COEFICIENTUL DE INTELIGENT (IQ) SI MSURAREA LUI Fr ndoial c majoritatea oamenilor moderni doresc s stie ct mai mult despre personalitatea

si inteligenta lor, despre capacittile si complexele lor. Mult vreme s-a crezut c testele pentru msurarea inteligentei pot fi fcute numai n prezenta unui personal calificat. Firesc este ns ca fiecare individ s aib posibilitatea s-si calculeze cu destul exactitate propriul coeficient de inteligent. n acest scop, acest program propune un set de teste pe care fiecare dintre dumneavoastr le poate parcurge si rezolva asezat comod n fata calculatorului. ingura conditie impus este ntelegerea si respectarea indicatiilor pe care le veti citi n continuare. nainte de a trece la indicatiile propriu-zise, este bine s cunoasteti ce este, de fapt, coeficientul de inteligent !"#$ si ce nsemntate are el. %inenteles, utilizatorul acestui program nu devine un expert n teste de inteligent, asa cum utilizatorul unui termometru pentru msurarea febrei nu devine medic. &cest program este numai un instrument pentru msurarea inteligentei, la ndemna tuturor. 'rimele teste de inteligent au fost fcute n ultimul deceniu al secolului trecut, la scurt timp dup ce 'si(ologia s-a constituit ca stiint de sine stttoare, copilul a doi printi foarte diferiti) Filozofia care punea primele probleme si Fiziologia care ncerca s pun la dispozitie metode de rezolvare a acestor probleme. &stfel, primii psi(ologi credeau c exist o strns legtur ntre capacittile intelectuale diferite si vitezele diferite ale impulsului nervos prin nervi. *e aceea, se msura durata de declansare a reflexului rotulian, adic timpul care trecea ntre momentul de lovire a tendonului rotulian cu un ciocan de cauciuc si momentul de reactie - estensia gambei. &u fost msurtori si experimente lipsite de succes, pentru c nu s-au putut stabili diferente clare si semnificative ntre reflexul rotulian al oamenilor inteligenti si cel al napoiatilor mintali de exemplu. +ici cntrirea ori sectionarea creierului provenit de la oameni diferiti nu au scos la iveal diferente semnificative. n aceste conditii, psi(ologul francez %inet a lansat ideea c functiile si capacittile legate de psi(icul uman pot fi msurate cu ajutorul unor teste. %inet a dezvoltat prima lui ,scal, la 'aris n -./0 cnd ministru" francez al nvtmntului a (otrt s dezvolte un sistem de nvtmnt si educatie pentru copiii napoiati mintal. 1l a conceput o serie de treizeci de ntrebri care msurau capacitatea de a ntelege, rationa si gndi logic. ntrebrile erau de asa natur c rezolvrile lor nu necesitau un bagaj de cunostinte. 2n exemplu) copilul primea o foaie de (rtie si un creion. 'e foaia de (rtie era desenat un cerc desc(is, iar copilului i se spunea c acea linie curb este gardul unei grdini n care el si-a pierdut mingea si portiunea desc(is este poarta grdinii. &poi i se cerea s deseneze cum ar porni el n cutarea mingei. 1rau acceptate ca fiind corecte toate solutiile care desemnau o cutare sistematic. 3radul de dificultate al ntrebrilor lui %inet era foarte variat. 2rmrind s le aseze n serii de ntrebri care s se nc(eie cu cele mai grele, %inet lua ca msur a gradului de dificultate procentul de copii de vrste diferite care au dat solutii corecte. &cest mod de lucru l-a condus la notiunea de vrst mintal, %inet crend nivele de testare. 1l a inclus n nivelul de trei ani toate acele teste care erau dezvoltate n mod normal de copii de trei ani, n nivelul de patru ani testele rezolvate de copii de patru ani s.a.m.d. &ceast scal ddea posibilitatea de a stabili vrsta mintal a copiilor care erau supusi testelor. *e exemplu, unui copil de opt ani care rezolva cu bine testele de nivel de opt ani si jumtate din testele de nivel de nou ani, i se atribuia vrsta mintal de opt ani si jumtate. 'rimii psi(ologi care au utilizat testele lui %inet defineau inteligenta ca fiind diferenta ntre vrsta biologic si cea mintal. &ceast definitie s-a devedit a fi inexact si oarecum grosier. &stfel, un copil de zece ani care rezolva testele pn la nivelul de opt ani era considerat napoiat mintal cu doi ani, iar unul de sase ani care rezolva testele pn la nivelul de nou ani era considerat superdotat, cu trei ani naintea vrstei lui. 1xistau ns cel putin dou argumente mpotriva acestui mod de a diagnostica napoierea mintal ori opusul ei) 4nd un copil de doi ani reuseste s rezolve testele adecvate nivelului de vrst patru ani, se poate spune c acest copil este foarte inteligent. *ar numai un copil din 5/./// reuseste acest lucru, ceea ce face ca testul s devin nesemnificativ. 'e de alt parte se ntmpl adesea ca la vrsta de paisprezece-cincisprezece ani copiii s demonstreze o vrst mintal cu un an sau doi mai mare sau mai mic dect cea biologic.

