Sunteți pe pagina 1din 104

Cand este bine sa incepem diversificarea alimentatiei sugarului? In luna a 6-a de viata, deci dupa implinirea varstei de 5 luni.

Se poate incepe si de la 4 luni, in cazul sugarilor grasi si mancaciosi, si atunci cand mama lui nu are san suficient. Cu ce se incepe introducerea alimentelor solide? de obicei legumele sunt pe primul loc; fructele le fac insa concurenta; pentru copilul alimentat mi t sau artificial, se potriveste bine si o masa cu fainoase cu lapte, in special pentru sugari. In ce ordine si sub ce forma se ofera alimentele de diversificare? se introduce la masa de pranz supa si piureul de zarzavat care vor inlocui progresiv o masa de lapte. !ste de preferat ca la inceput, sa se administreze cu lingurita, supa strecurata, ca apoi, zarzavaturile sa fie pasate si subtiate cu zeama de la supa. "upa ce sugarul s-a obisnuit cu acest fel, supa si piureul vor fi imbunatatite cu # lingurita ulei sau unt, eventual putin fainos $gris, taitei, orez%; - piureul de fructe se va introduce treptat la masa de la ora #& $mere, banane, caise, piersici%. 'a inceput piureul se va servi simplu, apoi cu adaos de fainos $biscuit ras, pesmet sau orez fiert%. (reptat piureul de fructe va inlocui masa de lapte; - branza de vaci se poate introduce treptat in piureul de fructe sau piureul de zarzavat, cand sugarul s-a obisnuit de)a cu primele doua feluri; - carnea fiarta $pasare, vita, vitel%, data prin masina sau fin tocata, se introduce in piureul de legume sau in supa. Se poate da la inceput, o lingurita de carne la *-+ zile, apoi *-+ lingurite pe zi la * zile interval; - galbenusul de ou $de gaina%, fiert tare, se introduce - pasat - in piureu sau in supa, putin cate putin, pana se a)unge la *-+ galbenusuri pe saptamana; - fainoasele pot fi oferite sugarului $cele fara gluten pana la 6 luni% in supa de legume sau, eventual, in piureul de fructe. Ce alimente sunt de preferat? la indemana oricui sunt alimentele proaspete, preparate din materii prime cat mai ,curate,; vor fi deci preferate legumele cultivate pe pamant ingrasat natural si nu cele din serele sau gradinile suprasaturate cu poluanti; deosebit de valoroase, atat nutritiv cat si ca garantie a puritatii c-imice sunt preparatele industriale pentru sugar, binenteles cele verificate si aprobate de .inisterul Sanatatii. /ceste produse e ista pe piata sub forma legumelor, fructelor, sucurilor, amestecurilor cu carne, cerealelor simple sau in amestec cu lapte sau cu fructe. In 0omania, ele sunt mai putin folosite, factorii limitanti fiind lipsa unei e periente si a unei traditii in utilizarea lor, precum si pretul, care este destul de ridicat. !le au insa cateva avanta)e certe1 regulamentele de fabricare sunt foarte stricte, deci ele au compozitie si structura standardizate, nu au adaos de substante c-imice, fiind prelucrate termic, sunt verificate microbiologic si to ic. 2rin marea varietate a acestor produse, se poate asigura o alimentatie diversa si in acest fel apreciata de copii. 2rodusele gata preparate pentru sugari sunt recomandate special in concedii, e cursii, iesiri la iarba verde, cand pot fi folosite cu mult succes si siguranta pentru sanatatea copilului. "e asemenea, sunt folositoare pentru mamele care lucreaza, care, deci, nu mai pot acorda la fel de mult timp bucatariei si incercarii de a ac-izitiona produse sigure si proaspete din piata, timpul ramas preferand sa-l foloseasca pentru a fi efectiv in mi)locul familiei; nu este de preferat monotonia alimentara. /stfel, in prepararea supei si a pireurilor de legume, clasicul cartof devine si mai util prin asociere cu radacinoase $morcov, pastarnac, patrun)el, telina%. 3n adaos moderat de rosii, ardei si de frunze verzi $spanac, loboda, laptuci, patrun)el, leustean, stevie% este binevenit mai ales in prevenirea anemiei; nu se vor da sugarilor capsuni si cirese $pericol de alergie%, fasole, varza, vinete, mazare $produc balonari si crampe abdominale%. In concluzie, ce ar fi bine sa nu uite parintii: - alimentele se introduc treptat; - orice aliment nou se introduce inaintea administrarii laptelui; - nu se administreaza simultan doua alimente noi; se asteapta ca fiecare sa fie introdus cu rabdare; #

- copilul sa fie sanatos cand i se da un aliment nou; - spalarea legumelor si fructelor se va face in mai multe ape. /cestea nu se vor pastra mult timp in apa pentru a nu-si pierde vitaminele; - alimentele sa fie proaspete. Se pastreaza cel mult *4 ore la frigider dupa preparare sau, in cazul alimentelor gata preparate pentru sugari, conform indicatiilor de pe etic-ete; - fierberea indelungata distruge mineralele si vitaminele; - se prefera fierberea inabusita in vapori de apa $in oala cu presiune%; - se prefera introducerea alimentelor numai cu lingurita; - numarul de mese pentru sugarul de peste 4 luni va fi in numar de cinci; - respectarea personalitatii copilului, rabdarea si ingaduirea cunoasterii reciproce sunt de mare insemnatate. Sa nu intelegem prin aceasta acceptarea compromisului, de e emplu, crezand ca numai asa ,ii place copilului,, sa permitem e cesul de lapte sau de fainoase in detrimentul legumelor, al oului, al fructelor. 4 data cu introducerea alimentelor solide, educatia copilului capata valente noi1 - participarea copilului la masa incepe cu )ocul cu lingurita, in incercarea de a insoti si a imita manuirea celei cu care parintele il -raneste; - masa trebuie sa fie un prile) de bucurie prin evenimentul pe care il reprezinta, prin faptul ca este un moment de relatie personala privilegiata, de colaborare intre copii si parinti. !ste evident ca zdranganirea )ucariilor sau alte c-ipuri de distragere a atentiei nu au nimic de-a face cu adevarata placere, cu trairea autentica a clipei. Copiii vor trece prin mai multe etape de alimentatie pe durata vietii, si la fel ca sc-imbarile de comportament din timpul pubertatii, la fel de neprevazute vor fi si cele prin care copiii vor trece cu obiceiurile alimentare. Iar primele sc-imbari de acest gen vor apare inca din primul an de viata. /cestea ii pun la incercare pe parinti deoarece uneori par sa fie dramatice. Intr-o zi bebelusul mananca tot, incat a)ungi sa te intrebi daca i-ai oferit suficient, iar in ziua urmatoare refuza orice aliment. /veti insa incredere in copii $c-iar daca sunt mici inca%, ei stiu cat au nevoie sa manance, nu se vor infometa singuri. "aca indeparteaza biberonul sau lingurita inseamna ca au mancat suficient. "aca insa nu sau saturat vor cere singuri supliment de -rana. /tata timp cat parintii ofera -rana sanatoasa, copiilor li se poate permite sa manance oricat de mult isi doresc. Se vor opri singuri cand s-au saturat $sau cand mincarea se va termina, depinde in ce ordine%. 5iecare copil este unic, creste in propriul stil, diferit de ceilalti, de aceea e posibil ca el sa nu se potriveasca nici unui grafic de alimentatie pe care l-ati citit. Sc-imbarile in obiceiurile alimentare nu includ doar cantitatea pe care copilul doreste sa o manance, dar si timpul in care face acest lucru. /sa ca sa nu va surprinda daca la un moment dat bebelusul refuza sa manance, iar +& de minute mai tarziu plange de foame. "iversificarea alimentatiei se poate incepe intre 4 si 6 luni si in functie de recomandarile medicului daca1 6reutatea de la nastere s-a dublat. "aca bebelusul a incetat sa mai ia in greutate. "aca bebelusul ia prea mult in greutate. 5ormula este bogata in calorii si aceasta poate duce uneori la greutate in e ces. "aca bebelusul cere mai des de mancare $mai mult de # ' de lapte7zi% si nu pare satul. "aca bebelusul este interesat de mancarea din farfuria adultilor. .edicul poate recomanda amanarea diversificarii daca bebelusul ia normal in greutate sau e ista alergii in familie. 888 "iversificarea inceputa prea devreme poate duce la alergii alimentare mai tarziu. Cand bebelusul da semne ca este pregatit pentru solide, incepeti treptat si incercati sa urmati aceste etape1 /legeti timpul potrivit cand incepeti diversificarea. 9u optati pentru momentul in care copilul este foarte infometat. 4feriti-i putin san sau biberon - astfel incat bebelusul sa stie ca nu aveti de gand sa-l infometati - si incercati cu cateva lingurite din noul aliment. *

/legeti un loc bun in care copilul poate sta comod. /ceasta include fie un scaunel inclinat ca cel de masina, fie in brate, fie pe canapea sau fotoliu, rezemat la spate cu o perna. 9u-l lasati culcat la orizontala cand il -raniti, doar va scuipa si se va ineca. Cind poate sta bine in fundulet il puteti muta in scaunelul de masa. Incepeti cu alimente usoare. /cestea pot fi cerealele de orez, imbogatite in fier, care sunt cel mai usor de digerat si care pot fi oferite de doua ori pe zi1 dimineata si seara. Cerealele vor avea consistenta cat mai lic-ida la inceput, pentru ca bebelusul sa se obisnuiasca cum sa miste mancarea in gura si cum sa o ing-ita. Cand ing-itirea se face din ce in ce mai usor si bebelusul accepta mai des lingurita inseamna ca cerealele pot fi ingrosate. 888 9u puneti cerealele in biberon. Copilul stie de)a cum sa bea, acum invata sa manance cereale. Incepeti diversificarea incet. :ebelusul va crede probabil ca v-ati ,pierdut mintile, cand veti incepe diversificarea, dar va trebui sa se obisnuiasca cu ideea ca nu toata mancarea vine in stare lic-ida. 'uati o cantitate mica in lingurita, introduceti-o in gura bebelusului si apoi uitati-va cum se stramba si eventual scuipa tot afara. Stergeti-i gurita si incercati din nou. 9u renuntati cand vedeti ca bebelusul scuipa noul aliment sau il refuza intorcand capul. "aca scuipa nu inseamana neaparat ca nu-i place, este mai mult o reactie la ceva nou in gura. "aca insa continuati sa-i dati si el nu inceteaza sa se strambe si sa scuipe, probabil ca noul aliment nu-i place. 888 Incercati cu un aliment nou de cel putin ; ori inainte de a-l elimina sau amana din alimentatia bebeluslui $cele la care apare reactie alergica trebuiesc eliminate%. Introducerea altor alimente se poate face dupa ce bebelusul intelege ce inseamna a manca $ceea ce presupune ca aceeasi cantitate mica din lingurita o puteti introduce in gura fara probleme din ma im doua incercari% si nu are nici un fel de reactie alergica la cereale. Se pot introduce treptat legume si fructe, incepand cu legumele pentru prima luna. "aca se incepe cu fructele mai intai, copilul poate sa refuze legumele, care nu sunt la fel de dulci si gustoase si atunci diversificarea poate fi ingreunata. 888 Introduceti alimentele noi $incluzand cerealele% cate una pe saptamana. In acest mod ii oferiti bebeluslui timp sa reactioneze la unul dintre alimente daca este cazul si veti stii pe care sa-l amanati sau evitati daca da vreo reactie alergica. 2entru ca momentele de masa sa fie cat mai usoare si pentru a evita greseli in alimentatie incercati sa1 5olositi o lingurita speciala pentru bebelusi, acoperita eventual cu cauciuc. 4ferind mancare atit cat permite lingurita, potrivita pe gurita bebeluslui, veti avea mai putina mancare scuipata. Cauciucul previne ranirea gingiilor in timpul -ranirii. Curatati merele, perele sau prunele de coa)a; aceasta pot duce la inecare. 4feriti sucuri de fructe preparate in casa sau din cele special destinate bebelusilor, iar daca acestea sunt prea dulci diluati-le cu apa. 8/tentie sa fie pasteurizate sau proaspat preparate, pentru a evita infectarea de genul !. coli. 3itati-va la ce contin alimentele pentru bebelusi, unii comercianti adauga za-ar sau sare. /cestea ar trebui evitate in primul an de viata. 9u oferiti miere sub # an. .ierea poate contine bacterii care pot dauna sistemului digestiv insuficient dezvoltat la bebelusi si poate duge la botulism. 8/tentie la unele iaurturi, unele au adaugata mierea ca indulcitor. 5iti atenti cand folositi cuptorul cu microunde pentru a incalzi mancarea. Intotdeauna amestecati in mancare dupa ce ati incalzit-o si gustati-o inainte de a i-o oferi bebelusului. !vitati pe cat posibil sarea si za-arul. :ebelusul trebuie sa testeze gustul noilor alimente, deci nu are nevoie de aceste adaosuri deocamdata. Cind alimentele devin un pericol Cora 1 ,2oti sa recunosti o alergie alimentara severa? Stii ce ai de facut in astfel de cazuri? In urma cu * ani, in Statele 3nite, un baiat de numai < ani a decedat la scurta vreme dupa ce unul dintre colegii de scoala i-a oferit un biscuit umplut cu unt de ara-ide. !l a fost unul dintre cei #5& de copii $cazuri diagnosticate dupa deces% care mor in Statele 3nite datorita socului anafilactic cauzat de o alergie alimentara. /nafila ia este o reactie alergica severa, provocata de cele mai multe ori de alimente, medicamente sau intepaturi de insecte. /lergia alimentara este o reactie e agerata a organismului la produsele alimentare. Simptomele usoare includ aparitia unor blinde $sau urticarie%, eczema si dureri abdominale. /nafila ia se +

caracterizeaza prin furnicaturi in gura, umflarea limbii si gatului, respiratie intretaiata, raguseala, voma si diaree. "e asemenea poate apare o scadere puternica a tensiunii arteriale, pierderea constiintei si moartea. Simptomele pot apare in citeva minute sau cateva ore mai tarziu. 4 intoleranta alimentara nu implica sistemul imunitar, dar poate imita simptomele alergiei cum sunt de pilda durerile abdominale. "esi multi oameni se plang de o anumita sensibilitate alimentara, doar #= dintre adulti si 6= dintre copii au alergii alimentare cu adevarat. ! ista cateva alimente care cauzeaza <&= dintre alergiile alimentare si acestea sunt1 laptele de vaca, ara-idele, pestele, soia, oul, alunele de padure, migdalele, nucile, molustele $cu carapace% si glutenul. 4 alergie datorata unuia dintre aceste produse - in special alunelor, ara-idelor, nucilor sau pestelui - implica, deobicei, alergii pentru toata grupa acestor alimente alergene. 4amenii alergici la polen au uneori dezvoltat un tip de sindrom alergic oral, ce implica o reactie alergica la proteinele ce se gasesc in anumite fructe, legume sau nuci. Copiii se pot vindeca de anumite alergii aparute in copilarie, dar alergiile la nuci, alune, ara-ide, migdale, peste si moluste ramin, in general, pentru toata viata. Copiii alergici sint supusi unui risc crescut de a se imbolnavi de astm sau alergii respiratorii. 0ecomandarile in cazul in care descoperi ca ai o alergie alimentara sunt1 ,6andeste-te ce ai mancat in urma cu o ora, doua. 9oteaza alimentele de care iti aduci aminte. "aca banuiesti un aliment ca ar fi cauza alergiei, elimina-l pentru citeva zile din alimentatie si vezi daca problema se rezolva., "aca este greu sa identifici cauza alergiei discuta cu medicul de familie. "eterminarea e acta a cauzei si ce anume a determinat ea - alergie alimentara, intoleranta alimentara sau probleme de alta natura, este un lucru esential. (este de sange sau piele pot fi recomandate pentru o diagnosticare corecta. Socul anafilactic - fiecare secunda este pretioasa Consumul c-iar si a alimentelor procesate dupa cele care au avut in continut alergeni cum sunt ara-idele, poate fi fatal in cazul anumitor persoane. "aca faci parte din aceasta categorie, este bine sa porti in permanenta o bratara medicinala cu specificatii e acte despre tipul de alergie si intotdeauna o fiola usor de in)ectat de !pinefrina $!pi2en in 3S% pentru a putea fi folosita in timp util in cazuri de ma ima urgenta. In cazul unui copil este bine sa ai mereu la indemana !pinefrina pentru copii si sa stii sa o folosesti rapid. 888 "eoarece moartea poate surveni in cateva minute, un raspuns rapid este critic in astfel de alergii severe., ALAPTA !A /laptarea in cazuri speciale /rticolul contine alaptarea dupa cezariana, alaptarea in cazul nasterii premature, despre muls. /laptarea dupa cezariana "upa operatie, cunosterea reciproca cu copilul tau s-a cam rupt. In unele spitale, bebelusii nascuti prin cezariana sunt pusi pentru un timp in incubator. Se poate intampla ca laptele tau sa vina nu in a doua - treia zi, ci in a patra sau a cincea. 9u te amari, nu e necesar sa ii dai surplus bebelusului8 In momentul in care poti sa te misti, alapteaza-l cat de des poti8 Si dupa cezariana sa fii in aceeasi camera cu copilul tau8 /sistentele de obicei te a)uta in toate acestea, dar daca nu o fac, roagale8 2oate ca de primele dati cand incerci sa pui bebelusul la san vei avea nevoie de a)utor. ! perimenteaza care pozitie este cea mai comoda pentru tine8 C-iar daca ai nascut folosind anestezia epidurala sau cea spinala sau c-iar anestezie totala, nici una nu impiedica alaptarea. Alaptarea copiilor prematuri - "e la iubire se dezvolta cel mai bine# 9asterea prematura vine deobicei ca un fulger pe o zi cu soare. 9asterea si ingri)irea bebelusului sunt notiuni asa de indepartate ca femeia care naste nici nu s-a putut pregati psi-ic pentru eveniment. 2e urma, dintr-odata trebuie sa se confrunte cu faptele1 copil ei, micut si fragil, sta culcat in incubator, plin de cabluri si tevi, si si sa se atinga de el are voie numai in cazuri e ceptionale. /tunci si acolo ti se pare o vesnicie pana cand vei avea un bebelus sanatos si cu greutate adecvata, totusi nu ai voie sa te descura)ezi. !ste important sa incerci cat mai repede sa alaptezi, c-iar si atunci cand copilul tau pare ca nu are putere nici pentru suptul din biberon. /cele cateva momente cand e treaz, sunt cele mai bune pentru primele incercari. 0efle ul suptului se dezvolta in saptamanile *6-*> ale fatului, deci 4

teoretic ar putea fi c-iar cu succes primele incercari, problemele sunt de obicei ca bebelusul este prea lipsit de vlaga si slabut pentru a efectua orice activitate cu un scop. !ste de neimaginat, dar cu toate acestea el simte daca mama lui il tine in brate, se intinde rela at pe sanul plin de lapte si poate este in stare sa linga #-* picaturi de pe el. .icrobii de neinvinsi din sectiile de prematuri sunt mult mai periculosi pentru micut decat apropierea trupului mamei lui, deoarece laptele de mama - pe care il primeste macar prin sonda - ii furnizeaza toti anticorpii necesari care se dezvolta la mama. In acele spitale unde este permis ca mama sa culce pe sanii goi bebelusul $metoda cangur% s-a constatat ca apropierea mamei, caldura corpului, mana mangaietoare a mamei regleaza o igenarea micutului, starea lui generala. Cu toate acestea, in multe locuri este restrictionata alaptarea prematurilor pe motiv ca bebelusul ,oboseste,. /ceasta are o parte de adevar, prematurul inca oboseste de la tot mult mai devreme decat colegii nascuti la timp. Studii comparabile au aratat ca dezvoltarea prematurilor care au fost alaptati a fost mult mai rapida decat a celor care au primit in alt mod laptele de mama. "upa ce s-a instaurat refle ul de pornire al laptelui $'et-"o?n%, laptele de mama curge continuu, aproape curge si fara supt, de aceea aceasta metoda de -ranire nu este cu nimic mai obositoare decat bautul din biberon, aceasta din urma poate fi c-iar mai obositor. 4 alta problema poate fi daca sanul e prea plin, iar sfarcul este asa mare si umflat ca bebelusul nu poate sa-l apuce bine cu gura lui micuta. In asemenea situatii, incearca sa mulgi putin lapte inainte de alaptare, pe urma, prinzand sfarcul intre aratator si degetul mare incearca sa-l bagi cu gri)a cat mai adanc in gura micutului8 Si din alte motive este bine sa te mulgi putin inainte de alaptare1 in acest fel, vei mulge laptele mai lic-id, apos - cel care stinge setea, conform efectului - iar si putinul pe care prematurul il va suge va fi din cel mai gras, ,cel din spate,. In cazul unei nasteri premature, pro alaptare este si faptul ca laptele mamei unui prematur nu are aceeasi compozitie ca a unui bebelusul nascut la timp. Contine mai multa albumina necesara pentru crestere, calciu si natriu, mai multa lactoferina si mai multe substante care maresc imunitatea, dar au un nivel mai scazut de lactoza. Compozitia optimala a grasimilor asigura absorbtia ideala. "eci laptele de mama satisface mult mai bine cerintele unui nou nascut decat orice alta -rana. "aca starea bebelusului nu permite la inceput alaptarea, fii atenta sa primeasca nu partea ,mai apoasa, a laptelui, ci pe cea ,din spate,8 2robleme de alaptare la prematuri pot aparea - normal - din cauza somnului prelungit. "aca am astepta sa se anunte singuri cand le e foame, probabil ca nu ar fi de a)uns pentru dezvoltarea lor. In functie de greutatea bebelusului, s-ar putea sa fie nevoie intre #& - #4 -raniri7alaptari pe zi. 9ici atunci nu trebuie sa te intristezi daca din cauza obiceiurilor spitalului, mult timp sau partial numai din biberon primeste laptele de mama. 2entru cei mai multi nu este nici o problema trecerea la supt, din contra, cum pot mai repede, dau intaietate sanului moale si cald decat cauciucului. Se poate intampla ca bebelusul este bulversat de doua te-nici de supt diferite si ca refuza sanul. In asemena situatii, din moment ce pentru un copil prematur este vitala alaptarea, cere a)utor si sfaturi cat mai urgent8 2entru alaptarea unui prematur este nevoie de foarte multa rabdare, e traordinar de mult timp si mai ales incredere. (rebuie sa crezi din tot sufletul ca vei fi in stare sa ii oferi cea mai buna -rana si totodata medicament prin alaptare, sa ai incredere ca copilul tau nu va fi nevoit sa bea lapte praf8 "aca e nevoie de muls In cazul in care alaptezi e clusiv, regulat si ziua si noaptea, la cerere, nu e nevoie sa te mulgi regulat. "eoarece in acest caz cantitatea de lapte se regleaza prin feedbac@. "ar merita sa inveti careva te-nica de muls pentru ca situatii neprevazute oricand pot aparea. In orice caz este nevoie sa te mulgi regulat in cazul in care ai nascut prematur sau daca e vorba de un copil bolnav, care nu se poate alapta temporar, iar laptele de mama este foarte important pentru el. (rebuie sa fii nevoita sa recurgi la muls si atunci daca trebuie sa te intorci la lucru cand copilul are cateva luni. (oate acestea nu ridica greutati in alaptarea naturala. 2rin muls se poate intretine luni de zile sau c-iar spori cantitatea de lapte si atunci daca nu poti deloc sa pui copilul la san. .erita efortul8 Succesul mulgerii are la baza perseverenta si rabdarea. Sigur dureaza cateva zile pana gasesti modalitatea adecvata tie si la inceput sigur numai o cantitate mica de lapte vei reusi sa mulgi. Intreaba si pe altele cum reusesc, vezi diferitele te-nici de mulgere manuala si incearca neclintita. Independent de modul de mulgere - manual sau folosesti instrumente a)utatoare, ai gri)a la urmatoarele1

.erita sa incerci de cel putin de 6 ori pe zi, in mare la aceleasi ore, de fiecare data cel putin *& de minute, )umatate de ora. 9oteaza-ti de fiecare data cantitatea mulsa8 In ziua urmatoare, la aceleasi ore continua mulgerea pana cand reusesti sa scoti cu #&g mai mult8 "e e emplu, in prima zi la 6 dimineata *&g, spre seara pe la ora #; #&g. a doua zi, la 6 dimineata +&g, seara *&g etc. "aca faci asa, in circa #-* saptamani vei putea sa mulgi o cantitate semnificativa, cel putin 5&& - 6&&g. .ulsul isi atinge scopul cel mai bine daca in timpul lui se instaureaza refle ul de pornire a laptelui. "aca reusesti sa obtii asta, atunci laptele vine in mai multe )eturi, continuu si repede si si daca te mulgi un timp mai scurt, poate sa fie suficient. 0efle ul nu e sigur ca se instaureaza in primele zile, poate te a)uta rela area si gandul la copil. 2entru a provoca refle ul, poti sa incerci sa iti e citi putin sfarcul, sa pui comprese calde aproape fierbinti. "aca trebuie sa iei in considerare mulgerea pe o perioada mai mare de timp, merita sa investesti timp si energie pentru invatarea celei mai comode metode de muls pentru tine. In acest caz, vei a)unge la tinta daca imediat dupa nastere vei incepe sa te mulgi, in spital, inainte sa iti vina laptele. Sunt persoane carora mulsul nu le provoaca deloc probleme, altele se c-inuie ore in sir degeaba. Ceea ce e sigur1 cu rabdare si vointa sigur a)ungi la tel8 Incearca prin metoda descrisa anterior sa obti intotdeauna o cantitate putin mai mare decat precedenta data8 Sanul evident ca nu reactioneaza la fel la mulgerea manuala sau motorizata ca atunci cand suge bebelusul. "aca in sc-imb te mulgi mult si regulat, sanul se adapteaza altor factori de e citatie si cantitatea de lapte, teoretic, se poate mari la nesfarsit. In cazul prematurilor, practic nu merita sa mergi peste >&&-;&&g pentru ca atunci cand poti sa duci bebelusul acasa, cantitaeta necesara lui va fi de 4&&-5&&g, deci cu cantitatea mentionata esti ,acoperita, suficient. 9ici cand ai a)uns acasa, sa nu economisesti timpul de muls. 2entru ca daca ar fi micutul acasa cu tine, si asa te-ai ocupa de alaptare si ingri)ire. Intotdeauna trimite o cantitate din laptele muls ceva mai mare decat necesarul, nefiert, in biberoane sterile de plastic, cu etic-eta $ora mulsului, numele copilului% 8 Surplusul se poate congela pentru mai tarziu, impartit in portii de 6&->&f $rezista )umatate de an% sau poti sa-l predai la punctul de colectare a laptelui. Sfaturi a$utatoare: In timp ce mulgi, nu te uita incontinuu la cantitatea mulsa, cel mai rapid se colecteaza cantitatea necesara in timp ce te uiti la televizor sau a unei discutii. Contrar alaptarii, mulsul este un lucru plictisitor, dar mai bine sa nu iei cunostinta de acest lucru daca bebelusul este mult timp la spital. Si daca pleci undeva, nu sari peste muls, incearca sa iti asiguri un mediu linistit, oriunde ai fi8 Cand de)a poti sa mergi sa alaptezi, sa mulgi surplusul imediat dupa alaptare, c-iar la fata locului, in asa fel ca impreuna cu cantitatea alaptata sa obtii portia obisnuita. "aca reusesti sa stai in spital impreuna cu copilul tau prematur si daca permita starea lui, incearca de mai multe ori pe zi sa alaptezi. "aca din anumite motive, cantitatea de lapte scade, poti sa a)uti cu urmatoarele metode1 6andeste-te daca intr-adevar te mulgi destul de regulat si destul timp8 Cantitatea de lic%ide pe care o bei este destula? 9u iei medicamente care ar putea afecta cantitatea de lapte? In final1 si in )urul refle ului de alaptare se pot isca probleme. .ulti simt dupa ce au inceput sa alapteze sau sa se mulga senzatia aceasta de incordare, marirea spontana a sanilor in urma careia laptele incepe sa stropeasca in mai multe directii. "aca refle ul nu se instaureaza, nu vine lapte destul nici din sanii plini. "aca esti prea nervoasa sau te grabesti sau gandurile tale umbla pe altundeva, atunci, la fel ca in cazul orgasmului, si refle ul de pornire a laptelui ,face greva,. In asemenea situatii fa o pauza, asculta muzica linistitoare si gandeste-te la copilul tau care incet, dar sigur a inceput sa ia in greutate8 "aca e de)a copilul acasa, cu tine, sa nu renunti imediat la muls8 Se poate intampla ca nu are inca puteri pentru suptul e clusiv si diminuarea cererii de lapte sa duca la o scadere radicala a cantitatii. 2erioada de tranzitie sa dureze in )ur de # luna, in acest timp poti sa te convingi ca bebelusul tau creste corespunzator. "aca te mulgi pentru marirea productiei de lapte Sa iei in considerare si faptul ca productia de lapte se mareste cel mai bine c-iar de la alaptare8 "e aceea nu este indicat, de e emplu, sa ii dai noaptea copilului tau laptele muls din pa-ar sau din biberon, recomandarea este sa-l alaptezi8 Sursa1 'iga 'a 'ec-e 3ngaria, 6

ALAPTA !A &AT! 'A 9umai dumneavoastra puteti lua decizia de a va alapta copilul la san, avand in vedere ca aceasta nu este o obligatie, ci un privilegiu. (rebuie sa stiti, totusi, ca -ranirea bebelusului la san constituie cea mai buna alimentatie pentru el, cea mai sanatoasa si cea mai consistenta. .asa este intotdeauna la indemana, sterila si la o temperatura adecvata. 'aptele matern contine toti anticorpii, acizii grasi nesaturati, sarurile minerale, proteinele si vitaminele necesare pentru ca bebelusul sa fie sanatos. In plus, laptele matern se modifica treptat, pe masura evolutiei nevoilor sugarului. 5ormidabil, nu-i asa? 3n alt punct in favoarea alaptarii materne este ca aceasta ne a)uta sa slabim $din punct de vedere fizic% mult mai repede. 2roaspata mamica isi regaseste silueta mult mai rapid. 2e de alta parte, mesele, in cazul alaptarii la san, dureaza mai mult si mamica nu poate fi inlocuita de nimeni, numai daca foloseste o pompita de muls. !ste necesar ca mamica sa aiba o alimentatie sanatoasa si consistenta, si o igiena corespunzatoare. /laptarea la san este o adevarata fericire atat pentru bebelus, cat si pentru mamica lui. Ce interval de timp trebuie sa e(iste intre doua alaptari succesive la san ale bebelusului? Cea mai buna te-nica pentru alaptarea bebelusului dumneavoastra este de a-l -rani atunci cand vrea el. Cu alte cuvinte, alaptati-va bebelusul in functie de cum o cere ritmul lui propriu. 9u e ista nici interval minim, nici interval ma im intre doua mese succesive $contrar a ceea ce se spune deseori%. /tentie, totusi, sa nu confundati toate lacrimile lui cu tipete de foame. 2oate plange pentru ca doreste sa fie mangaiat si alintat, pentru ca este obosit sau pentru ca are funduletul murdar, etc... (reptat, cu trecerea saptamanilor, si apoi a lunilor, bebelusul dumneavoastra isi va gasi ritmul propriu, ca de altfel si corpul dumneavoastra. Sanii vi se vor umple de lapte la orele de masa ale copilului dumneavoastra. Cat dureaza un supt) o alaptare? ! ista o singura regula 1 9u e ista durata prestabilita, nici durata minima sau ma ima. 5iecare bebelus suge in ritmul propriu, unii rapid, iar altii nu se grabesc deloc. 'asati-va, deci, copilul sa suga potrivit dorintei si nevoilor lui. (rebuie sa stiti ca laptele de mama se modifica, treptat, in timpul alaptarii, iar pe masura trecerii lunilor se modifica in functie de dezvoltarea si de nevoile bebelusului. Cum se desfasoara alaptarea la san? 'a fiecare masa dati copilului sa suga de la ambii sani, pentru a stimula lactatia. In sc-imb, aveti gri)a sa incepeti intotdeauna cu sanul de la care a supt ultimul la alaptarea precedenta $ca sa va amintiti, puteti purta ceasul la mana de pe aceeasi parte cu sanul cu care veti incepe alaptarea viitoare%. Instalati-va comod pe un scaun sau fotoliu, si linistiti-va. :ebelusul trebuie sa fie bine imobilizat, semi-intins pe o perna sau pe bratul dumneavoastra, avand tot corpul indreptat spre dumneavoastra, iar gura lui sa fie la inaltimea mamelonului $ca sa nu fie nevoit sa-si suceasca gatul%. 2uteti, de asemenea, sa va intindeti pe o parte, si sa tineti bebelusul de-a lungul dumneavoastra. :ebelusul trebuie sa ia tot mamelonul in gura, adica sfarcul si o buna parte din areola $partea de culoare inc-isa a sanului, din )urul sfarcului%. Aeti simti foarte bine atunci cand nu il ia corect8 'a inceputul suptului, in prima secunda, veti simti o mica intepatura care se va atenua cu timpul. 2entru a termina alaptarea, introduceti usor degetul intre falcile bebelusului si desc-ideti-i gurita cu delicatete. 'asati sa vi se usuce mamelonul fara a-l curata $laptele indeplineste functia de medicament antiseptic%. "e asemenea, nu este necesar sa stergeti sanii inaintea alaptarii, toaleta dumneavoastra cotidiana este pe deplin suficienta. Cand se intrerupe alaptarea la san? Intreruperea alaptarii la san reprezinta trecerea de la alaptarea materna la un alt tip de alimentatie $lapte artificial, lapte de vaca sau alimente care nu sunt produse lactate% 1 adica, ceea ce se c-eama intarcare. >

"e fapt, puteti opri alaptarea la san atunci cind doriti8 Stiind ca dupa ce bebelusul implineste 6 luni, trebuie sa-i diversificati alimentatia, deoarece are nevoie de mai multe tipuri de alimente pentru o mai buna dezvoltare. In orice caz, puteti continua sa-l alaptati la san pana la # an, de * ori pe zi $oricum, orice bebelus are nevoie zilnic de lapte pana la * ani8%. Se poate intampla, totusi, ca unii bebelusi sa se plictiseasca de lapte, si c-iar de san. 4ricare ar fi momentul ales pentru intreruperea alaptarii la san, luati decizia singura si nu reveniti asupra ei, deoarece ar putea sa-l tulbure pe bebelus. Intarcarea nu se face de pe o zi pe alta, este necesara o perioada de adaptare pentru copilul dumneavoastra. "eci, nu va grabiti. Incepeti prin inlocuirea unei alaptari la san cu o alaptare cu biberonul $sau cu o masa cu lingurita, in functie de varsta copilului%, apoi dupa +-4 zile inlocuiti inca o alaptare la san, si asa mai departe. 2uteti incepe cu alaptarea de la masa de seara, dar pastrati intotdeauna alaptarea de dimineata, pe care o veti inlocui ultima. Ideal este sa alternati o alaptare din doua, adica o alaptare la san, o alaptare cu biberonul, o alaptare la san, una cu biberonul, etc... 5oarte important este sa nu desfiintati decat o singura alaptare la san pe zi. 4 te-nica buna, daca vi se pare posibila, este de a-i da cu biberonul laptele dumneavoastra $cu a)utorul unei pompite de muls%. /stfel, sc-imbarea va fi mai putin brusca, dar aceasta metoda presupune putina munca si organizar &ici probleme cu sanii? C0!A/S!'! $C0/2/(30I /'! 2I!'II% Contrar a ceea ce se crede, crevasele nu se datoreaza unei fragilitati specifice a unui anumit tip de piele, ci mai degraba unei pozitii necorespunzatoare a bebelusului in timpul alaptarii la san. Simptome1 Aarful sinului este foarte dureros, mai ales in timpul suptului, dar si atunci cand bebelusul nu suge la san. Se manifesta o durere violenta care seamana cu o intepatura, si tine pe tot parcursul mesei. Ingri)iri $medicale% 1 !ste important sa -idratati foarte bine pielea si sa corectati pozitia bebelusului. Si anume, trebuie sa stati cu sugarul Bstomac langa stomacC, iar bebelusul sa stea drept $urec-ea, umarul si soldul trebuie sa fie in linie dreapta%. Sugarul trebuie sa ia tot mamelonul $sfarcul% in gura. /plicati o alifie cicatrizanta $de la farmacie%. 2uteti, eventual, sa folositi varfuri de san de silicon $de la farmacie% o perioada, deoarece diminueaza apasarea bebelusului din timpul suptului, si permit cicatrizarea, sfarcurile naturale fiind mai putin solicitate. 2uteti, de asemenea, Bsa utilizatiC mai putin sanul ranit, alternand sanii intre ei mai putin frecvent. 3.5'/0!/ S/9I'40 Simptome1 Sani durerosi, grei si umflati, cateodata se manifesta o senzatie de arsura. Ingri)iri $medicale% 1 Aa puteti alina sanii masandu-i sub apa de la dus $apa sa fie cat de fierbinte suportati%, si apasand mameloanele pentru a permite surplusului de lapte sa iasa. /:C!S S/3 ./S(I(/ Simptome1 San dureros si umflat intr-un anumit loc. "eseori, acest simptom este insotit de febra si puroi. Ingri)iri $medicale% 1 .edicul va va prescrie antibiotice, si repaus total al sanului bolnav. /'/2(/0!/ C3 :I:!0493' .arele avanta) al acestui tip de alaptare este acela ca, oricine doreste poate impartasi cu bebelusul momentul mesei, si, deci, s-o inlocuiasca pe mamica. 5aptul ca prin alaptarea cu biberonul se pot urmari cantitatile ingurgitate de bebelus nu este de negli)at. ;

In sc-imb, atunci cand va deplasati, incepe sa semene cu o mini mutare $biberoane, cutie cu lapte, aparat de incalzit biberonul, sterilizator, etc...%. Iar laptele dat cu biberonul este obtinut pe cale industriala, avand o calitate mai slaba decat laptele de mama. "ar, dumneavoastra -otarati, si decizia pe care o veti lua va fi cea mai buna. - Ce interval de timp trebuie sa e iste intre doua alaptari succesive cu biberonul ale bebelusului? Ca si in cazul alaptarii la san, -raniti bebelusul cu biberonul atunci cand vrea el. 'a inceput, dati-i in )ur de ; biberoane pe zi. Intre doua mese trebuie sa fie un interval de minim * ore si de ma im 5 ore. (reptat, bebelusul isi va forma singur un ritm regulat. - Cum se desfasoara alaptarea bebelusului cu biberonul? Instalati-va confortabil pe un scaun sau pe un fotoliu, si rela ati-va. :ebelusul sa stea semi-asezat, cu capul bine proptit pe bratul dumneavoastra. Aerificati temperatura laptelui varsand cateva picaturi de lapte pe partea interioara a inc-eieturii mainii $in locul unde se ia pulsul%. 4feriti-i bebelusului tetina $suzeta% plina in intregime cu lapte, pentru ca acesta sa nu ing-ita aer. In timpul mesei vorbiti-i sau cantati-i lucruri dragute. Cu e ceptia biberonului de seara, in timpul caruia veti avea gri)a sa nu aprindeti decat o lampa mica pentru ai permite bebelusului sa faca diferenta intre noapte si zi. 9u fortati niciodata bebelusul sa-si termine biberonul, daca nu vrea, deoarece el nu mananca decat cat are nevoie. /runcati laptele care ramane. "in contra, daca plange dupa ce si-a golit biberonul, plange probabil din cauza ca mai vrea sa manance8 2entru a evita accidentele, nu lasati copilul sa bea laptele singur, si fara sa-l supraveg-eati pana nu este suficient de mare ca sa stea, singur, asezat corect. - /legerea biberonului si a tetinei $suzetei% sale 'uati, de preferinta, biberoane de plastic, la fel de sanatoase si de salubre ca si cele de sticla, se sterilizeaza la fel $pot fi sterilizate si in cuptorul cu microunde%, sunt mult mai usoare si, mai ales, incasabile8 5orma biberonului are putina importanta, si este, mai degraba, o c-estiune de gust. Sunt de preferat tetinele $suzetele% din silicon, care nu au acea culoare galbuie si, mai ales, nu au acel gust specific de cauciuc. (etinele $suzetele% cu debit variabil $cu + viteze% sunt foarte practice pentru ca pot modera sau accelera viteza cu care bebelusul ing-ite laptele din biberon. 3nii bebelusi sunt foarte mancaciosi, iar acestora trebuie sa le incetinesti viteza cu care ingurgiteaza laptele, altii sunt mai lenesi, si trebuie sa-i a)uti... ! ista tetine $suzete% fiziologice, a caror forma permite un supt asemanator alaptarii la san - Compozitia biberonului !ste preferabil sa luati apa putin mineralizata sau apa de izvor recomandata pentru biberoane. 2uteti, in mod e ceptional, sa fierbeti apa de la robinet timp de *5 de minute. "e indata ce bebelusul incepe sa manance cu lingura, sau sa duca totul la gura, veti putea utiliza apa de la robinet. 2ana la sfarsitul celei de a patra luni a bebelusului, trebuie sa utilizati lapte pentru prima varsta. In general, o masura rasa de lapte la +& ml de apa. ! ista mai multe marci de lapte pe care le puteti gasi in oricare super-mar@et. "e la 5 luni pana la # an, luati lapte pentru varsta a doua, care este mai bogat in fier $de preferinta aceeasi marca ca cea a laptelui pentru prima varsta%. !ste mai bine sa ramaneti fideli unei marci, deoarece, probabil, deoarece compozitia difera in functie de firma producatoare. (otusi, daca, pentru moment, nu aveti bani suficienti ca sa luati marca obisnuita, puteti cumpara un alt tip de lapte. /numite marci ofera cutii cu lapte lic-id, gata preparat pentru a fi baut. /ceste cutii cu lapte lic-id sunt mult mai practice atunci cand va deplasati, dar si mai costisitoare8 - 2regatirea biberonului Spalati-va pe maini, detaliu simplu, dar important. 2uneti cantitatea de apa dorita in biberon si incalziti-o $in bain-marie, in aparatul pentru incalzit biberonul sau in cuptorul cu microunde%. /daugati, apoi, doza de lapte corespunzatoare si amestecati, invartind energic biberonul intre maini, la inceput, apoi agitandu-l.

