reglaj dependent al #itezelor, reprezentate in figurile $c&- cu drosel pe iesire, si $d&- cu drosel pe intrare

28

0n figurile $a& si $*& sunt prezentate doua circuite pentru deplasare stanga-dreapta cu #iteze regla*ile independent prin intermediul doua drosele decuplate de supape de sens AD(- pompa de de*it constant; 5M- #entil maximal; D- distri*uitor cu sertar pentru pornirea-oprirea miscarii si in#ersarea sensului; Dr/, Dr:- drosele pentru reglarea de*itului; 5@/, 5@:- #entile de sens de decuplare a droselelor; MH%- motor !idraulic liniar. Montarea droselului pe circuitul de iesire din motor, figurile $a& si $c&, si cat mai aproape de acesta este fa#ora*ila realizarii unei sta*ilitati mai *une a #itezei reglate la #ariatiile sarcinii la motor, contrapresiunea pe circuitul de refulare realizata de drosel reprezentand o reactie negati#a la tendinta de rupere a coloanei de lic!id, mai ales in cazul unor sarcini negati#e. "eglarea #itezelor prin drosele este o metoda simpla si ieftina, dar care nu asigura sta*ilizarea #itezei la #ariatiile sarcinii la motor, fiind recomandata la curcuitele care nu necesita o precizie ridicata de reglare a #itezei. Circuite pentru reglarea vitezei cu regulatoare de debit. @unt mai performante pri#ind sta*ilitatea #itezei dar mai scumpe decat cele cu drosel , fiind recomandate la realizarea #itezelor mici $de a#ans& de precizie ridicata.

29

a& *& 0n figura $a& este prezentata o sc!ema pentru deplasare cu #iteza regla*ila spre dreapta si intoarcere rapida, cu regulatorul "D montat pe intrarea in motor. 0n figura $*& este prezentata o sc!ema pentru realizarea ciclului de lucru: apropiere rapida $'"& $ la dreapta& a#ans te!nologic $'2& retragere rapida $""&, cu regulator de de*it montat pe conducta de iesire din motor. 0n faza de apropiere rapida regulatorul este decuplat cu ajutorul distri*uitorului D:, iar la retragere rapida de catre #entilul de sens 5@ legat in paralel.

c& 0n figura $c& sunt prezentate doua #ariante de circuite pentru realizarea ciclului: apropiere rapida $'"& a#ans te!nologic /, $'2/& a#ans te!nologic :, $'2:& retragere rapida $""&. %a am*ele #ariante, '2/ se realizeaza cu regulatoarele inseriate iar '2: numai cu regulatorul "D/. %a sc!emele din figurile $a& si $*& distri*uitorul D pe pozitia centrala asigura realizarea fazei de stop si descarcarea li*era a pompei la rezer#or, consumul de energie electrica fiind astfel minim. %a sc!ema din figura $c& in faza de stop pompa refuleaza la rezer#or prin #entilul maximal 5M , deci la presiunea maxima, consumand energie inutil. Utilizarea unui astfel de distri*uitor se justifica numai daca in faza de stop mai tre*uie alimentat un alt circuit care necesita presiune. Circuite cu doua pompe.

30

a&

*& @e folosesc atunci cand un motor tre*uie sa realizeze mai multe #iteze care difera mult intre ele, in scopul asigurarii unui randament ridicat al actionarii. 0n figura $*& este prezentata o sc!ema pentru realizarea ciclului de lucru tipic: $'"& - $'2& $""&, pentru care in figura $a& sunt date diagramele de*itului si presiunii pe faze: faza $'"& - necesita de*itul 1'" mare la presiunea p'" mica; faza $'2& - de*itul 1'2 mic la presiunea p'2 mare; faza $""& de*itul 1"" J 1'" la presiunea p"" mica. Daca alimentarea se face de la o singura pompa de de*it constant, aceasta ar tre*ui sa fie o pompa de presiunea maxima p'2 si de*itul maxim 1"" , deci scumpa, care nu ar fi utilizata eficient in nici una din faze, o*tinand un randament energetic redus. @olutia consta in utilizarea a doua pompe: P. de debit mare si presiune mica, activa numai la deplasarile rapide, P/ de debit mic si presiune mare corespunzator cerintelor fazei tehnologice. %a aceasta sc!ema, pentru deplasarile rapide de*itele celor doua pompe se insumeaza automat prin desc!iderea supapei 5@, iar in faza te!nologica pompeaza in circuit numai pompa A/, presiunea mare delucru *locand #entilul 5@ si comandand desc!iderea #entilului de de#ersare 5D,astfel ca pompa A/ refuleaza li*er la rezer#or. Arin inserarea in punctul a din circuit a circuitului alaturat, in faza te!nologica se poate regla #iteza prin regulatorul de de*it "D, surplusul de de*it de la pompa A: fiind de#ersat la rezer#or prin supapa maximala 5M. Circuite cu mai multe pompe. @e utilizeaza atunci cand tre*uie realizate mai multe #iteze constante, care pot fi o*tinute prin insumarea com*inati#a a de*itelor mai multor pompe de de*it constant, fara utilizarea unor aparate de reglare continua a de*itului.

