Pediatrie-C1 Medicina infantila se gaseste in toate specialitatile mdicale, dar cuprinde si alte cunostiinte din alte stiinte (psihologie,

pedagogie). Ea cuprinde puericultura si pediatria. Puericultura Puericultura are numele imprumutat din franceza. Se ocupa cu studiul cunoasterii copilului sanatos si a metodelor cele mai adecvate pentru cresterea si dezvoltarea sa armonioasa. n terminologia medicala, acest cuvant a fost introdus de catre Carrom in 1!"#, cand a pu$licat prima lucrare de puericultura, intitulata %Puericultura& (stiinta de a creste igienic si fiziologic copilul). Pediatria Cuvantul vine din lim$a greaca. 'eprezinta studiul organismului uman de la nastere si pana la adolescenta din punct de vedere al dezvoltarii organismului si al $olilor ce pot surveni in aceasta perioada de viata. (inetologia aplicata in domeniul pediatriei are ) aspecte* -aspect profilactic* gimnastica sugarului sanatos si masa+ul, -aspect curativ de rea$ilitare a handicapului $iologic sau sechelelor anumitor afectiuni. Cresterea si dezvoltarea * procesul cresterii si dezvoltarii este o actiune dinamica, incepand din momentul conceptiei produsului uman si pana la maturitate, perioada in care organismul este supus unor permanente modificari morfo si psihointelectuale. Cresterea este reprezentata in principal de marirea de volum a intregului organism. Ea se efectueaza prin ) mecanisme* -hiperplazie-multipliere celulara, -hipertrofie celulara, prin cresterea de volum a celulelor. Celulele somatice se inmultesc prin mitoza. .cest proces are la $aza replicarea in celulele nou-rezultate a materialului genetic, care este egal distri$uit. Celulele se/uale se multiplica prin meioza, ca zin care celulele nou-rezultate vor avea +umatate din materialul genetic al celulelor mature. n functie de capacitatea de diviziune a celulelor continute, tesuturile se clasifica in* -tesuturi cu capacitate mare de diviziune (maduva hematogena, epidermul, mucoasa e/cesiva), -tesuturi care contin celule care-si pierd capacitatea de diviziune (sistemul nervos, miocard), -tesuturi ale caror celule au capacitate redusa de diviziune, posi$ila doar in anumite conditii (tesutul hepatic). 0ipertrofia celulara este procesul prin care are loc aparitia de celule specifice. Cresterea se caracterizeaza prin cresterea dimensiunilor organismului. Poate fi usor de urmarit prin diferite masuratori antropometrice (talie, greutate, perimetre, diametre). 1ezvoltarea este o notiune mai comple/a care implica o modificare calitativa care duce la o perfectionare continua a organismului in evaluarea structurala si a functiilor sale. n urma primei diviziuni celulare, unele celule evolueaza catre un anumit tip de celule specializate. .ceasta evolutie are loc su$ actiunea unor factori e/trinseci, numiti

) inductori. Ei vor sta$ili pentru aceste celule un anumit parcurs evolutiv si vor actiona numai in cazul in care celula le permite aceasta. 1in punct de vedere genetic, diferentierea celulara inseamna regresarea unui numar varia$il de gene in functie de tipul de celule specializate. 1in punct de vedere $iochimic, diferentierea celulara consta in acumularea unor su$stante specifice (e/.* hemoglo$ina in eritrocite). Evaluarea dezvoltarii este mai dificil de facut, dar se folosesc niste parametrii functionali ai dezvoltarii in practica clinica curenta* -aprecierea tolerantei digestive in raport cu varsta cronologica, -rezistenta la infectii, -maturizarea neurologica, unde urmarim refle/ele arhaice si tranzitorii, postura, tonusul muscular, dezvoltarea lim$a+ului, comportamentul social si dezvoltarea intelectuala la copilul mai mare, care include atentia, memoria, a$stractizarea, reprezentarea grafica, reproducerea ver$ala, controlul sfincterian. 2egile cresterii* Legea alternantei se refera la faptul ca segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp, ci alternativ* -osul lung se alungeste si se ingroasa alternativ, adica pauza dintre cresterile in lungime fiind folosita pentru cresterea in grosime si invers, -legea $asculei se refera perioadele de activitate si repaus ale unui os lung dintrun segment, sunt contrare pentru celelalte ) oase lungi ale aceluiasi mem$ru, cand primul creste in lungime, celalalt crescand in grosime si invers. Legea proportiilor* pentru fiecare perioada a copilului e/ista un anumit ritm de crestere. Sugarul (3 luni) isi du$leaza greutatea de la nastere. 4iecare segment al corpului are alt ritm de crestere. n perioada intrauterina ritmul de crestere este incetinit pentru mem$re si mai accelerat pentru cap si trunchi. 1upa nastere, mem$rele cresc mai mult decat trunchiul, iar mem$rele inferioare mai mult decat cele superioare. BROOK Capul fata de lungimea corpului :runchiul fata de lungimea corpului Mem$rele inferioare fata de lungimea corpului Nastere )69 669 659 6 ani 1",#9 68,#9 #89 14 ani 16,#9 )5,#9 #39 20 ani 18,#9 68,#9 #69