*e aceea, acest mod de a msura inteligenta prin diferenta ntre vrsta mintal si cea biologic s-a dovedit defectuos. 4eea ce rmne cu adevrat constant este raportul ntre vrsta mintal si cea biologic si nu diferenta dintre ele. 6aloarea acestui raport nmultit cu -// pentru a elimina zecimalele se numeste coeficient de inteligent si se noteaz cu "# !intelligence 7uotient$. 4onform acestei definitii, un copil de sase ani cu o vrst mintal de opt ani va avea un "# egal cu -88, iar un copil de doisprezece ani cu aceeasi vrst mintal de opt ani va avea un "# egal cu 9:. +otiunea de coeficient de inteligent "# a cstigat repede popularitate si a devenit cel mai cunoscut concept psi(ologic la profesori, psi(iatri, lucrtori din domeniul asistentei sociale si la toti cei care au, ntr-un fel sau altul, de-a face cu psi(ologia. 4e nsemntate are coeficientul de inteligent n sfera socialului; 4ti oameni au un "# egal cu -0/ si cti au "#-ul egal cu </; -a calculat c 5/= din populatie are un "# cuprins ntre ./ si --/, >5= are un "# sub ./ si >5= un "# peste --/ !'rin definitie, valoarea -// a "# corespunde unui "# mediu$. 3rupa situat deasupra mediei se mparte, la rndul ei, astfel) aproximativ -9= au un "# cuprins ntre --/ si ->/, := peste -8/ dintre care mai putin de /,5= au un "# peste -0/. ?ot statistic vorbind, copiii care iau un examen de admitere n licee !dup sistemul englez$ au un "# de cel putin --5, studentii au cel putin ->5, iar un student eminent are un "# de cel putin -85. n ceea ce priveste grupa situat sub medie, tabloul este asemntor, n sensul c -9= au un "# ntre </ si ./, := ntre :/ si </ si restul sub aceast valoare. %inenteles ca aceast simetrie perfect este un pic idealizat. 1xist de exemplu boli care influenteaz negativ inteligenta si sporesc astfel numrul oamenilor cu un "# foarte sczut. &ceste aspecte au fost neglijate la ntocmirea statisticii de mai sus. @amenii cu un "# mai mic de :/ sunt ncadrati, dup unele manuale de specialitate, n categoria debili mintali. e vorbeste despre debilitate mintal, categorie la care "# este cuprins ntre :/ si 5/, despre imbecilitate la "# ntre 5/ si >5 si despre idiotie la "# sub >5. *ebilul poate nvta s fac anumite treburi simple ori munci fizice, imbecilul trieste de obicei sub supraveg(ere, dar realizeaz care i sunt nevoile personale si sesizeaz pericolele pe care le evit, n timp ce idiotul nu poate nici mcar att. 1ste de subliniat faptul c acest tip de diagnostice nu este stabilit pe baza testelor de inteligent, ci exist nenumrate si complexe criterii. n nici un caz nu avem voie s punem semnul egal ntre debilitate mintal si o lips a inteligentei. 4a argument st faptul c testele de inteligent fcute cu pacientii unei clinici de psi(iatrie au depistat pacienti cu "# peste ->5. +e asteptm ca rezultatele testelor de inteligent efectuate cu grupuri de persoane de profesii diferite s fie diferite n functie de caracterul profesiei respective. -au efectuat multe astfel de teste, iar cu valorile medii ale "# s-a alctuit un tabel pentru persoane apartinnd la < categorii diferite. &ceste valori apar att pentru printi ct si pentru copii, cu mentiunea c nu este vorba despre copiii printilor respectivi, ci despre grupe de copii ai cror printi apartin categoriei testate. 4oeficientul de inteligent n valoare medie pentru opt grupe diferite !dup un tabel de 4Aril %urt si conditiile socio-profesionale din Marea %ritanie$) -. nalte functii n administratie si licentiati >. Functii n administratie, angajati n functii de conducere 8. Muncitori specialisti cu nalt calificare, te(nicieni 0. Muncitori specialisti, meseriasi 5. Muncitori calificati 9. Muncitori necalificati :. Muncitori cu ziua <. Bucrtori cu (andicap fizic -58 -8> --: -/. .< <: <> 5:

+e vom ocupa aici doar cu valorile pentru printi. *espre faptul c "#-ul copiilor este sistematic diferit de cel al printilor, nu vom discuta aici. 1ste clar ca "#-ul scade n valoare odat cu statutul socio-profesional. Cepetm, este vorba de valorile medii ale "#, obtinute n urma testrii a numeroase grupuri si, evident, exist exceptii ori diferente mari, dac ne referim la indivizi n parte. 2n mturtor de strad foarte inteligent va avea