<

Aerificati intotdeauna temperatura biberonului pe partea interioara a inc-eieturii mainii dumneavoastra. 9u incalziti niciodata laptele cu prea mult timp inainte pentru a evita formarea rapida a bacteriilor. 3nii spun sa-i dati bebelusului laptele din biberon la temperatura camerei. /ceasta varianta este posibila, dar laptele la temperatura mediului ambiant este mai greu digerabil decat laptele cald. - Sterilizarea 2arerile medicilor difera in privinta necesitatii sterilizarii. (otusi, ma)oritatea fiind inca in favoarea ei, va prezentam modul in care se face aceasta1 Se recomanda sa se practice sterilizarea pana cand bebelusul incepe sa duca la gura tot ce gaseste sau pana cand incepeti sa-l -raniti cu lingurita. 2entru mai multa siguranta puteti face sterilizarea pana cand bebelusul implineste 6 luni. Curatati cu gri)a biberonul si tetina $suzeta% sa deoarece bebelusul este foarte sensibil la microbi. In acest scop, scoateti tetina $suzeta% din inelul sau, si din corpul biberonului, si curatati cu foarte mare gri)a cele + parti, inainte de a le steriliza, cu apa cu sapun $detergent de vase% si cu o perie pentru curatat sticlele. Cu toate acestea, daca dispuneti de o masina de spalat vase nu este necesar sa efectuati sterilizarea. (oate partile componente ale biberonului pot fi puse in masina de spalat vase, si temperatura este suficient de ridicata pentru a steriliza totul. /veti la dispozitie mai multe modalitati de sterilizare mai mult sau mai putin avanta)oase. Sterilizarea la rece1 Consta in asezarea celor + parti ale biberonului intr-un recipient plin cu apa in care se adauga o solutie pe baza de clor $pastile sau lic-id%, si se lasa sa actioneze timp de +& de minute. !ste modalitatea de sterilizare cea mai lunga si se dega)a un miros destul de puternic de clor, care persista, dar care nu este periculos pentru copil. !ste modalitatea de sterilizare cea mai simpla atunci cand va deplasati. Sterilizarea la cald1 Se fierb componentele biberonului intr-o oala cu capac $sau intr-un sterilizator prevazut pentru a functiona pe foc% cel putin *5 de minute. Calcarul nu este periculos pentru bebelusi. Sterilizarea electrica1 /re loc intr-un aparat special conceput, in #&-#5 minute. !ste suficient sa asezati componentele biberonului, sa puneti un pic de apa si sa apasati pe un buton. 3nele aparate folosesc si fierberea cu vapori. Sterilizarea in cuptorul cu microunde1 "intre toate modalitatile de sterilizare este cea mai rapida. Intr-un recipient ec-ipat in acest scop, se poate steriliza tot ce ai nevoie, in #& minute, prin transformarea apei in vapori. - Ce cantitate de lapte se da bebelusului cu biberonul? /ceasta depinde de greutatea si de apetitul copilului dumneavoastra. 5iecare copil are ritmul sau propriu. 9u e ista riscul sa-i dati prea mult sa manance, deoarece bebelusul nu ing-ite decat cantitatea de care are nevoie, si se va opri singur cand se va satura. "eci, nu va nelinistiti daca nu-si termina biberonul de fiecare data8 "aca, din contra, plange dupa ce l-a terminat, inseamna ca inca mai vrea sa manance, si ii puteti da inca o portie de +& de ml de apa cu o masura de la - Cand se introduc faina de cereale si faina de legume in laptele sugarului? 3nii medici va vor spune sa incepeti cu putina faina fara gluten pe la *-+ luni. Aarsta medie recomandata este de 4 luni. Ca si in cazul primelor legume, faina de cereale si cea de legume se introduc, in general, in biberonul de seara deoarece acest aport caloric ii va fi suficient bebelusului pana la masa de dimineata. 'a inceput, o lingurita cu faina de cereale si7sau de legume va fi suficienta, apoi, putin cate putin, dozele vor creste. 2uteti sa-i dati bebelusului si faina cu arome $de vanilie, miere, banane, ciocolata,...%.

#&

"iversificarea (recerea de la alimentatia lactata la cea solida. In sfarsit, va veti putea e ersa talentul de mare maestru bucatar, realizand mancaruri delicioase pentru cel mic si diversificandu-i astfel alimentatia. .inunat8 "iversificarea alimentara reprezinta introducerea in -rana bebelusului a unor alimente noi impartite in diferite grupe care, la inceput, vor imbogati alimentatia alcatuita e clusiv din lapte a sugarului, apoi vor modifica progresiv consistenta alimentatiei acestuia. "iferitele grupe alimentare sunt urmatoarele1 cereale7cartofi; legume; fructe; carne7peste7oua; produse lactate. 2arerile specialistilor difera in privinta momentului cel mai favorabil in care sa inceapa diversificarea alimentatiei sugarului. 3nii pediatrii recomanda ca diversificarea alimentara sa se inceapa foarte devreme, pe la * luni si )umatate, altii spun ca varsta potrivita ar fi 6 luni, si intre cele * categorii sunt cei care prefera pe la 4 luni. "ecizia este luata, de obicei, de parinti, unele mame care trebuie sa isi reia serviciul incep diversificarea alimentatiei bebelusului relativ devreme. /limentatia bebelusului -ranit cu biberonul trebuie diversificata mai devreme decat a celui alaptat la san $laptele obtinut industrial fiind mai putin complet decat laptele matern care se modifica treptat%. Indiferent care va fi momentul ales pentru diversificarea alimentatiei sugarului, alimentele noi trebuie introduse treptat1 un aliment nou la fiecare * zile pentru a-i lasa bebelusului timp sa se adapteze. Si, daca un aliment este refuzat, nu face nimic, veti incerca din nou peste o perioada de timp. 3n sfat1 e ista linguri speciale din material plastic, cu marginile rotun)ite. 5olositi-le pe acestea in locul lingurilor obisnuite, dure, pentru a nu rani gingiile sensibile ale bebelusului dumneavoastra. - Cum diversificam alimentatia bebelusului? (recand peste momentul intarcatului, alimentatia bebelusului poate fi diversificata prin introducerea de legume, fructe si compoturi, in cantitati mici. /ceasta modificare poate interveni de la varsta de 4 luni, pentru ca de atunci si pana la varsta de un an, micutul asimileaza un meniu asemanator cu cel al parintilor lui. Cateva sfaturi pentru a evita inainte de toate bulversarea ec-ilibrului sau digestiv. Inainte de toate legume si fructe. 2utem obisnui in mod progresiv copilul cu gustul fructelor si al legumelor, de la varsta de 4 luni. !ste suficient sa le amestecati si sa le adaugati in cantitati mici, in biberon. Aom adauga in general, o lingurita de legume amestecate si diluate, apoi crestem cantitatea treptat pana la cinci lingurite. /cestea ingroasa continutul biberonului. !ste potrivit sa utilizam atunci o tetina denumita ,supla,, a carei gaura este mai mare pentru a facilita absorbtia bauturii. In mod paralel, compoturile pot fi date spre a fi gustate, ceea ce permite copilului sa invete sa manance cu lingura. Cotata ca bautura, il putem face, de asemenea, sa guste sucul de portocale. Si, bineinteles, nu vom uita micutele sticlute, ,bDbD,, vandute in comert1 ele sunt riguros controlate si furnizeaza un aport controlat de vitamine. .amele nu trebuie sa ezite sa recurga la ele daca nu au timp sa prepare amestecul. - 0espectarea ec-ilibrului digestiv al bebelusului "ar tot sc-imbandu-i alimentatia actionam asupra aparatului digestiv al copilului. /stfel se spune ca morcovul, bananele si gutuile au tendinta de a constipa, apoi ca legumele verzi, fructele rosii si prunele sunt toate la ative. .ai important, carnea nu trebuie sa intre in meniul bebelusului inainte de 6-> luni. (endinta este de a adauga din ce in ce mai mult din momentul in care am inceput diversificarea, aceasta se pare ca este cauza care favorizeaza obezitatea ulterioara. "e fapt, stomacul si intestinul nu sunt pregatite sa digere atatea proteine, au tendinta de a nu le asimila si copilului i se va face foarte repede foame. 2e de alta parte consumarea de carne prea devreme predispune la alergii alimentare. (otodata c-iar daca parintii decid integrarea carnii in meniu - nu uitati ca ea va fi cel mai tarziu utila cresterii copilului. !a va trebui mi ata. .ai mult, nu va trebui sa-i dam bucati de carne inainte de #4 sau #5 saptamani pentru ca stomacul nu este pregatit sa le digere. "aca un aliment, un fruct sau o leguma nu este primita bine, nu trebuie sa ezitam sa facem o pauza si sa incercam mai tarziu. :ebelusul are de)a preferinte. "iversificarea alimentara este, de asemenea, un moment de deprindere a unor obiceiuri1 evitati ciugulelile intre mese, pra)iturele sau bomboanele date drept recompensa... !a permite, de asemenea, bebelusului sa faca primii pasi in invatarea gustului. - Invatarea gustului ##

'a prepararea piureului pentru bebelus ganditi-va sa adaugati cateva mirodenii. 3n pic de currE in morcovi, nucsoara in cartofi, un pic de c-imen in praz. Si gata... copilul isi descopera papilele gustative8 - /tentie la deficitele de fier si la e cesele de proteine8 "upa verificarile facute de diversi medici pediatrii specializati in alimentatia copilului, nou-nascutii sufera de un aport proteic prea important si de o carenta de fier. 3n e ces de proteine poate determina o viitoare obezitate. .ai tarziu, o carenta in fier va fi responsabila de aparitia anemiei1 acest element )oaca de fapt un rol foarte important in o igenarea sangelui. 2rincipalul vinovat1 laptele de vaca. "e fapt, laptele de vaca nu corespunde nevoilor copilasului mai mic de un an1 compozitia sa de za-ar este in mod special readaptata. /ltele contin prea putin fier. /vanta)os pentru un aport de fier bine asimilabil1 combinatia de legume precum1 varza, mazarea, mararul si de fructe a caror vitamina C faciliteaza asimilarea ficatului. Si pentru copiii alaptati sau -raniti cu biberonul se preconizeaza apoi o suplimentare de fier, dupa cea de-a patra luna. - Care sunt vitaminele si mineralele necesare unei bune dezvoltari a bebelusului? 2ediatrii afirma1 este important sa asiguram intotdeauna o buna alimentatie copiilor pentru a evita dezec-ilibrele ulterioare. Aitaminele si mineralele indispensabile pentru buna dezvoltare a bebelusului sunt prezente in laptele matern sau industrial, apoi in fructele si legumele introduse in momentul diversificarii. In acelasi timp, anumite suplimentari se pot dovedi necesare pentru buna dezvoltare a bebelusului. - Aitamine suplimentare 'a nastere, alimentatia nou-nascutului cel mai bine adaptata este laptele matern. /cesta furnizeaza aproape toate mineralele, vitaminele si elementele necesare dezvoltarii copilului. "esi studii recente noteaza absenta vitaminei F utila unei bune coagulari sangvine. Copiii -raniti e clusiv cu lapte matern au nevoie deci de suplimentari. /ceste vitamine sunt in sc-imb prezente in laptele industrial $sau lapte infantil% care prezinta avanta)ul de a fi compus astfel incat sa se adapteze la nevoile nounascutului, apoi ale sugarului. Singura, vitamina ", care permite lupta impotriva ra-itismului, nu este prezenta in cantitati suficiente. Si cum bebelusul nu poate sintetiza aceasta vitamina, este de preferat sa se administreze prin picaturi de la nastere si pana la varsta de + ani, ca un fel de alimentare. In 0omania, din nenorocire, afectiunea cel mai frecvent intalnita este cazul copiilor ra-itici. - /tentie la fier8 Carentele de fier pot e ista, de asemenea, inca de la nastere, in special daca mama a avut rezerve insuficiente de fier. Situatia este astazi mai putin intalnita pentru ca, de acum inainte, femeile insarcinate primesc suplimente de fier. /ceasta permite copilului sa-si constituie rezerve pana cand ia din alimentatia cu lapte infantil sau lapte de mama. 4 lipsa de fier poate cauza o anemie $paliditate, oboseala, sensibilitate crescuta la infectii%. 2ediatrul preconizeaza atunci complementarea alimentatiei nounascutului printr-un sirop sau un praf de ciocolata care contine fier. 'aptele industrial este imbogatit cu fier. "e unde interesul de a-l da copilului pana la varsta de doi ani. Cel tarziu de la doi ani se trece apoi la gama de lapte -otarata pentru crestere, plecand de la #& luni. !ste totusi prea putin pentru a-l trece tot pe lapte de vaca, neadaptat si sarac in fier. 3n mic sfat1 nu uitati fructele si legumele proaspete $introduse in mod progresiv in alimentatie incepand cu varsta de 4 luni% a caror vitamina C permite fi area fierului. In fine, elementul esential al alimentatiei bebelusului ramane calciul. 9ou-nascutul are nevoie de cel putin 5&& ml de lapte pe zi pana la un an. Calciul este de fapt indispensabil. - 'a ce varsta incepi? "iversificarea este perioada in care se introduc treptat alte alimente decat laptele. /cestea vor fi date cu lingurita. /stazi nutritionistii recomanda ca diversificarea alimentatiei la sugari sa nu se faca nici prea devreme, nici prea brusc. 2ana la 4 luni micutul nu are nevoie decat de lapte pentru a se dezvolta normal. Incepand de

#*

la 5G6 luni insa, laptele nu mai acopera in totalitate necesitatile lui nutritive si acum trebuie sa incepi sa ii dai si altceva. /sadar, la un copil sanatos, diversificarea se incepe )urul varstei de 4G5 luni si se continua, progresiv, pana copilul implineste #;G*4 luni. "e ce nu este bine sa incepi mai devreme? In primul rand pentru ca, pana la 4 luni, aparatul digestiv al bebelusului este inca imatur si nu e pregatit sa accepte alimente noi. "e asemenea, nici refle ul de masticatie nu este bine dezvoltat. 3n alt motiv este ca intro-ducerea prematura a altor alimente favorizeaza aparitia alergiilor. In plus, daca se renunta prea de timpuriu la o masa cu lapte in favoarea altui aliment, e ista riscul ca aportul de calciu sa fie insuficient, ceea ce poate afecta mai tarziu dezvoltarea oaselor si a dintilor micutului. 5aina instant si supa de legume .ulte mamici se straduiesc sa respecte cu sfintenie regulile de baza. 9u trebuie sa procedezi asa. "iversificarea cere fle ibilitate G tu trebuie sa adaptezi HregulileB la necesitatile copilului tau. (otusi, pentru inceput este bine ca dupa fiecare nou aliment introdus sa treaca cateva zile. /sa copilul va avea timp sa se obisnuiasca cu tot ce aduce nou alimentul1 gust, consistenta, culoare. 2rimele alimente introduse sunt fructele, legumele si cerealele pentru copii. 3rmeaza carnea, pestele $ouale in cantitati foarte mici%, si abia apoi alimentele care contin grasimi. n 'a 4 luni. 'a 4 luni mananca numai lapte, circa sase biberoane pe zi, la un interval de + ore $cei mai multi copii nu se trezesc noaptea ca sa manance%. "aca micutul are un apetit crescut, ii poti da >G; biberoane pe zi. 9u uita8 "aca micutul este -ranit cu lapte praf, este posibil ca pediatrul sa recomande diversificarea alimentatiei mai devreme de 4 luni. - Incepe sa manance singur "e acum incolo micutul nu va mai manca alimente pasate si amestecate cu supe. Ii va face placere sa guste piureuri facute dintr-o singura leguma. .eniul sau trebuie diversificat si mai mult. Aei continua sa ii dai si alimentele de pana acum, dar in cantitati mai mari, in functie de apetitul lui. la sufleuri ai nevoie de legume $de obicei folosesc dovlecei7conopida7broccoli sau c-iar un amestec din toate astea plus morcovi, ciuperci si orice mai vrei%, branza7cascaval, oua, verdeata $marar%, sare. Cantitatea de legume este relativ egala cu cea de branza7cascaval. 9umarul de oua este ,dupa oc-i,. 9u prea multe, sa nu devina omleta. 5ierbi legumele, le scurgi si, dupa ce se racoresc, le amesteci cu branza rasa sau cascaval ras, depinde ce ti se pare potrivit $de e . la dovlecei pun telemea, iar la conopida cascaval, asa imi place mie%, cu galbenusurile, verdeata si sarea. /poi adaugi albusurile batute spuma. Se varsa compozitia intr-o forma bine unsa si se da la cuptor, la foc mediu, cca. +& min. Iti dai tu seama cand este gata. 2oti sa-l servesti cu putina smantana sau iaurt deasupra. /m mai facut si sufleu de peste, cu peste $cod% fiert si curatat de oase si piele, cascaval, oua, condimente. 'a budinci ai nevoie de doua tipuri de legume $de e . conopida si ciuperci% sau de o leguma si carne $de e . conopida si piept de pui%, oua, smantana, cascaval ras, sare. Se fierb legumele, se scurg si se aseaza straturi alternative intr-un vas uns. .ai presari putina sare printre. "aca folosesti carne, trebuie preparata in prealabil $fiarta, calita etc% si tocata sau bine maruntita. Separat se amesteca smantana, ouale $#-*, depinde de marimea vasului%, cascavalul ras, sarea, verdeata. /mestecul se varsa uniform peste straturi. Aasul se da la foc mediu pt. cca +& min. Se mai poate face budinca si doar cu o leguma si cascaval, tot straturi, unul de leguma fiarta, unul de cascaval, iar deasupra, smantana batuta cu oua si cascaval. !i, cam asta ar fi in linii mari, mai poti adapta in functie de preferintele lui .arc. Sunt multe variatiuni pe aceeasi tema. /8 2oti incerca cartofi frantuzesti1 un strat de cartofi fierti7copti taiati felii, unul de branza, unul de smantana si tot asa pana termini cu smantana /limentele sunt grupate in 5 categorii 1 -proteine 1 carne, branza, oua -carbo-idrati 1 paine, cereale, cartofi, orez #+

-dulciuri 1 za-ar, miere, dulceata, fructe uscate -acide 1 otet, muraturi, fructe -grasimi 1 ulei, unt, galbenus de ou 5iecare aliment are nevoie de anumite enzime pentru digestie si un timp specific de digestie. "aca se fac combinatii nepotrivite, digestia poate fi incetinita sau stopata, se pot produce gaze si deran)ari la stomac. Cateva din aceste principii sunt 1 -fructele sa se consume singure, pe stomacul gol sau cel mult cu iaurt- daca se consuma dupa masa sau cu alte alimente, digestia se incetineste si za-arul din ele incepe sa fermenteze Ibalonare -legumele $in afara de cartof% se pot consuma cu proteine Combinatii nepotrivite 1 -proteine J carbo-idrati -proteinele se digera intr-un timp mai lung iar carbo-idratii incep sa fermenteze -proteine J dulciuri - la fel -carbo-idrati J acide - se opreste digestia -proteine J acid -la fel -carbo-idrati J dulciuri !tapele diversificarii alimentatiei In randurile urmatoare va prezentam etapele care trebuie parcurse pentru a introduce alimente noi in dieta sugarului. !tapa #1 Se introduc fainoasele7cerealele diastazate $mai usor de digerat% cu diverse arome $de legume, de fructe, etc.% si fara gluten, mai ales in alimentatia copiilor mici $cu greutate redusa% care au nevoie de multe calorii. Cereti sfatul pediatrului pentru mai multa siguranta. 5ainoasele7cereale se introduc, de obicei, in biberonul de seara. 'a inceput, se da o lingurita, apoi dupa o saptamana se trece la * lingurite. "ozele care trebuie date sugarului sunt intotdeauna foarte clar e plicate pe pac-ete. !tapa *1 Se introduc fructele $in compot sau zdrobite%. Se incepe cu compot de mere. Se dau *-+ linguri la pranz sau la ora #6, dupa biberon. /poi, cam la fiecare * zile dati bebelusului alt sortiment de fruct. Incercati o )umatate de banana zdrobita care place intotdeauna mult sugarului. 2uteti sa-i dati un pic de suc de fructe fara za-ar $#&&= suc natural%. !tapa +1 Se introduc legumele. 'a inceput, se adauga o lingurita cu piure de legume in biberonul cu lapte de la pranz1 cantitatea de piure va fi marita putin cate putin diminuind laptele cu o cantitate ec-ivalenta, pana se va obtine consistenta piureului. In acel moment se va inlocui biberonul cu lapte de la pranz cu piureul de legume. !tapa 41 Se introduc produsele lactate. 2uteti incepe sa amestecati compoturile de fructe cu putina branza de vaci, cu smantana sau cu putin iaurt $intotdeauna la 4&= mg%. !tapa 51

#4

2uteti, de comun acord cu pediatrul, sa dati bebelusului cereale in biberonul de dimineata $cu arome de vanilie, miere sau ciocolata%. 9u dati sugarului niciodata mai mult de 4 linguri ca sa nu devina obez. !tapa 61 $"upa 5 luni% "e + ori pe saptamana ii puteti da bebelusului intre *& grame si +& grame de carne, de peste sau un galbenus de ou $albusul se da doar dupa ce copilul a implinit un an%. !tapa >1 2uteti inlocui faina7cerealele din biberonul de seara cu cea din supa de legume avand in vedere ca pentru masa de pranz cantitatea de supa a fost marita, iar cea de lapte diminuata treptat pentru a obtine un biberon in intregime de legume. !tapa ;1 Se introduc la masa de pranz1 pastele fainoase, orezul, grisul. "iversificarea - ordinea introducerii a alimentelor si cantitatea *n functie de v+rsta: * luni suc de lamKie, portocale *, 5 luni si suc de morcov, mere, introducere Ln mod treptat; +, 5 luni si suc de piersici, rosii, struguri; +, 5 luni supa de zarzavat cu +-5 = faina de orez cu adaos de *-+ = ulei de porumb sau de masline; 4 luni piure de legume $din cele fierte Ln supa%, piure de fructe $mere, piersici, banane%; 4, 5 luni fainoase fara gluten; 5 luni carne mi ata $nu de porc%, constituirea prKnzului de ora #+ din supa de carne cu carne, alternKnd cu supa de legume, ulei, unt, Ln piure de legume 5, 5 luni galbenusul de ou de *-+ ori pe saptamKna Ln supa; 6 luni brKnza calcica Ln supa sau piure $uneori si mai devreme la copii cu deficit ponderal%, se mareste granulatia alimentelor; > luni iaurtul cu fructe $bine acceptat de copil% ;-< luni budinci cu brKnza, galuste din gris, pra)ituri de casa cu aluat fraged, crMme fierte, papanasi, pKine, perisoare, mamaliga; < luni biscuiti, sos alb, sufleuri; #* luni ou Lntreg, sunca presata fara grasime, lapte vaca, brKnza de vaci fermentata. ecomandari *n diversificarea alimentatiei la sugar: Sugarul trebuie sa fie sanatos Ln momentul introducerii unui aliment nou; Individualizarea primei diversificari G sugarului cu I2 normal, va primii supa de legume sau piure de fructe $la 5 luni% - sugarul cu I2 sub normalul vKrstei poate primi un fainos $nu gris% Aaloarea calorica a preparatului sa fie de 65 G >& Fcal7#&& gr; 2reparatul nou se va introduce Ln mod progresiv; 9u mai mult de un preparat pe saptamKna; /paritia tulburarilor digestive face necesara Lntreruperea preparatului pentru o perioada; /versiunea copilului fata de un aliment va face necesara Lnlocuirea acestuia si nu fortarea copilului; /limentul nou trebuie propus si nu impus; #5

9ou aliment nu va fi Lndulcit; Succesul diversificarii depinde de pregatirea mamei, educatia antura)ului $bunicii88%, si nu Ln ultimul rKnd de personalitatea copilului $care va iesii Lntotdeauna Lnvingator din confruntari si HLnvinsC prin diplomatia mamei%. Curba ponderala ascendenta si dezvoltarea psio-motorie normala este cel mai bun criteriu Ln aprecierea reusitei diversificarii. /utonomia copilului trebuie Lncura)ata si Ln nici un caz pedepsita. , saptamani - suc de fructe si legume; sucul de portocale este primul introdus, iar dupa varsta de doua luni sucul de mere, piersici, morcovi; sucul de portocale poate fi amestecat cu suc de mandarine, lamai, grape fruite; - luni - fructele pot fi administrate sub forma omogenizata $banane, mere%; . luni - supa de legume initial strecurata apoi cu legume pasate, imbogatita cu ulei la 4 N luni; supa inlocuieste treptat o masa de lapte; - piureul de fructe sau compotul de fructe, se prefera compotul de mere cu fructe pasate imediat dupa preparare; / luni - se asociaza piureul de legume la pranz cu supa la care se adauga carne mi ata de pui sau de vita $*-+ lingurite% de *-+ ori pe saptamana; - unt la piureul de legume; - branza de vaci si orez pasat $*& g branza7zi%; e 1 piure de fructe cu branza de vaci; / 0 luni - supa de carne; , luni - supa de legume poate alterna cu supa de carne sau oase degresate; - galbenus de ou fiert tare, se incorporeaza in supa de legume alternand cu carnea; se incepe cu un sfert de galbenus de ou crescand pana la # galbenus pe zi; - iaurt; - la piureul de fructe se pot adauga biscuiti; - ultima masa a zilei poate fi din lapte cu fainoase $cereale%; 1 luni - ficat de pasare sau vita; - smantana #-* lingurite pe zi; - perisoare; 2 luni - mamaliguta cu branza de vaci si unt, creme fierte, papanasi, paine; 3 luni - carne de peste, sunca presata; - aluaturi coapte in casa, sos alb, sufleuri; 45 luni - o data pe saptamana se poate introduce creier de vita in piure; - ou intreg $de preferinta la # an%. O/P/0/0!/1 '/2(! "! A/C/1 # lingurita za-ar la #&& ml lic-id. &-# luna1 N lapte za-arat J N apa za-arata #-+ luni1 * parti apa za-arata J+ parti lapte za-arat +-4 luni1 # parte apa za-arata J+ parti lapte za-arat 4 luniQ1 lapte integral. In loc de apa za-arata se poate folosi pentru dilutie ceai za-arat. Luna a-III-a: 5 mese a #+& G #5& ml; #6

Se inlocuieste treptat o masa de lapte cu fructe, de preferat masa de la ora #&, && $mar ras pe razatoare de sticla, banane bine coapte frecate spuma%; Luna a-I6-a: 5 mese a #6& ml; ora 6, && - #6& ml lapte praf sau lapte de vaca integral J5= za-ar; ora #&, && - #&& g piure de mere $banane% J5= za-ar J #-* biscuiti $se poate indulci cu sirop de za-ar%; ora #4, && - #*&-#5& ml de supa de legume J fainos J #-* lingurite de ulei de la 4 N luni; - 5& g piure de legume $cu unt de la varsta de 4 N luni%; ora #;, && - #6& ml lapte praf sau lapte de vaca integral J5= za-ar; ora **, && - #6& ml lapte praf sau lapte de vaca J5= za-ar J #-* lingurite fainos de la 4 N luni. La / luni7 "e la 5 luni copilul va manca de 5 ori pe zi. /cum poti sa ii dizolvi in laptele de seara faina instant de orez, gris, ovaz, tapioca sau porumb $in magazine si la farmacii se gasesc diverse cereale speciale pentru bebelusi%. "e ce seara? Cerealele $de preferinta fara gluten pana la 6 luni% sunt mai consistente si ii vor tine de foame peste noapte. 'a pranz ii poti pune in biberon supa de legume strecurata sau ii poti da #G* lingurite de piure de legume $morcov, cartof, dovlecel% imbogatit cu lapte si unt sau de fructe $banana, mar, para%. 5ructele le poti prepara si sub forma de compot. (oate acestea ii vor aduce un plus de vitamine, calciu, potasiu si fier. 9u uita8 9u ii da mai mult de un aliment nou la o masa. :ranza, carne si oua "upa ce s-a obisnuit cu gustul primelor alimente solide, ii poti oferi o varietate mai mare de legume si fructe. 'a 6 luni, in unele cazuri c-iar la sfarsitul lunii a 5-a, alimentatia bebelusului poate fi imbogatita cu carne de pui, peste, oua si diverse produse lactate. 2entru deserturi si gustare ofera-i branza de vaci, iaurt natural, fructe coapte si zdrobite. 5 mese a #6&-#;& ml; ora 6, && - #6& ml lapte; ora #&, && - #&& g mere; +&-5& g branza de vaci, #-* biscuiti; 5& ml suc de fructe $J #-* lingurite sirop de za-ar%; ora #4, && - #&&-#5& ml supa de legume J ulei sau unt; - 5&-#&& g piure de legume; - *& g carne la * zile; ora #;, && - #6& ml lapte; ora **, && - #6& ml lapte J fainos $faina de orez, biscuiti, faina de grau, gris%; 2entru #&& ml -# lingurita fainos, fainosul se fierbe; La , luni7 Copilul ia tot 5 mese pe zi. "imineata si la ora #&1&& cate un biberon cu lapte imbogatit cu * linguri de faina de cereale. .asa de pranz va fi constituita din1 piure de legu-me la care s-a adaugat un pic de unt sau branza dulce de vaci $intre N si + lingurite%; *& g de carne de pui sau de peste $de +G4 ori pe saptamana% mi ata sau o )umatate de galbenus de ou fiert; iaurt, branza topita ca desert. 6ustarea de la ora #61&& va cuprinde un compot de fructe cu un biscuit si un biberon de lapte. 'a cina poate manca o supa-crema sau un piure de legume $la care ai adaugat un pic de branza dulce de vaci% si un compot de fructe. 9u uita8 /lbusul de ou nu se da copilului decat dupa un an. 5 mese a #;& G *&& ml; ora 6, && - #;& ml lapte; #>

ora #&, && - #&& g mere; +&-5& g branza de vaci, #-* biscuiti; 5& ml suc de fructe $indulcit sau nu cu sirop de za-ar%; ora #4, && - #&& ml supa legume sau carne; - 5&-#&& g piure de legume; - *&-+& g carne la * zile; - galbenus de ou la * zile alternativ cu carnea; - *&-+& g branza de vaci cand nu primeste carne sau ou; ora #;, && - #;& ml iaurt J #-* biscuiti J5= za-ar; ora **, && - #;& ml lapte J * lingurite fainos. La 182 luni7 .ananca doar de 4 ori pe zi, dar cantitatile de alimente vor fi mai mari. /stfel, laptele de dimineata trebuie imbogatit cu +G4 linguri de faina de cereale. 6ustarea de la ora #&1&& va cuprinde, in afara de lapte, si #G* biscuiti sau o lingura de compot de fructe. 'a pranz ii poti da *& g de carne $pui, peste% sau ficat de pasare pasat, un piure de legume cu unt sau ulei, un compot de fructe si un produs lactat $iaurt, branza%. 2entru seara pregateste-i un piure de legume, iar la desert un produs lactat. "e la opt luni se pot introduce leguminoasele $fasole, soia, linte, mazare etc.% /cum este momentul sa incepi sa ii oferi si alimente Hcu bucatiB, pe care copilul sa le mestece. "aca pierzi HocaziaB, in viitor copilul va accepta mai greu alte alimente solide. In loc de piure de legume incearca sa ii dai terci de legume. 4fera-i bucatele mici de biscuiti, paine pra)ita, piscoturi, morcovi sau cartofi copti taiati marunt, carne tocata $perisoare%, ciorba acrita cu bors sau lamaie. 9u uita8 5oloseste sarea si za-arul in cantitati mici. 5 mese a *&& ml; ora 6, &&->, && - *&& ml lapte; ora <, +&-#&, +& - #&& g piure de mere sau banane, caise, piersici; - +&-5& g branza de vaci; - * biscuiti; - 5& ml suc de fructe sau legume $indulcit sau nu cu sirop de za-ar%; ora #+, &&-#4, && - #&& ml supa de legume sau supa de carne; - 5&-#&& g piure de legume; - *&-+& g carne la * zile; - # galbenus de ou la * zile alternativ cu carnea; - *&-+& g branza de vaci cand nu primeste carne sau ou; - *& g ficat de pasare fiert si pasat inclus in piure; ora #6, &&-#>, && - *&& ml iaurt za-arat 5= J #-* biscuiti, J *&-+& g branza de vaci sau *&& ml iaurt cu fructe; ora *&, &&-*#, && - *&& ml lapte J fainos. "e la 3 la 49 luni. /limentatia sa va evolua putin. I-au crescut dintisorii si se descurca mult mai bine cu mestecatul. Aa manca din ce in ce mai multe alimente solide sau semisoli-de. 6ustarile le poate manca singur, de aceea ofera-i biscuiti, o bucata de paine, un piscot. Aa consuma de acum in mod obisnuit cruditati si piureuri de legume, paste, orez. /i gri)a sa ii dai zilnic legume, fructe, lapte si produse lactate. 4 data pe saptamana da-i un galbenus de ou, iar de trei ori pe saptamana cate +& g de carne de pui sau de peste. #;

9u uita8 (ine cont de gusturile sale si nu il forta sa manance ceea ce observi ca refuza sistematic. Luna a-I:-:-a1 5 mese a *&& ml sau 4 mese a *5& ml; ora >, && - *5& ml lapte; ora #*, && - #&& ml supa de zarzavat sau supa de carne cu fainos $gris, pesmet de paine alba, faina de orez%; - #&& g piure de legume $e . spanac%; - *&-+& g carne fiarta si tocata la * zile; - *&-+& g branza de vaci; - # galbenus de ou la * zile; - ficat de pasare; - peste proaspat; - creier fiert si pasat o data pe saptamana; In branza de vaci de la pranz pot fi adaugati +& ml suc de fructe si # biscuit; ora #>, && - *&& ml iaurt indulcit 5= cu * biscuiti sau *&& ml iaurt cu fructe sau #5& g mere rase cu * biscuiti, *&-+& g branza de vaci si * lingurite sirop za-ar sau *&& ml lapte cu * lingurite fainos si branza de vaci sau budinci, papanasi; ora *#, && - ca la ora #>, &&; Luna a-:I-:II-a: 4 mese a *5& g; ora >, && - *5& ml lapte cu fainos sau *5& ml lapte cu paine si unt sau cozonac; ora #+, && - #&& ml supa sau bors cu zarzavat, carne cu fainos $gris, orez, galuste, taietei% paine; - #&&-#5& g piure de legume; - *&-+& g carne fiarta tocata sau perisoare; - # galbenus de ou alternativ cu carne la * zile; - *&-+& g ficat fiert si pasat; - *&-+& g branza de vaci cand nu primeste carne, ou; - # mar crud ras cu +&-5& ml suc de fructe; ora #>, && - #5& g mere rase cu * biscuiti, #-* ligurite sirop de za-ar, 5&-#&& ml suc de fructe sau legume, *&-+& g branza de vaci; - budinci, papanasi, pra)ituri de casa; ora *#, && - *5& ml lapte cu fainos sau *5& ml iaurt indulcit cu *-+ biscuiti. ;ainos <cereale si preparate de cereale= 5aina de orez; faina de grau rumenita; gris; pesmet din paine uscata; biscuiti simpli; faina de ovaz; zeamil; fosforin; faina de grau; 5aina de malai; paste fainoase; 5ainoasele se fierb 5-#& min. #<

2astele fainoase se fierb *& min. si se limpezesc sub )et de apa rece. Iaurtul se prepara din lapte de vaca fiert si racit brusc la care se adauga o lingura iaurt din ziua precedenta; vasul cu lapte se pune la cald; cand s-a inc-egat se pune la frigider si se pastreaza *4 -. Lapte cu faina rumenita <de orez=7 *5& ml lapte, * lingurite faina, * lingurite za-ar. Intr-o cratita uscata se pune faina la foc mic amestecand usor cu o lingura de lemn pana cand faina devine aurie, se pune laptele, za-arul si se fierb 5-#& min. 6ris cu lapte. Se fierb *&&-*5& ml lapte cu * lingurite za-ar; cand incepe sa fiarba se adauga grisul amestecand mereu. >iscuiti cu lapte. :iscuiti simpli se piseaza bine; se fierb * ligurite de praf de biscuiti cu o lingurita za-ar si *&& ml lapte 5-#& min. >udinca I7 Se fierb *&& ml lapte za-arat $* lingurite za-ar% cu o lingura fainos *& min.; se pune preparatul intr-o forma caramelizata si se da la cuptor #& min. >udinca II7 *&& ml lapte, # lingura orez, # lingura za-ar, # mar, # ou, * lingurite unt. .arul se curata de coa)a, se rade, se amesteca cu za-arul. 4rezul se fierbe in lapte; dupa ce s-a racit se adauga galbenusul, merele rase, albusul batut spuma. Intr-un vas Rena bine uns cu unt se rastoarna compozitia, se presara pesmet si se tine la cuptor +& min. ?rda din lapte praf Ingrediente1 'apte praf >5 g, calciu lactic 4-5 pstile. .od de preparare1 In &, 5 l lapte fierbinte $obtinut prin dizolvarea a >5 g praf de lapte in apa%, se pun pastilele de calciu lactic. "in acest moment se lasa sa fiarba cu mare atentie numai un minut. Se raceste timp de +& minute si apoi se strecoara brinza obtinuta prin tifon, pentru a o separa de zer. >ranzica de vaci se prepara dintr-un litru de lapte pe care-l fierbi. "upa ce a fiert, dai focul mic, mic si pui un borcanel de iaurt #*5g, si amesteci din cand in cand sa nu se prinda. 4 sa vezi ca incet, incet incepe sa se separe branzica de zer. "aca dupa #&-#5 minute vezi ca nu se separa pui cateva picaturi de zeama de lamaie si sigur se va face branzica. Cand e gata o strecori prin tifon sau o strecuratoare fina, dar nu c-iar de tot zerul. 4 pui apoi in ceva cu capac si o bagi la frigider, putand sa o pastrezi ma im + zile.