Legea cresterii inegale intre tesuturi si organele corpului * fiecare organ si tesut are ritmul sau de crestere. E/.* sistemul nervos creste foarte mult in perioada prenatala, iar de la nastere la maturitate creste de 3 ori, ficatul creste de 5 ori, splina creste de 16 ori, rinichiul creste de 13 ori, plamanul creste de 17 ori, inima creste de )8 ori, intestinul creste de 68 ori. Legea antagonismului morfologic si ponderal* in perioada de crestere acumulativa, diferentierea este redusa si invers. Legea cresterii diferite pe sexe* fetele au o dezvoltare mai rapida in prima faza a pu$ertatii, iar $aietii in a )-a parte. 4actorii care determina si influenteaza cresterea si dezvoltarea* procesele de crestere si dezvoltare sunt influentate pozitiv sau negativ de factori a caror actiune se poate manifesta in etape diferite, variind ca durata si intensitate. 4actorii pot fi e/ogeni si endogeni.

6 1).4actorii e/ogeni* actiunea factorilor e/ogeni depinde de varsta la care actioneaza, perioadele cele mai sensi$ile fiind cele in care procesul de crestere este cel mai rapid. Ei sunt reprezentati de* Mediul geografic* prin conditii de microclimat (aer, soare, lumina, umiditate, presiune atmosferica, raze ultraviolete). .cestea influenteaza mai ales cresterea si dezvoltarea in primii # ani de viata. E/.* altitudine mare (;1#88m) sau climat e/cesiv de cald talie mica datorata hipo/iei cronice (ideal este climatul temperat), anotimpul-fiecare copil are un ritm sezonier propriu de crestere. Alimentatia* se manifesta inca din viata intrauterina. Su$nutritia materna duce la nasterea unor copii su$ greutatea normala (3#9), in 189 din cazuri este afectata lungimea (Small for date). Factorul socio-economic* familia in care este crescut copilul (familia la randul ei este influentata de acesti factori), sracia, stresul. Factori afectiv-educativi* climat calm, optimismul duce la o dezvoltare $una, in caz contrar apare o intarziere a dezvoltarii (copii din leagane). 1ezvoltarea intelectuala este mai $una la copiii proveniti din familii care se preocupa de educatia lor, in familiile cu frati mai multi. 1e asemenea, medicul ur$an duce la o dezvoltare mai $una, pentru ca aici e/ista e/igente educative mai mari decat in mediul rural. Exercitii fizice* aplicate in primul an de viata, la inceput su$ forma masa+ului, apoi a gimnasticii pentru sugar, iar pe masura ce copilul creste se vor face su$ forma unui sport adaptat posi$ilitatilor lui, cu rol favorizant pentru ritmul de crestere si dezvoltare. Diferite traumatisme, radiatii. Factorul cultural are rol limitativ sau dimpotriva. )).4actorii endogeni cuprind* Factori genetici* cadrul genetic al cresterii este plurifactorial, ereditatea conducand partial talia definitiva si dimensiunile copiilor la diferite varste, precum si ritmul menstruatiei si momentul instalarii ei. Factorul rasial* negrii sunt mai mici la nastere. .ceste ) categorii de factori au rol asupra inteligentei (e/.* gemeni monozigoti crescuti separat si in medii diferite au acelasi coeficent de inteligenta). Factori hormonali* hipofiza, timus, tiroida, suprarenale, paratiroide, glande se/uale. Factori patologici* anomaliile cromozomiale influenteaza cresterea si dezvoltareasindromul 1o<n, afectiunile viscerale cronice sau cu evolutie prelungitainsuficienta renala, sindroame de mala$sor$tie.