cu sigurant un "# mai mare dect un avocat deosebit de prost, asa cum un vagabond poate avea un "# mult mai mare dect un medic. Celatia ntre inteligent si statutul social exist, dar nu este nici pe departe o relatie matematic. *e aceea, poate fi o greseal s apreciezi inteligenta cuiva dup munca pe care acela o face, desi cel mai adesea exist relatia despre care am vorbit. i aici, exceptiile ntresc regula. 4am att despre inteligent si ceea ce nseamn ea n plan profesional si social. &r mai fi de discutat pe scurt despre un ntreg cortegiu de probleme pe care notiunea de "#, ca unitate de msur a inteligentei, le ridic. &m aminti aici problema constantei. & stabili n ce fel "#-ul unei persoane rmne constant de-a lungul vietii este de fapt o problem foarte complex. 4eea ce se poate face este testarea persoanei la fiecare ctiva ani si compararea valorilor obtinute pentru "#. %inenteles, exist nenumrati factori care influenteaz si ngreuneaz acest proces. e foloseste notiunea de factor de corelare. &cest factor de corelare are valoarea - cnd "#-ul obtinut n urma testrii la un interval oarecare de timp este acelasi si valoarea scade ctre @ cnd nu exist suprapunere ntre valorile "#. *e exemplu, factorul de corelare este aproape @ cnd se compar "#-ul unui copil de patru ani cu "#-ul aceluiasi copil devenit adult. *e aceea, nu se pot face previziuni asupra "#-ului unei persoane pe baza unor teste efectuate sub vrsta de sase ani. *e asemeni trebuie avut n vedere c acest factor de corelare scade tot mai mult n valoare cnd valorile "# comparate sunt rezultate n urma testrii la intervale mari de timp. acceptm totusi c "#-ul rmane, n anumite conditii bine stabilite, relativ constant. "nteligenta n sine, privit prin prisma consecintei sale cele mai directe - capacitatea spiritual, descrie ntr-o reprezentare grafic variatii cu vrsta. *e la nastere pn n al ->-lea an de viat curba registreaz o crestere rapid, apoi cresterea este ceva mai lent nregistrnd un maxim n jurul vrstei de -5 ani. 1a rmne doar ctiva ani la acest nivel, dup care ncepe s scad. Ba persoane mai putin inteligente, cu un l# sub </, procesul de scdere ncepe mai devreme si este mai rapid, n timp ce la persoane cu "# mare, peste ->/, cresterea este mai ndelungat iar procesul de scdere mai ntrziat si mult mai lent. &m ncercat aici o prezentare foarte pe scurt a ceea ce semnific testele de inteligent, inteligenta cu natura ei si modul de msurare. *espre o serie ntreag de factori si fenomene legate de subiectul nostru nu am putut aminti n aceast scurt prefat. 'oate c n >/ de ani vom sti mult mai multe despre natura inteligentei si vom avea la ndemn alte instrumente de msurare a ei. 'n atunci ns trebuie s ne multumim cu actualul mod de msurare, cu ajutorul testelor de inteligent. n cele ce urmeaz ne putem ocupa de c(estiunea succesului n viata de zi cu zi. 1ste binecunoscut c succesul nu depinde numai de inteligent ci si de o serie de alti factori ca) rezistent, noroc, relatii, obrznicie, agresivitate si multe altele. 'e de alt parte ar fi o greseal s ne imaginm c nu exist nici o legtur ntre rezultatele testelor de inteligent si succesul n viata social. &m amintit mai sus c exist o dependent direct ntre inteligent si pozitia n sfera social. &lte studii s-au ocupat de relatia dintre "# si mrimea veniturilor financiareD aceste studii dnd la iveal o proportionalitate direct ntre inteligent si succes !la fel de bine se poate considera c mediile din care provine majoritatea oamenilor cu venituri mari sunt medii care favorizeaz categoric dezvoltarea capacittii de inteligent$. &ceste argumentatii sunt foarte clar limitate n mod natural, iar cifrele ce au servit n astfel de studii sunt si ele utilizate ntre anumite limite. +e referim la faptul c exist categorii cu "# mare - ca de exemplu profesorii si medicii - ale cror servicii nu sunt corespunztor rspltite de ctre societate. @ reprezentare grafic a relatiei "# - venituri ar plasa aceste categorii n vrful unei curbe, n punctul "# mare - venituri medii pn la mici !conform sistemului social englez$. &ceste exceptii ca si altele, ca de exemplu cercettorii din industrie sau anumite grupe de functionari din administratie, depind de conditii istorice si nu contrazic corelatia stabilit de noi ntre succesul sau insuccesul n viat si "#. &ceast corelatie este cel mai bine evidentiat n scoli, universitti sau n armat, deci n perioada de formare. *in aceast cauz nu se pot face pronosticuri privind viata social n functie de rezultatele unor date de inteligent. &firmatiile "# mic E lipsa succesului ca si F# mare E succes n viat nu coincid ntotdeauna cu realitatea.