31

0n figura alaturata se prezinta o sc!ema cu trei pompe care permite realizarea a sapte #iteze a#and #alorile intr-o serie aritmetica cu ratia 1 . De*itele pompelor se sta*ilesc in sistem *inar astfel: 1A/ 31 ; 1A: 3 : 1 ; 1A+ 3 ; 1 , prin com*inarea carora se pot o*tine de*itele: 1/ 3 1A/ 3 1 ; 1: 3 1A: 3:1; 1+ 3 1A/ G 1A: 3 +1 ; 1; 3 1A+ 3 ;1 ; 1< 3 1A/G 1A+ 3 <1; 1= 3 1A: G 1A+ 3 =1 ; 1. 3 1A/ G 1A: G 1A+ 3 .1. Aompele acti#e se selecteaza prin comanda distri*uitoarelor D/, D:, D+, iar separarea de circuit a pompelor inacti#e se realizeaza automat prin supapele de sens 5@/, 5@:, 5@+. Circuite cu acumulatoare.

@e folosesc pentru asigurarea unor de*ite instantanee mari in anumite faze ale ciclului de lucru, pentru mentinerea presiunii la oprirea accidentala a pompei, sau pentru amortizarea pulsatiilor de*itului. @c!ema din dreapta ser#este la actionarea unei prese care necesita mentinerea pentru un

32

anumit timp a fortei de presare, dupa co*orarea culisorului. Circuite cu ventile de reducere a presiunii.

@e utilizeaza atunci cand doua motoare lucrand la presiuni diferite sunt alimentate de la o singura pompa si tre*uie asigurata independenta #itezelor fata de sarcinile rezistente care #ariaza. Motorul MH%/ lucreaza la presiunea p/ limitata de #entilul maximal 5M, iar motorul MH%: la presiunea p3 4 p$, p3 % ct. o*tinuta din p/ cu ajutorul #entilului de reducere 5". Arin aceasta se reduc costurile fata de #arianta de alimentare cu doua pompe.

Circuite pneumohidraulice. 8u sunt dotate cu grup !idraulic de pompare, sursa de energie fiind aerul comprimat din reteaua sectiei de productie. 'ctionarea pur pneumatica nu se utilizeaza la realizarea miscarilor de a#ans precise, deoarece datorita compresi*ilitatii aerului apar #ariatii ale #itezei de deplasare la #ariatiile sarcinii la motor. Aentru uniformizarea miscarii actionarea pneumatica se com*ina cu un circuit !idraulic de reglare. 2ransferul energiei de la aerul comprimat la lic!id se poate face in diferite moduri, in motor sau prin rezer#oare inc!ise pneumo!idrauluice. 0n figura este prezentata o sc!ema simpla cu transferul energiei prin motor in timpul deplasarilor spre dreapta, si prin rezer#or la deplasarea la stanga. "eglarea #itezei de a#ans la dreapta se face printr-un drosel sau un regulator Dr. Deoarece presiunea utila a aerului comprimat este pama in /, K*arrL, actionarile pneumo!idraulice cu transferul direct al presiunii $fara amplificatoare de presiune& se utilizeaza la puteri de actionare mici, su* . 0123. Circuite hidraulice automate @tructura tip a unui sistem de reglare automata este redata in figura alaturata:

33

A' este procesul automatizat; i-marimea de intrare de referinta $programa*ila&; e- marimea de iesire $reglata&; (-element comparator$sumator&; r- marimea de reactie; Me 3 i r - eroarea de reglare; "- regulatorul; Mc- marimea de comanda; Mm-marimea de executie; N- marimea pertur*atoare; E0-element de identificare $traductorul de reactie& prin care este supra#eg!eata continuu marimea de iesire e. (ele mai raspandite sisteme automate !idraulice sunt cele de urmarire, la care marimea de iesire tre*uie sa urmareasca cu fidelitate marimea de intrare . 'stfel de sisteme sunt dispozitivele hidraulice de copiat , ca sisteme de reglare cu *ucla de reactie unitara $fara traductor&. Dupa numarul axelor de urmarire, ele pot fi: dispoziti#e de copiat dupa o axa sau dupa doua axe $pentru copierea cur*elor plane& si dupa trei axe $pentru copierea suprafetelor spatiale . 0n figura alaturata este prezentat un dispoziti# de copiere dupa o axa inclinata pentru strunjire, care se compune din:

@- sa*lon,care materializeaza marimea de intrare; A- palpator; @U- sertar de urmarire; MH(- motor !idraulic de copiere; "- rezistenta !idraulica; 5M- #entil maximal; D-drosel; AD(- pompa de de*it constant; A- piesa de prelucrat; 5t 3 ct.- #iteza de transport; 5c-#iteza de copiere; H- ung!iul de inclinare a axei de copiere. Dispoziti#ele cu axe perpendiculare pot copia ung!iuri de panta pana la =,- in am*ele sensuri , dar prin inclinarea cu ung!iul H 3+,- se pot copia ung!iuri de pana la D,- intr-un sens, cu scaderea ung!iului de panta la +,- in sens in#ers.

34

35