*&

Iaurt preparat in casa.'a 6&&->&& de gr de lapte cald, nu fierbinte, pun + lingurite de iaurt si las craticioara pe un calorifer dar infasurata bine intr-un prosop sa nu vina in contact direct cu caldura.4 las acolo toata noaptea si dimineata o bag in frigider; eu ii dau * zile din el, ca mi se termina, atat de mult ii place.Cand il fac pe urmatorul opresc iaurt din asta de casa si pun iar la facut.'a saptamana reimprospatez iaurtul-maiaua>ranza de vaci dulce se face in urmatorul fel1 cumperi lapte de vaca destul de gras si se lasa o zi doua pana se prinde. "upa ce ai obtinut laptele prins pui la fier aceeasi cantitate de lapte dulce, iar in momentul in care incepe sa fiarba adaugi laptele prins. 'asi sa fiarba cateva minute $*-+min%, dupa care intr-un tifon scurgi compozitia. Sau reteta cu c%eag $nu stiu daca o sa gasesti% 1 pui lapte dulce la incalzit, iar in momentul in care se incalzeste - sa fie caldut $nu trebuie sa-l fierbi% adaugi c-eagul $bunica mea punea la ;-#& litri lapte * linguri de c-eag% si dai deoparte laptele si astepti, iar in cateva minute se face branza. /ici trebuie sa ai de teritate ptr. ca branza se strange mai greu si se pune in tifon iaurtul de casa il poti face in doua moduri1 #. Iei laptele din care vrei sa faci iaurtul, il imparti in doua. 2rima )umatate o lasi la temperatura camerei, a doua o fierbi si apoi o tori fierbinte peste laptele rece. 2ui apoi amestecul intr-un vas pe care il acoperi si il asezi undeva la caldura $langa un calorifer sau in bucatarie cand gatesti% si il lasi la caldurica pana se inc-eaga bine apoi scurgi zerul $daca vrei% si il bagi la frigider. poti sa faci amestecul de cu seara si sa il lasi la prins pana dimineata *. Iei toata cantitatea de lapte din care vrei sa faci iaurtul, o infierbanti si in ea pui un pa-arel mic de iaurt simplu din comert, amesteci si o lasi la prins la caldura. intr-un vas curat se pune o cantitate de lapte $*5& de grame, de e emplu% 5I!0( in prealabil si racit $la temperatura camerei%, in care se pune o lingurita de iaurt $mai bine ar fi sa ungi peretii vasului, ca sa fie procesul mai rapid%. Se lasa acoperit la temperatura camerei pana cand iaurtul e gata $vezi cum arata si gusti daca e acrisor%, dar sa nu-l lasi prea mult timp ca fermenteaza8 /cest procedeu este recomandat din necesitatea de a da copiilor mici doar lapte fiert. >ranza topita facuta in casa 5&&g branza dulce un pac-et unt rama o lingurita bicarbonat branza rasa de oaie pentru a fi sarata se framanta toate foarte bine si apoi se lasa o ora la crescut.se fierbe pe baie de aburi amestecand continuu.se lasa sa se racoreasca si se pune in cutii. /'I.!9(/(I/ 943-9/SC3(3'3I SI S36/03'3I .IC I./'I.!9(/(I/ 9/(30/'/ O.I.-suge cate 5 min. la ambii sani, la + ore, cu pauza de 6 ore noaptea O.II.-suge cate #& min. la ambii sani, la + ore, cu pauza de 6 ore noaptea O.III.-suge cate *&-+& min.la ambii sani, la + ore, cu pauza de 6 ore noaptea 9ou-nascutul cu S+&&& g1 >-; mese pe zi 9ou-nascutul cu T+&&& g16-> mese pe zi *#

&-* sapt16&-;& ml7masa #-* luni1#*&-#5& ml7masa *-+ luni1#5&-#>& ml7masa T4 luni1#6&-#;& ml7masa II./'I.!9(/(I/ /0(I5ICI/'/7.IU(/ '.I16-> mese7zi '.II-III16 mese7zi $greutateV5 @g% 'TIII-IA15 mese7zi .ese la 4 ore, cu durata de V*& min, pauza ; ore noaptea Cantitatea de lapte la o masa1 S> zile1'I $9-#% >& sau ;& ml >&ml-in cazul sugarilor cu 6S+*5& g ;& ml-in cazul sugarilor cu 6T+*5& g T> zile1'I#7#& 6J*&& ml III."IA!0SI5IC/0!/ 4 '39I W#;<; --la ora #4 se introduce piure-ul de legume 2I30! "! '!63.!1 # l apa JN cana de morcov si albitura J4 frunze patrun)el J# frunza de salata verde Se fierbe la foc potrivit si semiacoperit timp de # ora. Se paseaza zarzavaturile prin sita si se adauga zeama ramasa de la fiert pana ce rezulta un piure moale. O.I1* lingurite Jsan O.II14 lingurite Jsan O.III16 lingurite Jsan O.IA1; lingurite Jsan O.A1#& lingurite Jsan 5 '39IXla ora #&-## se introduce piure-ul de fructe PI? ! "! ; ?CT!1 # banana J4 lingurite pulpa de mar ras pe razatoarea de sticla J7- cateva picaturi de sirop de za-ar. O.I.1# lingurita Jsan O.II1* ligurite Jsan O.III1+ lingurite Jsan **

O.IA14-5 lingurite Jsan 6 '39IXla ora #&-## in piure-ul de fructe se adauga piersica la ora #4 se introduc pe rand1carnea, uleiul, peste, branza de vaci incepand cu aceasta varsta se introduce zilnic, pentru profila ia ra-itismului si a cariei dentare preparatul 5'340AI6/9(4'!((!9 # cpr pe zi C/09!/1 # l apa J#7+ cana morcov albitura dovlecel cartof JY ardei gras J# rosie mica J# ceapa coapta pe plita si deco)ita J# buc-etel de conopida J#5& g carne pui cu os J# varf de cutit de sare Se fierb # ora, se paseaza legumele si se mi eaza carnea. Oarzavaturile se introduc pe rand, zilnic cate un zarzavat nou. Carnea se introduce treptat1 O.I1# lingurita J#&& g piure de legume Jsan O.II1* lingurite J#&& g piure de legume Jsan O.III1+ lingurite J#&& g piure de legume Jsan O.IA14 lingurite J#&& g piure de legume Jsan Carne de + ori pe saptamana 3'!I3'Xse introduce dupa carne. Cate # lingurita uei de floarea soarelui la piure de legume J7- carne 6/':!93S "! 43 $6/I9/% Se fierbe tare, se da prin razatoare. # galbenusJ#&&-#*& g piure de legume J# lingurita de ulei de floarea soarelui. In zilele cu carne 93 primeste galbenus. 'a 6 luni # galbenus de * ori7sapt. P!ST!:salau, crap Se recomanda #&& g 7saptamana, fiert sau fript *+

:0/9O/ "! A/CI1 *5& ml '.A.1se fierb #& min, se iau de pe foc #& min.Se adauga + tablete Calciu lactic $pisate%.Se aduce pe foc #& min pana se branzeste laptele.Se pune imediat la scurs in tifon. !U!.2'3 "! .!9I3 S/2(/./9/' '39I1carne Jpiure de legume Julei Jsan ./0(I1 $N% # galbenus Jpiure de legumeJuleiJsan .I!0C30I1carne Jpiure de legume Julei Jsan R4I1piure de legumeJ# lingura de branza de vaciJuleiJsan AI9!0I1carne Jpiure de legumeJulei Jsan S/.:/(/1 $N% # galbenus Jpiure de legume JuleiJsan "3.I9IC/1peste Jpiure de legume Jsan 2 L?'I:--ora #&1la piure-ul de fructe se adauga branza de vaci si biscuit --la ora #41se introduce ficatul de pui, orezul, ciulama --la ora #;1orez pasat Jbranza de vaci sau iaurt 5IC/( "! 23IX#&& g7saptamana 5icatelul proaspat se curata de pielita, se spala si se rumeneste in putin ulei sau unt Se serveste ca atare, feliat subtire sau frecat si amestecat cu piure de legume. CI3'/./ * lingurite faina rumenita se desfac ca maioneza cu *&& ml zeama de supa. Se fierb #& minute pe foc mic amestecand tot timpul, la sfarsit se adauga # lingurita de unt. Se poate da de *-+ ori7saptamana Jpeste Jou Jcarne 40!O 2/S/( # l apa J#& lingurite za-ar J> lingurite orez Se fierbe # ora la foc mic pe o tabla.Se paseaza7mi eaza si se subtiaza cu zeama. A/0I/9(! "! .!9I3 '/ 40/ #41 -carne Jpiure de legume -galbenus Jciulama7piure de cartof *4

-peste Jpiure de legume -ficat de pui Jpiure de cartof -pilaf Jcascaval $# lingura% 44 L?'IXse incepe prepararea mai comple a a alimentelor, se introduce la pranz desert --ptr. profila ia ra-itismului si a cariei dentare1AI6/9(4''!((!9 5&& JOZ./5'340 --de la # an se dau * tablete de OZ./5'340 --din luna mai si pana in septembrie 93 primeste AI6/9(4'!((!9 5&&, ci va fi e pus cat mai mult la soare A/0I/9(! "! .!9I3 '/ 40/ #41 -galbenus Jpiure de legume J# frunza de salata cruda -limba de vaca Jpiure de legume J# frunza de salata cruda -supa de rosii cu orez J# frunza de salata cruda -mamaliguta Jbranza de vaci Jsmantana7unt J# frunza de salata cruda -carne Jpiure de legume J# frunza de salata cruda -piure de spanac Jou -carne de vaca Jsote de fasole A/0I/9(! "! "!S!0( '/ 40/ #41 -mar crud -sarlota de vanilie JN banana -papanasi cu branza dulce fierti -budinca de orez cu mere A/0I/9(! "! .!9I3 '/ 40/ #;1 -salata de cruditati $mar ras Jmorcovi% J iaurt 7branza de vaci -pilaf Jbranza topita -iaurt Jcereale $fulgi de porumb, ovaz, 0!.!"I/, etc% -fructe $mar ras, banana% Jcereale -iaurt Jorez pasat -orez cu lapte -macaroane Jbranza Jou @AL>!'?S?L: 4u fiert moale7oc-i romanesc 4mleta cu untul adaugat la sfarsit $se poate pune si albus de la #* luni% Se vor da * oua 7saptamana. ././'I63(/1 *5

+&& ml apa J# varf cutit de sare J4 lingurite malai Se fierb *& minute la foc mic pe o tabla groasa. Se serveste cu branza de vaci Junt7smantana 2/2/9/SI1 *&& g branza de vaciJ# ou intreg J# lingurita gris J# lingurita de faina Se face o pasta din care se ia cu lingurita si se fierb #& minute in apa cu putina sare. ./C/04/9!1 5& g macaroane J*& g za-ar J*&-+& g branza J# ou J#& g unt Se fierb macaroanele in apa sarata timp de +& min.Se scurg, se spala bine cu apa, se pun intr-o forma de Rena tapetata cu unt si cu pesmet macaroanele cu branza de vaci Joul Jza-arul.Se da la cuptor la foc potrivit +&-4& min. :3"I9C/ "! 40!O C3 .!0!1 *&& g lapte J# lingura orez J4& g za-ar J# mar mare J# ou J#& g unt Se da prin razatoare marul fara coa)a, se presara cu za-ar si se lasa sa stea #5 min. 4rezul bine spalat se pune in apa care fierbe $#5& ml%, se tine la foc mic inca 5 min., se scurge si se pune in laptele clocotit si za-arat, lasandu-se la fiert inca W#<&; ora, la foc mic."upa ce se raceste, se adauga galbenusul si albusul batut spuma.Se pune intr-un vas de Rena uns cu unt si tapetat cu pesmet, in straturi alternative orezul si marul ras.Se coace la cuptor inca +& min. 40!O C3 '/2(!1 +& g orez J#5& ml lapte J#5& ml apa J#& g za-ar Se pune orezul foarte bine spalat in apa clocotita si se fierbe la foc mic inca 5 min., dupa care se scurge si se adauga in laptele za-arat clocotit.Se mai fierbe inca W#<&; ora, amestecand din cand in cand. (ipuri de meniuri1 .ai )os, vor fi prezentate cateva tipuri de meniuri in functie de varsta bebelusului, incepand din momentul cand nu mai mananca decat 4 mese pe zi. 4 '39I - dimineata- un bib de lapte pt. prima varsta sau de la san; - pranz- un bib de lapte pt prima varsta sau de la san sau ;&g piure de legume J compot - gustare de dupa-amiaza-un bib. de lapte pt prima varst sau de la san - seara- un bib. de laptept prima varsta sau san J #-* lg cu cereale 5'39I -"- un bib. de lapte pt varsta IIa sau san, J cereale cu arome -2- #+&g pireu de legumeJ*&g carne7peste7un galbenus de ou J un produs lactat -6- un bib de lapte pt v a IIa sau de la san -S- un bib de lapte pt v aIIa sau san J #-* lg cu cereale 6-; '39I -"- un bib de lapte pt v aIIa sau san J cereale cu arome *6

-2- #;&g piure de legume J *&g carne7peste7# galbenus de ou J un produs lactat -6- un bib de lapte pt v aIIa sau san J # biscuit7#compot7# fruct -S- un bib de lapte pt v aIIa J #-* lg de supa de legume <-#* '39I -"- un bib de lapte pt v aIIa sau san J cereale cu arome -2- #;&g piure de leg J +&g carne7peste # galbenus de ou J un produs lactat7br. sau iaurt Jun desert $fruct, compot sau crema% -6- un bib de lapte pt v aIIa sau iaurt, br de vaci J # biscuit sau # fruct -S- **& ml supa groasa de legume $eventual cu lapte semismantanit% J# produs lactat $branza de vaci sau desert din lapte% "upa ce a implinit #* luni, bebelusul poate manca aceleasi alimente ca si adultii, bineinteles taiate in bucatele mici $c-iar strivite daca nu are dinti 6reselile care se pot face in privinta alimentatiei copilului. 4biceiurile de -ranire ale micutului vor influenta determinant comportamentul sau ca adolescent, si apoi, ca adult. "e unde, importanta unei bune igiene alimentare. Cercetatorii au constatat ca e cesul de proteine inainte de implinirea varstei de 5 luni ar putea cauza riscul de surplus de greutate mai tarziu. C-iar daca nu se poate vorbi de obezitate in copilarie, anumite indicii nu inseala si 4&= dintre copiii grasi la # an vor fi grasi la varsta adulta. "e unde importanta, odata cu introducerea primelor alimente solide, pe la 6-> luni, de a adopta si de a-i invata pe micuti sa se -raneasca sanatos. ! ista greseli de cantitate si dezec-ilibre foarte usor de corectat, ba c-iar de eradicat. "eoarece consecintele acestora pot fi considerabile1 alergii alimentare, diabet, -ipertensiune, risc cardiac, articularQ Stiati? Spanacul nu este bogat in fier decat pentru 2opeEe si alti eroi din desene animate, avand in vedere ca este practic inasimilabil de catre organismul nostru8 Si aceasta nu este singura idee preconceputaQ /'I.!9(!'! (oate alimentele pe care bebelusul poate sau nu sa le manace, si cum sa-i le prezentati.9u va obligati niciodata copilul sa manance ceva care nu-i place, renuntati pentru moment, si mai incercati peste cateva saptamani. !ste foarte important sa diversificati si sa ec-ilibrati alimentatia copilului, proces care este recomandabil sa-l realizati in timp, fara graba. C/09!/ "e la 5 luni -ranirea bebelusului cu carne devine indispensabila deoarece carnea este bogata in fier, proteine si aminoacizi. 'a inceput, se da copilului carne slaba 1 de vitel, de vita sau de miel $carnea alba are aceeasi valoare energetica ca si cea rosie%. In sc-imb, evitati sa-i dati carne de porc si de cal bebelusului $este prea grasa%. "ati-i carnea bine fiarta, fripta la cuptor sau pe gratar, c-iar fiarta la abur si tocata foarte fin, apro imativ de * ori pe saptamana. Carnea trebuie sa fie intotdeauna foarte proaspata. Carne tocata trebuie consumata in orele imediat urmatoare cumpararii sale, datorita aparitiei rapide a germenilor.

*>

60/SI.I 2entru binele sau si o alimentatie sanatoasa este de preferat sa se evite -ranirea bebelusului cu prea multe grasimi. "in acelasi motiv este recomandat mai degraba consumul de grasimi vegetale, adica uleiul de masline, de floarea-soarelui, de porumb, evitand totusi orice aliment pra)it. Cu untul trebuie sa fiti foarte zgarcit si sa-i dati bebelusului foarte foarte putin 8 /celeasi precautii trebuie luate pentru tot ceea ce este grasime animala, cum ar fi smantana de e emplu. 43/ 4uale sunt o veritabila sursa de vitamine / si :, de proteine, de fier si de fosfor. 2uteti incepe sa-i dati bebelusului galbenus de ou de la 5 luni $ou moale, cleios sau tare%, si albus dupa ce implineste #* luni. 4uale trebuie sa fie intotdeauna foarte proaspete. 2uteti sa-i dati copilului oua o data sau de doua ori pe saptamana. ALI&!'T! CA ! CA'TI' ;!C?LA SI A&I"A' : paine, cartofi, paste fainoase, orez, gris, legume uscate,... !vitati sa -raniti copilul cu prea multe alimente din aceasta categorie $sunt foarte bogate in glucide%. 5eculele contin fibre. Catre < luni se incepe -ranirea bebelusului cu paste fainoase, orez, gris, legume uscate $linte, mazare uscata, fasole pastai, fasole boabe%. /cestea din urma sunt mai usor digerabile daca se consuma amestecate cu legume verzi. 9u se da paine copilului decat dupa < luni. :ebelusul va primi tartine pe la # an, doar daca are dinti. 204"3S!'! '/C(/(! 'aptele este elementul cel mai important al alimentatiei bebelusului dumneavoastra in primii sai doi ani de viata; fie ca este vorba de laptele matern, de laptele prelucrat industrial cumparat din comert, sau de laptele de vaca. 3nor copii le place laptele cald, altii prefera laptele mai rece. "umneavoastra trebuie sa descoperiti prin teste7incercari cat de cald ii place bebelusului dumneavoastra sa bea laptele. 9u puteti alimenta copilul cu lapte de vaca decat dupa ce a implinit cinci luni. 'a cinci luni, el are inca nevoie de ec-ivalentul a )umatate de litru de lapte pe zi. 9u trebuie sa -raniti bebelusul numai cu lapte, produsele lactate $iaurturi, branzeturi, branza de vaci, smantana, deserturi pe baza de lapte,...% sunt la fel de avanta)oase. 'uati intotdeauna lapte gras, pasteurizat si conservat. In ceea ce priveste produsele lactate, luati-le pe cele cu 4&= grasime, cascaval sau branza topita. "e la < luni, puteti sa-i dati bebelusului orice fel de branza cu e ceptia branzei de capra care este prea sarata, apoi spre varsta de # an bebelusul dumneavoastra poate manca orice fel de branza ii place. 2/S/0! 2asarile $de curte% sunt la fel de necesare si -ranitoare ca si pestele si carnea. Se poate da bebelusului care a implinit 5 luni piept de pui, de pui de curcan, de gaina, de bibilica sau de curca tocat marunt. 0ata, care este un pic mai grasa, va fi introdusa in alimentatia bebelusului la cateva luni dupa pasarile mentionate in paragraful anterior. :ebelusului i se da intotdeauna carnea de pasare fara piele, care este prea grasa $c-iar fierta la cuptor sau pe gratar%. 503C(! *;

5oarte importante pentru aportul lor de vitamine, fructele proaspete sunt indispensabile pentru alimentatia oricarui bebelus mai mare de + luni. 2uteti incepe cu compoturi de fructe foarte fluide $apro imativ *& ml.%, o )umatate de banana zdrobita, si putin suc de fructe $se gaseste la sticlute si se dilueaza, este foarte practic deoarece este bine dozat%. "ati-i intotdeauna bebelusului fructele dupa ce le-ati curatat de coa)a, deoarece aceasta este deseori prea acida, sau este impregnata cu insecticide. !vitati fructele acide, pe cele cu fibre sau pe cele prea granuloase la inceput, asteptati pana ce copilul are varsta de ;-< luni. 5ructele uscate, bogate in proteine le puteti da bebelusului de la #& luni. '!63.!'! Ca si fructele, legumele sunt indispensabile datorita aportului lor de vitamine si saruri minerale care favorizeaza tranzitul intestinal si combat constipatia. 2uteti sa-i dati bebelusului legume dupa ce a implinit + luni. .ai intai, fierte si amestecate sub forma de supa, se incepe cu adaugarea a una doua lingurite la biberon $cantitate care va fi marita putin cate putin%. Aariati des legumele pentru ca bebelusul sa descopere cat mai multe gusturi7arome, mai ales ca oferta de legume este atat de variata. Incepeti prin a-i da legumele separat pentru a-l face sa le descopere una cate una, apoi combinati-le diferit de fiecare data. 'a inceput, este de preferat fierberea la abur a legumelor $isi conserva mai bine vitaminele%, precum si pireul de spanac in borcan, deoarece contin mai putini nitrati decat legumele proaspete $pana la 6 luni%. 2uteti da bebelusului legume crude spre #& luni, sau sucuri de legume crude $de morcovi, de e emplu%. 'egumele uscate $linte, fasole, mazare uscata,...% vor fi date bebelusului dupa < luni, deoarece pe langa aportul de fosfor, fier si proteine, legumele uscate sunt greu de digerat. 'a < luni, nu se dau copilului legume uscate mai mult de + ori pe luna. 2!S(!'! 2estele este bogat in proteine si fosfor in mod egal, precum si in iod, protide si saruri minerale. 2estele este, de altfel, si foarte usor de digerat. $3nii copii pot fi alergici la peste, pot voma, aceasta disparand dupa catava ani%. "e la 5 luni puteti incepe sa-i dati bebelusului peste asa-zis slab $limba-de-mare, dorada, carnea de morun proaspata%. .ai tarziu, pe la ; luni, poate fi introdus in alimentatia bebelusului pestele gras $sardele, scrumbii, ton...%. 2estele trebuie mancat proaspat $trebuie gatit in mai putin de * zile de la cumparare%. 5ileul de peste congelat este bun si foarte practic, luati in considerare posibilitatea ac-izitionarii acestuia. 'a inceput, serviti-i copilului pestele fiert la abur, apoi fiert in bulion sau supa sau fript la gratar, si amestecat foarte fin. S/0! 9u-i dati bebelusului sare inainte de a implini 4 luni, daca i-ati diversificat de)a alimentatia. Cantitatile pe care i le dati trebuie sa fie minime $foarte putina sare% pentru a evita dezvoltarea e agerata a gustului pentru sarat al bebelusului si riscul aparitiei -ipertensiunii arteriale mai tarziu. O/P/03' Oa-arul cu digestie lenta care se gaseste in pastele fainoase, paine, cereale, cartofi este necesar pentru cresterea bebelusului. *<

In sc-imb, za-arul cu digestie rapida, care se gaseste in dulciuri, pra)ituri, bauturi acidulate, siropuri, ing-etate, etc... se transforma in grasime daunatoare. !ste, deci, preferabil sa se evite produsele care contin za-ar cu digestie [ rapida \. "aca dumneavoastra va place za-arul, nu indulciti produsele lactate ale bebelusului dupa gustul dumneavoastra cand le pregatiti, ci indulciti-le mai putin sau c-iar deloc. 9u-i dati bebelusului apa indulcita deoarece nu-l a)uta cu nimic, mai bine dati-i apa pura. In concluzie, repartizati bine za-arul, indiferent de natura lui, intre mesele unei saptamani si nu-i dati prea mult za-ar copilului sa manance. /'I.!9(! I9(!0OIS! 3rmeaza o lista cu caracter indicativ. 3nele alimente trebuie evitate datorita riscului de sufocare, altele datorita riscului de contaminare, altele datorita riscului de a provoca alergii, si ultimele pentru ca bebelusul sa fie sanatos. /limente al caror consum trebuie sa fie limitat 1 ] pra)elile $au prea multe calorii% ] ciocolata $pana la > luni%; ] conservele $lipsa de vitamine%; ] carnea de cal, si de porc $atentie la germeni8 Se da sugarului bine fiarta%; ] maruntaiele $de vita, de pasare%; ] vanatul $carne macerata%; ] scoicile; ] pestele afumat. /limentele interzise pana la 4 ani ] ara-idele, alunele, nucile, migdalele... $risc de sufocare%; ] bomboanele $risc de sufocare%; ] cerealele complete1 paste fainoase, orez, paine... $risc de carente de fier si calciu; in plus, sunt prost digerate de copii%; ] cafeaua, ceaiul neagru $prea e citante%; ] condimentele $mustar, pigmenti, castraveciori murati, mirodenii...% si alimentele pentru asezonare $otet%; ] apele minerale acidulate, sifonul $bauturile acidulate%; ] alcoolul $este interzis si dupa implinirea varstei de 4 ani8%. Sc-ema de diversificare a alimentatiei sugarului "iversificarea alimentatiei sugarului inseamna introducerea in meniul zilnic al bebelusului a altor alimente, in afara laptelui. !ste o etapa importanta in viata copilului, care se impune, deoarece necesitatile sale nutritive sint in crestere si nu mai pot fi acoperite in totalitate de alimentatia lactata. Ca regula, se incepe diversificarea la 4 luni pentru copiii alimentati artificial si la 6 luni pentru cei alimentati natural, iar in paralel, se impune conditia ca bebelusul sa fi atins limita de 6 @ilograme. 2rincipiile diversificarii sint1 ^ Se incepe la sugarul sanatos, fara nici o urma de boala +&

^ Se introduce un singur aliment nou odata, pentru a testa toleranta copilului la acesta; se incepe cu cantitati mici si se va merge progresiv pina la inlocuirea completa a unei mese de lapte ^ Se va tenta alimentatia cu lingurita, cu copilul asezat in sezut ^ "aca bebelusul refuza un anumit aliment, nu se va insista, se renunta, apoi se va relua administrarea lui dupa citeva zile ^ /limentele utilizate pentru alimentatia sugarului trebuie sa fie proaspete, facute in casa, de preferinta, fara conservanti, condimente, fara sare sau za-ar, pina la virsta de # an ^ Se vor urmari scaunele bebelusului, daca apar varsaturi, si se monitorizeaza cresterea ponderala Se va incepe cu cerealele instant amestecate cu lapte, in cazul copiilor -ipotrofici $mai slabuti%, sau cu supa de zarzavat, la copiii eutrofici $cu greutate normala% sau -ipertrofici $greutate peste normal%. Cerealele se administreaza de preferinta la masa de seara, in biberon; se vor cauta initial cele fara gluten, mai dificil de digerat de sugarii pina la 6 luni.Supa de zarzavat se administreaza la masa de prinz; se folosesc pentru prepararea ei initial numai radacinoase $morcov, telina, albitura%, apoi cartof, dovlecel, ardei, ceapa, etc., respectindu-se regula introducerii treptate. !ste permisa adaugarea in supa a unei lingurite de ulei, pentru a ii creste valoarea calorica si nutritiva. In primele zile se administreaza numai zeama, incepindu-se cu *&-+& ml, apoi se va creste cu *&-+& ml7zi pina la #&&ml, dupa care se vor adauga si legumele fierte si pasate, deasemenea in cantitati crescute progresiv. / treia masa care se va inlocui este cea de la ora #& -##, cind se introduc sucurile de fructe $mar, portocala, piersica% si sucul de morcov, urmate de ,ingrosarea, acestuia cu pulpa fructelor mentionate, plus, in functie de sezon, altele1 caisa, para, strugure. Sint controversate administrarea de banana si @i?i - cu continut vitaminic si de minerale bogat, dar cu potential alergogen, de aceea recomandate de unii medici dupa virsta de # an.In toate cazurile, introducerea acestor noi alimente se va completa cu laptele pe care il primea sugarul in mod obisnuit la acea ora; inlocuirea completa se face numai cind noul aliment are consistenta crescuta $piure% si sugarul primeste #*& - #5& g din respectivul aliment. 'a virsta de apro imativ 6-> luni, dupa ce bebelusul s-a obisnuit cu cele + mese diferite se va adauga brinza de vaci - de obicei amestecata cu piureul de fructe; 3lterior, se va introduce carnea, in piureul de legume de la masa de prinz - pui, vita sau peste - mi ata, in cantitati progresiv crescute. "e doua ori pe saptamina se poate da galbenus de ou fiert tare, in locul carnii. Ca garnituri se poate inlocui piureul de legume cu spanac, orez, ciulama $sos alb%; se pot prepara perisoare cu orez sau galuste de gris, facute numai cu galbenusul de ou. "e la ; luni se poate introduce in alimentatie iaurtul, simplu, natural, cantitati mici de unt si smintina, adaugate la masa de prinz sau constituind o masa separata $la ora #>1&&-#;1&&%, alaturi de mamaliguta sau paste fainoase $taietei%. "e la aceasta virsta este permisa piinea, biscuitii, pra)iturele dietetice de casa $papanasi, de e .%. Sugarul va fi incura)at sa tina aceste alimente in mina si sa manince singur. "upa < luni se poate sc-imba usor gustul alimentelor cu lamiie, bors, adaugate in supe sau cu usturoi in sosurile albe sau de rosii. 2ractic, pe masura ce se apropie de un an, copilul va putea sa manince mincare gatita, foarte variat, asemenator cu restul familiei, cu restrictie la sare, pra)eli, condimente, oul crud7 albusul de ou, c-iar preparat, carnea de porc, grasimi animale7vegetale in cantitate crescuta. "e la virsta de un an laptele praf folosit se poate inlocui cu lapte de vaca, dar pentru mamele care mai alapteaza, este foarte bine sa nu intarce copilul, daca lactatia este prezenta si copilul manifesta inca interes pentru supt.

+#

'egumele1 pana la 6 luni se vor da numai legume ce nu contin nitrati1 sparang-el, vinete, conopida, broccoli, ciuperci, dovlecei, mazare, telina, castravete, gulie, dovleac, porumb, fasole verde, rosii, andive, morcovi, rosii."upa 6 luni se pot introduce si $dar nu mai des de * ori pe sapt% 1 spanac, salata iar dupa # an1 varza, ardei gras, praz, ceapa, varza murata. cartofii, orezul alb si pastele dupa 6 luni. carne, peste sau pui intre 6 si > luni./ se evita organele si pateul de ficat. painea alba1 dupa > luni.Se poate unge cu margarina dietetica sau gem.2ainea bruna mai tarziu za-arul1 se evita cat se poate caci cauzeaza carii dar se poate introduce la > luni. 5ara sare, poate cauza afectiuni rinic-ilor. (otal interzise pina la un an sunt 1 ^ .ierea de albine ^ /lbusul de ou ^ Carnea de porc ^ /lune, nuci, alte seminte $pericol de innecare% ^ Ciocolata ^ /limente pra)ite, grase, condimentate 4data cu inceperea diversificarii se va tine cont ca sugarul trebuie sa primeasca si lic-ide in cantitate suficienta - apa minerala plata, sucuri de fructe facute in casa, ceai. 2e toata perioada diversificarii, parintii trebuie sa tina legatura cu medicul copilului, care va monitoriza starea de nutritie a copilului si evolutia curbei ponderale. 3n lucru trebuie avut in minte, si anume ca fiecare copil are apetitul sau si ritmul sau de crestere si dezvoltare, de aceea el nu trebuie comparat cu alti copii, ci evaluat din punct de vedere clinic de catre medic /limente pe care trebuie sa le eviti1 laptele de vaca G ii poate provoca alergie si este greu de digerat. 9u il folosi inainte ca micutul sa implineasca un an. mierea G poate contine un tip de bacterie care cauzeaza botulismul alimentele grase, prea condimentate si pra)elile bauturile racoritoare G nu ii oferi decat sucuri #&&= naturale, fie preparate de tine, fie din cele speciale pentru bebelusi nucile G ii pot provoca alergie si se poate ineca cu ele albusul de ou G nu ii da albus de ou decat dupa varsta de #* luni Consultant1 dr. .ioara 2rala, specialist pediatru

+*

2!9(03 "I/0!! &ucilagiu de orez: la # l de apa pune * linguri de orez si fierbe-l binebine de tot. Cand a scazut strecoara-l, presand putin ca sa treaca tot mucilagiul prin sita, completeaza ce ai obtinut pana la # l cu ala fiarta, si da-i cu biberonul. lapte Pumana P9*5, e special pt diaree .ucilagiu de orez diaree 'a # si N ' de apa se pune # cana de orez. Cand apa incepe sa fiarba se lasa focul mic si se continua fierberea 45-6& de minute, cu capac. Se trece orezul prin sita fina si se pune din nou la fiert, sa dea cateva clocote. Se poate pastra la rece ma im *4 de ore. Supa sau piure de morcovi diaree 5&& grame de morcovi taiati feliute sau dati prin razatoare se fierb intr-un litru de apa circa # ora si N, sau pana sunt foarte bine inmuiati. Se paseaza foarte bine si apoi se pot subtia cu apa si pune in biberon. Sau se pot lasa piure si da cu lingurita. Se pastreaza la frigider ma imum *4 de ore. 4rez cu mere coapte $de la 4 luni; bun si pentru copiii cu probleme stomacale% Se pune apa la fiert intr-un ibric, cu o lingurita de za-ar. Cand fierbe se pune orezul $cam o mana% si se fierbe bine, pana _infloreste_. Se aleg doua mere mari, se spala, se sterg de apa si se pun intr-o tavita la cuptor, la foc potrivit. "upa ce s-au copt se alege miezul, se paseaza cu furculita si se amesteca cu orezul fiert si scurs de apa. $!ste un foarte bun desert sau gustare de dupa-amiaza. "easemenea, in cazul in cazul in care copilul are scaune moi, acest desert este recomandat.% 2ilaf de orez cu carne de pui $peste ; luni% - * cesti de orez - #&&g piept de pui - )umatate de ceapa mica $potrivita% - * linguri de ulei - un morcov micut - frunze de patrun)el 2uneti intr-o oala uleiul si lasati sa se incinga un pic, adaugati ceapa, morcovul si carnea toacata marunt, pra)iti-le bine, apoi adaugati orezul si * -+ cani de apa... lasati sa fiarba bine ca totul sa se farime, amestecati sa nu se lipeasca de fundul oalei in timp ce fierbe $eventual daca se ingroasa mai adaugati apa%, cind e aproape gata puneti patrun)elul pt. gust. /tentie1 nu adaugati sare, vegeta sau condimente care nu sint descrise aici. vreti sa sc-imbati gustul... puteti adauga o lingurita de pasta de rosii sau o rosie coapta bine fara pielita.

++

/limentarea cu lingurita /dministrarea -ranei cu lingurita este un principiu de baza Ln cadrul diversificarii. .ama va Lncepe sa-i dea micutului noul aliment Lnaintea unei mese si la patru ore dupa masa precedenta, pentru ca sugarului sa-i fie foame. `n primele zile, se vor multumi sa dea cKteva lingurite din felul cel nou si vor completa masa cu laptele pe care-l dau si la celelalte prKnzuri. "aca sugarului nu-i place nici lingurita, nici noul aliment, ar fi gresit sa perseveram Lntr-o Lncercare ce nu are sorti de izbKnda. "e e emplu, este o greseala grava sa folosim forta pentru a obliga copilul sa manKnce. !ste de preferat sa se amKne introducerea noului aliment cu #-* saptamKni sau sa se Lncerce cu un alt aliment, daca am avut impresia ca sugarul nu refuza lingurita, ci refuza noul fel. 9u trebuie facuta nici greseala de a subtia prea tare noul aliment si de a i-l administra cu biberonul1 diversificarea se face cu lingurita. 0!63'I 4rice aliment nou introdus se face numai daca sugarul este sanatos. Introducerea noilor alimente se face progresiv, in cantitati mici. /limentul nou introdus, indiferent de natura lui se administreaza numai cu lingurita. 9u se introduc simultan * alimente noi $nu in aceeasi saptamana%. 'a primele semne de intoleranta $varsaturi, diaree% se suprima alimentatia nou introdusa pentru cateva zile dupa care se reia, odata cu normalizarea tranzitului intestinal. Se va evita amestecul de lapte cu alimente solide in biberon. 2iureul de legume 2entru prepararea acestuia, se folosesc cartoful, morcovul, spanacul, salata verde si dovleceii. Se pot Lncerca si gulia sau patlagelele rosii. 9u se administreaza sugarului legume mai greu de digerat, cum sunt conopida si fasolea uscata. 3nele mame prepara piureul din toate legumele care au fiert Ln supa, dar este mai bine ca acesta sa fie pregatit dintr-o singura leguma. 5ierberea trebuie sa aiba loc Lntr-un vas acoperit, pentru a se evita pierderea e agerata a vitaminelor. 5ierberea zarzavaturilor la abur este cea mai recomandata metoda de preparare, deoarece se conserva culoarea, gustul, sarurile minerale si, Ln buna parte, vitaminele. 'egumele congelate, des-idratate sau conservate, ca mazarea verde, fasolea verde, dovleceii, sucul de rosii pot fi folosite pentru sugar, daca suntem Ln sezon de iarna, la vKrsta cKnd i-am putea administra aceeasi leguma proaspata. 'a zarzavatul bine omogenizat adaugam #-* lingurite de unt sau ulei. 2utem sa diluam eventual zarzavatul cu *-+ linguri de lapte de vaca sau cu zeama Ln care au fiert legumele, pentru a nu se pierde sarurile minerale si vitaminele care au trecut Ln aceasta apa. Sugarilor de 5-6 luni le vom da cel mult #& g piure, completat cu supa de zarzavat. 'a copiii peste 6 luni, piureul poate sa constituie Lntreaga masa. Supa de zarzavat Supa trebuie considerata un ,complement, al piureului. 2entru apro imativ *&& ml de supa de zarzavat se folosesc1 +&&-4&& ml apa, o )umatate de morcov mare, un cartof, o )umatate de ceapa, o )umatate de telina, cKteva frunze de spanac sau salata verde si, eventual, pastKrnac, patrun)el si putin praz. /ceste legume se spala cu gri)a si se fierb cel putin #-* ore. Strecuram supa clara Ln care am adaugat un vKrf de cutit cu sare si o fierbem *& de minute cu o lingura de gris, pentru copiii peste 4 luni, si orez sau amidon alimentar pentru copiii sub < luni. Supa poate fi pastrata pentru a doua zi la frigider doar daca nu a fost fiarta cu fainoase $amidon%.

+4

.asa de fructe 5ructele Lncep sa fie administrate Lntre 5 si 6 luni $e ceptional Lntre 4 si 5 luni%. `ncepem cu o lingurita de mar copt sau compot de mere, Lnaintea sau la sfKrsitul unei mese. 9u marim cantitatea de fruct Lnainte de a ne convinge ca sugarului Li place acest nou aliment si ca Ll tolereaza bine. `n stare cruda, Li putem da copilului mere rase, dupa ce au fost curatate de coa)a, piersici zdrobite $fara pielita%, capsune, fragi, afine. 2entru a le Lmbogati valoarea calorica, adaugam za-ar, biscuiti zdrobiti si, eventual, #-* lingurite de brKnza de vaci. C-iselul este foarte bine tolerat de la 5-6 luni, fiind primit cu mare placere de sugari. Se spala bine *&&-*5& g fructe si se fierb cu putina apa pKna se Lnmoaie. Se trec apoi prin sita, se adauga *-+ lingurite de za-ar si amidon alimentar si se mai fierb Lnca #& minute. C-iselul trebuie sa aiba consistenta unei gelatine careia i se mai poate adauga zeama de fructe crude si frisca. Carnea "e la vKrsta de 4-5 luni, putem Lncepe sa-i dam micutului putina carne fiarta de vaca sau de gaina $piept sau picior%, tocata cu cutitul sau data prin masina de tocat. `ncepem cu N-# lingurita la *-+ zile. "e la 5 luni, Li putem da zilnic cKte o lingurita. Se creste cantitatea treptat, pKna cKnd a)ungem la 5&-;& g, catre vKrsta de # an. Carnea se da la Lnceputul mesei de prKnz, cu putin piure. .!9I30I # - + /9I .!9I3 4 - 5 - 6 '39I #. numarul de calorii necesare zilnic la diferite varste ale prescolarului1 - + ani - #+&& cal7zi - 4 ani - #5&& cal7zi - 5 ani - #65& cal7zi - 6 ani - #;&& cal7zi *. Impartirea optima a caloriilor pentru fiecare masa1 - dimineata *&-*5= - pranz 4&-45= - seara *&-+&= - gustari #&-#5= Ce papa bebeii? Supa-crema de pui sau de legume, ciorbita de vacuta $sau de perisoare din carne de vaca sau de pui%. 2oti sa-i dai la un an pui cu smantana $cu mamaliguta%, ciulama de pui $tot cu mamaliguta%, branza de vaci cu smantana si mamaliguta, telemea cu mamaliguta, pilaf cu carne de pui sau vaca, un g-iveci din morcov fiert, cartofi fierti, dovlecel, mazare congelata, fasole fideluta congelata, ardei si ce legume mai vrei tu, cu bulion sau pasta de rosii; spanac $cel congelat este foarte bun si se poate pregati in multe feluri, care merg toate la copii de # an%. 2oti face un pilaf cu un amestec de legume congelate $se gasesc amestecuri de legume la supermar@et-uri%; de asemenea poti face mancare de mazare cu pui, mancare de fasole verde7galbena fideluta, ca in timpul verii, doar cu legume congelate. Ca sa +5

nu fie prea monoton poti face, in loc de piure de cartofi, alte garnituri, care se pregatesc simplu1 sote de morcov, de mazare, de fasole verde. 5riptura de pui sau de vaca sau ficatei cu piure, o tocanita de cartofi din care papati si voi, in general, la un an, nu mai este nevoie sa-i gatesti separat, daca gatesti mai usor si pentru voi, ii poti da si copilului sa manance. Ca desert, papanasi, pra)iturele usoare, fursecuri, orez cu lapte, gris cu lapte, taitei cu lapte. Cred ca merge si o crema de za-ar ars, din cand in cand. 9umai sa ai timp sa le pregatesti pe toate8 ----------------------------------------------------------------------------# masa - *5& g lapte, 5= za-arat, + g cacao, 4&-5& g biscuiti # masa - # ou fiert tare, *& g paine # masa - #&&g supa cartofi si #*& g mancare de pasare cu marar, 5& gr paine, +& gr rulada # masa - ;& g pateu cu branza, #&& ml sirop # masa- #&& g spuna de gris cu lapte, +& g ra-at sau )eleuri # masa - *5& ml lapte simplu su cu # lingurita :rumi sau 9esaui@ si *-+ biscuti # masa- # ou fiert $semimoale% J # felie bag-etuta # masa - N castronel supa cartofi, N castronel mancare de pasare, + feliute bag-etuta, # pra)iturica .agura sau :alconi sau "olceto $din comert% # masa - # merdenea J *5& ml tedi # masa - gris cu lapte cat vrea, fara )eleuri ca nu-i plac $cere ciupa ciups% --------------------------------------------------

4ra >, && G ;, && G *5&-+&& g cacao cu lapte cu 5= za-ar cu 5&->5 g paine, #&-#5 g unt; #*, && G *5&-+&& g supa de legume $pasare, vita% sau bors de legume cu unt, cu galbenus de ou $c-iar unu pe zi%, apoi 5&-#&& g carne sau ficat cu paine; #6, && G *&&-*5& g fructe crude sau compot sau budinca cu fructe sau budinca de fainoase cu lapte si dulceata sau budinca de zarzavat cu ou si branza sau o pra)itura; *&, && G *5&-+&& g lapte cu paine sau biscuiti, mamaliguta de gris sau de faina de porumb cu branza de vaci cu unt sau smantana. Sau >, &&-;, && - cacao cu lapte 5-;= za-ar, cozonac; #*, && G supa de carne, perisoare cu sos de smantana, piure de cartofi, compot de fructe sau fructe crude $mere, pere, caise%; #6, && G ceai cu lamaie si c-ec cu ra-at; *&, && G budinca de fidea cu branza, lapte cu paine.