1xist un caz celebru al unui individ cu inteligent redus, cu un "# putin sub :/, care a fost eliberat dintr-un sanatoriu la rugmintile sotiei lui. &cesta a devenit curnd un om de afaceri de succes, cu o vil superb pe malul mrii si mai multe masini. ?oti copiii lui au mers la universitate. n acest caz, un rol primordial l-au avut norocul, faptul ca era un estrovertit si alte proprietti ale caracterului su. i, nefiind un caz singular, constituie o dovad n plus pentru faptul c nu se pot face previziuni despre succesul n viat pe baza "#. 2nul dintre cele mai des folosite argumente mpotriva testelor de inteligent se refer la efectul pe care exercitiile si antrenamentul l-ar avea asupra rezultatului testrii. &r fi desigur nedrept si neconcludent s comparm dup rezultatele testelor de inteligent "#-ul a doi copii dintre care unul a fost intensiv antrenat s rezolve astfel de teste, n vreme ce cellalt nu a vzut niciodat un test. 'entru ca o asemenea comparatie s fie permis, trebuie mai nti s dovedim c antrenamentele nu au nici un efect asupra rezultatelor testelor si, implicit, asupra valorii "#. Majoritatea copiilor obtin rezultate mai bune si "#-uri mai mari la a doua sau a treia testare, c(iar dac nu este vorba despre acelasi gen de teste. "#-ul poate creste n astfel de cazuri, cu 5 pn la < puncte. &cest lucru este probabil explicabil printr-o serie de factori cum ar fi) copiii se obisnuiesc cu ideea de test, capt oarecare experient, teama si emotia - firesti n cazul n care copiii sunt confruntati cu ceva nou - dispar si copiii capt o oarecare usurint n exercitiul abordrii testelor. 4u toate acestea, ,avantajul, cptat dup rezolvarea a trei teste - dac se poate vorbi despre un avantaj - este minor. &ntrenamentul ar putea ntr-adevr s mbuntteasc usor rezultatele testului de inteligent, totusi nu este o regul sigur. ?otul depinde de felul antrenamentului si exist cazuri n care, un antrenament prost fcut nrutteste "#-ul. 4onstituie cu sigurant ca avantaj un oarecare exercitiu n rezolvarea unor astfel de teste. &rgumentul c antrenamentul are efect asupra mrimii "# este asadar un adevr. &cest inconvenient poate fi ns nlturat testnd copii, elevi, studenti si alti candidati mai mult de o singur dat. n mod special, elevii care se pregtesc pentru un examen de admitere trebuiesc familiarizati cu atmosfera de testare. *ac aceste conditii sunt ndeplinite, nu exist motive de ngrijorare cu privire la modificarea semnificativ a "#-ului datorat antrenamentului. 2n alt aspect se refer la motivatia, precum si la gradul de emotivitate al candidatilor. 1ste lesne de vzut c rezultatele copiilor insuficient motivati sau foarte emotivi nu sunt o msur a capacittilor lor reale. 1xist foarte mult literatur de specialitate care trateaz despre efectele insuficientei motivri sau despre teama copiilor aflati n situatia de a da examene. 2n grad mic de motivare a copilului nu are, probabil, o influent (otrtoare asupra rezultatului testului. +u ne referim aici la cazul n care motivatia este att de mic nct s duc la renuntare. &cesta este un caz foarte rar si aproape ntotdeauna este vorba despre o reactie patologic. ntr-un astfel de caz nici nu se pune problema lurii n consideratie a rezultatelor testului. 2n grad mare de team poate avea de asemenea efecte nefericite asupra prestatiei copiilor testati. &cesta ar putea constitui un argument puternic mpotriva utilizrii testelor, dac nu ar exista metode si ci pe care aceast team s poat fi redus. Multe depind de felul n care este abordat testul, dac persoana care testeaz copilul i este strain sau cunoscut. &ici se vede rolul benefic al calculatorului. 4el mai important rol n testarea "# pare ns a-l juca repetitia. ?eama este la paroxism la nceputul primului test. &poi, n scurt timp, se poate vorbi despre o oarecare obisnuint. *up trei testri, foarte putini copii mai dovedesc un grad att de mare de team nct s le fie influentat negativ prestatia. *eci c(eia ctre msurtori corecte si concludente ale "# sunt testele repetate si familiarizarea copiilor cu atmosfera de examen. n sprijinul acestei categorii vin mai multe argumente. &bsolvirea unui singur test poate esua din mai multe motive obiective) dureri de cap, suprare ori neliniste din cauze exterioare, o digestie proast, oboseal sau, pur si simplu, vrful creionului se rupe ntr-una. 1xist nenumrati factori care, separat sau mpreun, pot influenta negativ capacitatea candidatului ducnd la nruttirea rezultatelor testrii. &tunci cnd un candidat este testat de mai multe ori, este mai mult dect imposibil ca o constelatie nefericit s-l influenteze de fiecare dat. *e asemeni, media rezultatelor mai multor teste este mult mai concludent dect rezultatul unei singure testri. n cazul n care, pe baza rezultatelor unor astfel de teste, trebuie

