Sunteți pe pagina 1din 13

TESTE DE INTELIGENTA SCALA DE INTELIGENTA STANFORD-BINET

Chiar daca multi psihodiagnostici ni il consid ra p A!Bin t ca "iind #parint l psihom tri i$% in mai toat manual l si tratat l pri&ind t star a psihologica% anul nast rii psihodiagno' i st consid rat a "i ()*+% an in car ,!-c . n Catt l a pu/licat in r &ista -ind% articolul #T st l m ntal si masurar a$! 0sihom tria ar o istori mult mai compl 1a% inaint d s"arsitul s colului al (*-l a si inc putul s colului 2+ 1istand pr ocupari int ns al multor autori% "i car a&and o part d contri/uti la cr ar a ac stui dom niu 1tr m d important dar si mult contro& rsat al psihologi i! 0rintr ac stia s-au numarat3 4!4undt% Fr!Galton% E!4 / r% ,!Catt l s!a! 0ut m aminti "aptul ca la cr ar a psihom tri i in a"ara d psihologi au contri/uit% chiar daca nu in mod dir ct% si "ilo'o"ii! Est &or/a d spr o s ri d lucrari aparut in s col l (5% ()% (*% car cuprind id i c &or in"lu nta "oart mult c rc taril si "ormularil din dom niul stiint lor comportam ntal !6n /un 1 mplu poat "i "ilo'o"ul si mat maticianul R n D scart s car s-a ocupat d pro/l ma modului in car sunt r lationat proc s l m ntal si proc s l "i'ic ! Indi" r nt d disput l pri&ind #pat rnitat a$ un i notiuni sau a alt ia% la tr c r a dintr ultim l doua s col al mil niului 2 s-a produs in dom niul psihologi i un salt d os /it prin promo&ar a m tod lor cantitati& psihologi i! Ast" l " nom n l psihic % prin in stiinta 1c l nta su/i cti& % au putut "i

masurat si &aluat mat matic% raspun'andu-s un ia dintr c l mai s rioas acu' % din cau'a car ia mult timp psihologi i nu i-a "ost acordat statutul d stiinta! Inc putul s colului 2+ s caract ri' a'a prin aparitia prim i cat gorii d t st t st l d int lig nta! Dupa c A! Bin t si T! Simon au alcatuit prima #scara m trica a int lig nt i$ c cuprind a 7+ d it mi% ar loc o int nsi"icar "ara pr c d nt a int r sului practici nilor p ntru ac st aplicat in scoli% inchisori% tri/unal p ntru copii tc! T stul lui Bin t a "ost supus unor multipl r &i'uiri si traduc ri in Europa dar mai al s in Am rica! R &i'uir a "acuta d L!T rman in (*(8 con" ra ac stui t st d numir a d Stan"ord-Bin t Int llig nc Scal % d numir car s pastr a'a si asta'i! Int lig nta s-a /ucurat si s /ucura in continuar d c a mai mar at nti atat din part a constructorilor d t st cat si din part a utili'atorilor! In cadrul lucrarilor d pr ' ntar a instrum nt lor psihodiagnostic un loc pr dominant il ocupa t st l d int lig nta! Importanta ac stor cat gorii d instrum nt d masurar % locul si rolul in acti&itat a psohodiagnostica r i s si din lucraril sp cial alcatuit p ntru c l mai int ns solicitat in practica! Anch t l " ctuat in di" rit dom nii al st pr " rat d psihologii utili'arii t st lor au scos in &id nta "aptul ca printr c l mai solicitat sunt t st l d int lig nta - in sp cial t st l Stan"ord-Bin t - car scolari d oar c poat "i aplicat inc pand d la &arst "oart mici% chiar d la 2 ani! 0r ocuparil p ntru studiul di" r nt lor indi&idual au aparut in (*+9% cand -inist rul Instructi i 0u/lic a luat d ci'ia d a inlatura din scoli copiii car nu rau capa/ili sa in& t satis"acator% mai pr:cis c i r tardati m ntal! Raspunsul lui A!Bin t si T!Simon la ac asta comanda sociala a constat in o" rir a unui instrum nt psihodiagnostic - un t st alcatuit din 7+ d it mi ordonati in "uncti d di"icultat a lor! instrum nt c inc p a "i