+6

---------------------------------------------------------------

.!9I30I 5-6-> '39I .!9I3 5 '39I #. $ora ;% - 'apte $#;&ml% *. $ora ##% - Suc natural $#&&ml% de morcov, mar s.a. fructe, dar in cantitati mai mici.In alta zi la aceeasi ora ii faci un piure de fructe $banana, mango, mar% sau mar cu branzica de vaci $la un #l de lapte fiert pasteurizat ; pastile de calciu lactic pulbere, amesteci la foc mic pana se formeaza branzica care trebuie strecurata dupa aia printr-o sita sau tifon steril%. +. $ora #4% - Supita de legume $la inceput doar din morcov, iar dupa aia adaugi treptat la interval de cateva zile si alte legume $cartof, dovlecel, conopida%, din luna a > adaugi si piept de pui. 4. $ora #>% - Cereale cu indicatia de pe cutie $de la 4 luni, fara gluten% 5. $ora *&% 8:/I(/8 dupa care urmeaza ultima masa de lapte. .!9I3 5 '39I dimineata $6-> depinde cand se scoala% lapte cca. #6&-#;& ml - in )ur de #&-## fructe $suc mar, putina banana, sucul de la portocala, suc de morcov cu #-* cupe de cereale% - pe la #* lapte $cca #;& ml% - pe la + supa de legume -legume pasate diluata cu zeama de fierbere $in biberon amestecata cu * masuri de lapte% cca #6&-#;&ml - pe la #;.+& lapte #5&-#6&ml - seara la culcare $<-#&% #;&-*&&ml lapte cu *-+ cupe de cereale Inlocuirea unei mese se face in momentul in care copilul mananca mancare solida $piure de fructe si legume%.9u e nici o problema daca manaca din 4 in 4 ore ziua, incearca noaptea cand se trezeste sa-l ,pacalesti, cu putin ceai sau apa sau c-iar cu suzi, eu asa l-am dezvatat de lapticul din noapte.Cantitatea de mancare ti-o dicteaza el, eu am renuntat de mult timp sa mai tin socoteala la cat mananca, oricum e afara din tipare $nu are decat <@g...%. ............ 9oi avem acum 5 luni si N si avem doar 5 mese pe zi. 3na noaptea de lapte $intre 4 si 6%, la #& $fructe J lapte%, la #+1+& $supa J pireu de legume J lapte%, la #>1+&#; $lapte sau cereale% si la *# $lapte%. !u am alaptat-o e clusiv pe Stefi, si c-iar daca am avut zile cu mai putin lapte, am preferat sa-i dau mai des decat lapte praf. In decembrie $in )ur de 4 luni%, am avut o perioada de +-4 saptamani cand avea 6 mese, de * ori pe noapte $pe la #1+&-*1+&% si dim. in )ur de 6. Si acum se mai trezeste noapte $si la *+1+& si la # si la *% dar ii dau ceai sau suzeta. "oar daca nu readoarme ii dau sa suga. Si am avut si citeva nopti cand nu s-a trezit de la < seara pana la < dimineata, sau a dormit macar pina la 5-6. "ar putine nopti a dormit atit de bine. ...................... 2apam supica de legume, supica de pui, carnita pasata cu legume +>

sau simpla, cu iaurtel sau cu branzica calcica, mar cu biscuite, c-iar si banana pentru ca nu ne face rau, si ne place mult, mult. /m incercat si un sfert de galbenus de ou cu iaurtel si a fost o reusita. Suc de mere, cu putin morcov $inca nu-i place morcovul foarte mult%. /m incercat si putin bostanel copt la cuptor si i-a placut, compot de mere si mere copate la cuptor. ....... suc de fructe la masa a doua si supa-crema de legume si carnita de pui la masa a treia din zi. "in cate stiu, carnea nu se fierbe in supa bebeului, ci in supa adultilor si se adauga de)a fiarta in supa care urmeaza a fi data bebeului. .ai nou pun si cereale instant cu orez in supa, dupa ce initial i le dadeam seara in lapte. Cred ca prea multe nu prea mai ai de inventat in meniu momentan, poate doar sa incerci ficatel de pui sau peste alb, dar cred ca asta ceva mai incolo. /m inteles ca se pot adauga in piureul de legume, fie fierte, fie fripte. Iar in ce priveste diversitatea fructelor, cred ca poti sa incerci orice fruct in afara de cele cu seminte, care e bine sa le mai amani pana ceva mai tarziu, fiind alergizante. 2oti incerca acum borcanelele cu piureuri de diferite fructe care acum nu se gasesc1 caisa, piersica, sau diverse combinatii. - pulpa de fruct $suc nu vrea in biberon iar cu lingurita ne umplem de sus pana )os%, in principal mar, iar restul care nu-s in sezon, de la borcanele Pipp. 5ructele le dau simple sau cu branza facuta din lapte += grasime, cate *-+ lingurite de +-4 ori pe saptamana, cu lamaie fac branza. - supa crema delegume $morcov, pastarnac, patrun)el, telina, ceapa, gulie, cartof, broccoli, frunze de telina si patrun)el%, supa simpla nu bea din bibe, iar cu lingurta....e ca la suc de fructe, plus ca nu-i place zeama goala, poate cand o sa fac supa de pui. 'a piureul de legume adaug carnita de piept de pui, 4-5 zile pe saptamana - foarte rar cereale la masa de seara, tot cu lingurita .!9I3 > '39I dimineata1 lapte $praf% cu # lingura de cereale cu mar $sau gris% la amiaza1 legume piure cu carne de pui, sau ficat sau galbenus de ou tare dupa masa1 lapte si fructe amestecate cu iaurt sau branza de vaci seara1 lapte si *-+ linguri de cereale piure de fructe il fac din1 mar, piersica, mango, ananas, cirese, pepene galben, banane, la care adaug suc de portocale daca e prea gros piure de legume il fac cu1 morcov, telina, dovlecel, spanac, praz, cartof $asta il dau si simplu piure de cartofi cu putin lapte si o urma unt%, rosie. 2un un pic de sare, za-ar nu am folosit inca deloc, decat la ceai 5=, deci 5 gr la #&&gr de apa. - piureu din cartof, morcov, dovlecel, putina rosie J ficatel $l-am pus intr-o tigaie de teflon si l-am ,parpalit, putin8 Aoi cum il dati? 5iert?% +;

- fructe1 mar, banana, piersica J branzica de vaci din :ebelac $eu o fac cu lamai .aine vreau sa-i fac un sufleu de conopida cu branzica si galbenus. /vand in vedere ca nu are dintisori si nu mesteca, il voi pasa cu blenderul si il voi da asa, cremos. Ca fructe1 caise, banana, suc de portocala J branzica. 9oi la > luni papam pireute de fructe, am inceput tirziu diversificarea.Aom incepe de miine cu supitele de legume, carnita, ficatei, ousor,....incet...incet.2ireutele le fac cu pasatorul de la .ouline , arunc acolo banana, biscuite umflat, brinzica, miere sau combin si cu mandarina, portocala, mere."e cind am introdus brinzica si banana el papa foarte frumos, si bineinteles cu lingurita./m avut dezlegare si la mierea de albine de la "0. Culcer./steptam cu inters supitele. 2ofta buna88 "imineata1 lapte si de * ori pe saptamana mamaliguta cu branzica de vaci $facuta in casa%, o farama de unt, o picatura de smantana si un galbenus fiert $ma * galbenusuri pe saptamana% un praf de sare sau branzica de vaci cu piersica7mar etc, sau fructe pasate; la pranz1 piureu de legume traditional $cu de toate% cu piept de pui7vitel tocate marunt, sau ciorbica de legume cu carnita, sau ciorbita de fasole verde -inca se mai gaseste cruda si gustoasa sau sufleu de dovlecei sau ardei umpluti7dovlecei umpluti - pieptul de pui si carnea de vitel tocata marunt, amestecata cu #-* lingurite orez si marar, iar la fiert adaug o ceapa mica intreaga, o rosie tocata marunt- sau tocanita de legume, sau sufleu de stevie cu carnita - fierb bine stevia, o toc marunt, adaug o farama de unt, un praf minuscul de sare, o ceapa mica intreaga, dupa caz ardei si un pic de rosie; In ciorbita uneori am introdus si o bucatica de sfecla si cateva boabe de mazare; 2ana la #&, 5 luni am folosit doar ulei de porumb, dupa care am introdus uleiul de floarea soarelui. Carnea o fierb separat si dupa aceea o ,depun, in mancarica. la ora #> sufleu de conopida $conopida fiarta si apoi ,depusa la cuptor cu o farama de unt si o picatura de smantana% sau brocoli in aceeasi maniera, sau iaurt, sau ficatel de pui pasat cu un pic de galbenus de ou, sau peste fiert cu o picatura de lamaie si cartof natur sau fructe pasate 1banana, mar copt, piersica, @i?i, portocala, #-* picaturi lamaie, dupa caz # pruna, para, pepene galben, si de * zile #-* boabe struguri. seara1 iaurt sau cereale si traditionalul lapte praf. "upa baita primim si tzitzi .!9I3 ; '39I I-am dat copilului peste pe la ; luni - salau; fiert, dezosat, amestecat in piure de cartof sau morcov, sau doar in supa de legume. I-a placut mult, desi nu este +<

un mancacios. Areau sa va intreb de cate ori ii putem da copilului peste, poate inlocui carnita de pui pe care nu o prea agreeaza? Ce fel de peste mai este recomandat si de la ce varsta? Cum il gatiti? - salau, pastrav, stiuca, cod, merluciu- sunt considerati pesti slabi, si se pot da de *-+ ori pe saptamana, in restul zilelor se da carne de pasare, vita, ficat si ou. Si se tot sc-imba, o saptamana * zile ou, + carne, # peste, # ficatul.... oricum 93 se da mai mult de o data ficat pe saptamana si nu c-iar intreg daca e mare. 2estele se poate fierbe sau prepara la cuptor in folie de aluminiu. 2ra)it doar la copii peste * ani.

!u le dadeam la ; luni1 -mamaliguta cu branza $de vaci sau topita% -macaroane $tot cu branza% -spanac $fie simplu si picuram lamaie, fie cu un triung-i de branza topita% "ar poti combina macaroane cu carne, spanac cu carne... :ranza de vaci le-o dadeam cu banana... Incearca sa-i faci suc de mere8 !u nu le-am dat rosii, pentru ca earu micuti $in oct., deci cand aveau ei ; luni, nici nu mai erau rosii%. "ar poti sa-i dai rosie $deco)ita% si branzica8 "in cate stiu eu, castravetele baloneaza si nici nu are foarte multe vitamine .eniu dat de pediatra pentru $; luni% budinca de paste $stelute mici% cu branza 5agaras si N galbenus de ou la cuptor mamaligutza cu branza spanac cu orez si cu pui rosii $se fierb si se scoate coa)a% frecate cu branzica peste $cod, pastrav% rasol sau gratar cu cartofiori si lamaie

.!9I3 #& '39I "imineata la ora > #>5-*&& ml lapte

4&

'a ora ## gustare1 crema de ou cu branzica /lmette sau pate de ficat de pui facut in casa sau numai branzica /lmette puse fiecare dintre ele pe imbucaturi asa ca pentru gurita lui de < luni de miez de paine. 'a #5 pranz1 *&& ml supa de pui cu fidea din comert si cu painica J7- branzica telemea cateva firmituri, J7- cateva picaturi de lamaie ca sa nu ii faca rau; #&& g piept de pui cu cartof si morcov fierte odata cu puiul la oala sub-presiune. In alta zi i-am facut supica de rosii asa1 cam #7+ de canita de cafea de orez l-am pus in apa la fiert cu o lingurita de zarzavat de ciorba facut de mama. /m lasat orezul sa fiarba bine dupa care am pus si o )umatate de cartof, o bucatica de morcov si o ceapa mica taiata in 4. "upa ce au fiert poti sa scoti ceapa. Cand s-au fiert si legumele astea am pus o cutie de rosii taiate bucati de la Cirio. Cand mananca ii incalzesc supica asta si ii pun si o lingurita de smantana si painica. Ii place incredibil de mult si mananca *&& ml, adica o canita de cafea plina. 5elul doi i-am dat ficatel cu piure de cartofi. Seara la #;.+& - #<.&& - gustare budinca7iaurt !r-mann cu sau fara biscuiti rasi sau mar copt la cuptor cu smantana si scortisoara. 'a culcare- *>& ml lapte cu cereale. Sa stii ca si !ric a mancat pana acum aproape o saptamana aproape in e clusivitate numai borcanele si in special cele de la 9estle. /m descoperit ca ii place mancarea daca este un pic dulceaga - gust dat de morcovi si de ceapa. !u ii pun intotdeauna la fiert, in tot ce ii fac si un praf de sare. "aca vrei pe masura ce mai fac diverse retete ti le mai trimit. -la orice -ipermar@et gasesti legume congelate, fara adaosuri de conservanti. 2oti folosi cu succes amestecurile de legume congelate, sunt la fel de sigure ca si mancarea la borcanel, doar i le pregatesti tu in casa. 2oti, de asemenea, sa-i faci orez cu pui si legume, este delicios. "aca vezi ca nu agreeaza mancarica, adauga-i niste zeama de lamaie, poate-i place copilului mai acrisor, sau sa-i dregi mancarea cu putina smantana, c-iar si un praf de sare, in ultima instanta $fara a e agera, insa%. Sa stii ca mancarea preparata in casa e preferabila celei ,la borcanel,, procesata industrial si cine stie in ce conditii pastrata pana sa a)unga la tine acasa. .!9I3 # /9 # '39/ 2uree de tot felul de legume, zarzavaturi; eu le oparesc sau fierb, si apoi le pasirez. "upa ce fac supa, iau morcovii si pastirnacul si ii pasirez foarte bine; apoi amestec cu carne de pui fiarta si taiata marunt de tot. In continuare le pun in tavile de la congelator si rezulta cuburi pe care apoi le pun in ziploc bags, le notez ce si cind au fost facute si apoi dezg-et cit este cazul. /sa poti crea meniuri diverse. 'a fel am procedat cu fructele; am cumparat caise uscate si le-am pus la fiert $in apa desigur8% vreo #& minute; apoi le-am dat o tura in blender impreuna cu lic-idul in care au fiert. 2oti folosi si fructe congelate; adaugi putina apa si le lasi 5-#& minute se fiarba. 4data ce ai aceste puree, combini cum iti trece prin minte si desigur, cum doreste bebe sa manince. !u incerc sa ii balansez fructele; unele constipa, altele sunt la ative. "e e emplu1 ii amestec caise cu afine. "e pe la un an, eu a-m inceput sa-i dat fetitei mele aproape cam tot ce mincam si noi, 4#

mai putin varza, fasole uscata, sau ce continea cacao. ! drept ca noi nu prea mincam pra)eli sau f.sarat, c-iar si c-iftelele si snitelele le coc la cuptor. In c-iftele poti sa pui ciuperci, morcovi razuiti, dovleceii cind e sezonul, iar carnea o foloseam cea de pui. "aca nu vrei sa-i dai ou snitelele le dai prin lapte batut si pesmet. Cartofi, pilaf, paste cu sos. 2arerea mea e ca trebuie inceput ca sa i se cultive gusturile. 5iecare e diferit a mea e in stare sa manince smintina cu lingura, dar in sc-imb nu-i palce ficatul. ............ fetita de ## luni si sa stii ca ii da sa pape aproape de toate1 la > lapte cu cereale, la ## branza de vaci cu biscuite, banana, portocale, mar, la#5 supa de galusti sau cioba de pui, de praz, de perisoare, cu taitei de casa, etc, si felul *1 tocanita, pilaf, g-iveci, piureuri de legume, mancare de conopida, spanac, urzici, toate in combinatie cu carne sau ficat sau galbenus de ou, la #< iaurt natural mi at cu banana si alte fructeJbiscuit, la *+ lapte cu cereale. (oate acestea la indrumarea medicului pediatru. "e asemenea intre mese papa c-ec, fursecuri pregatite in casa, si obligatoriu branza topita cu painica. .!9I3 # /9 SI ; '39I la ora 6 - un biberon cu +5& ml lapte "orna albastru cu # masura cereale $de gust% la ora < - o felie de paine cu almete, o felie de sunca si o rosie J suc de portocale la ora #+ - un castronel de ciorba $supa% si ceva gen ,felul doi, $budinca de dovlecei, piure de legume cu putina carne, c-iftelute din piept pui...% la ora #> - danonino dau danette sau fructe la *&.+& - crem?ursti cu salata de cruditati sau mamaliga cu branza sau paste.. la **.+& - un biberon de +5& lapte cu cereale +-4 masuri .!9I3 # /9 SI < '39I :ogdan are # an si < luni si de la # an si +-4 luni papa cam tot ce papam si noi, mai putin fasole uscata - care oricum nu fac acum vara. ! innebunit dupa spanac, sufleuri de dovlecei sau conopida, piure de conopida cu iaurt sau telemea, sote de morcovi. Ii place si mincarica de fasole galbena, ciorba de loboda cu mult bors, supele cu mult zarzavat - mai ales dovlecei. 2e la # an si * luni a mincat prima oara ceapa cruda. /m facut brinza frecata 4*

$brinza de vaci frecata cu unt si telemea, cu marar si ceapa verde%. I-a placut tare mult. Si cit am stat la mare, aproape zilnic a mincat salata de vinete $cu ceapa si ulei, dar fara maioneza% cu rosii si cu piine pra)ita. /m facut si mincarica de vinete si a mincat si din aia. 'a un moment dat am fost in vizita undeva si gazda a facut bosauitto $rosii taiate cubulete mici, cu busuioc verde si usturoi tocat fin%. I-am pus pe piine pra)ita cu un strop de ulei de masline si i-a placut tare mult. ! drept ca noaptea a cam baut multa apa, dar i-a placut..ama i-a facut si lapte de pasare si a papat cu placere. !l are cam acelasi program de masa aproape un an1 dimi1 lapte si de vreo 6 luni mai papa o felie de piine cu ceva $unt cu miere, sau telemea cu rosii si ardei rosu, ou fiert, cascaval, etc% la #+-#41 mincarica gatita $piept de pui, pulpe de pui, ficatei cu diverse garnituri, sau sufleuri% la #6.+&-#>1 fructe sau fructe si iaurt la *&1 supa sau ciorba daca am gatit pt. noi, sau ceva din mincarea noastra, sau gris cu lapte facut de mine cu miere, iar daca n-am timp atunci papa cereale cu lapte de la .ilupa1 4rez si 2orumb sau .ar si .orcov. /m incercat sa renunt la cereale, sa-i dau cit mai des papa facuta de mine. !l papa in general la masa de prinz 4 zile carne $piept de pui, pulpe de pui, carne de minzat%, * zile ceva cu ou si duminica in general papa gratar. I-am dat si gratar din carne de porc $carne slaba%, dar rar. .eniu # an si < luni #, < ani $;;cm si #4, <@g% are urm pg de masa1 - ;, +&-< - *&&ml lapte - #&, +&-## - nimic7banana7iaurtel7cereale $eu nu i-as mai da nimic, ca-i voinicuta, dar insista bona% - #*, +& - *&&ml suc fructe natural $morcovJmarJmiereJapaJpropolis% - #5, +& pana pe la #> -piure J carne pui $7vita% 7ficat pasare7ou7peste -*5&ml supa legume7carne $acrita uneori cu lamaie - #<, +& - *&& ml lapte cu + masuri cereale - **, +& - *&& ml lapte - peste noapte *&& ml ceaiJmiereJlamaie $eu insist pt ca nu bea apa deloc% Cam multisor, nu-i asa, mai ales ca-i fetita88/aa... si mai pofteste si de la noi... si n-o refuzam, da_ numai putin. Si pe la bunici, care de fiecare data au cate ceva bun pt ea, mai ciuguleste. .!9I3 # /9 SI #& '39I $mic de)un% 4+

# an si #& luni mananca dimineata rosie $nelipsita%, branza $/lmette cu iaurt%, masline, unt cu miere, ou fiert7omleta, pateu facut in casa $rar, nu-i place ficatul%, budinca cu branza $cu spag-ete, ii place rece%, cascaval, iaurt. 'e tot alternam. Cerealele nu-i plac. 2e la ## are masa de fructe.. .!9I3 * /9I * ani si un pic avea cam #4-#5@g, sanatoasa tun si masa ei consta in >1&& lapte +&&ml <1&& o banana, o portocala si 5 biscuiti #*1+&-#+1&& supa, gratar carnita $o data de vita, alta data pui, alta data ficat pui sau peste% sau ou fiert cu branzica si mamaliguta #>1+& cereale sau un borcan de 4&& cu iaurt $facut de casa% sau orez cu lapte, etc *#1&& lapte +&& ml si la somn nu i-am dat pra)eli pt colesterol.9ici noua nu ne face bine.Cel mai bine gratar. orele de masa le respectam si acum la aproape + ani .!9I3 * /9I # '39/ .!9I3 * ani # luna ;.&& - #5& ml lapte J * cubulete de branza topita cu o felie de paine si un ou $sau in alte dimineti in loc de ou o felie de carnita% #*.&& - un castronel de ciorbica J *&& g iaurt sau inca )umate de castron de felul * #>.&& - un castronel de cereale sau fructe #<.&& - o farfurie de ciorbica cu o felie de paine...

.!9I3 * /9I + '39I .!9I3 * /9I SI + '39I $mic de)un% - piine cu unt si miere; - ou fiert - dar numai albusul, ca galbenusul nu-i place si atunci mama a facut inventii1 rade cascaval sau telemea, amesteca cu unt si galbenus si intinde pe paine compozitia; - piine pra)ita cu unt si telemea, cascaval sau brinza de vaci; - omleta facuta cu f. putin ulei si cel mult o data pe saptamina; 44

- sunca de praga ffff rar $cam o data pe luna% - sunca ar minca non stop. 2e linga astea, mama ii mai taie bucatele N sau Y de mar si papa singur cu o furculita mica de plastic $gen cele pt aperitiv%. Conteaza f. mult si modul cum i se ofera. .ama ii amena)eaza o masuta dintr-un scaun de bucatarie, pune pe ea un plastic sub forma de elefant $din acelea la set pt masa% si el se aseaza pe scaunelul lui de plastic si e f. fericit ............................ "eci1programul nostru de vreo )uma_ de an se trezeste la ; si pe la <-#& luam masa $ca inainte nu vrea% care consta in -oc-iuri cu branza -snitele cu rosii -clatite $alternativ, evident si fara paine% apoi il mai pacalesc cu ceva fructe si ceva de la patiserie si la #, +&-* e in pat pana seara pe la 6 la >-; mananca..ce se nimereste sa gatesc sau de multe ori refuza si ii dau o gustare $gen feta cu rosii% 9u mananca niciodata paine. si pe la <-#& doua danonino. !u nu stiu cat de bun e programul asta, dar deocamdata e foarte bine copilul, are aproape #< @ile. incerc sa.i dau cat mai multe legume si fructe. in rest stam super bine la lic-ide, pe putin un litru )umate. .!9I3 * /9I ; '39I * ani si ; luni si #4 @g, pe care, sincer, nu stiu din ce le-a facut ptr. ca nu mananca mai nimic# "eci1 b la ; dimineata papa +&& ml de lapte b pe la #&- ## mananca fie o banana, fie un corn cu susan, fie o tartina cu branza topita bla pranz, )umatate de castronel de supa de carne cu legume si fidea $dar carnea si legumele trebuie ori pasate, ori alese, astfel incat el sa nu le vada ptr. ca altfel nu mai vrea sa manance%, ori paste cu sos de rosii $in care ii mai ,ascund,niste carnita tocata foarte fin%, fie snitele din piept de pui sau peste b doarme de la #+ la #>, iar cand se trezeste mananca fie snitele, daca mai avem, fie * iaurturi Cremosso si * "anonino bseara bea +&&ml de lapte 'a capitolul fructe stam foarte prost ptr. ca de pe la ; luni nu mai vrea sa le manance8 Cu c-iu cu vai mai papa cate o banana dimineata, sau gusta un pic din mar, cand este afara. In sc-imb, ar manca pana ar crapa la pra)ituri cu ciocolata sau cioco simpla, desi noi nu prea mancam si nici nu-l incura)am.

.!9I3 * /9I #& '39I

45

.!9I3 * /9I SI #& '39I $mic de)un% * ani si #& luni si dimineata mananca1 -ousor fiert moale $cu cascaval ras si painica%; -cremvursti; cereale 9estle $Ciocapic, 9esaui@, Cini .inis, etc...% -crema de branza $Poc-land, /lmette, 2-iladelp-ia, :3F4% -branza topita; -rosie, ardei, castravete; -sunca de 2raga; -orez cu lapte, pra)iturele; -paine cu unt, dulceata, miere; -iaurt de obicei simplu $/C(IAI/% si intotdeauna lapte cu cacao. .!9I3 + /9I $mic de)un% crenvursti de pui, almette, smintina, ou fiert, macaroane, unt pe piine cu dulceata de caise, piersici, visine, gutui, cirese, capsuni, toate facute in casa, brinza dulce, cascaval, sunca presata, sunca de 2raga, iaurt dulce, rulada de pui. Ii plac foarte mult maslinele, iar vara mama ii face c-iftelute din dovlecel ras cu brinza si marara $sunt delicioase%.0obert adora salata de sfecla rosie coapta, acrita cu suc de lamiie.3neori sa stiti ca ii fac si omleta cu lapte si brinza, dar dimineata daca maninca mai consistent este absolut necesar sa am o salatica./cum nu-i dau rosii sau castraveti fiindca sunt tratati si cunosc niste cazuri de indigestie.....

.!9I3 "! S!/0/ :!:! + /9I !u am un baietel de aproape + anisori care nu este mofturos la mincare, dar seara nu ii dau niciodata mincare gatita sau mezeluri. Ii ofer orez cu lapte, gris cu lapte, budinca de paste cu brinza si ou, compot de fructe cu biscuiti ,2opular,, sau paste cu brinza, cu pesmet, cu nuca. 2e acestea le pregatesc seara inainte de a iesi afara la )oaca, si astfel le maninca reci 43/ "! 20!2!'I(/ 4uale acestea de prepelita nu sunt medicamente de sinteza care sa oboseasca ficatul, rinic-ii, pancreasul sau alte organe, glande sau structuri functionale umane ci sunt un produs natural, organic asadar, perfect adaptat nevoilor oricarui organism umanQ !le se asimileaza in organism in functie de nevoile acestuia, fara a-i 46

produce uzura ci dimpotriva, avind rol determinant, constructiv, incepind de la nivelul celular si desigur pana la cel organicQ "ar asta nu este totul, rolul lor nu se limiteaza la interactiunile strict fizice, ele actiontnd ca un puternic ec-ilibrant la nivelul energiilor si in special al energiilor subtileQ Si nu numai..Intreg organismul beneficiaza de efectele energizante ale acestor minunate comori naturale, toate lipsurile sunt completate, creandu-se o stare generala de bine, ceea ce pe multi i-a determinat sa se lase si de alte obiceiuri nocive pe post de stimulator, cum ar fi cafeaua, tigara si nu in ultimul rand, drogurile 8 5oarte multi sportivi, printre care si vicecampioni, au urmat cure de intretinere cu oua de prepelita, obtinind rezultate deosebite in activitate, fara a mai consuma o multime de pastile din farmacii, ca vitamine, aminoacizi, enzime, suplimente minerale si stimulatori diversi 8 Si ca ei, au procedat multe persoane cu functii de raspundere, solicitate, studenti, muncitori, femei gravide, mame si o multime de alte categorii, care in momentele respective se simteau relativ bine, facand cura doar pentru intretinerea perfecta a organismului si rezultatele au fost deosebit de bune 8 Istoricul prepelitelor 2repelitele, datoritc deliciului ccrnii lor, au fost dintotdeauna urmcrite de vanctori. 5resce egiptene din anii *5&&-*+5& i.e.n. reprezintc capturarea lor cu plase, iar in vec-iul testament se gasesc multe referinte la prepelita de lan de grau. 2repelita a inceput sa fie domesticitc in Coreea, C-ina si Raponia in anii #+&& e.n.. 2entru a-i arata pretuirea, crescatorii )aponezi i-au construit colivii din lemn de esenta pretioasc $santal, ma-on% incrustate cu aur, argint, fildes si perle. (ot in Raponia, in secolul nostru, a inceput si e ploatarea prepelitei pentru ouc si carne. Conceptul antic c-inez privind efectul miraculos al ouclor de prepelitc in numeroase boli a fost redescoperit in 5ranta in #<6+. In antic-itate fusese folosit la c-inezi in mod curent in tratarea astmului bronsic. 5rancezul Rean Claude (ruffier, medic generalist, initiazc terapia bolnavilor de astm bronsic cu oua de prepelitc, obtinand rezultate remarcabile. "octorul (ruffier e tinde tratamentul si obtine aceleasi bune rezultate si pentru rinita, con)unctivita, tuse spasticc, urticarie, etc. "upc comunicarea constatcrilor sale, numerosi medici au adoptat acest tratament, de e . dr. Racaues :enveniste. Comuniccrile stintifice fccute de cctre acestia au determinat o e tindere a tratamentelor in mai multe tcri si la o gama din ce in ce mai mare de boli, rezultatele terapeutice fiind de-a dreptul miraculoase. In 0omania tratamentele cu oua de prepelitc sunt de datc recentc, neefectuandu-se cercetcri sistematice in aceastc directie. In prezent oucle de prepelitc sunt folosite in scopuri terapeutice in foarte multe tcri, e tinzandu-se utilizarea lor si in tratarea altor afectiuni 1 diabetul za-arat, -ipertensiunea arteriala, ulcerul gastric si duodenal, impotenta se uala $de altfel aceasta boala era tratata astfel de vec-ii egipteni iar in prezent se trateaza pe scara larga in :razilia%. Cura cu oua de prepelita - ouale si carnea de prepelita imbunatatesc functionarea inimii; - au un efect benefic asupra bolilor de rinic-i si ficat; - a)uta digestia regleaza acidul gastric vindeca ulcerul; - improspateaza si intareste memoria; - catalizeaza procesul de dezvoltare a copiilor intareste organismele slabite; - este eficient in reglarea sistemului nervos in stimularea potentei se uale si in vindecarea afectiunilor cardiace si pulmonare; Indicatii Cura de #*& de oua Se recomanda celor care sufera de -ipertensiune ulcer si tulburari digestive. Se pot administra timp de *5 de zile in urmatoarea cadenta1 + oua in prima si a doua zi 4 oua in a treia zi 5 oua in urmatoarele zile pana in ziua a *5-a.

4>

Cura de *4& de oua Se recomanda celor cu afectiuni generate de ateroscleroza, diabet, astm, (:C, anemie, migrene, scleroza coronariana, neurastenie, colesterol, boli de ficat si de rinic-i, pentru curatarea tenului, tonifierea organismului si intarirea potentei se uale. Cura dureaza 4< de zile si se administreaza la fel ca si in cazul celei de #*& de zile. 2osologie 2entru copii de 4-; ani se recomanda dupa caz 1 o cura de #*& de oua in +# de zile sau o cura de *4& de oua in 6# de zile administrate astfel - cate + oua in primele 4 zile; - cate 4 oua in urmatoarele; 4uale pot fi baute crude sau pot fi mancate dupa ce au fost frecate cu putin za-ar si cateva picaturi de lamaie. Se consuma dimineata pe stomacul gol cu +& de minute inainte de micul de)un. In mod obisnuit se ingurgiteaza doar galbenusul cu e ceptia tratarii ulcerului cand se recomanda si consumarea albusului. "upa *& zile de pauza cura poate fi reluata oul de prepelita fiind un ou dietetic de altfel singurul de acest fel. 2entru mai buna eficienta a tratamentului se interzice consumul de bauturi alcoolice. Contraindicatii1 93 /0!. d 4ul de prepelita este considerat Hmedicament universalC pentru valoarea nutritiva si pentru compozitia c-imica bogata in 2, Ca, 5e, oligoelemente, vitamine si in mod deosebit sulful care intra in compozitia tuturor cartilagiilor, parului, ung-iilor si a pielii d 2rin aportul de lecitina oul de prepelita este un bun ad)uvant al tratamentului cu gerovital recomandat persoanelor care au trecut de +5 G 4& ani pentru regenerarea organismului, pentru mentinerea constantelor mentale ale creierului ce se reduc odata cu regresia biologica a organismului d 5ata de oul de gaina, cel de prepelita contine de #& ori mai mult fosfor, de ; ori mai mult fier, de 6 ori mai multa vitamina :#, de #5 ori mai multa vitamina :* si nu contine colestero 2uneti pestele la fiert in lapte, impreuna cu cartoful si frunzele de dafin.'asati la foc mic #& minute, sau pana ce pestele incepe sa se desfaca.Scoateti pestele, cartoful si dafinul intr-un vas si pastrati-le calde.In laptele ramas puneti porumbul si fierbeti pentru *-+ minute./daugati la loc pestele si cartoful, impreuna cu patrun)elul tocat si mai dati un clocot.Cand sunt gata, pasati-le ca pe un piure. Se serveste cald. 3lcer-gastrita #*& buc. (ulburari digestive #*& buc. /rteroscleroza *4& buc. /stm bronsic *4& buc. /nemie *4& buc. Scleroza coronariana *4& buc. Colesterol *4& buc. Pipertensiune #*& buc. 0inic-i *4& buc. "iabet *4& buc. (.:.C. *4& buc. 4;

.igrena *4& buc. 9evroza *4& buc. /fectiuni -epatice *4& buc. (onificare *4& buc. Spasmofilie *4& buc. 4bezitate *4& buc. (use convulsiva #*& buc. Con)unctivita #*& buc. "ezvoltarea copiilor #*& buc.6uta *4& buc. 3rticarie !czeme #*& buc. In perioada pre si post natal *4& buc. .4" "! /".I9IS(0/0! Cura de #*& de oua se administreaza in *5 de zile astfel1 - in prima zi + oua - in a doua zi + oua - in a treia zi 4 oua - in a patra zi 5 oua - in continuare pana la cea de a *5-a zi se administreaza cate 5 oua Cura de *4& de oua se administreaza in 4< de zile dupa aceiasi metoda. 'a copii intre 4-; ani se recomanda cura de #*& de oua in +# de zile iar la cei intre ; -#& ani se recomanda cura de *4& de oua in 6# de zile astfel1 - in primele patru zile cate + oua pe zi - in continuare cate 4 oua pe zi T Curele sunt intrerupte de pauze de *#-#*& de zile si se pot relua de +-4 ori.In paralel se pot folosi si sub forma de alimente gatite T 4uale se iau crude intepandu-le si sorbind apoi continutul sau sparte si amestecate cu produse naturale cum ar fi1 miere lamaie branza de vaci proaspata T 4uale se iau dimineata pe tomacul gol cu #-* ore inainte de micul de)un T In cazul bolilor digestive sau anemie micul de)un se va lua dupa eN ora T 4uale se pastreaza in frigider cat mai departe de congelator $pentru a nu ing-eta% la *&- ;& timp de ma . +5 de zile in suporturi de celuloza sau vase ceramice semiacoperite T Cantitatea ce urmeaza a fi consumata se scoate din frigider de seara pentru a fi consumata dimineata la temperatura camerei

4<

!T!T! "!LICIAAS! "e la . luni >udinca de morcovi cu cartofi $aceasta budinca se poate portiona si congela% #@g.morcovi, +&&g cartofi fainosi, apa s-au supa, sare daca fierbem in apa, #lc. miere de albine 2entru a incalzi budinca mai este nevoie de *lc.unt sau #&g ulei pt.ca *&&g budinca .orcovi in prealabil curatati si in bucatele taiati se pun la fiert in apa s-au supa. Cind legumele s-au inmuiat se scurg de apa si se face budinca la blender s-au manual amestecind putin din apa de la fiert. In aceasta budinca se poate amesteca ori ce fel de alta leguma s-au carne. "e la / luni Pireu de bostan alb si galbenus de ou #4& g bostan alb, un ou tare $de la care, pana la varsta de un an, dati copilului numai galbenusul% Curatati dovleacul, indepartati fibrele, semintele si taiati-le in bucatele. 5ierbeti-le in oala minune si, in acest timp, fierbeti un ou tare. "upa ce s-au fiert legumele scurgeti-le, adaugati galbenusul si zdrobiti totul. 2uneti o bucata de unt de marimea unei nuci si sarati. 0epede de facut si ideal pentru mancaciosi. Piure de sfecla # sfecla mi)locie # cartof # felie de carne pui $cat o lingura% * linguri gris # lingura ulei floarea soarelui putina sare, c-imen dupa gust Se fierbe sfecla, cartoful si carnea de pasare cu sarea si c-imenul. In ultimele 5-#& minute de fierbere se adauga grisul si se fierb impreuna. "upa fierbere se adauga uleiul si se face piureu cu mi erul. Piure simplu si gustos *-+ cartofi mi)locii; o felie $cat o lingura% de carne pasare; #&& ml suc de rosii; putina sare si o frunza de telina; o lingura ulei floarea soarelui Se fierbe cartoful si carnea cu sare si frunza de telina. Se scurge apa, se adauga sucul de rosii si uleiul si se face un piureu cu mi erul. Piure de spanac -*&& g spanac, # lingurita za-ar, 5g unt, 5g faina, #&& ml lapte, 5 g orez, lamaie. Se spala spanacul pana apa iese curata, se scot coditele si se lasa sa se scurga. Se fierbe inabusit in zeama lui sau in bain -marie. Se toaca pe un fund de lemn. Separat, se face un sos :ec-amel din 5 g unt, faina si lapte. Se pune spanacul in sos, orezul care a fost fiert separat, si se lasa sa mai fiarba putin. Se ia de pe foc si se adauga zeama de lamaie. Spanacul nu va fi consumat reancalzit, deoarece este daunator sanatatii Pireu de cartofi # cartof mare, #& cl $#&& ml% de lapte, # lingurita cu ulei de masline $sau de floarea soarelui%, foarte putina sare, foarte putina nucsoara

5&

Se fierbe cartoful, dupa ce a fost curatat si taiat in cuburi, *& de minute. Se incalzeste putin laptele in care se adauga sarea. Se ia laptele de pe foc si se amesteca cu cartoful zdrobit. Se adauga, apoi, uleiul si nucsoara. Pireu de cartofi si dovleac # cartof, partea alba a unei bucati de praz, # felie de dovleac Se rumeneste dovleacul in putina margarina. /poi, se acopera cu apa si se adauga cartoful, si prazul Se sareaza. Se lasa sa fiarba *& de minute. Se strivesc legumele pana se obtine pireul. Se serveste. Piure de brocoli Se fierbe un brocoli cat pumnul strans in apa cat sa acopere bine si cu putina sare. "upa fierbere se adauga un galbenus de ou fiert tare si o lingura de ulei $floarea soarelui% apoi se face piureu cu mi erul. Se pune din nou pe foc si se adauga malai e tra cat sa se a)unga la un piure potrivit pentru gustul bebelusului tau. Piure de dovleac si galbenus de ou #4& g de dovleac, # ou tare $din care pana la varsta de # an nu se da bebelusului decat galbenusul% Se curata dovleacul, se elimina fibrele, samburii si, bineinteles, coa)a, apoi se taie in bucati. Se fierb bucatile de dovleac in oala sub presiune. Intre timp se fierbe un ou tare. "upa ce au fiert legumele, se scurg si se adauga galbenusul, apoi se zdrobesc toate. Se pune o bucatica de unt cat o nuca si se serveste. 0eteta se prepara repede si este ideala pentru bebelusi. Pireu de dovlecei # dovlecel, # cartof mare Se curata legumele si se taie in bucati. Se pun toate legumele intr-o farfurie adanca cu putina apa si se acopera cu o foita de plastic $suficient de subtire pentru a lasa legumele sa fiarba%, se introduce farfuria in cuptor si se lasa #5 minute. Se scoate farfuria din cuptor, se strivesc legumele si se amesteca, se adauga o picatura de ulei de masline sau de nuci, apoi se serveste. B0eteta este delicioasa si se prepara foarte usor si rapidC. >ranza de vaca Se face astfel1 # l lapte pasterurizat "!60!S/( $nu se urmareste ca sa ia din branza copilul grasime ci doar calciu% se da in clocot si se pun ; tablete calciu lactic dizolvate $sfarama cu cutitul tabletele si punele apoi in putin laptic% si se mai da inca intr-un clocot. Se lasa putin sa se raceasca si se pune la scurs intr-un tifon si se mai da prin zer ca sa nu iasa prea uscata. Se pune apoi intr-un vas etans la frigider si se poate folosi cam +-4 zile. Cum se da branzica. 'a masa de fructe se da amesteca fructele cu o lingurita branza in prima zi. /poi se mareste cantitatea de branzica in fiecare zi pana se a)unge la +&-5& gr pe zi. Se poate da in fiecare zi branzica. !u de obicei fac branzica folosind cantitatile la )umatate. "in 5&& ml lapte mie imi ies >& gr branzica. Tarta de spanac un cartof mare, 5& g spanac congelat, un ou, 4& ml lapte, o lingurita de smantana

5#

5ierbeti cartoful taiat in bucatele intr-o cratita cu apa. Cu doua minute inainte de a se termina fierberea adaugati in apa spanacul. 5recati totul ca sa obtineti un pireu si adaugati oul. 2uneti amestecul intr-o forma unsa cu unt care se coace #5 minute la bain-marie, apoi scoateti tarta pe o farfurie si varsati deasupra laptele caldut amestecat cu smantana. Serviti... B6elouteB de primavara 3n preparat din legume pentru puiul tau de 5 luni. Ingrediente1 5&g morcovi, 5&g fasole verde, 5 frunze de macris, # frunza patrun)el, 5&g de mazare, un cubulet unt Se spala legumele. Se curata morcovul si se taie in rondele fine. Se taie frunzele de macris. Se desface fasolea verde taindu-se varfurile pastailor. Se fierbe totul in #7+l de apa timp de *5 de minute. Se lasa putin la racit, se adauga cubuletul de unt si se mi eaza cu un mi er de bucatarie. .od de servire1 0ece sau caldut, dupa preferinta. Piept de pui cu legume <preparare1 #5 min.7fierbere1 * ore% *& g piept de pui, # morcov, # nap, # mana de fasole verde e tra-fina, # mana de boabe de mazare, # frunza de patrun)el, # cubulet de unt, sare Se curata morcovul si napul. Se spala, apoi se taie cuburi. Se desface fasolea verde. Se spala si se taie in bucati mici. Se spala patrun)elul. Se pun toate legumele intr-o cratita cu apa rece in care s-a adaugat un varf de sare si se fierbe * ore la foc mic. Se adauga pieptul de pui cu #& minute inainte de stingerea focului. Se pune apoi continutul cratitei in mi er dupa ce s-a adaugat cubuletul de unt. >randada de peste # cartof mare; *& g file de merlan; +& ml de lapte semismantanit; putin pesmet pisat fin; # bucatica de unt de marimea unei alune Se fierbe cartoful taiat in bucati intr-o cratita cu apa apro imativ #5 minute. Intr-o alta cratita se fierbe pestele in apa cu diverse mirodenii in )ur de #& minute. Se zdrobeste cartoful pana se obtine un pireu si se adauga laptele. Se pune )umatate din pireul obtinut intr-un recipient uns cu unt, se adauga un strat de peste si se acopera cu restul de pireu si cu pesmet. Se da la cuptor si se tine pana se rumeneste usor, apoi se serveste. "e la , luni Pireu de dovlecel cu lamaie $preparare1 #& min.7fierbere1 #5 min.% #5& g de dovlecei; *& g de branza alba $sau #& g de iaurt J #& g de smantana%; # lingura de suc de lamaie; # varf de sare. Se taie capetele dovleacului. Se spala bine fara a se indeparta coa)a. Se fierbe #5 minute in cuptorul cu microunde. Se pune in mi er, adaugandu-se sare si sucul de lamaie, apoi se adauga si branza, amestecand mereu. Se serveste in farfurioara copilului. Piure BcucuriguB 2otrivit copilasilor care papa de)a ou si iaurt. #&&g fasole verde proaspata, #7+ galbenus de ou fiert tare, # lingura iaurt, putin patrun)el, o bucatica de unt cat o aluna

5*

Se fierbe fasolea in baie de aburi $*& de minute%, apoi se amesteca cu patrun)elul si galbenusul faramitat.Se adauga iaurtul si se mi eaza bine. Se serveste cald, garnisit cu unt. Piure din zarzavatul de la supa Oarzavatul de la supa $morcov, patrun)el, cartof% se paseaza fierbinte prin sita. Se amesteca cu lapte sau putina smantana, putin unt si zeama de lamaie. Se poate servi ca garnitura, sau felul doi. Piure de cartofi 2iure-ul de cartofi se poate pregati din cartofi copti in coa)a sau fierti $*5& g%, lapte $#&& g%, unt $N lingurita%, sare $un strop%. Cartofii fierbinti se paseaza prin sita sau se zdrobesc cu furculita si amesteca cu laptele si untul. Se poate adauga si galbenus de ou sau branza de vaci. Piure de cartofi cu sfecla /cest piure este indicat si copiilor anemici. 5&& g sfecla rosie, *5& g cartofi, 5& g unt, #&& ml lapte, # lingurita seminte sfaramate de c-imen, sare Curata sfecla si cartofii, taie-i in felii subtiri sau in cubulete. 2une intr-o cratita putin unt si legumele. /dauga apa, cat sa se acopere legumele si fierbe la foc potrivit. "upa ce legumele s-au inmuiat, paseaza-le trecandu-le prin sita sau marunteste-le cu a)utorul unui mi er. 2une apoi laptele cald, restul de unt si praful de c-imen si amesteca bine piureul cu o lingura de lemn. 2otriveste de sare. Pireu de tapioca *5 cl $*5& ml% de lapte, 4-5 linguri cu gris de tapioca, putina branza rasa, putina sare, # bucatica de unt cat o aluna Se fierbe laptele pana da in clocot. Se adauga grisul presarandu-l, amestecand continuu $altfel se lipeste si se fac cocoloase%. Se lasa sa fiarba la foc mic 4-5 minute, amestecand mereu. Se opreste focul, se adauga sarea, untul si branza. Se lasa sa se raceasca intr-o farfurie * minute. "aca vi se pare ca este prea gros adaugati * linguri cu lapte rece si amestecati. 2ireul este gata si il puteti servi. ,!ste o reteta care se prepara foarte repede, adecvata pentru masa de seara, este -ranitoare si, in general, bebelusii o adora $in plus, ii obisnuieste treptat cu bucatelele mici%.C Aariante1 #% Se adauga # galbenus de ou inainte de a opri focul $peste laptele cu gris%. *% Se inlocuiesc cei #& cl de lapte cu #&& g pireu sau suc de legume +% Se inlocuieste untul cu # branza topita strivita. Tarta cu piure de spanac # cartof mare, 5&g spanac congelat, # ou, 4&ml lapte, # lingurita smantana proaspata Cartoful se curata, se taie in bucati si se pune la fiert intr-o cratita cu apa clocotinda. Cu * minute inainte de a termina de fiert cartoful, se adauga in cratita la fiert si spanacul. "in lapte caldut si smantana sa face un sos.