luate (otrri de mare nsemntate n viata candidatului - cum este cazul examenelor de admitere nu trebuie niciodat luat n considerare rezultatul unui singur test. 'roblema capacittii si prestatiei momentane este tratat n continuare, dac ne gndim c "#-ul unui copil nu permite o prognoz ct de ct corect n privinta "#-ului n anii urmtori. +e-am ocupat pe larg de aceast problem si am constatat c, n timp ce prestatiile de teste ale adultilor se preteaz la prognoze, "#-ul unui copil nu poate oferi suficiente informatii despre evolutia ulterioar a inteligentei acestuia. 1ste totusi de netgduit c repetarea anual a testelor, att naintea examenelor de admitere ct si ulterior, este calea care ofer informatiile necesare plasrii elevului pe o anumit treapt. 1xperienta de pn acum arat c - din punctul de vedere al examinatorilor - nu este de dorit s aib grupe mixte de candidati. 3rupe mixte de candidati nseamn grupe formate din persoane care deja au rezolvat nainte teste, dar si persoane care nu au vzut nc astfel de teste. 3rupa ideal este aceea unitar, n care ori nici o persoan nu a rezolvat teste, ori toate persoanele testate sunt deja familiarizate cu testele. +e vom ocupa n continuare cu un alt argument mpotriva "#. 1ste poate contraargumentul care cntreste cel mai greu, adus n discutie adesea att de ctre psi(ologi ct si de ctre oameni de rnd. Msura "# implic faptul c avem de-a face cu o singur capacitate a creierului uman, numit genetic inteligent, capacitate de care depinde succesul mai mare sau mai mic n rezolvarea unui anumit numr de probleme si ntrebri ce se adreseaz intelectului. &ceast premis nu este mai mult dect att. &sa nct ar fi perfect posibil ca rezolvarea cu succes a unui set de probleme si ntrebri s fie datorat unei serii ntregi de capacitti intelectuale specifice. *ac aceasta ar fi adevrat, "#-ul ar trebui privit ca fiind o medie obtinut din medierea rezultatelor caracteristice acestor capacitti intelectuale specifice. n acest caz "#-ul ar avea toate avantajele si dezavantajele specifice unui rezultat mediu. e cunosc diferite ci de punere n evident a acestor capacitti intelectuale singulare. Be-am numi aici pe cele dou mai importante. 1ste vorba pe de o parte de continutul diferit al problemelor incluse n aceste teste si despre modul de investigare a diferitelor functiuni psi(ice implicate. 2na si aceeasi problem - ntrebare poate fi formulat n cuvinte, cu numere sau cu figuri. uccesul unui anumit candidat n rezolvarea unei probleme poate depinde n mare msur de forma n care problema i este formulat spre rezolvare. e observ urmtoarele trei ntrebri) -. +egrul este pentru alb ceea ce nalt este pentru) !a$ scund, !b$ verde, !c$ sus, !d$ departe. >. -0 este pentru : ceea ce 8/ este pentru) !a$ -5, !b$ -8, !c$ >/, !d$ --. 8. G este pentru H ceea ce I este pentru) !a$ J, !b$ G, !c$ H, !d$ I. 'resupunerea noastr s-a dovedit a fi corect) reactiile unui om testat depind n mare msur de prezentarea problemei) cuvinte, figuri sau numere. *in aceast cauz, apare complet ndrepttit ideea de a msura separat) inteligenta verbal, usurinta de a calcula, usurinta de a vedea n spatiu, precum si alti factori de inteligent. 1xist deasemenea diferente referitoare la functiunile psi(ice care nu au nimic de-a face cu materialul. &stfel, persoanele testate pot primi ca tem) descoperirea unei relatii existente si evitarea relatiilor alternative, ca n exemplul de mai sus. &lt tip de tem const n compararea unui numr de cuvinte, figuri, numere n scopul de a descoperi asemnri si deosebiri. au ar putea fi vorba despre serii de cuvinte, de numere ori de figuri ce trebuiesc privite si apoi reproduse din memorie. &cestea sunt doar cteva dintre numeroasele posibilitti care ar permite mprtirea materialului temelor si al functiunilor. 'entru majoritatea scopurilor practice cum ar fi alegerea meseriei sau alegerea personalului indicat s lucreze ntr-o ntreprindere, numai msurarea unui "# total nu este suficient ci se impune si msurarea exact a capacittilor singulare. *ac, de exemplu, Fo(n si 'aul doresc un sfat cu privire la directia de studiu pe care s o aleag, nu ne este suficient s stim ca Fo(n are un "# total de -85, n timp ce 'aul are un "# total de -><. Msurarea "# ne ajut mult cu informatia c la unul din testele care solicit aptitudinile de vorbire, 'aul a realizat un "# de -5/, n timp ce Fo(n a atins numai --5D sau c la testele care solicitau capacitatea de gndire cu material numeric sau ilustrat, proportia "#-urilor a fost exact invers. &dugnd aceste informatii este mult mai usor de luat o decizie atunci cnd trebuie s optezi ntre studiul fizicii si cel al limbilor moderne. &stzi acest

lucru este mai bine cunoscut si acceptat dect n urm cu -/ ani, de exemplu. ?otusi testele pentru msurarea capacittilor singulare specifice nu sunt suficient folosite, n parte datorit pozitiei conservatoare a profesorilor care au crescut cu testele de inteligent de stil vec(iD pe de alta parte, dezvoltarea acestor noi instrumente de msurat este foarte scump si necesit munc si timp de cercetare. Foarte des am auzit punndu-se ntrebarea dac inteligenta se mosteneste sau este un rezultat al influentei mediului. &ceast problem este cunoscut sub numele de controvers factor genetic - mediu. nainte de a nc(eia aceast expunere despre coeficientul de inteligent, se cuvine s spunem cteva cuvinte si despre aceast problem. n mod normal, copiii ajung la un "# asemntor cu cel al printilor. e poate spune c(iar c cele mai exacte prognoze despre viitorul "# al copiilor se dau pe baza "#-ului printilor. &ceast concluzie nu ne ajut prea mult n controversa sus-mentionat, asemnarea de "#-uri putndu-se datora att geneticii ct si mediului. 