Ac st t st s-a /a'at p

o t m inica pr gatir

natura t or tica si 1t rioar al

m todologica! In p rioada ()*+-(*+; Bin t a cautat s mn l

int lig nt i si a cola/orat cu Simon car studia idiotii si im/ cilii din a'ilul 0 rrai<auclus ! C i doi comparau l &ii dupa &arsta si dupa p r"ormant l scolar % comparatiil &i'and p rc ptia lungimilor si a num r lor% a culorilor% int rpr tar a d s n lor% m morar a cu&int lor si a "ra' lor% d scri r a o/i ct lor! Ac asta prima &arianta a t stului cuprind a 7 pro/ car &i'au d '&oltar a motori si 25 d pro/ car sa masoar a/ilitatil cogniti& ! -ai mult d =umatat dintr it mi rau d stinati c lor cu o acc ntuata r tardar si toti it mii cuprind au sarcini c a& au l gatura cu pro/l m l &i tii cotidi n ! Aran=ar a "inala a sarcinilor a "ost d t rminata prin administrar a scal i la un lot d ;+ d copii normali% cu &arsta intr 2 si (2 ani% pr cum si p un santion d copii r tardati m ntal! In conclu'i % ac asta prima &arianta a scal i a "ost conc puta p ntru id nti"icar a r tardatilor m ntal cu &arst intr 2 si (2 ani si s-a /a'at p id a ca int lig nta st o compo'iti d mai mut a/ilitati si ca natura i s schim/a odata cu &arsta!Chiar daca a a&ut si imp r" ctiuni% ac asta &arianta a scal i a in"lu ntat "oart mult proc sul d construir a t st lor d int lig nta! - rit l t stului au "ost "oart /in scoas in &id nta d catr D!R!Good nough% in (*9*3 st conc put "ara pr t ntia d a masura cat &a "acultati indi&idual % "iind mai d gra/a d stinat sa apr ci ' d '&oltar a m ntala g n rala a copilului printrun grup t rog n d sarcini> st un t st scurt si practic3 pr supun mai putin d o ora p ntru administrar chipam nt > autorii au consid rat a "i "actorul s ntial al t stul masoara c a c si n c sita putin

int lig nt i% si anum =ud cata practica> it mii au "ost ordonati la un ni& l d di"icultat ad c&at &arst i!

In (*+; scala a su" rit o prima r &i'i % autorii consti nti'and limit l doua dintr l 3 - lipsa dir ctiilor standard p ntru administrar % - lipsa unor proc duri o/i cti& p ntru d t rminar a scorului total!

i% mai al s

R &i'uir a a constat in includ r a mai multor t st car sa masoar o pal ta mai larga d a/ilitati m ntal la copii cu &arsta intr 7 si (7 ani! Dintr c i ;) d it mi% doar (5 rau inclusi in & rsiun a din (*+;% noii it mi "iind adaugati la capatul sup rior al scal i! Noii it mi acc ntu a'a asupra =ud catii% int l g rii si rationam ntului iar noua & rsiun p rmit a di" r nti r a si intr copiii normali% a "iind aplicata p un lot d 7++ d copii cu &arsta intr 7 si (7 ani! O alta im/unatatir a scal i din (*+) a "ost introduc r a conc ptului d &arsta m ntala% car st r 'ultatul la t stul c cor spund &arst i cronologic a unui grup d copii normali! 6na dintr o/i ctiil "acut ac st i &ariant s r " ra la "aptul ca a "ost incarcata cu sarcini d tip & r/al in d trim ntul su/t st lor c &i' a'a "unctionar a p rc ptualmotori ! O noua r &i'i a scal i st pu/licata in (*(( ?anul mortii lui A!Bin t@! < rsiun a cuprind a cinci su/t st p ntru "i car dintr c l (( ni& luri d &arsta! Scala st 1tinsa% inclu'and si un ni& l p ntru adulti% cu t st cor spun'atoar ! Spr d os /ir d &ariant l ant rioar % c a din (*(( p rmit a o &aluar mai ra"inata a int lig nt i! Scala m trica d int lig nta Bin t-Simon a starnit int r sul psihologilor atat in Europa cat mai al s in S6A! In Europa s-au "acut r &i'uiri al scal i in G rmania ?4!St rn% (*(2@ si in Anglia ?C!Burt% (*2(@! Am ricanii s-au aratat mult mai int r sati d scala dacat urop nii! Ei au " ctuat c l mai mult r &i'ii3 in (*+) o & rsiun a scal i din (*+;% iar in (*(( o traduc r a &ariant i din (*+)! F!.uhlmann a 1tins &arianta
4