5+

"upa ce au fiert, spanacul si cartofii se amesteca bine, pana se obtine un piure care se amesteca cu oul.Combinatia obtinuta se pune intr-un vas termorezistent uns cu unt si se fierbe in bain-marie circa de #5 minute. Se serveste pe un platou, turnand deasupra amestecul caldut de lapte si smantana. 6ariatie cu cartofi # cartof mare; un sfert de anason; putin lapte pentru varsta a doua $sau lapte semismantanit%; putina sare 5ierbeti in baie de aburi sau in cuptorul cu microunde, cartoful si anasonul taiate marunt. /poi, amestecati totul cu putin lapte pana obtineti un pireu cremos. Serviti. Succesul este garantat la bebelusii carora le place gustul parfumat al anasonului. 6inete umplute # vanata mica; * tomate bine coapte; Y de -asma; cateva fire de tar-on proaspat $sau congelat%; mirodenii $cimbrisor, foi de dafin%; putina sare Se incalzeste cuptorul la *#& f C $termostat >%. Aanata se spala bine, se inteapa cu o furculita si se coace in cuptor in )ur de *& de minute. Intre timp, se cufunda tomatele cateva secunde intr-o cratita cu apa fierbinte pentru ca pielita sa li se desprinda usor. /poi, se curata tomatele de coa)a si li se scoate partea centrala. "upa aceea, tomatele se taie pe latime pentru a li se scoate samburii cu o lingurita. In final, se taie tomatele in bucatele mici. Se taie marunt -asma si se rumeneste putin intr-o tigaie cu foarte putin ulei. Se adauga tomatele, cimbrisorul, foile de dafin si sarea, si se lasa pe foc cam #& minute. Cand vanata este coapta, se taie pe lungime, se acopera cu sosul de tomate, iar deasupra se presara tar-on. Suc de rosii #-* rosii, # lingurita de za-ar $optional% 0osiile bine coapte, se spala si se scufunda cateva secunde intr-un vas cu apa clocotita. Se scot, se curata de pielita, se scot samburii si se zdrobesc in storcator sau in tifon. Oeama poate fi amestecata cu za-ar in proportie de 5 g za-ar $o lingurita la #&& g rosii. @ris cu rosii * linguri de gris, # sau * rosii, # pa-ar cu lapte, sare, unt (urnati in ploaie grisul in laptele in colcot. 5ierbeti #& minute amestecand continuu. 2reparati un pireu de rosii. /mestecati, sarati, adaugati unt cat o aluna. "eliciu rece cu castraveti # castravete, +& cl branza de vaci, +& cl supa de pasare, * lingurite suc de lamaie, sare, piper Curatati castravetele si scoateti-i toti samburii. Cel mai bine este sa taiati castravetele in doua si sa ii scoateti cu a)utorul unei lingurite. 'asati deoparte o bucatica din castravete pe care o veti taia in cubulete sau rondele. .i ati restul cu sucul de lamaie. In amestecul obtinut, turnati supa de pasare si branza de vaci. Condimentati. "aca doriti, puteti adauga putin anis. 'asati sa se odi-neasca la frigider. Serviti-o, decorand cu cuburile sau rondelele de castravete si cu frunzulite de menta. Sfat1 !ste indicat sa serviti aceasta supa la o zi sau doua de la preparare, ceea ce permite aromelor sa se patrunda. Aariante1 mai puteti adauga, inainte de servire, cubulete de pulpa de rosii $iar incepand cu # an1 creveti roz, decorticati%.

54

Arez c%inezesc $preparare1 #& min.7fierbere1 *& min.% 4 pa-are de orez; + oua; *&& g de mazare; +&& g de sunca; Se fierbe orezul, apoi se scurge. Se bat ouale si se adauga o lingura de apa. Se prepara omleta in tigaie. 2entru copil1 se pun intr-un bol #*& ml de apa de la fiertura de orez, se adauga +& g de orez fiert, 5& g de mazare si #5 g de sunca. Se amesteca cu mi erul si se pune in biberon. 2entru restul familiei1 se condimenteaza, se pune sare si piper @ris verde 6 frunze de laptuca $salata verde%, un dovlecel, * linguri gris, branza rasa, sare 'uati salata si un dovlecel taiat bucatele. /mestecati totul cu mi erul, adaugand putina apa. /duceti la fierbere si adaugati doua linguri cu gris. 'asati sa fiarba la foc mic timp de cateva minute. Sarati. 2resarati cu branza rasa. Clatite marocane 5&& g. de gris fin, N litru de lapte caldut, #5 cl $#5& ml% de apa $sau ec-ivalentul unui pa-ar de ceai%, + galbenusuri de ou, 4& g. de dro)die de panificatie 2regatirea aluatului1 amestecati toate ingredientele impreuna intr-un recipient adanc, pana se obtine o pasta grasa si putin fluida. 'asati coca sa se odi-neasca o )umatate de ora. Coacerea1 Cu un polonic micut ,special pentru clatite,, turnati aluatul intr-o tigaie cu teflon $care nu lipeste%, neunsa cu unt, si care a fost incalzita in prealabil. 2e foc mediu, lasati sa se coaca clatita $care trebuie sa fie destul de groasa% pe o singura parte, pana cand aluatul face zeci de gauri $este foarte important, deoarece aceasta este particularitatea clatitelor marocane%. 'uati clatita de pe foc, asezati-o pe o farfurie, ungeti-o cu unt, si repetati aceeasi operatie pentru clatitele care urmeaza. 2uteti servi clatitele cu za-ar sau cu dulceata, sunt delicioase8 2entru adulti, sau pentru copiii mai mari, puteti servi clatitele cu ceai de menta $foarte dulce%. &ancare de peste cu fasole verde si frunze de %asmatuc%i $preparare1 4& min.7fierbere1 5& min.% *5& g de fasole verde; #&& ml de lapte; 4& g de peste; o lingurita de faina; # galbenus de ou proaspat; # frunza de -asmatuc-i Se desface fasolea verde si se spala. Se fierbe #5 minute in putina apa fara sare. Se adauga pestele si se mai lasa la fiert 4 minute. Se scurge fasolea, apoi se pune in mi er pentru a obtine o pasta care se aseaza in doua tavi. Se pune apoi pestele in mi er si se adauga laptele, galbenusul de ou, faina si frunza de -asmatuc-i. "upa ce se amesteca totul, se pune compozitia in cele doua tavi de fasole verde si se da la cuptor $#;&fC la termostat 6%. Peste de aprilie 4& g de file de peste slab $carne de morun proaspata, merlanQ% # dovlecel, # morcov mic, o picatura de ulei de masline, o felie de lamaie Spalati si curatati legumele, dati-le prin razatoare pentru a obtine lamele mici. 2uneti legumele pe o foaie de aluminiu, deasupra legumelor asezati fileul de peste, si bagati foaia de aluminiu in cuptorul incalzit in prealabil la *5&g $termostat >;%. 55

(urnati cateva picaturi de ulei si de lamaie. Inc-ideti -artia de aluminiu si lasati-o in cuptor 6-; minute. Cand sunt gata, zdrobiti legumele si pestele, si aran)ati preparatul in farfuria bebelusului, dandu-i forma unui peste 6anata umpluta in stil vegetarian o vanata mica, * rosii bine coapte, cateva fire de tar-on proaspat congelat, marar si patrun)el, un varf de sare Incalziti mai intai cuptorul la *#&fC $termostatul la >%. "upa ce ati spalat cu gri)a vanata si ati intepat-o cu o furculita, coaceti-o in cuptor timp de *& de minute. In acest timp, intr-o cratita cu apa clocotita, puneti rosiile pentru a putea fi deco)ite de pielite. "eco)iti-le si scoateti miezul. (aiati rosiile in bucatele mici, de forma unor zaruri.2uneti putin ulei in tigaie. /daugati rosiile, mararul, patrun)elul si sarea. 'asati sa clocoteasca #& minute. Cand vanata s-a copt taiati-o in doua, acoperiti-o cu aceasta pasta de rosii preparata si presarati deasupra tar-on. Serviti-o8 Pateu + ficatei de pui se fierb bine in apa cu putina sare si cind sint fierti se paseaza bine cu furculita. Se adauga un galbenus fiert tare, un cubulet de unt si o lingura de smintina. "upa # an se poate adauga si N ceapa mica data pe razatoare. Se amesteca foarte bine si se intinde pe piine. Salata de vinete cu carne de vita $preparare1 #& min.7fierbere1 5 min.% #5& g de vinete, *& g de carne de vita, 5& ml de lapte Se spala vanata si se taie in doua. Se pun cele doua bucati in cuptorul cu microunde. Se lasa timp de 4 minute. Se lasa carnea intr-o tigaie neteda. Cand vanata este gata, se rade interiorul cu o lingurita apoi se pun in mi er vanata, laptele si carnea. Se amesteca totul pana se obtine o pasta omogena. &usaca de cartofi * cartofi mari, +& g de fleica de carne de vita, tocata $sau piept de pui, sau escalop de curca%, un sfert de pa-ar de lapte o bucatica de unt de dimensiunile unei alune, putina sare Se face un pireu din cartofi si lapte. Se unge cu unt un vas termorezistent, se pune carnea in vas si se acopera cu un strat de pireu. "easupra pireului se pune unt, apoi se da vasul la cuptorul incalzit in prealabil la **& f C si se tine la cuptor cam #& minute. Se poate servi dupa ce se raceste suficient. 4 varianta1 Se urmeaza reteta de mai sus pentru musaca de cartofi. In plus, se adauga un strat de crema de porumb intre pireul de cartofi si carnea tocata. 0eteta este cu adevarat delicioasa si foarte -ranitoare8 Cambon cu legume o )umatate de felie de sunca presata, 5 linguri cu iaurt gras $4&= grasime%, #& ridic-i mici, roz $de preferinta sa nu fie iuti%, 4 frunze de salata verde $de preferat cu foile verzi caci au mai multe vitamine%, un fir de patrun)el, # lingurita cu suc de lamaie Se curata si se spala cu gri)a ridic-ile, frunzele de salata si patrun)elul. Se pun impreuna cu )ambonul, sucul de lamaie si iaurtul gras intr-un vas, se zdrobesc si se amesteca cu mi erul pana se obtine o crema groasa. Se serveste. "upa ce copilul a implinit # an se poate inlocui )ambonul cu # ou tare. 56

;ile de morun proaspat cu anason 4& g file de morun proaspat; )umatate de bulb de anason $apro imativ #*& g%; cateva frunze de busuioc; # bucatica de unt de marimea unei alune Se spala anasonul, apoi se pune intr-o cratita cu apa clocotita si se lasa sa fiarba la foc mediu in )ur de +& de minute. Se spala frunzele de busuioc si se taie foarte marunt cu a)utorul unei foarfeci de bucatarie $sau cu un cutit foarte ascutit%. "upa ce anasonul a fiert, se zdrobeste pana devine ca un pireu, apoi se amesteca cu busuiocul. Intr-o tigaie cu teflon $de care nu se lipeste ceea ce pra)esti% se frige pestele. /poi, se aran)eaza pestele in farfuria bebelusului, dupa ce, in prealabil, i sau scos oasele si a fost farimitat7maruntit. Se adauga pireul de anason si se serveste. Pui cu grepfrut *& g de piept de pui fiert si taiat marunt $sau escalop de curca% )umatate de grepfrut roz #*& g de iaurt gros $4&= grasime% # fir de -asmatuc-i Se crata grepfrutul, se desface in felii, se indeparteaza pielita fina care incon)oara pulpa fructului si se scot samburii. Se aseaza bucatile de grepfrut intr-o farfurie adanca, se adauga iaurtul gros si se striveste totul cat mai bine. Se spala si se taie marunt -asmatuc-i. Se amesteca bine toate ingredientele, pana se obtine o crema. Se serveste. $Se recomanda ca acest fel de mancare sa fie servit rece%. Pasta de carne cu cartofi "oua pulpe de pui dezosat se pun la fiert, pana cand carnea devine frageda; Intre timp se pun la fiert doi cartofi de marime medie impreuna cu verdeata.Se scot din apa, se zdrobesc, si se amesteca cu carnea tocata sau maruntita.Se adauga un iaurt de #5& g, si putina sare.Se amesteca pana devine o crema groasa.Se poate servi ca atare sau pe paine8 Pasta de pui cu cartofi * pulpe pui dezosate, * cartofi de marime mi)locie, #5&ml iaurt, verdeata pentru gust 2ulpele se fierb pana cand carnea devine frageda.Separat, se fierb cartofii $curatati si taiati% cu verdeata. "upa ce au fiert, cartofii se paseaza ca pentru piure, carnea se toaca foarte fin si se amesteca cu iaurtul Se serveste ca atare sau uns pe paine. Ciulama 2t 6 portii1 6&&g carne pasare, ;&g ceapa, 5&g morcov,, 5&g rad. de patrun)el, 5 lingurite unt $ulei%, * lingurite faina, #&&ml lapte, zeama de carne. :ucatile de carne se fierb impreuna cu zarzavatul tocat. Separat, intr-o cratita, se incinge untul, se amesteca cu faina, apoi se stinge cu lapte si cu zeama de carne, amestecand mereu cu telul, sa nu se formeze cocoloase. Se fiebe pana cand capata consistenta unei smantani groase, se adauga bucatele de carne si se mai da un clocot. Se serveste fierbinte cu mamaliguta. ;ile de calcan cu lapte <preparare1 4& min.7fierbere1 5& min.% +& g file de calcan, N ceasca de lapte, #& g unt, orez fiert /daugati peste lapte o )umatate de ceasca de apa si puneti pe foc. 5>

Cand a inceput sa dea in clocote, adaugati pestele si lasati-l sa fiarba la foc mic timp de 5 minute. Scurgeti pestele, adaugati cateva lingurite de orez fiert si zdrobit bine si serviti cu putin unt topit. Spanac florentin *&&-*5& g spanac, *-+ rosii, *-+ lingurite smantana, parmezan ras, unt. Se curata spanacul si se spala, se pune intr-o cratita cu putin ului si apa, pana se inmoaie. Se spala rosiile, se taie si se pun intr-o tava unsa cu unt, sa se rumeneasca la cuptor. Spanacul se pune intr-o forma unsa, deasupra se pun rosiile, se presara parmezan ras si se mai lasa #&-#* min. la cuptor. >udinca de peste Se fierbe pestele si se curata de oase. Se caleste in putin unt o ceapa mica si o rosie. 2este ele se pun bucatelele de peste, putin patrun)el, o foaie de dafin si se acopera cu lapte $putin, numai cat sa le acopere8%. Si un praf de vegeta. Se mai lasa pe foc +-4 minute. "upa ce se ia de pe foc, se mai adauga in compozitie si putin cascaval ras care se topeste. Separat se face un piure de cartofi cu lapte si unt. Se pun intr-un vas )ena intai compozitia cu peste si deasupra piureul de cartofi, iar motz deasupra iarasi niste cascaval ras. Se da foarte putin la cuptor si 6/(/8 C%iftelute de pasare Ingrediente $pentru 4 portii% 1 5&& g carne de pasare, 6& g paine alba, *&& ml lapte, 6& g unt, +& g faina $pesmet%, #& g sare Carnea, curatata de pielite si tendoane, se da de doua ori prin masina de tocat $a doua oara si cu paine, muiata in lapte%. Se adauga sarea, laptele rece si )umatate din unt. Se amesteca tocatura pana ce se omogenizeaza si intreaga compozitie devine ca o pasta. Cu mana uda, se formeaza c-iftelute, care se tavalesc prin faina $pesmet% si se pra)esc in restul de unt $ulei% incins, cate 5 minute pe fiecare parte. 'a sfarsit, se pun 5 minute la cuptor. "e la 1 luni Cuscus cu pui <sau miel= # pa-ar cu gris, # morcov, # dovlecel mic, putin din partea alba a unei bucati de praz, o bucata de piept de pui fiert $sau +& g de carne de miel fiarta%, patrun)el, o bucatica de unt de dimensiunile unei nuci sau ulei, putina sare Se pune apa la fiert. Cand fierbe in clocot se pun legumele si patrun)elul taiate marunt si se lasa sa fiarba in )ur de #& minute. /poi, se adauga grisul si se lasa sa fiarba inca ; minute. "upa ce se iau de pe foc se scurg, se sareaza si se adauga untul sau uleiul, si carnea. Se zdrobesc toate ingredientele daca bebelusul dumneavoastra nu poate inca sa mestece singur bucatelele Pateu delicios * cartofi, + ficatei pasare, 5& g lapte, o lingurita unt, sare, N lingurita smantana Se fierb cartofii cu ficateii. Se zdrobesc, se adauga untul, laptele, smanatana si se amesteca bine. /poi se adauga sarea.

5;

"e la 2 luni Piure de conopida cu cartofi Conopida, cartofi, lapte, #& g unt, # praf sare. Se fierb in apa cu sare conopida si cartofii. Se paseaza fierbinti, se amesteca cu laptele cald si untul si se bat bine cu mi er-ul sau telul. Se netezeste in cratita, se mai pune o lingurita de unt si se da la cuptor 5-#& min. Pireu &imosa $preparare1 #& min.% * pliculete de pireu de morcovi sau pireu preparat in casa din * morcovi fierti; * linguri de branza telemea; * galbenusuri; #6& ml lapte semi-degresat; #6& ml apa. 5ierbeti ouale #& minute. Curatati-le de coa)a si scoateti-le galbenusul fiert tare. Striviti-l cu furculita. 2reparati pireul de morcovi dupa indicatiile de pe ambala). /daugati branza telemea si presarati cu galbenusul strivit. Piure de spanac *5& gr. spanac curatat 7 5& gr. sos alb 7 5 gr. za-ar $optional% 7 sare Spanacul, spalat si curatat se pune la fiert in putina apa fierbinte, sarata. "upa 5-> minute se scoate si se paseaza cu blenderul. Se pregateste sosul alb din1 5 gr. faina, 5 gr. unt, #&& ml. lapte $se amesteca laptele cu faina si se fierb, amestecand incontinuu; la sfarsit sa adauga untul%. 2iure-ul de spanac se amesteca cu sosul alb si se mai fierbe #& minute, amestecand tot timpul. "upa gust se poate pune si za-ar. Inainte de servire se pate adauga unt proaspat, smantana sau zeama de lamaie, dupa gust. Se incepe cu cantitati mici. /re efect usor la ativ. Se prepara intotdeauna proaspat. 2rin pastrare si reincalzire se formeaza substante to ice ritante pentru mucoasa digestiva. C%iftelute de orez umplute +5&g orez, 4&g unt, 4&g cascaval ras, 4&g sunca slaba, + oua, mozzarella, pesmet, ulei de masline, sare Intr-o tigaie incalziti untul, caliti putin orezul si acoperiti cu apa. Sarati si lasati orezul sa fiarba asa, fara capac, cand e gata orezul trebuie sa fi absorbit toata apa. 'asati sa se raceasca, timp in care taiati mozzarella si sunca bucatele mici, amestecati orezul racit cu * oua si cascavalul ras, din aceasta compozitie formati c-iftelute, faceti cu o lingurita sau mai simplu cu degetul o adancitura in fiecare dintre ele $ca sa poata fii umplute%, cu mozzarella si sunca, astupati cu orez, si refaceti c-ifteluta. :ateti oul ramas si treceti c-iftelutele prin el, iar apoi prin pesmet, apoi le pra)iti in ulei de masline bine incalzit in prealabil, cand sunt gata se scot pe un platou cu -artie de bucatarie. Se servesc calde, eventual alaturi de carne. Se pot coace si in cuptor. >udinca cu legume # lingurita unt, # lingurita faina de grau, 4 linguri lapte fierbinte, # lingura lapte praf, # ou batut, ; linguri piure de legume Intr-o tigaie, topiti untul la foc mediu adaugand cate putin laptele fierbinte si cel praf./mestecati continuu pana se ingroasa. In castronelul cu ou batut adaugati putin din sosul fierbinte obtinut, amestecati, apoi turnati oul in tigaie, peste sos. /daugati si piureul de legume si amestecati pana se omogenizeaza.(urnati amestecul intr-un vas termorezistent uns cu grasime si coaceti in bain-marie la cuptor $incalzit in prelabil la #;& de grade%. Coaceti +& de minute. 5<

Se serveste cald sau rece >udinca de legume cu ou, carne sau peste #&&g legume $conopina, spanac, gulie, morcov, brocoli%, # cartof, *&-5&g carne $vitel, gaina, ficat de vitel%, #ou sau peste 'egumele curatate, maruntite se fierb in putina apa pina se inmoaie, si se fac pireu. Carnea la fel se fierbe pina se inmoaie se face pireu si se amesteca cu pireul de legumesi cu oul fiert s-au pestele. "upa gust putina sare si za-ar. I.240(/9(1 Copii trebuie obisnuiti cu tot felul de gusturi. "e aceea condimentele )oaca un rol important in alimentatia copilului. gustul dulcelui, place ori carui copil, de aceea este recomandat sa se inceapa cu legumele. Cu timpul oricare copil isi individualizeaza gustul si ceea ce nu-i place ori cum o sa refuze. Colcannon - mancare irlandeza # cartof mare, # praz, # varza mica, N ceapa, unt cat # aluna, # N lingura de smantana proaspata Spalati, curatati si taiati in cubulete prazul, cartoful si ceapa. (ocati mare varza. 2uneti totul intr-o cratita cu putina apa $cat sa acopere legumele% si fierbeti pana acestea se inmoaie. Scurgeti restul de apa si zdrobiti-le. /daugati untul si smantana si amestecati. 2uteti servi cu peste sau pui. &ancarica de legume cu mamaliguta .ancarica de legume 1 o tomata; Y de ardei gras; N de dovlecel; 4& g de vanata; N de ceapa; # lingurita cu ulei de masline; +-4 masline negre fara samburi; # frunza mica de dafin si un fir de cimbrisor .amaliga 1 *&& ml de lapte $semismantanit%; 4& g de gris de porumb; o bucatica de unt de dimensiunile unei alune putina nucsoara; putina sare Se spala si se curata toate legumele $cu e ceptia dovlecelului%. Se fierb vanata, ceapa, ardeiul iute, dafinul si cimbrisorul in baie de aburi timp de un sfert de ora. Se adauga tomata, dovlecelul si maslinele si se lasa sa fiarba inca #5 minute. Intre timp, se fierbe laptele pana da in clocot, intr-o craticioara impreuna cu sarea si nucsoara. Se micsoreaza focul si se toarna grisul de porumb in ploaie $treptat%. Se lasa sa fiarba 5 minute, amestecand in continuu cu o lingura de lemn. Cand mamaliga se desprinde de peretii cratitei, se opreste focul, se amesteca cu untul si se toarna intr-un tipar micut cu forma amuzanta7nostima, si se lasa sa se raceasca. "upa ce mancarica de legume a fiert, se scot frunza de dafin, firul de cimbrisor si se )upoaie pielita tomatei. Se zdrobesc toate legumele cu o furculita si se aseaza pe farfuria bebelusului. Se scoate mamaliga din tipar si se pune alaturi. Se serveste. B;lanB cu morcovi $preparare1 #& min.7coacere1 *& J *& min.% #5& g morcovi, #5 g ceapa, # galbenus, # bucata de unt de marimea unei alune Curatati si spalati morcovii. (aiati-i rondele. (aiati carnea in felii subtiri. 5ierbeti legumele timp de *& de minute inabusit. 6&

'asati sa se raceasca si amestecati cu mi erul. Incorporati galbenusul si untul de marimea unei alune. 2uneti intr-o cratita. Coaceti in cuptor la foc potrivit $termostat 6% la bain-marie timp de *& minute. @ogosi de cartofi *5& g cartofi, #& g unt, #& g branza rasa, # galbenus. Cartofii copti se curata de coa)a, se zdrobesc bine si se amesteca cu unt, branza si galbenusul de ou. Se asaza grama)oare pe o tava unsa, se presara sc-?eitzer ras si se coc la foc iute. Paste - un castronel portivit de paste $stelute, dinozauri, patratele, cat mai mici%, N l suc de rosii sau rosii date pe razatoare, # ceapa potrivita tocata marunt, + catei de usturoi dati pe razatoarea mica 2ui la fiert sucul de rosii cu ceapa, usturoiul, o lingurita de vegeta si * linguri ulei de masline. Cand ceapa e fiarta adaugi pastele care au fost fierte in apa cu un pic de sare $dupa ce stingi focul le mai lasi 5 min in apa, iar vasul sa fie acoperit si apoi le adaugi peste sucul de rosii% si mai lasi sa fiarba 5 min la foc mic, dupa care acoperi vasul si lasi sa se umfle pastele. 'e amestecam cu branzica facuta din lapte praf :ebelac si Ca lactic, branzica /lmete sau ,branzica de casa,. osie umpluta o rosie frumoasa; un galbenus de ou; N esalot $-asma%; un pic de ulei de masline; *5 g miez de paine inmuiat in lapte; un varf de sare; #-* masline negre curatate de sambure. 2reparati amestecul din galbenus de ou, esalot tocat, masline si sare. 6oliti rosia de miez si umpleti-o cu acest amestec. /sezati rosia intr-o cratita unde ati pus un strat de ulei de masline si coaceti-o la foc moale. 0osia poate fi servita cu garnitura de orez alb sau de macaroane. Pireu de morcovi cu miere * morcovi N lingurita cu ulei de masline N lingurita cu suc de lamaie N lingurita de miere Se curata morcovii si se taie in bucati mici. Se pun intr-o cratita si se acopera cu apa rece, se adauga mierea si uleiul, apoi se pune la fiert si se lasa sa fiarba pana da in clocot. Se micsoreaza focul, se acopera cratita si se lasa sa fiarba la foc mic apro imativ *& de minute. Se zdrobeste totul cu mi erul si se amesteca cu sucul de lamaie. osie umpluta o rosie frumoasa, un galbenus de ou, N esalot $-asma%, un pic de ulei de masline, *5 g miez de paine inmuiat in lapte, un varf de sare, #-* masline negre curatate de sambure.

6#

2reparati amestecul din galbenus de ou, esalot tocat, masline si sare. 6oliti rosia de miez si umpleti-o cu acest amestec. /sezati rosia intr-o cratita unde ati pus un strat de ulei de masline si coaceti-o la foc moale. 0osia poate fi servita cu garnitura de orez alb sau de macaroane. Croc%ete de merlan # fileu de merlan; * cartofi; N ou; unt; sare; patrun)el tocat Se fierb cartofii in apa sarata Se trece prin masina de tocat fileul de peste crud. Se curata si de zdrobesc cartofii. Se amesteca merlanul cu cartofii, se adauga patru)el, sare si o )umatate de ou. Se fac croc-etele. Se pun intr-o forma rezistenta cu unt cat o nuca. Se lasa sa se rumeneasca cateva minute la cuptor Croc%ete de peste cu conopida $preparare1 #5 min.7coacere1 4 min.% # ceasca de pireu de conopida; ;& g de carne de morun proaspat; # felie de paine fara coa)a; # lingurita de ulei; * frunze de tar-on $sau de creson%; suc de lamaie; sare; lapte degresat Spalati, apoi pasati pestele cu mi erul. 2uneti pestele pasat intr-un castron si adaugati miezul de paine inmuiat in prealabil in lapte si stors, tar-onul curatat si sucul de lamaie. /mestecati totul astfel incat sa obtineti un amestec omogen. /daugati un praf de sare. 5aceti rulouri. Intr-o tigaie rumeniti croc-etele 4 minute. Servitile apoi cu pireul de conopida incalzit ;ile de batog cu sos verde # file micut de merlan $4&-5& g.%; # lingura $rasa% cu faina; #&& ml de lapte; putina nucsoara praf; o mana de frunze de spanac $sau de creson%; o bucatica de unt cat o aluna # - Spalati cu gri)a frunzele de spanac, puneti-le intr-o craticioara, fara apa sau unt, acoperiti craticioara si lasati-o 5 minute pe foc mic. "upa aceea, scurgeti spanacul si treceti-l prin mi er. * - Intre timp, fierbeti laptele pana da in clocot, apoi, puneti-l deoparte. Intr-o craticioara, topiti untul la foc mic pana cand face putina spuma. /daugati faina, si amestecati bine pentru a nu se forma cocoloase. (urnati, apoi, laptele cald si nucsoara, si amestecati bine. 'asati sa fiarba la foc foarte mic timp de 5 minute, amestecand in continuu, pana cand sosul alb se ingroasa. 'uati craticioara cu sosul de pe foc. /daugati frunzele de spanac zdrobite in acest sos si amestecati bine. + - 5ierbeti pestele in baie de aburi $sau in apa cu diferite mirodenii% timp de 5 minute. "upa ce a fiert, scoateti-i oasele si faramitati-l. (urnati sosul deasupra si serviti. 2uteti servi acest fel de mancare cu putin orez sau morcovi fierti in apa &orun cu gris # felie de morun; *&-*5 g gris; N N pa-ar de lapte; unt; sare 4 felie mica de morun se fierbe la bain-marie. Se stropeste cu suc de lamaie. Se desface in lamele. Se fierbe grisul #& minute in lapte. Se sareaza, se adauga unt si cateva picaturi de ulei de masline. Se prepara un pireu de rosii. Se amesteca totul.

6*

Crema de egrefin)morun afumat # cartof mare; ;& g de file de egrefin afumat; *&& ml de lapte semismantanit; o )umatate de ceapa; o frunzulita de dafin; * lingurite cu smantana proaspata. Se desareaza pestele in apa rece timp de o ora si )umatate, sc-imband apa la fiecare sfert de ora. Se pune, apoi, pestele intr-o cratita cu lapte fierbinte si se lasa sa fiarba in )ur de 5 minute. In acest timp, se taie ceapa marunt, si se taie si cartoful. Se scoate pestele din lapte, si in locul lui se pun ceapa tocata marunt, dafinul si cartofii $legumele trebuie sa fie complet acoperite cu lapte, de aceea mai puteti adauga lapte daca este necesar%. Se lasa sa fiarba pe foc mic apro imativ *& de minute. "upa ce legumele au fiert, se scoate frunza de dafin, se zdrobesc legumele si se amesteca cu smantana proaspata pana se obtine o crema groasa. In final, se adauga egrefinul afumat, care a fost in prealabil farimitat, se amesteca si se serveste. Piure de pui cu legume *+&ml apa, # piept de pui, 6&g orez, + morcovi, #*&g fasole verde /pa cu puiul si orezul se fierb la foc mic, intr-o oala cu capac pentru *& de minute.Se adauga morcovii intregi si fasolea verde si se mai fierb #& minute.Scurgeti amestecul din oala, pastrand zeama deoparte, apoi faceti un piure, adaugand atata zeama rezultata cat este nevoie pt. a obtine consistenta dorita. Se serveste calda sau se pastreaza in congelator, in portioare mici. Pui cu orez si morcovi 4& g de carne de pui $a se evita grasimea%, +& g de orez, # morcov mare ras, *5& ml de apa, o bucatica de unt, * linguri cu suc de portocale Se rumeneste puiul taiat in bucatele. Se adauga orezul, morcovul ras si apa. Se da in clocot, apoi se lasa sa fiarba la foc mic *& de minute. Se scurg toate, se pun pe o farfurie adanca si se amesteca cu untul si cu sucul de portocale. Se poate servi. Astropel din pui cu piureu de cartofi (imp de pregatire1 #*-#5 min (imp de coacere $ostropel% 1 #-N ora (imp de fierbere $cartofi% 1 #5 min. Ingrediente1 2iureul de cartofi1 *-+ cartofi mari, sare, +&-4& g.unt, lapte cat cuprinde 4stropelul1 #-* piept de pui $sau *-+ copane de pui%, sare, piper, un praf de cimbru, N cutie cu rosii in bulion, sau +-4 linguri cu bulion de rosii, +-4 catei de usturoi taiati felii; optional - #-* lgt. Aegeta, #-* lg. vin $alb sau rosu% Se pune intr-un vas de Rena carnea de pui se condimenteaza se toarna apa $cat sa cuprinda toata carnea%, se toarna rosiile $pasate cu furculita - bine% sau bulionul, usturoiul, vegeta si se pune un capac sau folie de aluminiu. Se lasa la cuptor timp de cel putin # -. apoi se pune vinul $optional% si se mai da la cuptor $fara capac% pret de inca #5-*& min. Se pune ostropelul in farfurie asezonat cu piureu de cartofi si se poate servi cu salata verde, sau de castraveti acri sau gogosari. ;icat la cuptor in plic # ficat de pasare, # lingurita de unt, sare

6+

Se spala ficatul, se asaza pe o -artie pergament, se pune o lingurita de unt. Se impac-eteaza ficatul in -artie, se asaza intr-un vas mic care se pune in cuptor *&-+& min, controland sa nu se arda -artia. 5icatul astfel fript se toaca si se adauga sare. Se poate servi cu garnitura de piure de legume. ;icat de miel cu morcovi $preparare #& min.7coacere1 *& J ; min.% *5 g ficat de miel, #5& g morcov, # bucata de unt de marimea unei alune, # praf din foi de dafin pisate, # praf de sare Curatati si spalati morcovii. (aiati-i cubulete. 5ierbeti-i intr-un pic de apa timp de *& de minute. 2asati-i cu furculita si incorporati dafinul pisat si untul. 2ra)iti ficatul fara ulei intr-o tigaie de teflon. "ati-l repede prin masina de tocat si serviti-l imediat. "e la 3 luni &ancare gratinata de dovleac #&& g de dovleac, o )umatate de ceapa dulce, # cartof, #& g de parmezan, putina branza gen svaiter rasa, putina sare, putina nucsoara $facultativ%, o bucatica de unt de marimea unei alune Se curata legumele $dovleac, ceapa si cartof%, se taie in bucati si se pun intr-o cratita cu apa sarata. Se lasa sa fiarba pana dau in clocot, apoi se lasa sa clocoteasca *& de minute $legumele pot fi fierte si la abur in )ur de +& de minute%. "upa ce au fiert, legumele se scurg si se zdrobesc pana se obtine un pireu. Se amesteca cu untul, nucsoara si parmezanul. Se pune totul intr-un vas, se presara branza tip svaiter rasa si se baga in cuptor sa se rumeneasca. Se serveste avand gri)a sa nu fie prea fierbinte. Pireu alb +& g de orez alb, # lingura de smantana proaspata, # bucatica de unt de marimea unei alune Se pune orezul intr-o cratita cu apa sarata, in clocot si se fierbe *& de minute. Se scurge orezul si se striveste pana devine ca un 2iure, apoi se adauga smantana proaspata si untul, si se amesteca totul bine. Se poate servi. Pireu de Dpois cassEs F <mazare uscata= o mana de mazare uscata, # morcov, # bucatica de unt de marimea unei alune Se pune mazarea uscata intr-o oala, se acopera cu apa rece $nu mai multa de #7+ din inaltimea oalei%. Se acopera cu capacul si se pune la foc mare, lasandu-l sa fiarba *& de minute. Se scurge mazarea, si se pastreaza apa in care a fiert. Se striveste mazarea si se adauga, daca este nevoie, apa in care a fiert pentru a o dilua putin $nu foarte multa apa, deoarece nu se face supa%. Se poate adauga si putin iaurt gros la 4&= m.g. Se pune, apoi, untul si se serveste 2ireul. BAa fi e celent cu sunca presata sau afumata8C. "e la 45 luni @%iveci de legume # dovlecel mic taiat cubulete, # cartof taiat cubulete, #morcov dat pe razatoare, un pic de telina data pe razatoare, # ceapa tocata marunt, # ardei gras tocat marunt, * rosii date pe razatoare $fara pielita%, + linguri de orez, # lingurita de vegeta, * linguri ulei de masline, facultativ1 carnita de pui sau ficatel. 64

2ui toate ingredientele intr-o oala $eventual sub presiune%, apa sa treaca peste ele $cam de * degete% si pui la fiert. Intr-un sfert de ora sunt gata. @%iveci de legume cu orez * cartofi, * ardei, un dovlecel, o ceapa, #&&g orez, o lingura pasta de tomate, putin patrun)el, sare. (oate legumele se spala si se taie cubulete mici apoi se pun intr-o cratita cu putin ulei si apa cat sa le acopere.se fierb inabusit. 4rezul se spala si se fierbe separat in * cani de apa.cand a fiert orezul il amestecam cu legumele si mai completam cu o cana de apa.se adauga pasta de tomate si se mai fierbe #5-*&min, amestecand mereu sa nu se prinda.se pune putina verdeata si sare. Tarta cu dovlecel $pregatire1 #& min.7coacere1 #& J *& min.% #5& g dovlecel, # nuca de unt, # praf de sare, 2atrun)el tocat, # ou * linguri branza de vaci Spalati dovlecelul, curatati-l de coa)a, apoi taiati-l rondele. 5ierbeti la abur timp de #& minute. "upa ce s-a racit putin, mi ati-l cu mi erul. :ateti oul ca pentru omleta, adaugati branza, pireul de dovlecel si praful de sare. 2uneti amestecul intr-o forma unsa cu unt si coaceti in cuptor la bain-marie timp de *& minute $termostat >%. Piure de urzici, loboda, stevie - pentru copiii peste varsta de 45 luni Se prepara la fel ca puireul de spanac. Piure de cartofi copti, cu ou, rosii si parmezan ras # rosie, +-4 cartofi potriviti, + lingurite unt, #&& g lapte, # galbenus. Se fierb cartofii in coa)a sau se coc. Se co)esc si se paseaza fierbinti, se adauga lapte cald, un praf de sare si se bate cu telul sau mi er-ul. Se adauga untul amestecat cu galbenusul. Se asaza intr-un vas. "easupra se pun felii de rosii, lapte si parmezan ras. Se pune la cuptor incins, 5-#& min Placinta cu carne <brinza, mere= /luat1 #&&ml lapte, # lingura dro)die, *&&gr. 3nt $margarina%, 45&gr. 5aina, * oua intregi # galbenus $albusul se bate spuma si se unge placinta inainte de a fi bagata in cuptor% Se face o maia din lapte caldut si dro)die si se lasa deoparte pt. N ora. Se adauga apoi oualele, untul, faina si se framinta bine $nu e agerati% si se tine apoi la frigider timp de N ora. Se intinde o foaie, se aseaza in tava unsa si tapetata cu faina, se pune umplutura si apoi deasupra cealalta foaie. 3mplututri1 I% * cepe, +74 @g carne tocata $pui sau vita pt. cei mici%, # pa-ar mare de piure de cartofi, patrun)el, # lingurita Aegeta $sau doar putina sare, de gust% Se caleste un pic ceapa $sau doar un pic inabusita cu apa%, se adauga carnea tocata si se lasa sa fiarba bine, apoi condimentele. Se amesteca apoi cu piureul si se pune in tava. II% *-+ oua batute, brinza sarata sau dulce $N @g%, za-ar sau sare dupa gust, patrun)el sau vanilie si stafide, dupa cum vreti placinta $dulce sau sarata% III% 5-6 mere date prin razatoare, amestecate cu *-+ linguri de za-ar si un pic de scortisoara.