4opilul poate semna - n ceea ce priveste coeficientul de inteligent - printilor lui si datorit mostenirii genetice, dar si datorit faptului c mediul n care trieste si creste copilul este creat de printi pe baza inteligentei lor. *ar studii pe gemeni si experimente cu animale au pus n evident o pondere mai mare a factorului genetic. INTERPRETAREA IQ: - peste -0/ - ntre -8/ si -0/ - ntre --/ si -8/ - ntre ./ si --/ - ntre </ si ./ - ntre :/ si </ - ntre 5/ si :/ - ntre >5 si 5/ - sub >5 - inteligent deosebit de ridicat - inteligent foarte ridicat - inteligent ridicat - inteligent medie - inteligent scazut - inteligent foarte scazut - debilitate mintal - imbecilitate - idiotie

REPARTIZAREA POPULATIEI DUP IQ: - >= - := - -9= - 5/= - -9= - := - -= - /,5= - /,5= - "# peste -0/ - "# cuprins ntre -8/ si -0/ - "# cuprins ntre --/ si -8/ - "# cuprins ntre ./ si --/ - "# cuprins ntre </ si ./ - "# cuprins ntre :/ si </ - "# cuprins ntre 5/ si :/ - "# cuprins ntre >5 si 5/ - "# sub >5

%inenteles, aceste date sunt numai orientative. *iagnostice de tipul) debilitate mintal, imbecilitate si idiotie nu se stabilesc definitiv numai pe baza testelor de inteligent, ci exist nenumrate si complexe criterii. n nici un caz nu avem voie s punem semnul egal ntre debilitate mintal si o lips a inteligentei orientndu-ne numai dup rezultatele testelor "#. 4a argument st faptul c testele de inteligent fcute cu pacientii unei clinici de psi(iatrie au depistat pacienti cu "# peste ->5.

CUM SE UTILIZEAZ PROGRAMUL ? 'entru a se ntelege ct mai usor modul n care trebuie folosit programul, vom parcurge pasii necesari pentru fiecare scop pe care si-l propune utilizatorul, astfel) 1. EFECTUAREA UNUI TEST NOU, PENTRU PRIMA DAT: - e va accesa @'1C&C1 - 1? +@2 - n panoul afisat se va insera numele persoanei testate si se va bifa butonul corespunztor testului ales !/ este corespunztor testului exemplu, --< testelelor de baz$. - e actioneaz butonul &441'?. - &pare panoul cu 0/ butoane, corespunztoare ntrebrilor care vor urma. - *up actionarea butonului ?&C?, va ncepe cronometrarea testului. *in acest moment, utilizatorul are acces la ntrebrile testului prin actionarea succesiv a butoanelor - - 0/. *e la caz la caz, rspunsurile se pot da fie prin bifarea cu mouse-ul a unei figuri sau pozitii din panoul afisat n dreapta, fie prin scrierea acestora n una sau dou ferestre alturate. @ricum, trebuie studiate indicatiile care nsotesc ntrebrile. Fiecare ntrebare la care s-a rspuns va fi indicat prin culoarea mai desc(is a butonului care o reprezint. curgerea timpului poate fi apreciat conform umplerii jojei din partea inferioar a panoului din stnga. - *ac utilizatorul doreste ntreruperea testului !a terminat testul, sau au intervenit alte cauze$, obtine aceasta prin accesarea butonului ?@' si confirmarea cu *& din panoul care cere confirmarea optiunii. - *ac utilizatorul nu ntrerupe testul prin propria sa dorint, oricum acesta se ntrerupe dup scurgerea timpului alocat testrii. - *up ntreruperea testului, se va afisa panoul cu rezultatele obtinute. *ac s-a realizat unul dintre testele de baz, din acest panou se poate comanda salvarea testului prin actionarea butonului &B6&C1. *ac optiunile privind accesul la solutii prevd aceasta, tot din acest panou, dup salvare, se pot accesa solutiile prin actionarea butonului @B2?"". &?1+?"1K *ac a existat un test salvat anterior, care purta acelasi nume, utilizatorul va fi atentionat asupra acestui fapt si va fi ndrumat ctre o utilizare corect a evidentei. - 'rimind accesul la solutii, utilizatorul poate actiona din nou butoanele - - 0/, accesnd astfel ntrebrile si comparnd rspunsurile date cu rezultatele corecte. &ccesul alternativ la ntrebri sau solutii se poate efectua cu butonul @B2?"" - +?C1%LC". "esirea din aceast sectiune se poate realiza cu butonul "1 "C1. 2. EFECTUAREA UNUI TEST NOU, N COMPLETAREA SERIEI CELOR 8(OPT) TESTE: - e va accesa @'1C&C1 - *1 4M"*1C1 1?. - n fereastra de dialog care va apare se va cuta salvarea precedent !care poart numele utilizatorului$, se va bifa si se va actiona butonul *1 4M"*1C1, sau se va efectua dublu clicN cu mouse-ul pe denumirea filei respective. - e va afisa panoul care contine rezultatele precedente. %utoanele nc(ise la culoare corespund testelor deja efectuate si, prin actionarea acestora, se pot vizualiza rezultatele obtinute pentru fiecare. n ultima fereastr de jos a panoului se poate vedea media rezultatelor obtinute. %utoanele de culoare desc(is corespund testelor nerezolvate. 2tilizatorul poate alege numrul urmtorului test pe care l va rezolva, prin actionarea unuia dintre aceste butoane, apoi a butonului ?1 ? +@2. - n rest, testarea se desfsoar conform descrierii din capitolul precedent. 3. EFECTUAREA UNUI TEST DE E ERCITIU (PRACTIC): 1xersarea cu acest test !numerotat cu /$ este foarte important pentru utilizatorul nceptor, care foloseste mai rar calculatorul sau care nu a vzut niciodat cum arat un test pentru evaluare "# !sau ceva similar$.