scal i din (*+)% in =os% d la 7 ani la 7 luni% dandu-i d numir a d Scala .uhlmannBin t! Ac asta &arianta st una din prim l inc rcari d a masura int lig nta copiilor% si mai al s a c lor "oart mici! A "ost supusa r &i'uirii in (*22% apoi in (*7+! R!A rBs traduc Scala Bin t-Simon si o 1tind in anul (*(;! El schim/a conc ptul d &arsta m ntala punand in loc o scala p punct ! In (*27 1tind scala in =os implicand acordar a d punct in locul cr dit lor in ani si luni p ntru raspunsuril cor ct ! C a mai ampla si mai cunoscuta traduc r si r constructi a r ali'at-o L Cis T rman% d la 6ni& rsitat a Stan"ord% &arianta cunoscuta su/ num l Stan"ord-Bin t Int llig nc Scal ! Scala d int lig nta Stan"ord-Bin t s /a' a'a p doua asp ct 3 -in c a mai mar masura p munca lui A!Bin t> -incorporar a conc ptului d co "ici nt d int lig nta% propus d catr 4!St rn% in (*(2! In (*(8% L!T rman propun ca &aloar a co "ici ntului sa "i inmultita cu (++% p ntru a &ita 1primar a ' cimala% ast" l apar "ormula car s-a raspandit in toata lum a3 IQ=<-/VC ?<-D&arsta m ntala% <CD&arsta cronologica@! Ac asta noua scala% construita d L!T rman in (*(8% a "ost supusa pana in pr ' nt la patru r &i'ii3 in (*75% (*8+% (*52% (*);! Conc pt l lui Bin t% si anum &arsta /a'ala% &arsta - pla"on% &arsta m ntala% au "ost r tinut % dar T rman a dorit sa m arga dincolo d int ntiil lui Bin t d a d pista doar r tardatii m ntal! El a dorit sa cr ' un t st car sa poata di" r ntia ni& luril sau grad l d d '&oltar a a/ilitatii int l ctual intr-o populati normala! 6n ast" l d t st poat "i "olosit nu numai p ntru id nti"icar a si progno'ar a a/ilitatilor copiilor r tardati% ci si p ntru pr dictia p r"ormant lor scolar si a altor crit rii al copiilor normali! <arianta din (*(8 apar su/ d numir a Revizia Stanford-Binet si Extinderea Scalei de inteli enta Binet-Si!on! It mii au "ost grupati p ni& luri d &arsta% iar t stul a circulat apoi su/ d numir a Scala de inteli enta Stanford-Binet% car s-a

"