65

Amleta cu branza * oua $pentru copii sub un an folositi doar galbenusul%, * linguri formula sau lapte matern sau lapte de vaca $depinde de varsta copilului%, * linguri cascaval ras, # lingura unt Se bat ouale cu laptele pana devin spumoase.Se adauga branza rasa.Intre timp untul se pune la topit, intinzandu-se bine pe suprafata tigaii./daugati amestecul de mai sus si coaceti la foc potrivit, amestecand constatnt, pentru apro imativ 4 minute.Se serveste calda. Piure de cartofi copti cu ou, rosii si parmezan ras # rosie, +-4 cartofi potriviti, + lingurite unt, #&& g lapte, # galbenus. Se fierb cartofii in coa)a sau se coc. Se co)esc si se paseaza firbinti, se adauga laptele cald, un praf de sare si se bate cu telul sau mi erul.Se adauga untul amestecat cu galbenusul. Se aseaza intr-un vas. "easupra se pun felii de rosii, lapte si parmezan ras. Se pune la cuptor incins 5-#& min. Salata de morcovi cu mere $pregatire1 #& min.% 6& g morcovi; #5 g mar; # praf de sare; #& picaturi de zeama de lamaie; # lingurita ulei de floarea-soarelui Spalati morcovul si marul, apoi curatati-le de coa)a. 0adeti foarte fin. /mestecati totul si serviti. Sos olandez + linguri lapte sau smantana, 4& g unt, # galbenus, sare, zeama de lamaie. Se incalzeste untul, se amesteca cu galbenusul batut cu lapte, smantana sau supa. Se lasa la bain-marie la foc mic sa se ingroase putin, fara sa fiarba. Se potriveste dupa gust cu sare si lamaie. Se serveste cu carne fiarta sau tocata. Spanac florentin *&&-*5& g spanac, *-+ rosii, *-+ lingurite smantana, parmezan ras, unt. Se curata spanacul si se spala, se pune intr-o cratita cu putin ului si apa, pana se inmoaie. Se spala rosiile, se taie si se pun intr-o tava unsa cu unt, sa se rumeneasca la cuptor. Spanacul se pune intr-o forma unsa, deasupra se pun rosiile, se presara parmezan ras si se mai lasa #&-#* min. la cuptor. Spanac cu orez # fir de praz $sau ceapa verde%; # ceasca mica de orez; * cesti de apa; putin spanac proaspat sau congelat; putin marar; * linguri ulei de masline, un praf de sare, daca vreti Se pune uleiul la incins si se caleste putin prazul $ceapa verde%./daugam spanacul si la putin timp orezul si apa..estecam si avem gri)a sa nu se lipeasca."aca mai e nevoie, mai punem putina apa./proape de sfirsit punem si mararul si Coronita de orez cu sunca $pregatire1 #& min.7fierbere1 *& min.% 4& g orez, *5 g sunca, # praf sare, # lingurita faina, 5& ml lapte, # praf de nucsoara

66

2uneti la fiert # litru de apa in care ati adaugat un praf de sare. Cand incepe sa fiarba, adaugati orezul si fierbeti timp de *& minute. Separat, desfaceti faina cu laptele, intr-o cratita. (ineti pe foc pana se umfla faina, amestecand continuu, pentru a nu se lipi. /daugati praful de nucsoara. Scurgeti orezul si asezati-l pe o farfurie sub forma de coronita. In mi)locul acestei coronite puneti sunca tocata marunt. Inveliti coronita de orez cu sosul alb din faina si lapte. Pui cu orez si currG 4& g de escalop de pui $sau piept de pui%; # mar dulce; +& g de orez; putin praf de currE dulce pentru bebelusi; # lingura cu lapte de cocos; *5 cl $*5& ml% de lapte semismantanit $pasteurizat%; # lingura cu suc de lamaie; unt cat o aluna Se curata marul, i se scot samburii, se taie in bucatele si se stropeste cu sucul de lamaie $ca sa nu se innegreasca%. Se taie escalopul de pui in bucatele. Se pun bucatelele de pui si cele de mar intr-o cratita cu lapte. Se adauga praful de currE dulce si se lasa sa fiarba la foc mic in )ur de *& de minute. /poi, se pun laptele de cocos si untul, si se lasa sa fiarba inca #& minute. Intre timp, se spala orezul, se pune intr-o cratita cu apa sarata care clocoteste si se lasa sa fiarba *& de minute $cu e ceptia cazului in care se foloseste orez care fierbe rapid%. Se aseaza orezul pe o farfurie, si sosul cu pui si currE pentru bebelusi alaturi. Se serveste. C%iftelute din piept pui # piept de pui, # ardeiverde7rosu, # ou, * fire ceapa verde, * catei usturoi, # rosie mica, sare, piper. Se dezoseaza pieptul, se taie fasii si se pune in robot7mi er cu celelalte ingrediente spre a fi tocate. "in pasta rezultata, se ia cu lingurita si se ruleaza prin faina, rezultand o c-ifteluta. Se pra)esc in ulei in ceaun sau tigaita. Perisoare 5&& ml. /pa sau supa de zarzavat 7 *&& gr. Carne fara os 7 5& ml. 'apte 7 # felie de paine Carnea se curata de piele si de zgarciuri. Se toaca prin masina de tocat impreuna cu o felie de paine inmuiata in lapte. Se adauga sare si verdeata tocata. "in aceasta compozitie se fac cu mana bile de marimea unor nuci mici. Se scufunda in apa fierbinte sau in supa de zarzavat. Se servesc cu supa sau separat, zdrobite, cu sos de legume $vezi mai sus%. 2erisoarele se pot fierbe si in aburi. Se pun intr-o strecuratoare care se aseaza deasupra unei oale cu apa care fierbe. Se acopera cu capac. Se fierb astfel 4&-45 minute. 2entru a verifica daca este bine fiarta, se desface o perisoara. ulada de praz cu sunca * fire de praz, 4 felii de sunca, cascaval ras, sos :ec-amel (aiati prazul in lungime si spalati-l bine de pamant. 5ierbeti-l in apa clocotita cu putina sare pana se inmoaie. In timp ce prazul fierbe, pregatiti sosul :ec-amel. /sezati pe fiecare felie de sunca )umatate de fir de praz si putin cascaval ras. 0ulati feliile de sunca si asezati-le intr-un vas pe care il veti introduce in cuptor. /coperiti cu sos bec-amel si cascaval ras. 'asati la gratinat cateva minute. &ancarica de cod cu porumb <A sursa buna de 6itamina C, >, calciu si betacaroten7= # cartof de marime medie curatat si taiat cubulete, # lingurita patrun)el verde, * foi dafin, #&&g fileu de cod, +&&ml lapte, #&&g boabe porumb $congelate%

6>

2uneti pestele la fiert in lapte, impreuna cu cartoful si frunzele de dafin.'asati la foc mic #& minute, sau pana ce pestele incepe sa se desfaca.Scoateti pestele, cartoful si dafinul intr-un vas si pastrati-le calde.In laptele ramas puneti porumbul si fierbeti pentru *-+ minute./daugati la loc pestele si cartoful, impreuna cu patrun)elul tocat si mai dati un clocot.Cand sunt gata, pasati-le ca pe un piure. Se serveste cald. Peste cu orez7 5ile de salau sau alt peste slab facut in tigaie de teflon, fara grasime. .aruntit cu atentie intre degete sa nu aiba oase mici. 4rezul ales $e o nebunie cu orez basmati% fiert in putina apa, daca scade mai adaug pe parcurs, sa ramana bob cu bob, cu un praf de sare, scortisoara si nucsoara. /mestecat totul. Pasta de branza cu ficatei # cutiuta branza /lmete $cu verdeata%, 5-6 ficatei de pui. Cantitatile sunt orientative. 5icateii se fierb foarte bine. Cand sunt fierti se scot si se pun la scurs pt. cateva minute, apoi se zdrobesc cu furculita si se adauga peste branza. Se amesteca pana se omogenizeaza. Se poate sevi pe paine sau cu piure de cartofi. "e la 4 an Piure de broccoli $contine fier si este o buna sursa de betacaroten, vitamina : si C% * florete mari de broccoli, 5&g faina de porumb, 4&& ml apa Se pune apa la fiert si cand da in clocot se adauga faina mestecand in continuu, pentru apro imativ #& minute cat sa fiarba faina.Intre timp fierbeti broccoli in baie de aburi $sau cuptorul cu microunde%, pana se moaie, scurgeti si amestecati foarte bine $de preferinta cu mi erul de bucatarie% cu mamaliguta obtinuta din faina cu apa, pana obtineti un piure. Se serveste cald. Paine de spanac cu smantana # @g spanac, 4 oua, #&& ml smantana, #&& g unt $J*& g pentru formele de pra)ituri%, >5& ml lapte, 5& g faina, sare, piper, un varf de cutit de nucsoara $praf% Incepeti prin a fierbe spanacul 5 minute; clatiti-l apoi cu apa rece si scurgeti-l bine. - 2regatiti apoi sosul bec-amel. 2uneti 5& g de unt intr-o cratita, adaugati faina si lasati sa fiarba timp de 4 minute. /daugati apoi laptele, sarea, piperul si nucsoara. 'asati sa fiarba la foc mic pana da in clocot, amestecand insa tot timpul. Sosul este gata, lasati-l sa se raceasca. - 4cupati-va acum de spanac. Intr-o cratita incinsa puneti restul de unt si adaugati spanacul taiat marunt. 2uneti, dupa gust, putina sare si piper si * linguri de sos bec-amel. 'uati cratita de pe foc, adaugati ouale in spanac si amestecati bine. - 2reincalziti cuptorul $foarte fierbinte%. Intre timp ungeti cu unt formele de pra)ituri, dupa care le umpleti cu aluatul de spanac obtinut anterior. 'uati o tava adanca, puneti in ea formele de pra)ituri de)a umplute cu aluat si umpleti tava cu apa clocotita pana la )umatatea inaltimii formelor de pra)ituri. Introduceti tava in cuptor si lasati-o timp de *5 de minute. - Cu 5 minute inainte de a o scoate, reveniti la sosul bec-amel. /daugati-i smantana si puneti-l la fiert timp de * minute.

6;

- Scoateti apoi tava cu formele de pra)ituri din cuptor, scoateti painicile de spanac din acestea si puneti-le pe o farfurie. Aarsati sosul bec-amel deasupra lor si puteti servi masa. 2ofta buna8 Sfaturi1 - Cu cat puneti mai multe oua, cu atat painea va fi mai putin moale - 2uteti utiliza spanac congelat de)a taiat care va fi la fel de bun. Piure de spanac *&& g spanac, # lingurita za-ar, 5 g unt, 5 g faina, #&& ml lapte, 5 g orez, sare, lamaie. Se spala spanacul pana apa iese curata, se scot coditele si se lasa sa se scurga. Se fierbe inabusit in zeama lui sau in bain -marie. Se toaca pe un fund de lemn. Separat, se face un sos :ec-amel din 5 g unt, faina si lapte. Se pune spanacul in sos, orezul care a fost fiert separat, si se lasa sa mai fiarba putin. Se ia de pe foc si se adauga zeama de lamaie. Spanacul nu va fi consumat reancalzit, deoarece este daunator sanatatii8 ;ondue de legume 4 morcovi $carote%; cateva buc-etele de conopida; cateva rosii BcireasaC sau feliute de rosie; cateva bucatele de castravete; pa-ar cu amestec de branza cu smantana $frisca% groasa; 4 linguri de branza de vaci sare, piper; frunze de menta si ceapa ciorii $se poate inlocui cu cozi de ceapa verde% :ateti cu furculita branza de vaci cu smantana, tocati cu mi erul foile de menta si ceapa ciorii si adaugati in pasta de branza. Sarati, piperati, amestecati1 sosul este gata8 (urnati-l intr-un castron de salata. 2uneti scobitori in bucatelele de legume. Copilul nu mai are decat sa le inmoaie in sos si sa ciuguleasca. Tian de legume + linguri de ulei de masline, # ceapa tocata, * catei de usturoi, zdrobiti, 5&& g dovlecei tocati, *5& g spanac fiert, zdrobit, 4 linguri de orez fiert, + oua batute, 5& g branza gruEMre rasa, # lingura de supa de pesmet negru, # lingura de supa de parmezan ras. Incalziti uleiul intr-o tigaie, adaugati si pra)iti ceapa pana devine sticloasa./daugati usturoiul, dovleceii si caliti timp de 5 minute, amestecand din timp in timp./daugati spanacul, orezul, ouale, branza, sarati, piperati si amestecati bine.(urnati intr-o forma de sufleu din ceramica rezistenta, unsa cu unt, presarati cu pesment si parmezan. Coaceti +5 minute la cuptor $#;&fC%. Serviti cu salata varde. Pilaf cu legume Se spala orezul; intr-o cratita de teflon se pune putin unt sau ulei si se adauga orezul..se amesteca putin si se adauga putina apa pt inabusit...apoi se pune putina ceapa tocata, ardei gras tocat marunt, morcov ras, se lasa sa fiarba impreuna..cind orezul e putin inmuiat se adauga cartof cubulete mici si dovlecel, boabe de mazare si se lasa sa mai fiarba..cind toate ingredientele sint fierte se adauga sare, marar si bulion..se mai amesteca si se mai firbe putin, se adauga apa pt ca orezul sa nu fie tare...sa fie putin cremos...se gusta..se poate adauga si carne de pui fiarta in supa.. $se mai pot adauga si alte legume...fasole verde, conopida..ce legume ai in casa%... Sufle de legume + carote; * cartofi; unt; sare; * lingurite de lapte concentrat; # ou 5ierbeti cartofii si morcovii. Curatati de coa)a si taiati bucatele. 'e zdrobiti cu presa de pireu. /mestecati cu untul, sarea, laptele concentrat si galbenusul de ou. :ateti albusul spuma si inglobati usor in pireu. Aarsati totul in forme mici, unse cu unt. Coaceti la cuptor la foc moale, apro imativ *& minute $supraveg-eati coacerea%.

6<

Sufleu de dovleac cateva bucati de dovleac, # litru lapte, + oua , #5& g za-ar :ucatile de dovleac se pun la fiert in apa sarata, clocotita. Se scot din apa cat sunt inca tari si se usuca in cuptor. Se zdrobesc. Se amesteca in proportia urmatoare1 +& g pulpa de dovleac la # litru de lapte, + oua si #5& g za-ar. Se toarna in forme mici, unse cu unt si se coc la cuptor. B@ratin miracleB $pentru o masa in familie de 4-6 persoane% 1 #*5 g gris de grau fin, N litru lapte degresat, +& g unt, >5 g cascaval ras, # cutie de ton zdrobit, +-4 rosii un pic de sare si de piper $mai bine adaugati numai in farfuria dvs.% 2uneti la fiert laptele, adaugati untul, clocotiti, apoi adaugati grisul, lasati sa fiarba un minut, adaugati cascavalul, ouale unul cate unul, sarea si piperul. Intindeti cu a)utorul unei spatule intr-o forma unsa cu unt, asezati deasupra tonul scurs bine si rosiile taiate in rondele fine. 2udrati cu cascaval si puneti la cuptor pentru #5-*& minute, cu termostatul la >. Serviti8 Amleta spaniola + linguri de ulei de masline, * ceape tocate marunt, * catei de usturoi, zdrobiti, # ardei gras rosu, curatat de seminte, taiat bucatele, 4 oua, sare si piper, * cartofi mari, fierti si zdrobiti, * linguri patrun)el tocat Incalziti * linguri de ulei intr-o tigaie de *4 cm, caliti in el ceapa. /daugati usturoiul si ardeiul si caliti #& minute. :ateti intr-un castron ouale cu sarea si piperul, adaugati cartofii, patrun)elul si amestecul precedent. Incalziti restul de ulei in tigaie, turnati amestecul si pra)iti 5 minute, scuturand din cand in cand tigaia. 2uneti tigaia pentru + minute sub grill $cu putina de teritate omleta se poate intoarce in tigaie, dar trebuie sa ramana intreaga%. .utati prin alunecare omleta pe un platou si taiati-o in portii. Hdrente de oua cu ciuperci #&& g. de ciuperci $de orice fel%, o bucatica de unt de dimensiunile unei alune, * lingurite cu smantana proaspata $*5= grasime%, # ou, putina sare Spalati bine ciupercile. Scurgeti-le de apa si puneti-le intr-o cratita la foc mic cu un praf de sare si unt cat o nuca. 'asati-le sa se coaca incetisor. "aca au prea multa apa mai indepartati din ea la nevoie. 'a sfarsitul prepararii adaugati smantana. /mestecati, stingeti focul si puneti cratita deoparte. /daugati cand s-au racit un pic de ulei intr-o tigaie. (ot inainte de a pune tigaia pe foc, spargeti un ou si bateti galbenusul. 2lasati tigaia pe foc reglat la minim si lasati sa se pra)easca, amestecand in continuu, incetisor, fara a bate.. /daugati ciupercile gatite si serviti. /tentie la temperatura. 5iti atenti sa nu friga. Conopida frantuzeasca /m si io o propunere1 e act ca pe cartofii frantuzesti, doar ca....pui conopida8 faci un sos din smantana $vezi - proaspata, pt. copil8% J branza telemea desarata rasa J cascaval nesarat ras J #-* oua, fierbi bine buc-etelele de conopida, scurgi de apa si amsteci conopida cu sosul. "ai la cuptor intr-o cratita sau vas de Rena termorezistent si....gata8 2ofta buna 8 /8 2t. voi, cei mari, puteti pune si niste cimbru si sosul se face cu faina J unt topit pe aragaz, stins cu lapte sa iasa o smantana, J smantana propriu-zisa, restul e la fel osii si conopida gratine * cani cu buc-etele de conopida, * linguri unt, *5& g rosii co)ite si fara simburi, Y cana cascaval sau brinza rasa >&

Se pun bucatele de conopida la fiert in apa sau la vapori. Intr-o tigaie se topeste putin unt, se adauga rosiile si se inabusesc pina cind devin moi. Se pune apoi cascavalul ras amestecind pina cind se topeste iar apoi conopida fiarta. Se lasa la foc mic. Cind e totul fiert bine, se paseaza sau se baga la blender, depinde de virsta copilului. Turta de cartofi *&& g cartofi, * linguri lapte, # ou, unt cat o nuca, sare 2reparati un pireu de cartofi. Incorporati in pireu putina faina $cat iei in degete%, doua linguri lapte si un ou. "ati amestecului forma unei turte. "esenati cu cutitul un model frumos. 3ngeti cu galbenus de ou, presarati cu bucatele de unt. 0umeniti #5 minute in cuptorul cald. &azare cu cartofi si ou * cartofei, 4& gr mazare, # galbenus de ou Se fierb cartofii cu mazarea, separat oul, apoi se amesteca, se paseaza si e pune putina sare. "aca se inlocuieste mazarea cu alta leguma si oul cu carnita, se poate da si de la 5 luni. osii umplute #@g de rosii tari, potrivite ca marime, # felie de paine, +-4 linguri lapte, galbenusul de la un ou fiert tare, # ceapa mica tocata foarte marunt, # lingurita ulei de masline, *5&g branza de vaci sau telemea rasa, # lingura marar tocat 0osiile se spala se taie partea de deasupra $ca un capacel% si se scobeste miezul. .iezul de la rosii se curata de seminte si se amesteca foarte bine cu painea inmuiata in lapte, galbenusul de ou, ceapa, uleiul si branza. Cu aceasta compozitie se umplu rosiile. Se servesc reci, cu marar presarat deasupra. Pra$itura cu masline *&& g faina, #*5 g unt, + oua, # pumn de cascaval ras $sau o lingura de supa cu parmezan%, #&& g bucatele de bacon afumat, #&& g masline verzi fara samburi, #&& g )ambon, un pliculet de dro)die /mestecati faina, untul, sarea, pana obtineti o coca uniforma. /daugati ouale intregi, unul cate unul. /poi, puneti parmezanul sau cascavalul ras, baconul, )ambonul taiat in bucatele mici si maslinele fara samburi. /mestecati totul foarte bine. /daugati apoi dro)dia, varsati totul intr-o forma antiadeziva lunga de *5 cm. Coaceti cu termostatul la 6 $#;&fC% timp de o ora. Cand c-ecul este bine aurit si umflat, verificati cu a)utorul unui cutit coacerea sa $daca cutitul iese din aluat aproape curat, s-a copt%. 0etata ideala pentru picnic. ;ondant de ardei ;& g branza, # oua, # varf de cutit de sare Inainte de a incepe, incalziti cuptorul la *&&fC. Introduceti ardeiul spalat si curatat. Curatati ardeiul copt de coa)a. (ocati-l fin cu mi erul. Se recomanda sa il pasati pentru a indeparta eventualele resturi de coa)a ramase8 /daugati oul, branza si sarea. 2uneti pireul intr-un mic bol $sau mai multe% pe care il veti pune intr-un vas

>#

umplut pe )umatate cu apa. 5ierbeti *& minute la bain-marie in cuptorul cald $trebuie sa fie de la coptul ardeiului8%, lasati sa se racoreasca pentru a fi servit caldut. "ecorati dupa placere. /rdei sau gogosari umpluti carne de pui macinata sau taiata marunt, un pic de orez spalat, )umatate de cartof ras sau pita uscata muiata putin in lapte, N ceapa rasa, marar, patrun)el, un picut de sare, un strop de ulei de masline Se fierb in apa ca de obicei. !u i-am servit cu un sos din cateva rosii fierte, strecurate, # lingurita de faina in ele, un pic de sare, si putina zeama din gogosari, fierte. &ancare de morcovi 5&& g morcovi, # lingurita za-ar, 5& ml smantana, 5& g unt, # legatura patrun)el verde, sare Curata morcovii, spala-i si taie-i in rondele. 2une-i la calit intr-o cratita cu unt si cu atata apa cat sa ii acopere. Cand morcovii s-au inmuiat, adauga za-arul si smantana in care ai dizolvat faina. .ai lasa mancarea la foc potrivit, timp de 5 minute, ca sa fiarba usor. 2otriveste de sare si presare pe deasupra patrun)el verde tocat marunt. Salata de cruditati #&& gr. mere, #&& gr. telina, #&& gr. morcovi, #&& gr. iaurt sau 5&gr. smantana sau o lingurita ulei. Se curata, se spala, se rad prin razatoarea mare merele, si prin cea mica celelalte si se amesteca, se pune iaurtul."aca puneti ulei, puneti si zeama de lamaie &ancare gratinata cu ton 2entru 4-6 persoane1 #*5 g de gris de griu; N l lapte semismantanit; +& g unt; >5 g branza gen svaiter rasa; 4 oua; o cutie mica cu ton farimitat; +-4 tomate; putina sare si putin piper Se incalzeste laptele cu untul pana da in clocot, se adauga grisul si se lasa sa fiarba # minut, se pun branza tip svaiter, ouale unul cate unul, sarea si piperul. /mestecul obtinut se intinde bine intr-un vas uns cu unt. "easupra se aseaza tonul scurs si tomatele taiate in rondele subtiri. Se presara branza gen svaiter si se da la cuptor $termostat >% #5-*& de minute. ;rigarui de peste 4& g de peste $morun proaspat, somon si ton; 4 tomate bine coapte; 4 bucatele de broccoli $conopida italiana%; * linguri cu ulei de masline; * lingurite cu suc de lamaie; Se taie fiecare peste in 4 bucati si se marineaza la rece in sucul de lamaie si in ulei timp de o ora. Se pune brocoli intr-un sfert de litru de apa sarata in clocot si se fierbe 5 minute. Se realizeaza, apoi, frigaruile, intercaland pestele, tomatele si brocoli. Se pra)esc intr-o tigaie. Peste delicios $pregatire1 5 min, coacere1 #&-#5 min% # peste $la alegere - de preferinta fara oase mici% fara cap si coada, *&-+& g. unt, #lgt.Aegeta sau sare si piper, *-+ catei de usturoi taiati felii, 5&-;& ml.vin alb $dulce%; pentru decor1 cateva felii de lamaie si7sau * frunze de salata verde

>*

4 folie de aluminiu $trebuie sa depaseasca lungimea pestelui cu cate #&-*& cm. la fiecare capat%, se unge cu unt; se pune pestele, care se condimenteaza cu ingredientele de mai sus, apoi se pliaza folia peste peste $ca un pac-et% ermetic, nu inaite de a turna si vinul. Se pune totul intr-o tava si se introduce pentru apro .#5 min intr-un cuptor bine incins. 3n platou se orneaza cu frunzele de salata verde si cu feliile de lamaie peste care se va scoate pestele $eventual taiat dupa scoaterea din cuptor in bucati la dimensiuni dorite de dvs.%. Se serveste cu cartofi natur sau cu mamaliguta $va fi mai apreciata de copii%. 3n sfat1 In apa de fierbere, pentru mamaliguta, se adauga si # lg.de unt si sare $dupa gust% - o va face mai delicioasa888 ;icat de pui cu legume 5ierul il gasim in carne, galbenus de ou, legume uscate, fasole, mazare. 2un apa la fiert si cind da in clocot pun1 cartofi, morcovi, putin dovlecel si inainte cu #& min.da a opri focul adaug si verdeata $patrun)el si marar%.5icatul il fierb separat, cam o )umatate de ora. /poi scot toate legumele, le las sa se raceasca, ficatul il pasez cu furculita. "upa ce sau racit legumele, le pun in blender apoi pun si ficatul le amestec, iar cind sunt gata adaug o lingura de smintina $de la danone pun eu, degresata% sau iaurt si gata masa8 Astropel de pui 2t. 4 portii1 un piept de pui7* pulpe, 5& gr.unt7margarina, o l-ra faina, o l-ta zeama de lamaie, o ceapa, *-+ catei usturoi, o l-ta boia dulce, * l-ri bulion, sare, dupa gust. 2ieptul $sau pulpele% se dezoseaza, se taie in cubulete, se condimenteaza si se pun la innabusit in unt $sau marga%.Se taie ceapa marunt si se pune peste carne; se mai lasa #& min. la innabusit, apoi se ad.zeama de lamaie, se presara faina si se amesteca energic.Se adauga apoui usturoiul pisat, bulionul si boiaua dulce.Se sareaza si se mai adauga putina apa, apoi se mai fierbe cca.#5 min, amestecand din cand in cand. Aul cocotte # ou, Y felie de sunca, * lingurite de smantana, * linguri de parmezan $svaiter% I. 2uneti intr-o forma o lingurita de smantana, un sfert de felie de sunca taiata in bucati subtiri. Odrobiti si adaugati un ou intreg. /daugati restul de smantana, pudrati cu parmezan, puneti la copt intr-un cuptor incalzit pentru 4-5 minute, timp in care oul va fi pregatit. II. Intr-un vas termorezistent se pun succesiv 1 o lingura de smantana proaspata, sfertul de felie de )ambon taiat in bucati foarte subtiri, oul intreg, si restul de smantana proaspata. Se presara branza tip svaiter rasa, se baga in cuptorul incalzit in prealabil si se lasa sa se coaca 4-5 minute. "e la 42 luni Spag%ete cu carne pentru 4 persoane1 # ceapa mare, # morcov potrivit, * linguri de bulion, * catei de usturoi, frunze de patrun)el sau telina, 5&&gr carne tocata, # pac-et de spag-ete, *-+ linguri de ulei Sosul; puneti uleiul in tigaie, tocati ceapa marunt si pra)itio un pic $sa nu fie rumena% adaugati in acelasi timp usturoiul pisat apoi puneti carnea tocata, intre timp ce pra)iti luati o furculita mare si farimati carnea in timpul pra)eli amestecind cu ceapa, adaugati morcovul $taiat marunt in patratele% cind totul e pra)it adaugati bulionul si o canuta de apa, amestecati totul si puneti capacul....cind sosul e ingrosat atunci adaugati patrun)elul sau telina....sosul e gata pt. a fii consumat.

>+

Spagete -o oala mare, trei sferturi de apa, putina sare, lasati apa sa fiarba in clocote si adaugati spag-etele $vedeti cite minute scrie pe pac-et% de obicei ; minute trebuie sa fiarba le strecurati Aua @lubi->ulga # rosie, N felie sunca, # ou, 4& g $apro imativ% de orez natur fier, o frunzulita de busuioc $facultativ%, un strop de sare (aiati rosia in cuburi si unduiti-o in putin ulei de masline impreuna cu frunza de busuioc. /daugati sunca taiata in bucatele. Spargeti un ou si adaugati-l peste amestecul respectiv, lasandu-l insa sa se pra)easca ,oc-i,. Sarati usor. (rageti tigaia de pe foc cand oul s-a inc-egat. /sezati totul peste putin orez fiert. C-iar inainte de a servi, despicati usor oul pentru ca galbenusul, albusul si rosiile sa se amestece usor cu orezul. Serviti. S?P! SI CIA >IT! "e la . - / luni Ciorba de mazare verde #&& g de mazare verde proaspata, # ceapa, cateva frunze de salata verde, o bucatica de unt cat o aluna Curatati mazarea de pastai, curatati ceapa si taiati-o in rondele subtiri. Spalati frunzele de salata. 2uneti mazarea, ceapa si salata in )umatate de litru de apa si lasati sa fiarba *& de minute. Odrobiti legumele fierte si adaugati untul. !ste gata. Supa de pasare cu galuste de gris pentru * portii1 #&& g carne de pasare, *5 g morcov, #& g albitura, #5 g telina, #& g ceapa, #& ml ulei, 5 g verdeata, #-* g sare. Carnea de pasare, curatata, spalata si transata in bucati, este pe )umatate fiarta in apa cu sare si dupa ce s-a luat spuma, se adauga legumele. "upa ce au fiert toate, se strecoara supa in alt vas si se adauga uleiul. 2entru prepararea galustelor $la 5&& ml supa% sunt necesare 5 g unt, un ou, o lingura gris, # g sare. Se freaca bine untul cu galbenusul si sarea, apoi se incorporeaza grisul si albusul batut spuma $se pot prepara si fara unt%. Compozitia se toarna, cu lingurita, in supa care clocoteste. In caz ca prima galusca se desface, se mai pune putin gris in compozitie. 6alustele se fierb in supa #&-#5 min. 'a servire, se adauga verdeata, spalata si tocata marunt. Supa-crema de andive # andiva, # cartof , # lingura cu iaurt gros $4&= grasime%, # lingura cu suc de lamaie, # lingurita cu za-ar pudra Se curata andiva, inlaturandu-i centrul $cotorul care este amar%, se spala si se taie in bucati. Se curata si se taie in bucati cartoful. Se pun bucatile de andiva si de cartof intr-o cratita cu apa rece, si se adauga sucul de lamaie, za-arul si putina sare $dar nu prea multa8%. Se da in clocot, apoi se micsoreaza flacara si se lasa sa fiarba incet aproape o ora. "upa ce se ia cratita de pe foc, se striveste si se amesteca totul, apoi se adauga iaurtul gros. Se dilueaza cu zeama in care au fiert legumele, si se serveste cu biberonul, avand gri)a sa nu fie prea fierbinte. Ciorba de carne de vaca cu perisoare 5&& g apa, *&& g carne fara os, * cepe mici, # morcov, # radacina patrun)el, #5&-*&& g os de vaca, * lingurite orez, patrun)el verde, sare. >4

Se pune la fiert osul in apa cu sare. Se fierbe pana scade apa la )umatate, apoi se completeaza cantitatea de apa evaporata pana la 5&& g. Cand da in clocot se adauga zarzavatul, spalat, curatat si taiat marunt in ordinea1 ceapa, morcov, patrun)el. Separat se toaca carnea, se adauga putin miez de paine alba, un praf sare. Se fac perisoare care se pun in supa. Se adauga orezul spalat si se lasa sa fiarba. Se acreste cu zeama de lamaie sau bors. Se bate cu ou si smantana. Supa de mere cu smantana 6 mere, * linguri faina, #&& ml lapte, #&& ml smantana, * linguri za-ar, * l apa Spala bine merele si taie-le in felii subtiri. 2une-le apoi la fiert in apa. Cand merele s-au inmuiat, adauga faina dizolvata in lapte si amesteca bine. 'asa oala la foc potrivit, ca sa fiarba usor, cam zece minute. /dauga za-arul si smantana si mai lasa cateva minute la foc mic. 5aina se poate inlocui cu un galbenus batut cu smantana si diluat cu supa. .od de servire1 Se serveste calda. Supa crema cu de toate 2un la fiert morcovii. Cand sunt aproape gata pun ardei, dovlecel, telina, conopida, sfecla rosie si cartofii.5ierb toate bine.'e mi ez si le mai pun la fiert adaugand verdeturile.'a sfarsit iau de pe fac pun un ou batut cu * linguri smantana. ! super delicioasa servita cu crutoane. Crema de porumb # cutie mica cu boabe de porumb dulce *5 cl $*5& ml% de lapte semismantanit, putina nucsoara praf , bucatica de unt de dimensiunile unei alune Se spala bine cu apa boabele de porumb. Se fierbe laptele pana da in clocot. Se strivesc boabele de porumb. Se adauga laptele putin cate putin amestecand incontinuu pana se obtine o crema grasa. /ceasta crema se pune intr-o cratita si se incalzeste pe foc mic, apoi se adauga nucsoara praf si untul. Se serveste. Supa de vita cu orez #5& gr carne manzat; # morcov; #7 * telina; # ceapa; * linguri orez; # legatura patrun)el verde Carnea se taie cubulete si se fierbe, impreuna cu legumele si orezul $mai intai se fierbe bine carnea%. Se toaca marunt patrun)elul si se pune in supa. "e la , luni Supa-creama de conopida o conopida de marime medie, * linguri unt, *-+ linguri smantana, # lingura faina de grau, patrun)el verde Se pune conopida la fiert adaugand faina dizolvata cu putina apa.Cand da in clocot se adauga untul si se mai fierbe, la foc potrivit, pentru apro imativ 45 de minute. Cand conopida este fiarta se scoate si se paseaza prin sita, adaugandu-se apoi la apa in care a fiert. Se serveste calda, cu smantana si patrun)el tocat. 2entru copilasi mai mari se pot adauga si crutoane de paine. >5

Ciorba de iarna cu dovleac si sfecla rosie # bucatica de dovleac bine curatata, N sfecla rosie fiarta si curatata, # ceasca cu lapte, # lingurita cu tapioca, # bucatica de unt sarat 5ierbeti in baie de aburi dovleacul taiat in bucati, apro imativ *& de minute. Intre timp, lasati sa se umfle tapioca in lapte, urmand instructiunile scrise pe cutia de tapioca. Cand dovleacul este fiert, adaugati bucata de unt si lasati sa se raceasca totul. (receti dovleacul si sfecla rosie prin mi er. /daugati laptele cu tapioca si serviti caldut. 2uteti adauga, daca doriti, putin patrun)el tocat marunt. !ste o supa cu gust dulce natural, usor de facut. Supa-crema de dovlecei #-* dovlecei, # branza topita, # catel mic de usturoi zdrobit, putina sare, putin arpagic, apa Intr-o craticioara se fierb dovleceii si usturoiul in putina apa #&-#5 minute. Se zdrobesc dovleceii si usturoiul, si se amesteca cu branza topita. Se sareaza foarte putin si se decoreaza cu arpagicul. :ebelusul va fi incantat8 Supa de cartofi * cartofi mari, N ceapa taiata in 4 bucati, putina fidea, o bucatica de unt cat o nuca, putina sare J pentru adulti1 sucul de la o )umatate de lamaie, patrun)el taiat marunt, putina scortisoara praf. Se fierb cartofii si ceapa in putina apa cu sare timp de *& de minute. Se strivesc cartofii si ceapa, si se amesteca adaugand putina apa daca e nevoie. Crema obtinuta se pune pe foc si se lasa sa fiarba pana da in clocot. Se adauga si fideaua si se lasa pe foc inca + minute. Se serveste. 2entru adulti, se pot adauga unt, piper negru, scortisoara, patrun)el si suc de lamaie. Sos >ec%amel 5 g faina, 5 g unt, #&& g lapte, un praf de sare. Se topeste untul, se pune faina amestecand mereu, fara sa se rumeneasca. Se stinge cu laptele rece, amestecand continuu cu lingura, sa nu se faca cocoloase. Supa cu creson # cartof , # pumn mare cu creson, #&& ml lapte semismantanit, # lingura cu smantana proaspata, putina sare Se pun cartoful si cresonul intr-o cratita cu h litru apa rece cu sare, si se lasa sa fiarba cam o ora. Se zdrobesc cartoful si cresonul, iar crema obtinuta se dilueaza cu lapte cald si smantana proaspata. Se amesteca bine, apoi se serveste. Supa de pui cu orez # pulpa de pui, * linguri cu orez, #&& ml lapte semismantanit, putina sare Se pun la fiert puiul, orezul si sarea intr-o cratita. Se lasa pe foc minim *5 de minute $de fapt, cu cat se lasa sa fiarba mai mult cu atat mai buna va fi supa%. Se striveste si se amesteca totul, apoi se serveste.

>6

Supa cu banane pentru 4 persoane1 + banane, # cutie mare cu rosii curatate de coa)a, * cuburi de supa de pasare, # lingura de supa rasa cu faina, o bucatica de unt de dimensiunile unei alune mai mari, # litru de apa, putina sare (opiti untul cu faina, amestecand bine pentru a nu se forma cocoloase. /daugati rosiile si bananele taiate in rondele, si cuburile de supa, sarea, apa. 'asati sa fiarba apro imativ +& de minute intr-o oala minune $cu capac%. /mestecati totul. "e la 1 luni A supa atat de777 varza# *&& g conopida, * linguri branza bine amestecata $4&= grasime%, *5 cl supa de carne de pasare, # varf de nuca pudra (aiati conopida bucatele mici si clatiti-le foarte bine sub un )et de apa. Intr-o caserola, incalziti putin ulei si adaugati conopida putin cate putin pana ce amestecul devine o pasta $apro imativ 5 min.%. /daugati apoi supa de carne de pasare, acoperiti si lasati pe foc mic apro imativ un sfert de ora. "aca dupa acest interval de timp amestecul este pastos, luati de pe foc, adaugati branza si nuca pudra. /mestecati bine pana obtineti o supa-crema. Si gata, puteti s-o serviti8 "e la 2 luni Supa de vita cu orez #5& gr carne manzat, # morcov, #7 * telina, # ceapa, * linguri orez, # legatura patrun)el verde Carnea se taie cubulete si se fierbe, impreuna cu legumele si orezul $mai intai se fierbe bine carnea%. Se toaca marunt patrun)elul si se pune in supa. Se paseaza, zeama se bea separat, ca fel #. Ciorba de macris $preparare1 #& min.7fierbere1 +5 min.% 5& g de frunze tinere de macris, #5& g cartofi, # lingura de smantana proaspata, # praf de sare Spalati legumele. /legeti frunzele de macris. Curatati si taiati cartofii in rondele. 2uneti totul intr-o cratita cu +& ml apa. /coperiti si fierbeti la foc mic +5 de minute. 2asati cu mi erul. 2uneti inapoi in cratita, adaugati smantana si puneti-o pe foc. Supa crema de cartofi # litru apa, +&& g cartofi curatati, # ceapa, sare, unt, verdeata tocata, lamaie, # ou, smantana. Se clocoteste apa. Se adauga ceapa lasand sa fiarba *& min, apoi adaugi cartofii curatati si taiati cuburi. "upa ce au fiert se paseaza prin sita; adauga sare. "rege cu un ou batut cu smantana si adauga patrun)el verde si lamaie. Supa de gris cu rosii #&& gr rosii, #;& ml lapte, + lingurite gris 0osia se taie in doua si se indeparteaza samburii, apoi se coace #& minute.

>>

/poi, se amesteca rosia cu laptele pana cand lic-idul se omogenizeaza. /poi, se adauga grisul, turnat in ploaie. Se fierbe timp de #& minute la foc mic, amestecand continuu cu o spatula de lemn. 94(/1 rosia se poate inlocui cu1 dovlecei, spanac, fasole verde, ardei etc. 5ara rosie se poate da la sugari de la 4 luni. Ciorba de rosii cu orez 4&& g apa, *5& g rosii, # ceapa, # morcov, # radacina patrun)el, # ardei gras, # lingura orez, # ou, # lingura faina, * lingurite unt, patrun)el verde. Se pune apa la fiert; cand clocoteste se adauga legumele bine spalate. Se lasa sa clocoteasca pana sunt aproape fierte, apoi se pun rosiile taiate. Cand toate legumele sunt fierte se strecoara zeama si zarzavatul se paseaza. Se pune din nou la fiert cu orezul. In loc de orez se pot pune zdrente facute dintr-un ou batut cu faina, pana se face ca o smantana groasa. Se pun cand fierbe ciorba. "upa ce totul este fiert se pune patrun)elul tocat marunt si untul. Se serveste calda. Supa-crema de legume .orcov, ardei, dovlecel, telina, conopida, sfecla rosie, cartofi, * linguri smantana, # ou $optional, cand bebe e mai mare% .od de preparare1 Se pun la fiert morcovii.Cand sunt aproape gata se adauga ardei, dovlecel, telina, conopida, sfecla rosie si cartofii.Se fierb toate bine.Se scot din apa, se mi eaza si se mai pun la fiert adaugand verdeturile.'a sfarsit se ia oala de pe fac si se adauga oul batut cu smantana..od de servire1 2entru copii mai marisori se poate servi cu crutoane. Supa buna buna := #7+ morcov mare, *cm patrun)el, N ceapa mica sau praz, telina, cat o nuca, pastarnac un pic mai mult, e f. dulce si gustos se pun la fiert in >&& ml apa. peste #5 min adaugi1 +cm dovlecel, putin ardei capia, un cartof mic, #-* buc-etele broccoli, #-* buc-etele conopida, o rosie mica cat o nuca $am gasit la profi intr-o cutiuta numai rosii mici, din israel%. .ai lasi sa fiarba pana scade apa si ramane doar cat sa cuprinda legumele, c-iar mai putin.f.impsa nu arunci apa in care au fiert, arunci din vitamine, mai bine o lasi sa mai scada.dupa ce am stins focul adaug putin patrun)el verde si o lingurita de ulei masline presat la rece.la blender mi ez totul, mai putin1coa)a de la rosie $si semintele% si ardei, semintele de la dovlecel, telina si patrun)elul radacina.aaaa, cartoful nu-l pun tot, ci mai adaug daca mi se pare ca nu e asa cremos.iar ceapa da un gust f. :un "e la 3 luni Ciorba de carne de vaca cu perisoare 5&& g apa, *&& g carne fara os, * cepe mici, # morcov, # radacina patrun)el, #5&-*&& g os de vaca, * lingurite de orez, partun)el verde, sare. Se pune la fiert osul in apa cu sare. Se fierbe pana scade apa la )umatate, apoi se completeaza apa pana la la 5&& g. Cand da in clocot se adauga zarzavatul spalat, curatat si taiat marunt in ordinea1 ceapa, morcov, patrun)el.Separat, carnea se toaca, se adauga putin miez de paine alba, un praf de sare; se fac perisoare si se pun in supa. Se adauga orezul spalat si se lasa sa fiarba. Se acreste cu zeama de lamaie sau bors. Se bate cu ou si cu smantana. Supa crema de legume cu lapte # litru apa, # morcov, # ceapa, # radacina patrun)el, *&& g cartofi, N lingurita unt, # lingurita faina, #5& g lapte, patrun)el verde.