- e va accesa @'1C&C1 - 1? +@2 - n panoul afisat se va insera numele persoanei testate si se va bifa butonul @ !zero$, corespunztor testului pus la dispozitia utilizatorilor pentru practic. - e actioneaz butonul &441'?. - e va proceda n continuare conform instructiunilor din capitolele precedente. pre deosebire de testele de baz, dup efectuarea testului exemplu nu se permite accesul la salvare, ci direct la solutii !dac prin optiuni s-a prevzut astfel$. !. ACCESUL LA SOLUTIILE TESTELOR: n mod normal, aceast sectiune este protejat prin parol si este disponibil numai administratorului de program, care si poate exprima optiunile n functie de modul n care si-a organizat activitatea !de exemplu, psi(ologul sau psi(o-pedagogul care utilizeaz programul pentru stabilirea "# al diversilor subiecti$. n conditiile n care programul este utilizat individual, accesul la aceast sectiune este liber, contndu-se pe seriozitatea si obiectivitatea cu care utilizatorul priveste importanta respectrii conditiilor recomandate. - &stfel, dac administratorul de program doreste ca persoanei testate s i se permit sau s i se interzic accesul la solutii dup finalizarea fiecrui test efectuat, va bifa n panou pozitia O&cces la @B2?"" test dup rezolvareO - O'1CM" O, respectiv O"+?1CP" O. - *ac administratorul de program doreste s studieze rspunsurile date la testare de o anumit persoan !accesul la aceast optiune poate fi necesar n caz de contestatii, pentru evaluri dup alte criterii sau din diverse alte motive$, va bifa n panou pozitia O&cces 3B@%&B la @B2?""O O'1CM" pentru testele C1P@B6&?1O. *up actionarea butonului &441'?, pozitia O@perare &cces la solutiile testelor rezolvateO din M1+2-ul principal se va activa, astfel nct utilizatorul o poate accesa oricnd, poate alege testul pe care doreste s-l studieze si va primi imediat accesul integral la acesta. 1ste important de retinut c administratorul de program +2 '@&?1 M@*"F"4& CL '2+ 2C"B1, ci poate numai s studieze modul n care persoana testat a rspuns la ntrebri. - *ac administratorul de program doreste s studieze rspunsurile corecte la toate testele, fr o legtur cu o anumit persoan testat, va bifa n panou pozitia O&cces 3B@%&B la @B2?""O - O'1CM" pentru ?@&?1 testeleO. *up actionarea butonului &441'?, pozitia O@perare - &cces la solutiile tuturor testelorO din M1+2-ul principal se va activa, astfel nct utilizatorul o poate apela oricnd, primind acces imediat si nelimitat la solutiile tuturor testelor. &flat n sectiunea de acces la solutii !> si 8$, utilizatorul are la dispozitie butoanele) O ?Q+3&-*C1&'?&O - cu care poate sc(imba testul studiat, O+?C1%LC"- @B2?""O - cu care poate alterna afisarea ntrebrilor cu cea a solutiilor si O"1 "C1O - cu ajutorul cruia poate prsi sectiunea. n conditii normale de desfsurare a testrilor, accesul la solutiile testelor rezolvate sau ale tuturor testelor este interzis persoanelor testate. 'rin urmare, dac administratorul de program a folosit aceste optiuni si, n vederea testrii unei persoane, doreste s opereze anularea lor mai direct dect folosind calea greoaie descris mai sus !tastarea parolei, desc(iderea panoului de optiuni si bifarea butoanelor$, are la dispozitie pozitia din M1+2 O@ptiuni - &nularea accesului la solutiiO. 'rin apelarea acestei comenzi, pozitiile O@perare - &cces la solutiile testelor rezolvateO si O@perare - &cces la solutiile tuturor testelorO din M1+2-ul principal se vor dezactiva. - *ac administratorul de program doreste s organizeze sustinerea testrilor folosind un alt interval de timp pentru rezolvare, poate accesa n acelasi panou pozitia O?"M' *" '@+"%"B pentru rezolvareO - O+umr minuteO si poate alege unul dintre intervalele prevzute !ntre -/ si 9/ minute, din 5 n 5 minute$.