do& dit a "i sup rioara &ariant lor Bin t-Simon din toat punct l d & d r ! 0rintr c l mai important l m nt d noutat pot "i m ntionat urmatoar l 3 -apar dir ctiil standard p ntru administrar si scorar > -sunt la/orat norm l sau taloan l > -numarul t st lor a cr scut d la ;9 la *+% r nuntandu-s la unii it mi din &ariant l initial si adaugandu-s un numar mar d it mi noi! In construir a ac st i scal % T rman a "acut "ortul d a includ t st car nu rau atat d d p nd nt d 1p ri nt l d in&atar sp ci"ic din scoala! El a& a con&ing r a ca t st l d int lig nta tr /ui sa cuprinda sarcini car sa a/ord ' 1p ri nt l comun al copiilor intr-o cultura data! T rman a acc ntuat natura g n tica a int lig nt i si "aptul ca t stul d pot ntialul r ditar! L!T rman si asociatul sau -!- rrill au inc put r &i'uir a in (*28 a scal i din (*(8% pl cand d la doua n a=unsuri ma=or al ac st ia3 -&aliditat a sca'uta a anumitor it mi> -n r pr ' ntati&itat a norm lor! In (*75 au "ost pu/licat doua "orm alt rnati& al t stului! El au "acut posi/il t star a si r t star a cu "orma chi&al nta p ntru a d t rmina daca anumit 1p ri nt sau tratam nt au schim/at &aloar a EI-ului! Ac asta scala a "ost 1tinsa in =os pana la 2 ani si in sus pana la tr i ni& luri sup rioar al adultului! Fata d &arianta ant rioara scala din (*75 a a&ut mai multi si mai &ariati it mi! Sau introdus t st noi pri&ind p r"ormanta si s-au r dus t st l & r/al ! Din c l doua "orm alt rnant a "ost construit in (*8+ un singur instrum nt% d stinat p ntru su/i ctii cu &arsta intr 2 ani si &arsta adulta! <arianta pr 'inta o s ri d noutati cum ar "i3 -&ariat o/i ct d =oaca p ntru ni& luril d &arsta mai sca'uta> -un manual al t stului>
#

int lig nta tr /ui

sa masoar

-o /rosura cu "oi d raspuns! Timpul total d administrar &aria/il 3 st d o ora% insa &aria'a in "uncti d o s ri d 1aminatorului% &arsta si ni& lul a/ilitatii 1p ri nta si d prind ril

1aminatului! D o mar utilitat practica apar -anualul% car cuprind dir ctii mai clar pri&ind conduita c lui c aplica t st l % sta/ilir a raportului cu su/i ctul% moti&ar a ac stuia! In (*52 s-a impus n c sitat a r &i'i i norm lor urmarindu-s o/tin r a unor noi taloan ! In (*); st pu/licata una dintr c l mai la/orat /at rii d int lig nta% su/ num l d Scala de inteli enta Stanford-Binet ?a patra diti @ si su/ s mnatura unor psihologi d pr stigiu3 R!L!ThorndiB % E!Fag n si ,!Sattl r! Ac asta scala s /a' a'a p un mod l i rarhic al a/ilitatii cogniti& % c cuprind la randul lui 7 ni& luri si a "ost construita p ntru a put a "i "olosita la masurar a a/ilitatilor cogniti& a su/i ctilor cu &arsta intr 2 si 27 d ani! Ea urmar st si o/i cti& suplim ntar 3 -d a di" r ntia intr scoala> -d a id nti"ica l &ii tal ntati! Ac asta /at ri cuprind 3 mat rial l p ntru su/t st % manualul p ntru administrar si scorar % manualul t hnic% "oaia d raspuns standard! Bat ria cuprind (; t st cu it mii aran=ati in ordin a cr scatoar a di"icultatii% "iind d s mnati cu lit r d la A la A! Fi car ni& l ar doi it mi% cu un grad d di"icultat apro1imati& gal! E1aminatorul tr /ui sa sta/il asca in raport cu "i car t st% &arsta /a'ala si &arsta-pla"on% -anualul p ntru administrar o" rind in"ormatii d taliat cu pri&ir la modul cum s proc d a'a! C l (; t st cuprind 3 l &ii r tardati m ntal si l &ii cu di"icultati d in&atar > -d a a=uta la int l g r a moti&ului p ntru car un l & ar di"icultati d in&atar in

T stul I G Voca%&lar ?contin 98 d it mi% dintr car (9 sunt imagini a unor o/i ct comun % 72 pr 'inta cu&int p car su/i ctii tr /ui sa l d "in asca!@ T stul 2 ' (e!orarea !ar elelor ? 1aminatul & d p ntru cinci s cund un aran=am nt al marg l lor% apoi tr /ui sa-l r produca din m mori "olosind marg l c pot "i grupat in patru "orm si tr i culori!@ T stul 7 G Cantitativ ?it mi (-2 solicita su/i ctilor sa plas ' cor ct 'aruril % sa num r % sa adun % sa scada% sa "orm ' s rii logic d num r ! C ilalti it mi solicita r 'ol&ar a unor pro/l m cantitati& pr ' ntat &i'ual sau oral!@ T stul 9 G (e!orarea )ro)ozitiilor ? 1aminatul tr /ui propo'itii pr ' ntat d 1aminator! @ sa r p t anumit