>;

Se fierb zarzavaturile spalate, curatate si tocate foarte fin, in apa clocotita. Se paseaza, se adauga sare, se pune din nou la fiert. Separat, se face un sos alb din # lingurita de unt, # lingurita de faina, stins cu lapte. Se amesteca cu supa. Se lasa sa mai dea *-+ clocote impreuna. Se pune verdeata tocata fin. Se pot adauga, cand e calduta, cateva picaturi de lamaie. Supa din verdeturi de primavara #&g unt, #& g faina, #&-*& g verdeturi $care se gasesc primavara%, cateva felii de franzeluta. Se spala verdeturile in multe ape, se taie fin si se inabusa in 5 g unt, 5 minute. "in restul de unt, cu faina, se face un sos alb, se stinge cu 6& g apa sau supa si se fierb *& minute. Se adauga verdeturile taiate marunt, # lingurita smantana si zeama de lamaie. Ciorbita pt7 mici si mari (oc legumele $o ceapa, # morcov, un pic de telina, un ardei gras - tocate la robot si *-+ cartofi taiati cubulete% si le pun la fiert in apa cu vegeta $# lingura%. Cand sunt fierte pe )umatate adaug carnea de pui. Cand e fiarta carnea adaug borsul $>&&-;&&ml, depinde cat de acru e%, un pa-ar suc de rosii si taiteii, eventual apa daca mai trebuie sau daca ti se pare prea acra ciorba. "in momentul in care da in fiert mai las sa clocoteasca 5 min dupa care opresc focul si adaug zdrente de ou $un ou J* polonice zeama din ciorba le bat un pic si torn in ploaie% si leustean verde tocat marunt. Supa alfabet # morcov, # cartof, partea alba a unei bucati de praz, *5 cl $*5& ml% de lapte semismantanit, *& g de paste fainoase alfabet, putina sare, bucatica de unt cat o aluna (oate legumele se spala, se curata si se taie in bucati, apoi se fierb in bain marin *& de minute. "upa aceea, legumele sunt zdrobite, si se pun intr-o cratita cu lapte si sare, si se lasa sa fiarba inabusit, pe foc mic #& minute. Se pun si pastele fainoase in cratita si se mai lasa sa fiarba 5 minute, amestecand incontinuu. >ors de perisoare N @g carne de vaca, # ou, * cepe, patrun)el verde, sare, piper, N l bors, # morcov, # radacina de patrun)el, # telina mica, # lingura cu orez, * linguri smantana, # galbenus. Se fierb legumele in # N l apa cu sare. Intre timp, se toaca carnea impreuna cu ceapa. Se amesteca cu oul, orezul, sarea, piperul si verdeata. Se fac perisoare cu mana uda si se pun la fiert in oala cu zarzavat. "upa o )umatate de ora se adauga borsul clocotit si verdeata taiata marunt. :orsul se drege cu putina smantana si cu un galbenus "e la 45 luni Supa de gris cu rosii $pregatire1 *& min.7fierbere1 *& J #& min.% #&& g rosii, #;& ml lapte, + lingurite gris Spalati rosia si opariti-o pentru a-i scoate pielita. (aiati-o in doua. Indepartati samburii. Inveliti rosia intr-o folie de aluminiu si puneti la cuptor pentru *& minute $termostat > sau la o temperatura de *#&fC%. /mestecati rosia cu laptele pana cand lic-idul se omogenizeaza. (urnati lic-idul intr-o cratita siadaugati grisul in

><

ploaie. 5ierbeti timp de #& minute la foc mic, amestecand continuu cu a)utorul unei spatule din lemn. $0osia se poate inlocui cu alte legume1 spanac, dovlecei, fasole verde, ardei etc.% Supa de morcovi cu orez $pregatire1 #5 min.7fierbere1 4& min.% #&& g de morcovi, # catel de usturoi, *& g orez, *5 ml apa, un praf de sare Spalati morcovii si curatati-i. 0adeti-i pe razatoarea fina. 0adeti si catelul de usturoi. Inabusiti morcovii in sucul lor intr-o cratita pe foc mare. /daugati apa si lasati sa dea in clocot, apoi faceti focul mic si turnati orezul in ploaie si un praf de sare. /coperiti si lasati la foc mic timp de 4& minute. "e la 4 an Supa de legume cu busuioc $preparare1 +& min.7fierbere1 # ora% +& g de mazare verde proaspata, 5& g de dovlecel, 6& g de cartofi, o rosie, N catel de usturoi, + frunze de busuioc Se spala legumele. Se scot atele de la fasole si se taie in bucati mici. Se taie capetele dovlecelului, apoi se taie in felii mici, se co)este si se taie cartoful in cubulete. Se pun toate legumele intr-o cratita cu 5& ml de apa. Se fierb timp de o ora. In acest timp, se striveste rosia cu furculita. Se amesteca impreuna cu usturoiul pisat si cu busuiocul taiat marunt. Se adauga la ciorba, la h din fiertura. Se amesteca rapid si se serveste cu garnitura. "!S! T? I "!LICIAAS! "e la . luni >anana cu branza de vaci branza de vaci moale $poate fi si branza preparata in casa din *5& ml lapte, care se fierbe in baie de aburi cu * pastile de calciu lactic, se amesteca pana se separa branza si se strecoara%, o banana prospata, miere de albine sau dulceata $la dorinta% :ranza de vaci se amesteca cu banana si mierea de albini $dulceata% pana devine un pireu omogen. Se poate servi la gustare sau seara . "e asemena branza de vaci, preparata in casa poate fi servita bebelusilor in combinatie cu alte fructe si legume de sezon sau cu sirop natural de fructe, in special capsuni, fagi. /ceasta branza difera de cea din comert prin faptul ca nu contine fermenti, este usor digerabila si micutilor le place. Arez cu mere coapte $bun si pentru copiii cu probleme stomacale% Se pune apa la fiert intr-un ibric, cu o lingurita de za-ar. Cand fierbe se pune orezul $cam o mana% si se fierbe bine, pana _infloreste_. Se aleg doua mere mari, se spala, se sterg de apa si se pun intr-o tavita la cuptor, la foc potrivit. "upa ce s-au copt se alege miezul, se paseaza cu furculita si se amesteca cu orezul fiert si scurs de apa.

;&

6ictoriaIs ;avorite $:anana cu branza de vaci% branza de vaci preparata in casa $o cana mare de lapte proaspat se fierbe in baie de aburi cu * pastile de calciu lactic. Se amesteca, din cand in cand, pana in momentul in care se separa branza; se strecoara%, banana proaspata, miere $facultativ% :ranza de vaci se amesteca cu banana si mierea de albine pana devine un pireu omogen. Se poate servi la masa de seara. "e asemenea, branza de vaci preparata in casa poate fi servita bebelusilor in combinatie cu alte fructe si legume de sezon sau cu sirop natural de fructe, in functie de preferintele copilului. Lapte cu za%ar ars *&& ml lapte, #& g de za-ar Se incalzeste laptele, apoi se pune deoparte. Se topeste za-arul cu putina apa la foc mic intr-o cratita cu fund gros. Se lasa pe foc pana ce za-arul devine de culoare auriu inc-is. Se stinge focul, se toarna tot laptele deodata, se amesteca foarte bine za-arul ars cu laptele, si se serveste cu biberonul avand gri)a sa nu fie prea fierbinte. "e la / luni "esert #-* mere; # para $sau # piersica sau # banana sau cateva prune%; #-* linguri de fulgi sau tarate de ovaz $sau de griu% 5ructele se dau prin razatoare, fulgii sau taratele se lasa la inmuiat in putina apa apoi se amesteca cu mi erul pana se omognizeaza. !ste un desert sanatos, plin de fibre si vitamine. 6ustul special adaugat de fulgi sau tarate este pe placul bebeilor. Iaurtel cu fructe proaspete # iaurtel, # fruct de sezon Se zdrobeste fructul, se amesteca cu iaurtelul. Se serveste. ;ructe cu biscuiti # biscuit pentru bebelusi, unul sau mai multe fructe proaspete Se rupe biscuitul in bucati si se pune sa se inmoaie in sucul fructelor. Se striveste biscuitul imbibat cu sucul de fructe si se amesteca bine, apoi se serveste. "aca se da copiilor mai mari de + ani acest desert se poate garnisi cu *-+ linguri de nuca pisata si putin rumenita. >anane cu suc de lamaie + banane, cateva picaturi de suc de lamaie Se curata bananele de coa)a si se cufunda in apa clocotita. Se lasa sa fiarba 5 minute. :ananele fierte se strivesc si se amesteca cu sucul de lamaie. :ananele se pot coace in coa)a pe gratar sau in cuptorul traditional. 0ezultatul este delicios. Sodou cu vanilie *&& ml lapte, # galbenus de ou, # pac-etel de za-ar vanilat ;#

Se incalzeste putin laptele. Intr-un castronas se bate bine cu telul galbenusul cu za-arul vanilat pana se obtine o spuma. Se dilueaza cu laptele si se serveste cu biberonul avand gri)a sa nu fie prea fierbinte. "e la , luni Papanasi fierti #5& g branza de vaci, # ou, # lingurita unt, *5 g faina, +& g za-ar, smantana. Se freaca bine branza de vaci cu galbenusul, se adauga untul, faina si albusul batut spuma; se amesteca obtinand o pasta care se ia cu lingurita. Se pune la fiert apa cu sare si cand clocoteste se pun papanasii care se fierb 5-#& min. $se ridica la suprafata%. Se scurg, se pun intr-o forma, se toarna smantana si se pun in cuptorul incins 5 min. @alusti de gris cu lapte # ou, gris, # litru apa, +&& g lapte, 4 lingurite za-ar, vanilie. Se pune la fiert apa cu sare. Cand fierbe in clocot, se bate oul intreg si se adauga gris atat cat sa obtinem o pasta care nu curge, fara a fi insa vartoasa. Imediat ce ai pregatit compozitia de galuste, cu lingurita inmuiata in apa tai galusti foarte mici pe care le pui in apa care fierbe. Se fierb galustele incercand una pe care o taiem in doua cu lingurita, controland daca a fiert si mi)locul. 6alustele bine reusite cresc si sunt moi. Cand sunt fierte, se strecoara si se pun in laptele fiert separat cu za-ar si vanilie. Se dau ca desert. Crema de orez Se ia o ceasca ca unitate de masura # masura de orez zdrobit fin sau sfarimat # masura de lapte +74 de masura de za-ar pudra > masuri de apa N de masura de apa de floare de portocal Se pun toate ingredientele $cu e ceptia florii de portocal% intr-o oala, preferabil de fonta, pe foc mic amestecand incontinuu. Cand continutul oalei incepe sa fiarba, se adauga floarea de portocal, si se mai lasa sa fiarba, amestecand in continuare. Cand crema incepe sa se ingroase, se ia de pe foc si se pune in castronase termorezistente. $Crema se poate decora cu scortisoara praf%. Se pune crema la rece. Papanasi cu branza #&&g branza dulce de vaci, *&g faina sau gris, N ou $numai galbenus pentru copii sub un an%, 5g unt sau N lingurita smantana, #&g za-ar :ranza de vaci se amesteca cu oul si za-arul, dupa care se incorporeaza cu gri)a in faina sau gris.Cu o lingura inmuiata in apa se ia din compozitie si se pune la fiert intr-un vas cu apa in clocot. 2apanasii sunt gata cand se ridica la suprafata si compozitia s-a ,legat, destul. Se servesc cu smantana sau unt deasupra, mai dulce, cu dulceata sau sirop.

;*

>udinca de mere * oua,, 5& g za-ar, - *& g unt, - +& g faina, - *5& g mere rase. Curata cateva mere, da-le prin razatoare si presara putin za-ar. Separat freaca 5& g za-ar cu unt, adauga galbenusurile, apoi faina in ploaie si merele, la urma albusurile batute spuma. Se coace h ora intr-o forma unsa si presarata cu pesmet. Se serveste cu sirop de fructe. &ere umplute * oua, #&&ml lapte, *-+ felii de paine, * linguri stafide, #5&g za-ar, pesmet si unt pentru tapetat .erele se spala si li se decupeaza deasupra un capacel.Se scoate cotorul si se scobeste restul de miez, care se amesteca cu ouale, miezul de paine $inmuiat in lapte si stors%, stafidele si putin za-ar.Cu aceasta compozitie se umplu merele, care apoi se aseaza intr-un vas uns cu unt si tapetat cu pesmet. Se dau la cuptor, la foc potrivit, unde se lasa apro imativ +& minute. Se servesc calde si glasate cu sirop obtinut din za-arul ramas. >anana cu branza de vaci branza de vaci, o banana, dulceata $sau miere de albine dupa # an% Se amesteca ingredientele pana se obtine un piure omogen. 2oate fi servit la micul de)un sau ca desert. Piure de gutui cu biscuiti # gutuie, * linguri za-ar, pesmet din 4-5 biscuiti 4 gutuie taiata cubulete, * lingurite de za-ar si apa cat sa treaca peste cu *-+ degete. Se fierbe pana gutuia devine foarte moale, apoi se paseaza foarte bine, se adauga 4-5 biscuiti pisati si cateva linguri din zeama in care a fiert gutuia. Se serveste piureul ca atare, rece.2uteti oferi copilului si zeama in care a fiert gutuia. Piure de fructe cu branza de vaci # mar $portocala7piersica7*-+ caise%, #cm banana, # lingurita brinza de vaci, * linguritze faina de biscuiti, 5& ml ceai Se fierbe putin faina de biscuiti in ceai, dupa care se pune, impreuna cu restul ingredientelor, in blender.Se amesteca pana se obtine o pasta."aca este prea groasa, se subtiaza cu putin ceai. "upa cateva zile se poate adauga si o feliuta $# cm% de morcov. Se serveste piureul ca atare, ca mic de)un sau desert. >udinca de mere cu gris <orez= Oa-ar, gris sau orez, mar curatat si feliat, lapte, putin unt Intr-o craticioara unsa bine cu unt se pun straturi de za-ar $strat fin%, gris $orez% si felii de mar.Se repeta pana se umple cratita, se toarna lapte cat sa acopere straturile si se da la cuptor. !ste gata cand grisul $orezul% este fiert.

;+

Cottage c%eese sundae Y cescuta fructe feliate $banana, cantalup, piersici, capsuni%, Y cescuta brinza de vaci, # lingura smintina, * linguri dulceata $cu sirop%, # lingura germeni de griu $optional% Se aseaza fructele intr-un cerc, in mi)loc se pune brinza amestecata in prealabil cu smintina si se decoreaza cu restul ingredientelor $dulceata si germenii de griu%. Se serveste rece. >omboane energizante cu polen de albine * lingurite polen, * linguri miere lic-ida, miezul de la #& nuci dat prin masina sau pisat, # lingurita de fulgi de grau, un varf de cutit pulbere de busuioc Cele * linguri de miere se amesteca cu polenul pana se omogenizeaza $polenul poate fi macinat cu rasnita electrica de cafea pentru ca amestecul sa fie mai omogen%; se adauga pe rand fulgii de grau, miezul de nuca si busuiocul. (otul se amesteca foarte bine. In final, trebuie sa rezulte o pasta foarte groasa, care se poate modela sub forma unor mici sfere. In cazul in care compozitia este prea subtire, se mai adauga fulgi de grau; daca este prea groasa, se adauga miere in plus. Se servesc, una-doua pe zi, inainte de masa. Crema de orez # ceasca de orez zdrobit fin sau sfarimat, # ceasca de lapte, h de ceasca de za-ar pudra, > cesti de apa, N ceasca de apa de floare de portocal Se pun toate ingredientele $cu e ceptia florii de portocal% intr-o oala, preferabil de fonta, pe foc mic amestecand incontinuu. Cand continutul oalei incepe sa fiarba, se adauga floarea de portocal, si se mai lasa sa fiarba, amestecand in continuare. Cand crema incepe sa se ingroase, se ia de pe foc si se pune in castronase termorezistente. $Crema se poate decora cu scortisoara praf%. Se pune crema la rece. ;ructe cu biscuiti # biscuit pentru bebelusi, unul sau mai multe fructe proaspete Se rupe biscuitul in bucati si se pune sa se inmoaie in sucul fructelor. Se striveste biscuitul imbibat cu sucul de fructe si se amesteca bine, apoi se serveste. Spuma mentolata de capsuni #&& g de capsuni $sau fragi%, * iaurtele cu 4&= grasime, # pac-etel de za-ar vanilat, sucul de la un sfert de lamaie, cateva frunze de menta proaspata bine spalate Se spala bine capsunile, li se scot coditele, se strivesc si se amesteca cu iaurtelul, za-arul vanilat, sucul de lamaie si frunzele de menta pana se obtine o crema spumoasa. Se serveste imediat intr-un castronas. !ste delicioasa8 Iaurtul - se prepara din lapte fiert si racit brusc la care se adauga o lingura iaurt din ziua precedenta; vasul cu lapte se pune la cald; cand s-a inc-egat se pune la frigider si se pastreaza *4 -. @ris cu lapte - se fierb *&&-*5& ml lapte cu * lingurite za-ar; cand incepe sa fiarba se adauga grisul amestecand mereu. >iscuiti cu lapte - biscuiti simplii se piseaza bine; se fierb * ligurite de praf de biscuiti cu o lingurita za-ar si *&& ml lapte 5-#& min. >udinca I - se fierb *&& ml lapte za-arat $* lingurite za-ar% cu o lingura fainos *& min.; se pune preparatul intr-o forma caramelizata si se da la cuptor #& min. >udinca II - *&& ml lapte, # lingura orez, # lingura za-ar, # mar, # ou, * lingurite unt. .arul se curata de coa)a, se rade, se amesteca cu za-arul. ;4

4rezul se fierbe in lapte; dupa ce s-a racit se adauga galbenusul, merele rase, albusul batut spuma. Intr-un vas Rena bine uns cu unt se rastoarna compozitia, se presara pesmet si se tine la cuptor +& min. Arez cu lapte I. Spal orezul in cateva ape si-l las, nu #&-#5 minute, poate #-* minute, in apa rece sau calduta. Intre timp pun laptele la fiert. Cred ca esti de acord cu mine ca orezul cu lapte e bun mai lic-id, adica sa ramana destul laptic, sa nu fie absorbit tot de orez. "eci pui destul lapte la fiert. Cand se incalzeste un pic pui orezul si amesteci bine, sa nu se lipeasca de fund. 2ui si un strop de sare si za-ar dupa gust si ai gri)a sa nu dea in foc. Cand incepe sa fiarba, dai focul la minimum. .ai amesteci din cand in cand in oala, usor, in timp ce te ocupi de altceva. "aca are lapte destul iti garantez ca nu trebuie pazit asa strict, ca nu se lipeste. "aca vrei, poti sa adaugi si arome, dar arome naturale, ca e pentru copil8 Cand simti ca incepe sa se lipeasca de fundul vasului, acoperi cu un capac si opresti focul. 'asi inca #5 minute asa, acoperit, fara sa mai umbli in el. 'a sfarsit ridici capacul si voila8 orezul e fiert, bobul e intreg, nu s-a lipit de vas si are e act temperatura la care e bun de servit. 9ici rece, nici clocotit. 2ui in castroane, adaugi dulceata sau scortisoara. .ie imi place caldut, nu fierbinte. II. 'a # litru de lapte $asta e portia pentru noi 4% adaug o cana $din aceea mare de ceai% de orez spalat in momentul in care fierbe laptele. Invart pana clocoteste iar, apoi las sa fiarba la foc mic amestecand din cand in cand. Cand incepe sa se ingroase, trebuie amestecat mereu ca sa nu se prinda de fundul cratitei. eu gust orezul cam dupa #5 minute...depinde de orez, poate fi fiert in #5-*& min. "aca e nefiert si compzitia e de)a destul de groasa, mai pun putina apa, mai las la fiert cateva minute. "upa ce sting focul, las inca 5 minute compozitia in cratita. ! de preferat ca la sfarsit sa fie destul de moale, cam ca o crema, pentru ca prin racire se mai ingroasa. !u servesc cu scortisoaraJza-ar, cacao sau dulceata. III. 0enumit orezul cu lapte turcesc1 sutlac% fierb un pa-ar $*&&ml% orez in apa pana e atat de fiert incat se dezintegreaza. se pune cu nitica apa pe foc si pe masura ce fierbe mai adaugi apa daca e necesar, important e sa fie foarte fiert si moale. cand e gata il adaugi in * l de lapte clocotit si lasi sa mai fiarba putin impreuna cu za-arul $dupa gust% si vanilie. cand vezi ca a inceput sa se adune $cam #5 min% si arata cam ca o budinca mai diluata e gata. sau daca vezi ca nu se ingroasa deloc, poti sa adaugi putintel amidon sau faina de orez. eu c-iar prefer asa. il servesti asa sau il pui in caserole termorezistente. lasi sa se raceasca si sa prinda caimac, ungi cu galbenus de ou si dai )umate de ora la cuptor $sau pana po)g-ita de deasupra se rumeneste pe alocuri%. e supeeeeer8 eu mor dupa el. IA. JesJul * l lapte, 4&& gr za-ar, #*& gr faina de orez, *&& gr migdale macinate, # ou, scortisoara, alune macinate, nuca de cocos 5ierbi laptele impreuna cu za-arul. dizolava faina de orez $daca nu gasesti, e bun si amidon de porumb sau grau, dar folosesti o cantitate mai mica% in putina apa rece si adauga laptelui clocotind. adauga si migdalele macinate. amesteca in continuu cateva minute pana fierbe si se ingroasa ca un pudding. cand e gata rastoarna in caserole sau cupe, presara scortisoara, nuca de cocos si alunele. 2ui oul interg inainte sa adaugi faina si amesteci bine cu lingra sau telul. "e la 1 luni >udinca de orez pasat cu branza de vaci # ceasca de cafea plina cu orez, #&& g branza de vaci, +& g za-ar, *5& g apaJlapte, +& g unt, # ou, sare.

;5

4rezul ales si spalat se pune la fiert cu apa amestecata cu lapte si un praf de sare; daca scade mai adaugi apa. Se fierbe orezul pana se zdrobeste si scade apa. Se trece prin sita. 2asta obtinuta se amesteca cu branza de vaci, se adauga galbenusul de ou frecat cu za-arul si la urma albusul spuma. Se unge cu unt o cratita, se imbraca cu pesmet si se toarna compozitia, adaugand un pic de unt si deasupra. Se lasa la cuptor 4& de minute. ;ructe cu branza dulce )umatate de ceasca cu branza dulce, )umatate de ceasca cu fructe proaspete, crude sau fierte $orice fruct%, 4-6 lingurite cu suc de portocale, * lingurite cu miere Se zdrobesc si se amesteca toate ingredientele, iar crema obtinuta se pune la frigider pentru a se raci. Se serveste rece. "e la 2 luni >anana cu ciocolata # banana, 5 patratele de ciocolata cu lapte $sau amaruie, dupa gust% Se taie toata banana pe lungime, se pun patratelele de ciocolata in interiorul bananei, si se baga la cuptor, la temperatura medie, un sfert de ora. Se asteapta putin pentru a se raci. "esertul este gata888 Sufleu de cartofi dulci si de caise 4 caise frumoase, bine coapte $sau 5 caise uscate%, nectar de caise, N ceasca cu iaurt, N cartof dulce, de marime medie, fiert, # lingurita cu za-ar pudra Se lasa caisele uscate sa se inmoaie in nectar toata noaptea. Se strivesc caisele, se amesteca cu nectarul si cu iaurtul natural pana se obtine un pireu. Se adauga )umatatea de cartof si za-arul. Se amesteca bine pana se obtine consistenta unei budinci. 2entru ca sufleul sa fie mai moale, mai fluid se pune mai mult nectar de caise. Se serveste. >ranza dulce)sarata un sfert de branza dulce, Y para curatata de coa)a si taiata in bucati, # lingurita cu apa sau cu suc de pere, + linguri cu cascaval ras Se pun branza dulce, perele, apa sau sucul de pere in mi er, se zdrobesc si se amesteca pana se obtine un pireu. Se garniseste cu cascaval. Se poate da bebelusului sa manance apro imativ o treime de ceasca. &ar cu banana la cuptor 2entru * portii1 # mar, # banana, # N za-ar, N lamaie, * frunze de menta "in doua foi de aluminiu se confectioneaza doua corabioare mici. Se curata fructele si se taie in cubulete $atentie la samburii de mar%. Se stropesc fructele cu sucul de lamaie pentru a-si pastra vitaminele si a nu se innegri. "easupra fructelor se presara za-arul si bucatele de menta. Se pun fructele in corabioare, care se inc-id si se dau la cuptorul incalzit in prealabil la **&fC $termostat >%, unde se tin #5 minute. Se serveste caldut, avand gri)a la bucatile de menta. Salata de fructe * mere, # para, # banana, # portocala, zeama de la N lamaie, sucul de la un mar, sucul de la o portocala, 5&g frisca de casa $N pa-ar de smantana batuta cu * linguri za-ar pudra% , boabe de strugure pentru ornat 5ructele se spala si se curata de coa)a..arul se taie cubulete, iar restul fructelor feliute.Se pun intr-un bol, se adauga sucul de fructe si se amesteca. Se serveste ornata cu frisca si boabe de strugure. ;6

@ris cu lapte caramel #&& g apa, #* g gris, #5& g lapte, #* g za-ar, # lingurita unt, # lingurita dulceata de visine Se arde za-arul caramel, se stinge cu lapte amestecat cu apa. Cand clocoteste se adauga grisul in ploaie si se fierbe #&-#5 min. Cand s-a racit pe )umatate, se amesteca cu untul si dulceata de visine. >udinca de orez pasat cu branza de vaci # ceasca de cafea plina cu orez, #&& g branza de vaci, +& g za-ar, *5& g apaJlapte, +& g unt, # ou, sare. 4rezul ales si spalat se pune la fiert cu apa amestecata cu lapte si un praf de sare; daca scade mai adaugi apa. Se fierbe orezul pana se zdrobeste si scade apa. Se trece prin sita. 2asta obtinuta se amesteca cu branza de vaci, se adauga galbenusul de ou frecat cu za-arul si la urma albusul spuma. Se unge cu unt o cratita, se imbraca cu pesmet si se toarna compozitia, adaugand un pic de unt si deasupra. Se lasa la cuptor 4& de minute. >ranza de vaci cu galbenus de ou #5& g branza de vaci proaspata, # galbenus de ou, * lingurite za-ar, * lingurite unt, coa)a de lamaie sau vanilie. Se freaca spuma galbenusul cu za-arul, apoi se adauga treptat branza de vaci. Se freaca pana se obtine o crema, in care se adauga untul frecat separat, vanilia si coa)a de lamaie. Se serveste ca desert sau la masa de la ora #&. Sos de vanilie # galbenus, *5& g lapte, *& g za-ar, vanilie. Se fierbe laptele cu vanilie. Separat se freaca galbenusul cu za-arul, se amesteca cu laptele clocotit si se lasa pe foc pana incepe sa se ingroase, avand gri)a sa amesteci mereu. Se serveste rece. Crema de branza cu mere #5&g branza vaci, #5&g mere, # lingurita de za-ar, # lingurita scortisoara :ranza de vaci se freaca bine cu za-arul pana devine o crema. .erele curatate, rase pe razatoarea de sticla, se calesc fara grasime 5 min. Se racesc si se amesteca bine cu crema de branza si cu scortisoara. 'a masa poate fi adaugat suc proaspat de portocale. >iscuiti fara ou pt7 cei mici +>5g faina, *5& g margarina, #*& g za-ar, N plic praf de copt, N pa-ar cu lapte (oate ingredientele se amesteca si se intinde o foaie potrivit de groasa. :iscuitii se pot taia in patratele sau cu forme speciale. Se coc la foc potrivit intr-o tava unsa cu unt.

;>

"e la 3 luni &amaliguta fiarta in lapte *5& ml. lapte, #&& ml. apa, * linguri mari pline malai, * linguri branza de vaci, # lingura smantana, putin unt, sare Se pune la fiert laptele indoit cu apa. Cand incepe sa clocoteasca se adauga malaiul ,in ploaie,. Se adauga sarea. Se fierbe timp de *5-+& minute, la foc mic, amestecand tot timpul cu o lingura de lemn. Cand mamaliguta este gata, se adauga untul si branza de vaci. Se amesteca bine. Se pune intr-o cescuta uda, apoi se rastoarna pe o farfurie. "easupra se pune smantana. Se serveste calduta. "e la 45 luni @alusti de gris cu lapte # ou, gris, # litru apa, +&& g lapte, 4 lingurite za-ar, vanilie. Se pune la fiert apa cu sare. Cand fierbe in clocot, se bate oul intreg si se adauga gris atat cat sa obtinem o pasta care nu curge, fara a fi insa vartoasa. Imediat ce ai pregatit compozitia de galuste, cu lingurita inmuiata in apa tai galusti foarte mici pe care le pui in apa care fierbe. Se fierb galustele incercand una pe care o taiem in doua cu lingurita, controland daca a fiert si mi)locul. 6alustele bine reusite cresc si sunt moi. Cand sunt fierte, se strecoara si se pun in laptele fiert separat cu za-ar si vanilie. Se dau ca desert. Papanasi fierti #5& g branza de vaci, # ou, # lingurita unt, *5 g faina, +& g za-ar, smantana. Se freaca bine branza de vaci cu galbenusul, se adauga untul, faina si albusul batut spuma; se amesteca obtinand o pasta care se ia cu lingurita. Se pune la fiert apa cu sare si cand clocoteste se pun papanasii care se fierb 5-#& min. $se ridica la suprafata%. Se scurg, se pun intr-o forma, se toarna smantana si se pun in cuptorul incins 5 min. >udinca de mere * oua, 5& g za-ar, *& g unt, +& g faina, *5& g mere rase. Curata cateva mere, da-le prin razatoare si presara putin za-ar. Separat freaca 5& g za-ar cu unt, adauga galbenusurile, apoi faina in ploaie si merele, la urma albusurile batute spuma. Se coace el ora intr-o forma unsa si presarata cu pesmet. Se serveste cu sirop de fructe. >udinca de lamaie #*5 g lapte, *& g unt, *& g za-ar, *& g faina, # ou, # lamaie. "in unt, faina si lapte se face un sos alb. Oa-arul se freaca cu galbenusul si se amesteca cu sosul dupa ce acesta s-a racit, cu putina coa)a de lamaie rasa, zeama de lamaie, iar la urma cu albusul spuma. Se coace sau se fierbe in baine-marie +& min. intr-o forma unsa cu unt si presarata cu za-ar. >udinca de dovlecei # dovlecel, *& g cascaval, # ou, smantana, sare. ;;

Se curata dovlecelul de coa)a si se scobeste miezul cu o lingurita. Se taie in cuburi mici si se fierb #& min. in apa cu sare. Se strecoara si se lasa sa se raceasca. Se amesteca poi cu galbenusul, cascavalul ras, albusul spuma, e? lingurita faina si unt. Se rastoarna intr-o forma unsa cu unt si se toarna smantana. Se coace *&-+& min. si se serveste cald sau rece. >udinca de griK Ingrediente1 4 oua; > linguri de za-ar; 6 linguri de gris; # ' lapte; coa)a de lamiie, esenta de vanilie Se separa albusurile de galbenusuri. /lbusurile se bat spuma foarte bine. 6albenusurile se freaca cu 4 linguri de za-ar, se adauga cele 6 linguri de gris si apoi albusurile, amestecind usor. /mestecul se toarna intr-o forma unsa cu un pic de unt sau margarina $tava inalta de *' sau un vas inalt de Zena de acelasi volum%. Se da la cuptor la foc mediu pentru cca. #5-*& minute. In paralel se fierbe #' de lapte cu + linguri de za-ar, coa)a de lamiie si vanilia. Cind compozitia din cuptor este coapta $se verifica prin apasare usoara cu degetul% se adauga usor laptele si se mai lasa la cuptor 5-#& minute. Se serveste cald sau rece cu sau fara sirop sau dulceata. "e la 4 an >udinca de gris 4 oua; > linguri de za-ar; 6 linguri de gris; # ' lapte; coa)a de lamiie, esenta de vanilie Se separa albusurile de galbenusuri. /lbusurile se bat spuma foarte bine. 6albenusurile se freaca cu 4 linguri de za-ar, se adauga cele 6 linguri de gris si apoi albusurile, amestecind usor. /mestecul se toarna intr-o forma unsa cu un pic de unt sau margarina $tava inalta de *' sau un vas inalt de Zena de acelasi volum%. Se da la cuptor la foc mediu pentru cca. #5-*& minute. In paralel se fierbe #' de lapte cu + linguri de za-ar, coa)a de lamiie si vanilia. Cind compozitia din cuptor este coapta $se verifica prin apasare usoara cu degetul% se adauga usor laptele si se mai lasa la cuptor 5-#& minute. Se serveste cald sau rece cu sau fara sirop sau dulceata. >udinca din branza de vaci #5& gr. branza de vaci, o lingura de za-ar, un ou, putina sare Se paseaza branza de vaci. Se adauga za-arul si galbenusul, se amesteca bine. Separat albusul de bate spuma, apoi se amesteca cu branza. Compozitia se toarna intr-o forma unsa cu unt si presarata cu pesmet. Se coace in baia de aburi $vasul in care este pusa budinca este pus intr-o oala cu apa care fierbe. Se acopera cu un capac. In aceste fel, grasimea care tapiseaza vasul nu se arde. 2rin ardere, aceasta se transforma in acroleina, substanta iritanta pentru organism.% >udinca de orez cu stafide +&&g orez, 4 cesti lapte, h pa-ar za-ar, #&& g unt, #&& g stafide, 4 oua, unt pentru forma Se spala si se pune la fiert orezul cu laptele, la foc mic. Cind orezul este pe )umatate fiert, se adauga za-arul si se lasa sa mai fiarba pina ce laptele a scazut cu totul si orezul este moale. Se lasa sa se raceasca, apoi se adauga galbenusurile unul cite unul, stafidele si la urma spuma de albusuri. Se amesteca usor si se asaza in forma de budinca unsa cu unt. Se lasa la copt pina ce se rumeneste. Se rastoarna pe farfurie. "esert 6 mere. 6 oua, 6 linguri de za-ar, 6 linguri de faina 2t tava1 unt cca N pac-et si *-+ linguri de za-ar; untul rams se pune in si intre mere. ;<

2t sirop1 # pa-ar de apa si #-* linguri de za-ar 5risca # plic sau un tub .erele se curata de coa)a si de casuta fara sa le tai in )umatati si se pun intr-o tava inalta, unsa cu unt si pudrata cu *-+ linguri de za-ar. Se baga in cuptorul incins si se lasa la copt pana cand sunt suficient de moi. Intre timp freci galbenusurile cu za-arul pana cand acesta se topeste, adaugi apoi faina si la final albusurile batute spuma. /ceasta compozitie o torni peste merele coapte si mai lasi totul la cuptor pana cand aluatul capata o culoare aurie $culoarea aceea de pandispan copt%. 2oti vedea daca este copt tot intepandu-l cu o scobitoare. "aca atunci cand scoti scobitoarea compozitia ramasa pe ea nu este cleioasa este 4F $nu ma prea pricep sa dau e plicatii asa e?%. Scoti tortul din cuptor, il lasi cam #& minute sa se raceasca si dupa aceea pui deasupra un platou, intorci tava si il rastorni. Se prepara un sirop dintr-un pa-ar de apa si #-* linguri de za-ar si se insiropeaza blatul. 4ptional poti adauga esente de migdale sau vanilie sau lamaie. (otul se imbraca cu frisca si se da la rece. !ste racoros si usor; se poate manca si fara frisca dar nu mai este atat de aspectuos. Taietei fierti, scursi si trecuti prin apa rece, branzica facuta in casa din # litru lapte fiert in care adaug un iaurt $pun )umatate din branzica%, o mana de stafide puse cu vreo *& minute inainte in apa calduta, # iaurt, # ou, za-ar # lingura $sau dupa gust; tot optional za-ar vanillnat% /mestec oul cu za-ar si cu stafidele, adaug iaurtul, branza sfaramata cu furculita si taieteii. 2un totul intr-o craticioara si dau la cuptor $incins% la foc potrivit. &ere cu miere 4 )umatate de @g. de mere se spala, se curata de coa)asi samburi si se dau prin razatoare. se storc la storcator 1 o porto, o piersica, doua mere si o )umate de banana. .erele rase se amesteca cu branza de vaci $*&& gr.%, o lingura de unt, un pumn de stafide si 5& gr. smantana./poi se adauga zeama de la )uma de lamaie, #&& gr. de miere si sucul de fructe. Se consuma ca desert sau mic de)un. Sodou # pa-ar lapte, # galbenus, za-ar, 5rec oul cu za-ar, adau laptele fierbinte si tin totul pe baie de aburi amestecand tot timpul pana are o consistenta cremoasa. Se serveste caldut si bebeii il adora. Pra$itura cu iaurt # borcan iaurt, + borcane cu faina, # borcan za-ar, N borcan ulei, * oua, # pac-etel za-ar vanilat, N pac-etel de dro)die, putina sare Se amesteca toate ingredientele si se pun la copt in cuptorul incins la *&&fC, unde se tin timp de +& de minute. "upa ce pra)itura este gata, se scoate din cuptor si se lasa sa se raceasca putin inainte de a i-o servi bebelusului. 0eteta poate fi modificata dupa dorinta celui care o prepara, adaugand fructe sau pasta de ciocolata. Crema de ciocolata 2entru 4 portii1 + galbenusuri de ou, N l lapte, 6& g de ciocolata amaruie <&

Se rupe ciocolata in bucati si se topeste in bain-marie. Se adauga laptele caldut si galbenusurile batute, si se amesteca. Se pune crema obtinuta pe foc, intr-o cratita, si se amesteca incontinuu $dar nu se lasa sa clocoteasca pentru ca crema sa nu se taie7 sa nu se acreasca%. Se tine pe foc pana se ingroasa. Se lasa sa se raceasca si se serveste. Arez AL!# 2entru 4 portii1 # litru de lapte, #;& g de orez cu bobul rotund, * oua, #5& g de za-ar pudra, # baton de vanilie, sare 5ierbeti orezul 5 minute in apa care clocoteste. Scurgeti orezul de apa, apoi lasati-l sa fiarba pe foc mic in laptele parfumat cu batonul de vanilie. Cand orezul a absorbit tot laptele, luati cratita de pe foc si scoateti batonul de vanilie. :ateti ouale cu telul, incorporand treptat za-arul. /daugati ouale peste orez, puneti totul intr-o forma unsa cu unt, si dati #& minute la cuptor, termostat +. Serviti caldut. Pasta de brinza Se alege o brinza mai grasa, mai untoasa si se paseaza bine cu furculita. Se adauga smintina si se amesteca bine pina devine ca un piure. Se adauga marar tocat marunt si, pentru copiii mai mari si ceapa tocata foarte marunt. !ste foarte buna intinsa pe piine pra)ita. @ogosele cu mere * mere, # ou, coa)a de lamaie, # lingura de faina, foarte putin za-ar, unt. .erele rase se amesteca cu galbenusul si lingura de faina. Se bate albusul spuma cu coa)a de lamaie si za-arul si se amesteca cu merele. Se pra)esc in unt. Se scot pe un servet pentru a absoarbe untul. Se pudreaza cu za-ar vanilat. Salata de fructe * mere; # para; # banana; # portocala; zeama de la N lamaie; sucul de la un mar; sucul de la o portocala; 5&g frisca de casa $N pa-ar de smantana batuta cu * linguri za-ar pudra%; boabe de strugure pentru ornat 5ructele se spala si se curata de coa)a..arul se taie cubulete, iar restul fructelor feliute.Se pun intr-un bol, se adauga sucul de fructe si se amesteca Se serveste ornata cu frisca si boabe de strugure Salata de fructe cu avocado /vocado1 2ulpa fondanta si dulce a avocadululi este in general foarte apreciata de bebei. /cest fruct se asociaza foarte bine cu papaEa, banana sau para. :ogat in fibre, acid folic, vitamine :#*, C si !. # 74 avocado; N banana sau N papaEa; #-* linguri lapte $formula sau lapte matern%; Striviti sau mi ati un sfert dintr-un avocado mic cu o )umatate de banana mica si # sau * linguri de lapte. :anana poate fi inlocuita cu o )umatate de papaEa $laptele este facultativ% Piure de gutui cu biscuiti # gutuie; * linguri za-ar; pesmet din 4-5 biscuiti; 4 gutuie taiata cubulete, * lingurite de za-ar si apa cat sa treaca peste cu *-+ degete. Se fierbe pana gutuia devine foarte moale, apoi se paseaza foarte bine, se adauga 4-5 biscuiti pisati si cateva linguri din zeama in care a fiert gutuia. <#

Se serveste piureul ca atare, rece.2uteti oferi copilului si zeama in care a fiert gutuia. &ere umplute * oua; #&&ml lapte; *-+ felii de paine; * linguri stafide; #5&g za-ar; pesmet si unt pentru tapetat .erele se spala si li se decupeaza deasupra un capacel.Se scoate cotorul si se scobeste restul de miez, care se amesteca cu ouale, miezul de paine $inmuiat in lapte si stors%, stafidele si putin za-ar.Cu aceasta compozitie se umplu merele, care apoi se aseaza intr-un vas uns cu unt si tapetat cu pesmet. Se dau la cuptor, la foc potrivit, unde se lasa apro imativ +& minute @ogosele din iaurt # ou, iaurt *&& gr., < linguri de faina, * linguri de za-ar Se amesteca componentele pana se obtine o pasta groasa. Se pune pe foc o oala mai adanca cu ulei, astfel incat gogosile sa se scufunde in lic-id. Se pun cate una si se pra)esc. &amaliguta cu unt pentru oricine Compozitie1 oua fierte; unt; branza de vaci $orice fel de branza va place8%; smantana; 5aci o mamaliga bine fiarta. Compozitia se pune intr-un vas si peste un strat de mamaliga cam de un deget. Se baga la cuptor #& minute si daca vreti deasupra se rade cascaval. Se serveste cald. /vanta)ul acestei retete e ca poti combina elementele in orice cantitate doresti. Cosulete cu mandarine si cu crema de ciocolata alba 2entru 4 portii1 4 mandarine, #&& g de ciocolata alba; 6& g de za-ar pudra; * linguri cu apa; 4 linguri cu smantana proaspata Se topeste ciocolata alba pe foc foarte mic, intr-o craticioara cu fund anti-adeziv $de care nu se lipeste ceea ce se gateste in cratita%, cu za-arul si apa in #& minute. Se ia de pe foc si se lasa sa se raceasca. Se decupeaza coa)a mandarinelor in asa fel incat sa se obtina mici castronase $ca si cum li s-ar scoate mandarinelor palaria sau capacul%, si avand gri)a sa nu se deterioreze feliile de mandarina, se scoate tot fructul din coa)a fara a rupe coa)a deloc. Se bate usor smantana proaspata, si se incorporeaza impreuna cu feliile mandarinelor $taiate in doua% in ciocolata topita. In final, se tranvazeaza cu gri)a aceasta crema groasa in cosuletele formate din coa)a mandarinelor. Se serveste rece si proaspat. bucatele mititele le pun pe felii de rosii, desupra felii de ardei gras, o bucatica de unt deasupra, le infasor in staniol si le pun pe gratar "elicios888 plus marar tocat si un strop de lamaie cu cartof natur. pentru pranz ardei sau gogosari umpluti1 "esert $foarte simplu% * biscuiti patrati; iaurt de fructe; sirop; capsuni; za-ar praf 2uneti biscuitii in sirop cam # minut. 2uneti apoi pe o farfurie, ungeti biscuitii cu iaurt de fructe apoi puneti altul deasupra si ungeti tot asa, deasupra puneti capsuna taiata in feliute subtiri si presarati un pic de za-ar praf pe deasupra. In caz ca nu aveti capsuna puteti pune altceva de e emplu piersici din compot sau alte fructe. 2t. copii de #; luni puteti pune si mim bomboane.