CUM " MSURATI IQ ? &cest program contine opt teste de baz si un test de practic, fiecare cu cte 0/ de ntrebri. Fiecare test de baz este de sine stttor si poate fi rezolvat si corectat independent de celelalte. ntrebrile sunt diferite, mai usoare la nceputul testului si mai grele spre sfrsit, totusi ordonarea dup gradul de dificultate nu este att de strict. +u toate persoanele testate detin o acomodare prealabil cu calculatorul. 'entru o rapid acomodare cu acesta, pentru acomodarea cu acest tip de teste, pentru diminuarea stresului etc., este indicat ca persoanele testate s parcurg mai nti testul de practic. Multe dintre ntrebrile testului solicit persoanei testate cunoasterea foarte bun a alfabetului. 'entru a nu se crea confuzii, avndu-se n vedere c alfabetul limbii romne contine caractere specifice acesteia, autorul a considerat c este preferabil s se foloseasc n formularea acestor ntrebri alfabetul limbii engleze, simplificat fat de cel al limbii romne. -l amintim) &-%4-*-1-F-3-M-"-F-R-B-M-+-@-'-#-C- -?-2-6-S-T-U-P. ?impul de lucru este strict, o jumtate de or pentru fiecare test n parte. *in fericire, sarcina cronometrrii revine calculatorului si nu persoanei testate sau altei persoane. &u valoare numai testele rezolvate corect n intervalul de jumtate de or. @ptional, solutiile si rspunsurile nsotite uneori de explicatii, se pot da la sfrsitul fiecrui test n parte sau dup rezolvarea toturor testelor de baz. Ba unele ntrebri pot fi acceptate drept corecte si alte rspunsuri, dar ca regul de baz trebuie avut n vedere c rspunsul cel mai corect este cel care furnizeaz cele mai multe informatii pe cale logic. *up rezolvarea fiecrui test, programul va comunica numrul de puncte obtinute, nivelul "# corespunztor si media "# obtinut pn n stadiul respectiv. *ac doriti o valoare ct mai exact a "#-ului dumneavoastr, rezolvati toate cele opt teste de baz, dar numai un test !deci 0/ de ntrebri$ pe zi. Cespectati ct mai exact indicatiile, altfel valoarea pe care o veti obtine pentru "#-ul dumneavoastr va fi inexact, deci irelevant. 'ersoana testat nu are voie s primeasc nici un fel de ajutor, de aceea este recomandabil ca la rezolvarea testului sa nu fie nimeni de fat si nici crti ori alte surse de inspiratie. 4nd persoana care parcurge testul este singur n camer este esclus si posibilitatea ca ea sa fie n vre-un fel deranjat, ceea ce este foarte important. *esprindem de aici un alt avantaj al utilizrii calculatorului n aceast directie. 4nd rezolv un test, persoana testat trebuie s fie odi(nit si linistit. +u aveti voie s studiati testele nainte de rezolvarea acestora. 4(iar si o singur ntrebare citit n afara celor treizeci de minute afectate testului modific sensibil valoarea real a "#. &precierea "#-ului cea mai apropiat de realitate se poate face dac rezolvati toate testele de baz si nu verificati rspunsurile pn ce nu le-ati parcurs pe toate. 4el ce n urma rezolvrii testelor si-a putut stabili "#, trebuie s stie c valoarea obtinut nu are absolut exactitate. 4oeficientul de inteligent este o cifr obtinut ca valoare medie. *eci, dac de exemplu, persoana testat are un "# calculat de -><, este bine s-l apreciem ca fiind cuprins ntre ->/ si -85, sau s nu folosim valoarea numeric, ci aprecierea) Opersoana este foarte inteligentO. Cezolvarea testelor solicit originalitatea, memoria, capacitatea de a calcula, vocabularul. *e la om la om nsusirile difer, unele pot fi mai dezvoltate dect altele. Cezultatul obtinut sub forma de valoare a "# nu d nici o informatie despre capacittile individuale. 4el mult, fiecare persoan care parcurge testele si poate da seama dac are o anumit usurint de a calcula, ori dac are un vocabular bogat. n cele mai multe cazuri, cele opt valori intermediare ale "# sunt apropiate, acest fapt constituind si garantia c valoarea "# obtinut reprezint o foarte bun apreciere a "#-ului individual. *ac ns, n conditiile respectrii exacte a indicatiilor noastre, rezultatele intermediare difer mult ntre ele, vina pentru aceste discrepante nu trebuie atribuit testelor. 1ste cunoscut faptul c unii oameni dau un randament diferit de la o zi la alta, capacittile lor intelectuale descriind o curb de tip sinusoidal.

*eci, pe scurt, atunci cnd treceti la rezolvarea problemelor cuprinse n aceste teste, trebuie s tineti seam de) -. Cezolvati numai un test pe ziK >. &legeti un moment al zilei cnd sunteti linistit si odi(nit. 8. n nici un caz nu cititi nainte ntrebrile sau rspunsurileK 0. +u intrati n panic la ideea c nu veti avea timp s rspundeti la toate cele 0/ de ntrebri. 5. Cezolvati problemele n ordinea dat, dar nu pierdeti prea mult timp la o singur problem. 9. nainte de a va grbi cu rspunsurile, ncercati s ntelegeti ce se cere exact la problema respectiv. :. *ac nu stiti cum s rezolvati una din probleme, nu Og(icitiO rspunsul. <. Cespectati cele 8/ de minute rezervate fiecrui testK .. +u este permis nici un fel de ajutor din afar la rezolvarea testelorK -/. &legeti un loc linistit unde nimeni si nimic s nu v deranjeze. &veti nevoie de ntreaga capacitate de concentare. --. 4ititi rspunsurile si explicatiile abia n ziua a opta, dup ce ati parcurs toate testeleK