T stul ; G *naliza str&ct&rii ? st singurul t st cu timp impus% d ac a n c sita "olosir a cronom trului! 0rimii sas it mi utili' a'a "orma d lucru iar it mii 5-92 utili' a'a cu/uril al/ si n gr > sarcina 1aminatului st p ntru anumiti it mi d a r produc un mod l o" rit cu a=utorul un i imagini% p ntru alti it mi d a r produc cu a=utorul cu/urior un mod l o" rit d parti al corpului unui copil% a carui imagin comun !@ T stul 5 G *%s&rditati ? st aplicat numai su/i ctilor cu ni& l d intrar A-L% carora li s c r sa arat c st gr sit in cadrul unor imagini a/surd !@ l T stul ) G (e!orarea cifrelor ?su/i ctului i s pr 'inta o s ri d ci"r % p car tr /ui sa l r p t in ac asi ordin % apoi in ordin in& rsa!@ T stul * G Co)ierea ?p ntru it mii (-(2 1aminatul tr /ui sa r produca mod l l 1aminatorului "acut din cu/uri% p ntru it mii (7-2) tr /ui sa r produca d s n o" rit ! S poat "olosi radi ra!@ 1aminator!@ T stul 8 G Intele erea ?primii sas it mi solicita 1aminatului sa arat di" rit st pr ' ntata p un cartonas% it mii 5-92 c r su/i ctului sa d a un raspuns & r/al la intr /ari pri&ind & nim nt

T stul (+ G (e!orarea o%iectelor ?sunt pr ' ntat imagini cu unul sau mai mult o/i ct apoi 1aminatul tr /ui sa l id nti"ic in ordin a cor cta a apariti i lor!@ T stul (( G (atricele ?su/i ctul tr /ui sa compl t ' o/i ctul lipsa dintr-o s ri % la it mii (-22 "olosindu-s un "ormat /a'at p al g r a multipla iar la it mii 27 "olosindu-s un "ormat scris!@ T stul (2 G Serii de n&!ere ? 1aminatului i s arata o s ri d num r aran=at dupa o anumita r gula% p car tr /u sa o d scop r si apoi sa compl t ' s ria cu inca doua num r ! Su/i ctul poat "olosi cr ion si harti % iar timpul ?"ara a "i impus@ sa "i d doua minut !@ T stul (7 G Indoit&l si taierea ,artiei ? 1aminatorul indoai si tai /ucati d harti iar 1aminatul "olosind un "ormat cu raspunsuri la al g r % s l ct a'a imagin a c d monstr a'a cum &a arata hartia cand &a "i d spaturita!@ T stul (9 G Relatii ver%ale ? 1aminatorul num st patru lucruri% 1aminatul spun prin c s as amana prim l tr i si prin c s d os / sc d al patrul a!@ T stul (; G Constr&irea ec&atiei ?su/i ctul ar sarcina d a construi o r lati mat matica% "olosind num r si sim/oluri op rational !S sug r a'a ca timpul a" ctat "i carui it m sa "i d doua minut % "ara sa "i impus> s poat "olosi cr ion si harti !@

Administrare si scorare
Ac asta diti a scal i s aplica d catr un 1aminator 1p rim ntat% intr-un loc linistit% "ara surs d distrag r ! 0 ntru a aplica si int rpr ta cor ct t st l % st n c sar ca 1aminatorul sa "i tr cut printr-un proc s d "ormar p ntru administrar a t st lor in g n ral si un proc s d "ormar p ntru administrar a ac st i /at rii% in sp cial! La randul sau% -anualul p ntru administrar o" ra sug stii "olositoar pri&ind3 modul d adaptar a t st or la sp ci"icul indi&idual% modul d d '&oltar si m ntin r a raportului 1aminatorH 1aminat%
-

modul in car sa "i t stati copiii pr scolari! si st d dorit% p ntru o /una masurar /at riil sug rat a modului d "unctionar