<*

Pra$itura cu crema si biscuiti (imp de pregatire1 *& min. Ingrediente1 in functie de forma folosita1 #-* pac-et de biscuiti $normali%, * plicuri budinca vanilieJciocolata, lapte pentru prepararea budincilor, za-ar pudra pentru prepararea budincilor, optional1 aroma de vanilie $pentru budinca de vanilie% si aroma de rom $pentru cea de ciocolata%, ;&-#&& ml. lapte $pentru insiroparea biscuitilor% pentru decor1 bilute colorate, stelute, perlute, orice, c-iar si ciocolata rasa $in cazul in care deasupra se va pune budinca de vanilie - pentru contrast% Se pun in tava $forma% biscuitii si se insiropeaza $nu foarte mult% cu lapte. 2este stratul de biscuiti se intinde prima budinca preparata $nu are importanta care dintre cele doua% apoi se mai pune un strat de biscuiti si ei insiropati $cu restul de lapte% si la urma cea de-a doua budinca. 2este se orneaza dupa preferintele piticului care o s-o devoreze. Se da la rece pentru cel putin N - si se serveste ca un desert e trem de racoritor si apreciat de cei mici. >udinca din branza de vaci #5& gr. branza de vaci 7 o lingura de za-ar 7 un ou 7 putina sare Se paseaza branza de vaci. Se adauga za-arul si galbenusul, se amesteca bine. Separat albusul de bate spuma, apoi se amesteca cu branza. Compozitia se toarna intr-o forma unsa cu unt si presarata cu pesmet. Se coace in baia de aburi $vasul in care este pusa budinca este pus intr-o oala cu apa care fierbe. Se acopera cu un capac. In aceste fel, grasimea care tapiseaza vasul nu se arde. 2rin ardere, aceasta se transforma in acroleina, substanta iritanta pentru organism.% Cartofi copti cu unt Cartoful copt are mult mai multe proprietati nutritive decat cel fiert sau pra)it. Contine vitamina C si este placut la gust. Inmuiat cu putin unt sau branza de vaci va fi foarte apreciat de bebelus. "ovlecei cu branza 6-; portii1 +-4 dovlecei curatati de coa)a si taiati cubulete, 5&& grame brinza sau cascaval dat prin razatoare, +-4 oua, + linguri de smintina, sare Se fierb dovleceii atit cit sa nu se farime, se scurge apa. Se unge o tava cu unt $margarina% si se tapeteaza cu faina sau pesmet. Se bat ouale cu furculita, se adauga brinza, * linguri de smintina, sare dupa gust. Se pune un rind de dovlecei, apoi compozitia cu brinza si deasupra alt strat de dovlecei. Se bate un ou cu # lingura de smintina si se toarna deasupra. Se mai poate presara si un pic de cascaval ras. In loc de dovlecei puteti folosi o conopida $un pic de brocoli ii va da un gust mai bun%, spalata, rupta in buc-etele mici si fiarta cit sa nu se inmoaie foarte rau. Se procedeaza la fel ca si in cazul dovleceilor. "easemenea se pot folosi orice tip de paste fainoase, sau cartofi fierti la aceeasi umplutura de brinza. Pra$itura AlasJa Se face cu o zi inainte o ing-etat $sau se poate cumpara de-a gata% si se pune in doua tavite la congelator. #.-se face o rulada din coca de biscuiti $la fel se pot folosi piscoturi cumparate%, si dupa ce s-a copt, se taie in patru dreptung-iuri. *.-intr-un castron se pun capsunele curatate, spalate si scurse, amestecate cu za-ar pudra si rom +.-se bat albusurile cu un praf de sare si #5& g za-ar 4.-pe o farfurie se aseaza un dreptung-i din biscuiti, un calup de ing-etata, un strat gros de capsune si deasupra al doilea calup de ing-etata. 5.-se imbraca totul cu restul de biscuiti <+

6.-totul se acopera cu albusul batut spuma >.-se orneaza cu capsune, iar pe albus se fac linii cu varful furculitei inmuiata in ciocolata Covrigei *5&g faina, *&&g za-ar, #&&ml lapte, * oua, za-ar vanilat "in faina, za-ar, lapte, oua si za-ar vanilat se face un aluat potrivit de moale.Se framanta pe un fund de lemn presarat cu faina pana nu se mai lipeste de maini. Se formeaza covrigei de diferite forme si marimi care se pun la copt, intr-o tava unsa cu unt si tapetata cu faina, *& de minute. Cand sunt gata se stropesc cu un sirop de apa cu za-ar. Se pot servi unsi cu miere si presarati cu nuca macinata. Tort pentru 4 an blat obisnuit de tort $pandispan%, crema de vanilie, fructe din compot sau crude 5aci blatul din pandispan obisnuit 1#& oua, #& linguri za-ar, #& linguri faina; bati albusurile spuma tare, adaugi za-arul si bati din nou pina se tine pe tel sau mi er ca merge mai repede si nu te doare nici mina, adaugi ouale si faina mestecind prin rasturnare si nu foarte multsa nu iese aerul din bezea; daca vrei poti sa adaugi za-ar vanilat si coa)a de lamiie sau portocala1 il pui in tava unsa cu ulei si tapetata cu faina in prealabil si bagi repede la cuptorul incins dinainte; il lasi *&-+& min -il incerci cu scobitoarea; cind il scoti din cuptor il scoti imediat din tava. "upa ce se raceste il tai in * sau + si il insiropezi cu compotul sau sirop din apa, za-ar, vanilie si altele. (ai fructele bucatele mici $struguri din compot, mere, portocale, banane, etc si le asezi peste feliile taiate din blat. pui crema de vanilie $sau lamiie% peste blat si la final il imbraci in frisca $mie imi place cea facuta din smintina, nu o suport pe cea la plicuri. Iti trebuie smintina speciala pt. frisca, cu grasime mai putina, se gaseste peste tot varsata%. 4rnezi cu fructe si inveti puiutul sa sufle in lunimare888 &ere cu miere N@g mere, sucul de la * mere, sucul de la o portocala, sucul de la o piersica, zeama de la N lamaie, N banana, *&&g branza de vaci, o lingura unt, * linguri stafide, 5&ml smantana, #&&ml miere .erele se curata de coa)a si se dau prin razatoare, amestecandu-se apoi cu restul ingredientelor Se obtine o pasta delicioasa care se serveste ca mic de)un sau desert. Pra$itura de Savoie cu nuca de cocos 2entru 6 persoane1 #>& g de za-ar, 4 oua, +& g de nuca de cocos rasa, ;& g de faina sau 4&g de faina J 4&g de fecula de cartofi. Incalziti cuptorul la #;&gC $termostat 5%. Separati albusurile de galbenusuri, si amestecati galbenusurile cu za-arul. /daugati nuca de cocos si faina $J fecula%. /mestecati totul bine. :ateti albusurile pana obtineti o spuma tare, pe care o incorporati in amestecul de galbenusuri. /mestecati, apoi, pana obtineti o pasta omogena. 2uneti preparatul intr-o forma unsa cu unt si dati-o la cuptor. 'asati sa se coaca 45 de minute $termostat 475 - #;&gC% si, apoi, ospatati-va. >abG Crumble 2entru 4 portii1 #*5 g de faina, #&& g de unt, 6& g de za-ar, sucul de la o )umatate de lamaie, * mere, #*5 g de dulceata de fructe rosii <4

Inmuiati untul taiat in bucatele intr-un castronas. Incorporati faina si za-arul, framantand amestecul cu mana $curata%, pentru a obtine o coca. Curatati de coa)a si scoateti samburii de la mar. (aiati marul in felii subtiri. /ran)ati feliile de mar pe fundul unei forme unse cu unt, si turnati deasupra sucul de lamaie. /coperiti feliile de mar cu dulceata, apoi cu aluatul pe care il faramitati. 'asati sa se coaca +& de minute in cuptorul incalzit in prealabil la #5&g $termostat 5%. Arez cu lapte si fructe din dulceata #litru lapte, 6 linguri za-ar, *&& g orez, # za-ar vanilat, dulceata de visine sau cirese dulci. In laptele clocotit se toarna orezul bine spalat si un plic za-ar vanilat, se lasa sa fiarba pina ce se umfla. Se adauga za-arul. Cind orezul este fiert, se rastoarna si se garniseste cu boabele de fructe. Se serveste simplu sau cu dulceata. >udinca de orez cu stafide +&&g orez, 4 cesti lapte, # pa-ar za-ar, #&& g unt, #&& g stafide, 4 oua, unt pentru forma Se spala si se pune la fiert orezul cu laptele, la foc mic. Cind orezul este pe )umatate fiert, se adauga za-arul si se lasa sa mai fiarba pina ce laptele a scazut cu totul si orezul este moale. Se lasa sa se raceasca, apoi se adauga galbenusurile unul cite unul, stafidele si la urma spuma de albusuri. Se amesteca usor si se asaza in forma de budinca unsa cu unt. Se lasa la copt pina ce se rumeneste.Se rastoarna pe farfurie. BPancaJe facesB # cescuta lapte, Y cescuta lapte praf, * linguri suc de mere, # lingura unt topit, # ou, * albusuri, +74 cescute faina griu, #7+ cescuta germeni de griu $optional%, N lingurita praf de copt, stafide taiate, caise uscate feliate Se amesteca $cu blender sau mi er% ingredientele $inafara de stafide si caise% bine si se lasa sa stea #5_; se pune o tigaita mica $de teflon-sa nu se prinda% unsa foarte putin pe foc si se infierbinta bine, se reduce focul la mediu si se pune in tigaie aluat $ca la clatita dar in strat gros de cca # cm%; in timp ce se coace decoreaza clatita cu stafide si caise imitand o figura $nas, oc-i, gura%.Cand suprafata incepe sa faca bule si s-a rumenit putin se intoarce si se lasa sa se coaca pe partea cealalta. Se serveste calda. 4ptional puteti continua decorarea cu felii de fructe, frisca sau ing-etata $pentru par si urec-i%. Tort de za%ar ars :latul1 - se ard +&& de grame de za-ar, dupa ce s-a ars se adauga *5& ml apa dar cu atentie ca sare rau tare $poate e bine de asezat vasul in care se arde za-arul in c-iuveta si adaugat cat de repede se poate apa pentru a evita stropii care sar%. Se aseaza oala inapoi pe flacara pana se topeste bine za-arul apoi se lasa sa se raceasca bine. - se separa albusul de galbenus a ; oua. 6albenusurile se freaca bine cu #5& grame de za-ar dupa care se adauga ;linguri de ulei. Se amesteca bine, totul trebuie sa arate ca o pasta care a crescut putin. 2este acestea se adauga siropul de za-ar ars care este rece nu cald. Se amesteca compozitia si se aduga o lingura de amoniac stins cu putin otet. 2este toate acestea se adauga trei cani de faina in ploaie. Se amesteca bine, totul va deveni ca un aluat care curge. -albusurile se bat bine cu #5& de grame de za-ar si se vor adauga la compozitia de mai sus. "in amestecul rezultat se pot face trei foi de blat in tava rotunda. 5oile se coc la temperatura de *&& grade C timp de +&-4& de minute. <5

Crema1 *5& grame miez de nuci macinat se opareste cu o ceasca de lapte si se pune za-ar dupa gust. "upa ce se racoreste se adauga putina esenta de rom. $"aca iti place poti face nucile cu unt dar e mai gustoasa crema cu lapte%. Siropul1 +&& ml de apa se pun la fiert cu #&& grame za-ar si co)a de la o portocala $eu pun la fiert si portocala siropul devine mai aromat%. Siropul e gata cand co)a de la portocala a fiert. 2e un platou unde urmeaza sa modelezi tortul se aseaza prima foaie si se insiropeaza mai mult de )umatate cu sirop racit nu cald. "easupra foii se intinde crema de nuca si se poate pune si co)a de portocala din sirop taita cubulete mici. Se aseza urmatoare foaie care se insiropeaza bine, apoi crema de nuci si co)a de portocala si ultima foaie insiropata. "easupra se poate orna cu glazura de ciocolata sau cu ce doreste fiecare. "ecoratiunile sunt la indemna oricui, fructe, ciocolata cirese, nuci, frisca... etc. Pra$itura Lmusuroi de cirtitaM 4 oua, # lingura de cacao, un pac-et de budinca de cacao, *&& g alune macinate, * lingurite praf de copt, *&& g za-ar, 6-; banane, 5&& ml frisca, un pac-etel de bucatele din acelea de ciocolata $am uitat cum se numesc in germana%. Se face blat din cele 4 oua, batute cu za-arul si in care se adauga pe rind budinca praf, cacaua, praful de copt si alunele macinate. :latul trebuie sa creasca de vreo +-4 cm. "upa ce s-a racit blatul, se scobeste putin deasupra, lasind o bordura de #-#, 5 cm pe margine. .aterialul care s-a scobit se pastreaza si in scobitura se pun bananele, asezate dupa indeminarea gospodinei, de preferinta cit mai lipite una de alta. "easupra se pune compozitia de frisca amestecata cu bucatelele de ciocolata si la final se orneaza cu materialul ce l-ai scobit, dar bine farimitat, astfel incit sa aibe aspectul unui musuroi. 6alurile "unarii +&& g faina, #;& g unt, *&&g za-ar, 4 oua, # plic de praf de copt, * linguri de cacao, # borcan de visine $+5& g%, fara simburi, N l smintina fluida, *&& g de ciocolata alimentara #.5aina, za-arul, untul $moale%, praful de copt, 4 oua si un virf de cutit de sare, se pun intr-un robot de bucatarie si se amesteca pina s-a facut un aluat omogen8 *.Se inveleste cu -irtie o tava, dupa care se pune )umate din compozitia de mai sus8 +.0estul alalalt de aluat se amesteca bine cu * ling.de cacaoo, si se rastoarna peste aluatul cel desc-is din tava8 Se presara visinele deasupra si se apasa un pic in aluat8 4.(ava se pune in cuptorul $preincalzit%, pe sina din mi)loc, si se coace +& de minute la #;&fC8 Se lasa sa se raceasca bine. 5.Se bate frisca si intinde uniform pe pra)itura8 6.Se topeste ciocolata alimentara, se lasa un pic sa se raceasca si se picura incet cu o lingura, peste frisca. Cu un cutit se intinde ciocolata uniform si se pune la frigider. "aca vrei sa scrii ceva pe el, poti renunta la ornarea cu bucatele din blat si opresti un pic de frisca pe care o amesteci cu putina cacao. Cu ,c-estia, asta scrii ce vrei pe tortulet Tort curcubeu + blaturi subtiri de biscuit, sirop de capsuni, *5& g capsuni, >5 g de za-ar, + foi de gelatina alba, ;&& ml de frisca fluida, ; linguritze de praf7intaritor de frisca 2entru ornat1 # punga de nuca de cocos pisata, + tuburi de culori, adica colorant alimentar $rosu, galben si albastru% #. Cele + blaturi de biscuiti se ung cu siropul de capsuni $cu o pensula de bucatarie%. <6

*. Capsunile se spala, se taie bucatzi, se pun intr-o oala se adauga za-arul, se fac cu mi erul piureu, se incalzeste pe plita, si se adauga gelatina, se amesteca bine si se lasa la racit8 +. Se bate frisca 8 4. Se ia un blat, se pune pe o tava, se pune un tort de ino , special pentru torturi, se pune )umate din pireul de capsuni. 5. Se adauga un sfert din frisca batuta, se pune al *-lea blat deasupra, iar se pune restul de pireu si un sfert din frisca, se pune cel de al +-lea blat8 Se da la frigider *-+ ore, la racit. 6. Se scoate din frigider, se indeparteaza inelul de tort si se acopera cu restul de frisca, se invelseste complet. 2ui in + castronele, cocosul si adaugi culoarea din tub, amesteci bine cu o furculitza si presari deasupra tortului cu mina in forma de curcubeu 8 Tort cu fructe si crema :lat1 4 oua, 4 linguri de za-ar, 4 linguri de apa, 4 linguri de faina, * linguri de cacao, un praf de copt. 3mplutura1 un pac-et de crema praf $e .vanilie%, *&& ml de lapte, un compot de piersici sau fructe proaspete, arome preferate 4uale se separa. 2e galbenusuri se pune za-arul si se amesteca pana se topeste za-arul. Se adauga 4 ling.de apa, amestecind continuu, cacaua, faina si praful de copt. Se bat albusurile spuma tare si se Lncorporeaza Ln compozitia cu galbenusuri. Se amesteca usor, sa nu se lase, si se toarna Lntr-o tava unsa i tapetata cu faina. Se pune Ln cuptorul Lncins, la foc mic, vreo 5& de minute pana ce blatul este copt $testezi cu o scobitoare%. Se scoate din tava, se lasa putin la racit si se taie blatul Ln doua. Se prepara crema conform instructiunilor de pe pac-et, cu *&& ml de lapte. Se desface compotul de piersici, cu siropul se Lnsiropeaza blatul, iar fructele se aseaza Ln strat uniform pe prima foaie. Se pune si crema, se pune al doilea blat, sirop, fructe, crema, Lmbracam si marginile cu crema 8 4rnam cu fructe si eventual cu frisca. Se da la rece. 2oti orna si cu fructe proaspete dupa preferinte8 Tort cu branza si mure #&& g unt, *5& g mure, >5& g branza de vaci cat mai fina $mai pastoasa - daca te tine buzunarul poti cumpara 2-iladep-ia%, + oua, 6& g gris, *5& g za-ar pudra, # plic za-ar vanilat, # pac-et budinca vanilie, * lingurite praf de copt, zeama si coa)a rasa de la o lamaie. Se amesteca, cu a)utorul unui mi er, branza, ouale, za-arul pudra, cel vanilat, praful de budinca, praful de copt, zeama si coa)a rasa de lamaie si grisul. "in cantitatea de gris, o lingura se pune deoparte. 'a urma se adauga untul topit si murele. Se unge o forma de tort cu unt, apoi se presara lingura de gris. Se toarna crema de branza, se nivleleaza si se baga la cuptor pana devine aurie $cca o ora%. Se lasa in forma pana se raceste, dupa aceea se taie felii. Sarlota de mandarine cu JiNi + @i?i, *-+ mandarine, #* portocale, * lamii, * banane, 6& gr. gelatina, 6&& ml. apa, 45& gr. za-ar pudra. Inmuiati gelatina #5 minute in apa rece. 2uneti-o apoi sa se dizolve in apa calduta impreuna cu za-arul, in alt vas. /daugati la acest sirop coa)a rasa de la * portocale. Stoarceti lamiile si portocalele si amestecati zeama cu siropul, apoi treceti totul printr-un tifon. 3meziti peretii si fundul unei forme7vas cu putin sirop si bagati-o #5 minute la frigider. Curatati de coa)a bananele si mandarinele si taiati-le felii subtiri. (apetati cu ele fundul si peretii formei. (urnati restul de sirop peste fructe si tineti forma cca. 6 ore la frigider pina se intareste bine. Ca sa puteti rasturna sarlota mai usor, inmuiati forma +& de secunde in apa calda. <>

"upa ce ati rasturnat-o pe un platou decorativ, ornati-o frumos cu felii de @i?i, frisca, cum doriti voi 8 Cosulete cu mandarine si cu crema de ciocolata alba 2entru 4 portii1 4 mandarine, #&& g de ciocolata alba, 6& g de za-ar pudra, * linguri cu apa, 4 linguri cu smantana proaspata Se topeste ciocolata alba pe foc foarte mic, intr-o craticioara cu fund anti-adeziv $de care nu se lipeste ceea ce se gateste in cratita%, cu za-arul si apa in #& minute. Se ia de pe foc si se lasa sa se raceasca. Se decupeaza coa)a mandarinelor in asa fel incat sa se obtina mici castronase $ca si cum li s-ar scoate mandarinelor palaria sau capacul%, si avand gri)a sa nu se deterioreze feliile de mandarina, se scoate tot fructul din coa)a fara a rupe coa)a deloc. Se bate usor smantana proaspata, si se incorporeaza impreuna cu feliile mandarinelor $taiate in doua% in ciocolata topita. In final, se tranvazeaza cu gri)a aceasta crema groasa in cosuletele formate din coa)a mandarinelor. Se serveste rece si proaspat. >udinca de biscuiti cu banane # banana, +-4 biscuiti simpli, 5-6ls lapte $pt :abE sau de la mama% :iscuiti se zdrobesc si se pun in lapte la inmuiat. :anana se marunteste f bine peste biscuiti si cu furculita $blender% se paseaza. >udinca cu banane si avocado N avocado f.coapta, # banana mai mica, *ls lapte $pt.:abE s-au de la mama% (otul se taie in bucati mici si cu o furculita $blender% se face un pireu se amesteca cu laptele si se poate papa. (ip1 pentru sticluta amestecati putin mai mult lapte si pireul facut la blender sau printr-o sita fina. >udinca cu fructe si pesmet *5&g pesmet, 6&ml smantana subtire, # lingurita zeama de lamaie, * linguri mar ras, * linguri caise uscate cubulete Se amesteca ingredientele in blender si se servesc ca desert sau snac@. >udinca de sm+nt+na Se freaca 6 galbenusuri cu #&&gr. Oa-ar si baton vanilie, se adauga #&&gr. faina si * cesti de smKntKna, sare, coa)e de lamKie. Se amesteca bine totul, si la urma se adauga albusurile facute spuma. Se unge o forma cu unt, se presara faina, se toarna compozitia, se acopera, se coace o ora la cuptor, Ln bain-marie.Se rastoarna se serveste cu sos de ciocolata >udinca de clatite Se fac clatite din * oua, dupa reteta. Se pregateste o umplutura din *&&gr. brKnza de vaci bine frecata cu o furculita, amestecata cu * oua, * linguri de smKntana, # lingurita de faina, *5 gr. stafide, coa)e de lamKie.Se unge cu unt o forma al carui diametru este de marimea clatitelor. Se aseaza o clatita pe fund si +-4 pe margini, /stfel LncKt dupa ce este cratita plina, sa le putem Lntoarce deasupra si sa fie toata budinca Lmbracata Ln clatite. 2este clatita din fund se pune un strat subtire de umplutura, apoi o clatita si tot asa pKna se umple cratita. 3ltimul rKnd trebuie sa fie o clatita. Se-ntorc deasupra clatitele de pe margini, se stropeste cu unt, se da la cuptor. Se coace iW#<&; ora la foc potrivit. Se rastoarna si se presara cu za-ar vanilat. <;

>udinca de mac Se spala *5& gr. mac, se opareste cu apa clocotita, si se tine cKteva ore Ln apa clocotita.Se scurge, se lasa sa se usuce putin si se piseaza Ln piulita.Se freaca cu * linguri de smKntKna si o lingura apa de flori. Separat se freaca #5& gr.unt cu 6 galbenusuri si cu #5&gr.za-ar.Se adauga #5&gr. pesmet fin, macul frecat cu smKntKna si la urma albusurile batute spuma. Se pune compozitia Lntr-o forma unsa cu unt si presarata cu faina si se coace o ora la cuptor Ln baie de apa. Se rastoarna si se serveste cu sos de vin. >udinca de visine Se curata cam 5&& gr. de visine de sKmburi, se presara o lingura de za-ar pisat, si se lasa sa stea o ora. Se freaca spuma #5& gr.unt cu #5& gr.za-ar la care se adauga galbrnusurile de la 6 oua. Se amesteca cu o cana $**&gr% de pesmet si o lingurita scortisoara.Se adauga visinile scurse bine si la urma albusurile spuma.Se toarna compozitia Lntr-o forma $poate fi de sticla Iena% unsa cu unt si presarata cu pesmet. Se coace o ora la cuptorul cu un foc potrivit $toate preparatele cu albus batut se pun la foc potrivit, mai mult mic, pKnaa se ridica aluatul%. Se serveste calda cu un sos de visine. >udinca de mere Se curata 4 mere mari frumoase si se dau prin razatoare.Se presara cu o lingura de za-ar si doua linguri rom.Se freaca Lntr-un vas #5&gr.unt cu #5& gr.za-ar vanilat, si apoi se adauga si 6 galbenuse. Se adauga #&&gr.faina si * linguri de pesmst fin.Se pun merele, cKteva migdale sau nuci, taiate maruntsi la sfKrsit albuselespuma./mesecam usor de sus Ln )os de >-; ori pana se Lncorporeaza albusul.Se tapeteaza o forma cu unt si pesmet, se toarna compozitia si se coace la cuptor o ora.Se rastoarna. Se serveste calda cu un sirop de fructe. >udinca de castane Se cresteaza coa)a a 4& de castane comestibile, si se pun la fiert cu apa rece.Se lasa sa fiarba la foc mic, Se dau deoparte. Se dau prin masina de tocat si apoi se face un piureu gros cu putin lapte.Se lasa sa fiarba lafoc mic Se prepara apoi ca si budinca de visine dar fara pesmet, castanele fiind fainoase, Se serbeste cu sos de ciocolata. >udinca picanta de spanac # @g.spanac, * linguri de bulion -pasta, # catel de usturoi, # frunza dafin, +cuisoare, # ceapa mica, sare, piper, o lingurita za-ar, 4 linguri pesmet, 4 linguri brKnza telemea rasa sau brKnza burduf, + oua, # lingura unt sau margarina. Se fierbe spanacul si se toaca.Separat se caleste ceapa tocata matrunt, se stinge cu bulionul diluat cu # lingura apa, se pune usturoiul tocat marunt, mirodeniile, sarea si za-arul.Se face un sos care se da prin sita si se amesteca cu spanacul.Se lasa sa dea cKteva clocote."upa ce s-a luat de pe foc si s-a racorit putinse adauga brKnza rasa, pesmetul si ouale.Se unge o forma cu unt, se tapeteaza cu pesmet, se toarna compozitia si se fierbe o ora Ln baie de apa."aca o punem Lntr-un vas de stica Iena cu capac, o putem coace la cuptor la foc potrivit.Se rastoarna. Se serveste cu sos picant. >udinca de clatite cu spanac # @g. spanac, + linguri unt, # lingura faina, #-* linguri brKnza rasa sau de burduf. 2entru clatite1 * oua, # cana lapte, #cana faina, sare, ulei pentru pra)it. <<

Se fac #*-#4 clatite. Spanacul se fierbe, se toaca si se face un piureu cu #-* linguri unt $margarina%. Se unge cu unt o cratita de marimea clatitelor. Se aseaza o clatita pe fund si +-4 pe margini, astfel LncKt dupa ce este cratita plina, sa le putem Lntoarce deasupra si sa fie toata budinca Lmbracata Ln clatite. 2este clatita din fund se pune un strat subtire de piureu de spanac, apoi o clatita si tot asa pKna se umple cratita. 3ltimul rKnd trebuie sa fie o clatita. Se-ntorc deasupra clatitele de pe margini, se stropeste cu unt, se presara# lingura de brKnza rasa si se da la cuptor. Se coace o ora la foc potrivit. CKnd este gata, se rastoarna si se presara cu branza ramasa.Se poatr servi cu sos picant de rosii. Coptul in bain-marie $baie de apafiarta% nu trebuie sa ne sperie.(rebuie doar ca forma respectiva sa aiba capaccu o gaurica deasupra. 2ofta buna888 !cler simplu >5 g unt sau ulei, N pa-ar apa, putina sare, 6&g faina, 4 oua. "aca doresc sa fac mai mult eu dublez cantitatile. Se pune apa la fiert, untul si sarea, cand fierbe se adauga faina, mestecandu-se repede si bine. Se ia de pe foc, dupa cateva minute, se sparge cate un ou pe rand, si se amesteca bine, dupa fiecare. !clerul se toarna pe o tava $eu cu o lingura mare%. Se coace la cuptor cca. *&-*5 minute. 9u umblati la cuptor in primele #&-#* minute, sa nu se lase. "upa ce s-au copt, se scot si se taie pe o margine si se umplu cu crema de vanilie si se glazeaza deasupra cu crema de ciocolata incalzita. /cum daca vreti sa faceti si crema de vanilie in casa, o reteta simpla este asta1 * oua, plus * galbenusuri, vanilie, #;&g za-ar, +&&g unt. 4ualele, vanilia si za-arul se bat cu telul la bain-marie $baie de apa% si cand incep sa se ingroase se iau de pe foc si se bat pana se racesc. Se adauga untul $care trebuie sa fie moale% si se amesteca cu telul, se da la frigider. !clere cu crema de vanilie aluat1 #&& ml ulei sau unt, *&&g faina, *&& ml apa, 6-> oua, sare crema1 # l lapte, #5& g faina, +&& g za-ar, 5-6 oua, #-* plicuri za-ar vanilat, >5 g unt, sare, zeama de la N de lamaie $optional% *&&-+&&g frisca Intr-un cazanel se toarna ulei, putina sare si se lasa sa dea in fiert, apoi se toarna faina amestecandu-se repede cu un tel. Se ia de pe foc si dupa 5-6 minute se adauga pe rand ouale, amestecand cu telul continuu, dupa fiecare ou introdus in compozitie. /poi compozitia se pune in tava unsa cu unt si tapetata cu faina, cu a)utorul unui cornet )umatate din compozitie sint in forma de cerc $de marimea unei nuci% iar )umatate in forma de * $gatul%. se introduc la cuptor la foc puternic sa se coaca bine, apro imativ *& minute, apoi se lasa la racit. Se taie capacul celor rotunde din marginile carora se fac aripioarele. Se freaca galbenusurile cu #5& g za-ar intr-un vas, se amesteca cu faina si treptat se subtiaza cu laptele caldut, se adauga za-arul vanilat si se pune la foc mic pana da in fiert, lasandu-se sa mai fiarba inca *-+ minute. Se ia de pe foc si se amesteca pana se raceste, apoi se adauga untul frecta cu restul de za-ar. In fiecare forma rotunda se pune crema cu a)utorul cornetului, gatul se pune in crema iar peste crema se aseaza frisca, apoi capacelul si pe laterale se pun aripioarele "easupra se pudeaza cu frisca si stropesc cu ciocolata topita88 Sunt destul de migaloase, dar eu zic ca merita pentru distractia copiilor88 Crema de banane $dupa #; luni% # banana, # iaurtel, N lingurita cu za-ar pudra, # lingurita cu suc de lamaie Se curata de coa)a banana si se striveste cu a)utorul unei furculite. Se amesteca bine cu iaurtelul, za-arul si sucul de lamaie. Se serveste.

#&&

idic%ea neagra 2entru copii, atunci cand au o tuse rebela, se scobeste interiorul la o ridic-ie, se umple cu miere de albine sau za-ar se lasa #& ore si apoi se se face gargara cu o lingurita de compozitie, apoi se ing-ite, se repeta la interval de o ora. "e la 9 ani 'egresa 4&&g za-ar, #*5g unt, *5&g faina, + linguri cacao, #& linguri lapte, 4 oua, cateva patratele de ciocolata, praf de copt Se freaca untul cu za-arul, cacao si laptele si se pun intr-o oala, la foc mic, pana dau in clocot. Se ia imediat de pe foc, se pastreaza separat cca *& de linguri din compozitie, iar restul se da la rece. Compozitia data deoparte se amesteca cu ciocolata, rezultand un sos. "upa ce s-a racit, se incorporeaza galbenusurile, amestecand in continuu, apoi se adauga faina si praful de copt.Separat, se bat spuma albusurile ramase si apoi se amesteca cele doua compozitii./mestecul rezultat se toarna intr-o tava unsa si se da la cuptor +&-4& de minute. Se scoate, se lasa sa se racoreasca putin, apoi se toarna deasupra sosul de ciocolata. Se serveste rece, taiata in forme diverse, atractive pentru copil. eteta pentru 9 ani 4 craticioara unsa cu unt, apoi un strat fin de za-ar, gris sau orez, mere taiate feli, iar za-ar, gris, mere pina se umple cratita. Se toarna lapte peste toate si se da la cuptor pina fierbe grisul sau orezul. >A?T? I ACA ITAA ! SI O A'ITAA ! "e la - luni Suc de mere "aca nu ai storcator de fructe procedeaza astfel1 Spala marul, curata-l de coa)a si rade-l pe o razatoare de sticla. 2iureul obtinut stoarce-l prin tifon si amesteca-l eventual cu putin sirop de za-ar. Se pregateste atunci cand se consuma. 'a fel poti prepara sucul de morcov, piersici, pere si caise $ai gri)a sa-I dai suc din fructul care-i face bine la burtica G vezi inainte cum sunt materiile fecale%. .orcovul se recomanda daca copilul este deran)at la burtica, restul fructelor, daca este constipat. "e la . luni Compot de mere si pere cu scortisoara # para mica curatata si taiata in bucati, # mar mic curatat si taiat in bucati, putina scortisoara praf Se fierb fructele intr-o cratita cu putina apa cam *& de minute. Se adauga scortisoara, se zdrobesc fructele si se amesteca. #&#

Compot de mere cu scortisoara #&& g mere, un praf scortisoara, #-* linguri apa .erele se spala, se deco)esc si se taie feliute aruncandu-se samburii si partile tari din mi)loc. Se fierb timp de #5-*& de minute, amestecand din cand in cand. "upa primele #& minute de fiert se pune un virfulet de scortisoara. Se lasa putin la racit, apoi se mi eaza. Se servesc reci. Compot de caise +-4 caise frumoase, bine coapte, # lingura cu za-ar pudra sau cu za-ar nerafinat Se spala caisele, se desfac in * bucati, li se scot samburii, se presara za-arul pe ele si se lasa la macerat in )ur de #& minute, pana se dizolva za-arul. Se pun caisele intr-o cratita cu o )umatate de pa-ar de apa si se lasa sa fiarba in clocot pe foc mic, timp de #5 minute. "upa aceea se strivesc caisele, se amesteca si se pun intr-o cupa mica, se lasa pana ce devine caldut. eteta pentru . luni # mar7# portocala7# piersica7*-+ caise, # lgt. brinza de vaci, * lingurite faina de biscuiti fiarta in 5& ml ceai, # cm banana Se pun in blender si se omogenizeaza. "aca e prea tare se mai adauga ceai. 'a + zile se poate adauga si # cm de morcov. @ranite de struguri #&& g struguri albi, #&& g struguri negri, 4& cl suc de struguri, * linguri suc de lamaie, 5& g za-ar tos, foarte fin Co)iti si scoateti samburii din struguri. (aiati-i in bucatele mari. /mestecati sucul de struguri, cel de lamaie si za-arul, pana acesta din urma se topeste. Aarsati amestecul obtinut peste pulpa de struguri intr-un vas metalic si lasati +& minunte la congelator. 2e masura ce pasta se intareste, amestecati-o cu furculita. Cand granita a capatat consistenta moale, pastoasa, serviti. Siropel tare gustos 4 cani $de ceai% cu za-ar, 4 cani $de ceai% cu apa, 4 buc. fructe $lamai, portocale, grefe% /pa, za-arul si coa)a rasa de la o portocala si o lamaie se pun la fiert. Cand siropul devine mai gros se lasa la racit; se pune peste zeama de la fructe, se strecoara si se pune la rece. Se serveste cu apa minerala sau plata. /ceasta reteta se poate adapta, insa se tine cont de faptul ca ingredientele trebuie sa fie in proportii egale. "e la / luni Suc de lamaie, portocale, mandarine, grapefruit Se spala fructul foarte bine sub )et de apa si se taie in )umatate. Se stoarce cu storcatorul sau prin presa speciala. Oeama obtinuta, fara pielite si samburi, se amesteca cu putin sirop de za-ar bine legat. Se pregateste atunci cand se consuma.

#&*

>anane cu suc de lamaie + banane, cateva picaturi de suc de lamaie Se curata bananele de coa)a si se cufunda in apa clocotita. Se lasa sa fiarba 5 minute. :ananele fierte se strivesc si se amesteca cu sucul de lamaie. :ananele se pot coace in coa)a pe gratar sau in cuptorul traditional. 0ezultatul este delicios. Compot de gutui o gutuie, #l apa, * linguri za-ar, N lingurita za-ar vanilat. Se spala gutuia, se curata de samburi si se taie felii sau cubulete, apoi se adauga apa, za-arul, za-arul vanilat si se pune la fiert pana cand gutuia se inmoaie $este bun si pentru bebe pasat si amestecat cu biscuiti%. Se serveste rece cu biscuiti. Compot de cirese cu iaurt gras # pumn mare de cirese rosii, bine coapte, # lingura cu za-ar pudra, + linguri cu apa, 6& g de iaurt gras Se spala ciresele si li se scot coditele si samburii. Se pun intr-o cratita cu za-arul si apa. Se fierb pe foc mic in )ur de #5 minute. /poi, se strivesc pana se obtine un pireu $sau compot%, se lasa sa se raceasca putin si se serveste impreuna cu iaurt gras pentru a indulci pireul $compotul% de cirese. "e la , luni Suc de rosii #-* rosii, # lingurita de za-ar $optional% 0osiile bine coapte se spala si se cufunda cateva secunde intr-un vas cu apa clocotita. Se scot, se curata de pielita, se scot samburii si se zdrobesc in storcator sau in tifon. Oeama poate fi amestecata cu za-ar in proportie de 5g za-ar la #&& g rosii. Suc de visine, cirese, capsuni, fragi, zmeura, mure #&&-#5& g de visine fara samburi Se scot samburii de la visine, se aseaza intr-un vas mai adanc si se presara cu za-ar. Se consuma zeama pe care o lasa. Cand scurgem fructele de zeama, le presam cu dosul linguritei de peretii castronului, ca sa obtinem mai mult suc. Spuma de pere si ananas # para mica curatata si taiata in bucati, cateva bucati de ananas, N lingurita cu suc de lamaie, # lingurita cu za-ar pudra Se strivesc para si ananasul, se amesteca bine cu mi erul, se adauga sucul de lamaie si za-arul, si se serveste. Compot de prune 5 prune, # lingura cu apa, o )umatate de lingurita cu miere fluida Spalati prunele si scoateti-le samburii, avand gri)a sa le aruncati pe cele care contin viermiQ 5ierbeti prunele pe foc mic, intr-o cratita acoperita, timp de )umatate de ora, adaugand din cand in cand putina apa. Odrobiti prunele, strecurati compotul pentru a elimina bucatelele de coa)a ale fructelor, si serviti compotul usor indulcit cu miere.

#&+

Compot de corcoduse 5 corcoduse, # lingura cu apa, o )umatate de lingurita cu miere fluida Spalati corcodusele si scoateti-le samburii, avand gri)a sa le aruncati pe cele care contin viermiQ5ierbeti corcodusele pe foc mic, intr-o cratita acoperita, timp de )umatate de ora, adaugand din cand in cand putina apa. Odrobiti corcodusele, strecurati compotul pentru a elimina bucatelele de coa)a ale fructelor, si serviti compotul usor indulcit cu miere. "e la 1 luni >anana-orange gel # lingura gelatina, N cescuta apa, # cescuta suc de portocale $proaspat%, N cescuta suc concentrat de banana cu portocala, # banana mica feliata. Intr-o tigaita mica se amesteca gelatina in apa; se lasa la muiat # minut; se pune pe foc mediu pana da in clocot, se adauga sucul si concentratul si se amesteca pana gelatina este dizolvata bine; se toarna )umatate din amestec intr-o tavita mica si pune in congelator pana se intareste $cca #&_%; se scoate si se adauga un strat din feliile de banana, iar deasupra se toarna restul de amestec.Se lasa la frigider pina se intareste. Se serveste taiat cubulete. &ilJ-s%aJe cu fructe #*& ml de lapte semidegresat pasteurizat, N banana $sau orice alt fruct copt%, zeama de la N lamaie, * linguri suc de portocale, za-ar vanilat Se curata si se taie fructul in bucatele, se stropeste cu zeama de lamaie si se zdrobeste. Se adauga laptele, za-arul vanilat, sucul de portocale si se amesteca totul pana se obtine o crema groasa. Se serveste imediat cu biberonul care are tetina cu gaura mare sau canita. CocJtail 4&& g piersici din compot, #5& g iaurt de piersici sau caise, *&& ml suc de portocale, miere $optional% 2uneti totate ingredientele in mi er $sau blender% si amestecati bine. "aca doriti adaugati cateva cuburi de g-eata in pa-ar. @ris cu lapte 2entru * portii1 5&& ml apa, 6 masuri lapte pentru varsta a doua, +& g de gris fin, * linguri za-ar, N pac-etel za-ar vanilat Se fierbe grisul in +&& ml de apa timp de #5 minute, apoi se adauga *&& ml de apa, laptele praf, za-arul si za-arul vanilat. Se lasa sa fiarba #& minute amestecand in continuu. Se serveste la temperatura adecvata.

#&4

S-ar putea să vă placă și