Timpul m diu p ntru administrar a intr gii /at rii s situ a'a intr 8+ si *+ d minut ap l ' int l ctuala% sa "i aplicat toat t st l ! Autorii r comanda insa ca 1aminatorul sa la una dintr p ntru di" rit grupuri d &arsta! D as m n a r comanda p ntru anumiti su/i cti% ca aplicar a /at ri i sa s "aca in doua s siuni! 0 ntru cons mnar a r 'ultat lor st utili'at Cai tul d raspuns standard% car ar un numar d 9+ d pagini! 0 prima pagina sunt inr gistrat scoruril partial si total c alcatui sc s ctiun a a doua! S ctiun a intai cuprind dat d id nti"icar a su/i ctului! S ctiun a a tr ia cuprind "actorii comportam ntali car a" ct a'a p r"ormanta la t st! Folosindu-s o scala cu cinci tr pt % s cons mn a'a gradul d at nti % ni& lul r actiilor in timpul t starii% gradul d ind p nd nta motionala% comportam ntul d r 'ol&ar a pro/l m lor% ind p nd nta "ata d 1aminator% lim/a=ul 1pr si& si r c pti&% di"icultat a in a sta/ili o r lati cu ac asta p rsoana! 0l cand d la punctul d intrar p ntru un su/t st% 1aminatorul administr a'a it mi pana cand s sta/il sc ni& lul /a'al si ni& lul-pla"on! Dupa c au "ost atins c l doua ni& luri%s tr c la scorar ! S acorda ( punct p ntru r usita la u it m si + punct p ntru s c! Scorul st con& rtit in scorul standard al &arst i% /a'at p ta/ l l d norm % cor spun'ator &arst i cronologic a su/i ctului! Sunt insumat scoruril p ntru c l patru arii cogniti& % iar r 'ultatul st trans"ormat% in /a'a ta/ lului d norm % in scorul compo'it! Ac sta st un ind 1 glo/al al p r"ormant i int l ctual ! El st o stimar a "actorului enerala! al lui Sp arman D a%ilitate !entala

Standardizare

1.

Lotul d standardi'ar a cuprins p st ;!+++ d su/i cti% cu &arsta intr 2 si 27 d ani% s l ctati p ntru a "i r pr ' ntati&i in raport cu populatia S6A in anul (*)+! Su/i ctii au "ost distri/uiti in (5 grup d &arsta! In sta/ilir a santionului au "ost luat in s ama o s ri d &aria/il pr cum3 r giun a g ogra"ica% dim nsiun a comunitatii% rasa% s 1ul% statutul socio- conomic!

(erite si li!ite ale scalei


Scala Stan"ord G Bin t% a patra diti % st unul dintr c l mai la/orat instrum nt p ntru masurar a int lig nt i! In urma n numarat lor studii " ctuat au "ost scoas in &id nta o s ri d m rit incont sta/il % dar si un l limit ! Dintr !eritele scal i amintim urmatoar l 3 nivel inalt al validitatii3 scala a aratat o /una &aliditat concur nta% d monstrata d &aloril cor latiilor cu alt instrum nt psihodiagnostic "olosit p ntru masurar a a/ilitatilor cogniti& > nivel inalt al fidelitatii/ &aloar a co "ici ntilor pri&ind consist nta int rna a scorului compo'it si a scorurilor p "actori st "oart inalta% cu o roar standard a masurarii d mai putin d cinci punct > excelenta standardizare/ proc duril d standardi'ar s-au do& dit a "i "oart /un % santionul "iind alcatuit in "uncti d mai mult &aria/il % pr cum r giun a g ogra"ica% marim a comunitatii% apart n nta tnica% &arsta% s 1% statut socio conmic> )roced&ri %&ne de ad!inistrare0 con"irmat sunt pro/at d practica> raspunsuril mai mult /ord rlin su/t st > instr&cti&ni de a)licare si !ateriale ale testelr adecvate/ dir ctiil d t st a=uta su/i ctii sa int l aga c rint l aplicar a t st lor sunt usor d citit% mat rial l sunt /in construit si sunt atracti& % it mii- 1 mplu la mult si sunt o" riti it mi- 1 mplu p ntru c l

11

sarcinii> lipsa unui timp impus constitui un a&anta= p ntru su/i ctii car nu pot o/tin p r"ormant su/ pr siun a timpului> criterii de scorare folositoare/ crit riil p ntru scorar au "ost pr gatit cu 1 mpl d monstr a'a aplica/ilitat a principiilor d mar at nti > un numar d scorar ! 1i!itele scal i ar consta in 3 li)sa &nei %aterii co!)ara%ile de-a l&n &l t&t&ror nivel&rilor de varsta aco)erite de scala/ ac asta st o limita s rioasa% d oar c scoruril o/tinut d copiii d di" rit &arst sunt /a'at p di" rit com/inatii d su/t st ! Numai sas su/t st sunt aplicat la toat &arst l ! Doua t st inc p la c l mai sca'ut ni& l d &arsta si s opr sc la ni& lul anilor adol sc nt i! 0atru su/t st inc p la &arsta d 5 ani si s aplica pana la c l mai inalt ni& l d &arsta! 6n su/t st inc p la &arsta d (2 ani si s aplica pana la c l mai inalt ni& l! Numai la doua ni& luri unui copil i s pot administra toat c l (; t st ! Lipsa continuitatii d -a lungul ni& lulilor d &arsta pr cum si in int riorul su/t st lor "ac di"icil monitori'ar a schim/arilor in p r"ormanta la su/t st si r ali'ar a unor studii longitudinal ! intinderea scor&rilor este varia%ila/ scala su a'a in a o" ri o ac asi intind r a scorurilor compo'it % a scorurilor p "actori sau a scorurilor la su/t st p ntru toat ni& lurilor d &arsta acop rit d scala! s)ri2in li!itat )entr& scor&rile celor )atr& arii co nitive/ anali'a "actoriala nu o" ra suport p ntru scoruril c lor patru arii cogniti& d -a lungul tuturor ni& lurilor d &arsta acop rit d scala! dific&ltati in scorarea ras)&ns&rior dific&ltati in inter)retarea nor!elor )entr& s&%testele la care a& fost a%senta descrierii )roced&rii )entr& sta%ilirea criteriilor de

esti!ate valorile scor&rilor scalate )entr& aceeasi varsta3 diferentiere/ nu 1ista in"ormatii nici in -anualul t hnic% nici in Ghidul d
12

administrar si scorar pri&ind numarul d it mi c tr /ui administrati inaint d a opri t star a! exa erat de l&n ti!)&l de ad!inistrare/ din cau'a ca un singur su/t st st pr &a'ut cu timp impus% p rioada d aplicar a scal i p di" riti su/i cti poat "i "oart mar ! A aplica intr aga /at ri p un adol sc nt poat sa dur ' doua or sau chiar mai mult! )&ncte )entr& nivel de intrare incorect/ punct l p ntru ni& lul d intrar indicat in Ghidul d administrar si scorar pot sa nu "i potri&it p ntru toti copiii! D ac a% t stul poat "i in mod n n c sar pr lungit si copiilor li s pot aplica it mi car sunt pr a di"icili la inc putul t stului! In conclu'i % s poat apr cia ca Scala de inteli enta Stanford-Binet0 editia a )atra0 st unul dintr c l mai cunoscut si mai d mn d incr d r t st c masoara a/ilitatil int l ctual ! Scala pl aca d la o t ori put rnica% /a'ata p c rc tari mai r c nt in psihologia cogniti&a si acop ra o mult mai larga pal ta d d prind ri cogniti& al 1aminatului d cat ditiil ant rioar ! In practica s-a impus mai al s in t star a copiilor% p ntru a diagnostica r tardar a m ntala% p ntru a prognostica si 1plica achi'itiil acad mic !

13

S-ar putea să vă placă și