INTRODUCERE

Biomaterialele sunt prin definiie orice substane sintetice (metale i aliaje, materiale
ceramice, polimeri, materiale compozite, etc.) sau naturale (colagen, chitosan, celuloz)
capabile s interacioneze cu sistemele biologice n scopul tratrii, creterii sau nlocuirii
oricrui esut, organ sau funcie a corpului [1]. Biomaterialele au o capacitate sporit de a se
integra i de a fi tolerate de ctre organismul n care sunt implantate, fiind capabile s intre n
contact cu fluidele biologice naturale i cu esuturile umane fr a provoca reacii adverse i
avnd foarte puine efecte nedorite. Biomaterialele trebuie s aib un grad ridicat de inerie
cimic [!].
"dat cu de#voltarea biomaterialelor au aprut i problemele legate de tipul i designul
materialului folosit pentru implanturi, care au condus la pierderea prematur a funciilor
implantului din cau#a deteriorrilor mecanice, coro#iunii sau biocompatibilitii insuficiente.
Biocompatibilitatea, biofuncionalitatea i ndeplinirea unui anumit rol, specific esutului i
locaiei n care va fi implantat materialul sunt factorii decisivi pentru utili#area lor n dispo#itive
medicale i implanturi [1$%].
Aplicatiile biomaterialelor
&niial, biomaterialele au fost utili#ate pentru nlocuirea fi#ic a esuturilor dure sau moi,
degradate sau distruse n urma unor procese patologice. 'ei esuturile i structurile corpului
uman funcionea# pentru perioade foarte mari de timp, acestea pot suferi diferite procese
distructive precum fracturi, infecii, cancer, care cau#ea# durere, desfigurare sau pierderea
funciilor organismului. (n aceste condiii, esutul bolnav poate fi ndeprtat i nlocuit cu un
material sintetic adecvat [1$)].
'omeniile de aplicaii ale biomaterialelor sunt vaste i includ articulaii pentru old,
genunci sau deget, membre artificiale, inim artificial, materiale nlocuitoare de artere, piele
artificial, lentile de contact, prote#e dentare, etc. *teva e+emple sunt pre#entate n figura 1.
&mplantarea acestor materiale este cerut de pacieni fie din motive medicale, cum ar fi
nlocuirea unui esut bolnav pentru a prelungi sperana de via, fie din motive pur estetice, n
ca#ul implantului de silicon pentru sni [1$!].
,uturile sunt printre primele biomateriale utili#ate clinic. (n anii -.$/. s$au efectuat
primele teste clinice ale materialelor nlocuitoare de vase sanguine i s$au de#voltat valvele
artificiale pentru inim i articulaii artificiale ale oldului.
0rincipalele domenii de aplicaii ale biomaterialelor sunt ortopedia, cirurgia
cardiovascular, oftalmologia, stomatologia, materiale de sutur pentru vindecarea rnilor,
sisteme cu eliberarea controlat a medicamentelor.
1igura 1. 2plicaiile biomaterialelor [1$)]
Clasificarea biomaterialelor
Biomaterialele pot fi mprite n mai multe categorii n funcie de diferite criterii.
Clasificarea biomaterialelor n funcie de structura chimic.
Biomaterialele pot fi metalice, ceramice, polimerice sau compo#ite.
Biomaterialele metalice sunt folosite pentru aplicaii n care implantul este supus unor
solicitri mecanice importante i trebuie s aib o re#isten mrit la oboseal pentru a face fa
activitilor #ilnice la care este supus3 mers, mestecat, etc.
Biomaterialele ceramice sunt utili#ate n general pentru duritatea lor i re#istena
ridicat la u#ur n aplicaii precum suprafee de articulaie pentru old sau dinte dar i pentru
proprieti de iniiatori de refacere osoas, ca suprafee de legare cu osul n implanturi.
Biomaterialele polimerice se folosesc datorit stabilitii i elasticitii lor pentru
tendoane i ligamente, fiind utili#ate de asemenea n suprafee de articulaie cu frecare sc#ut
datorit proprietilor antifriciune i anticoagulante. 4nele biomateriale polimerice se utili#ea#
n ultimul timp pentru proprietile lor biodegradabile i bioresorbabile. Biomaterialele
compo#ite 5metaloceramice, polimerceramice, metalopolimerice, ceramicceramice6 se utili#ea#
datorit combinaiilor neobinuite de re#isten mecanic, duritate, greutate, stabilitate la
temperaturi nalte i la coro#iune sau conductivitate termic i electric [1$)].
(n tabelul 1 sunt pre#entate cteva e+emple de biomateriale i aplicaiile acestora.
7abelul 1. 7ipuri de biomateriale i principalele lor aplicaii [1$)]
Clasificarea biomaterialelor n funcie de generaia din care fac parte
0rogresele tenologiilor de fabricaie a biomaterialelor au condus la perfecionarea i
mbunatirea permanent a caracteristicilor acestora. 8a ora actual, e+ist trei generaii de
biomateriale ale cror proprieti difer conducnd la aplicaii diferite.

rima generaie de biomateriale pentru esuturile umane s$a de#voltat n anii 19/. :
19;. i a inclus n principal metale, alia<e i materiale pe ba# de poliester [), -]. 8a nceputul
anilor =;., biomaterialele erau folosite doar pentru a nlocui esutul osos distrus, fiind inerte din
punct de vedere biologic [!]. 'escoperirea faptului c celulele i esuturile din organismul viu
ndeplinesc roluri eseniale n metabolism, pe lng numeroase alte funcii, a evideniat limitrile
biomaterialelor bioinerte ca materiale nlocuitoare de esut. [)].
8a mi<locul anilor =>., s$a de#voltat cea de$a doua generaie de biomateriale, cunoscut
sub numele de clasa materialelor medicale= care utili#ea# materiale neto+ice acceptate uor de
pacieni sub forma implanturilor ortopedice i dentare [-]. ?aterialele din aceast generaie
includ sticle bioactive, materiale ceramice, vitroceramice i compo#ite, polimeri bioresorbabili.
(n timp ce a doua generaie de biomateriale a fost conceput s fie resorbabil sau
bioactiv, abordrile terapeutice avansate urmresc combinarea celor dou proprieti pentru
de#voltarea unor implanturi care s induc o modalitate de vindecare de tip regenerativ. *u alte
cuvinte, noile implanturi vor contribui la autovindecarea organismului uman [)].
(n ca#ul biomaterialelor din generaia a treia 5biomateriale biologice cu aplicaii n
terapia celular6, aspectele biologice sunt primordiale. (n aceast etap se face trecerea de la
materiale de nlocuire a esutului la ingineria esuturilor [-].
! treia generaie de biomateriale, aflat nc n etapa de cercetare, este a+at pe materiale
ibride care asocia# materialele inerte cu cele vii, create prin ingineria esuturilor 5e+emplu,
culturi de celule din piele6. 'e asemenea, biomaterialele de generaia a treia implic polimeri
resorbabili, obinui la nivel molecular, care determin rspunsuri celulare specifice i pot fi
utili#ai ca matrice n ingineria esuturilor. 2ceste biomateriale inteligente= sunt astfel fabricate
nct s reacione#e la scimbrile din imediata vecintate i s stimule#e rspunsurile celulare
specifice la nivel molecular. @oile generaii de polimeri sintetici i pot scimba conformaia
molecular ca rspuns la scimbrile de temperatur, pA, stimuli electrici sau stare energetic
[)]. Biomaterialele de generaia a treia vor sta la ba#a refacerii i regenerrii in situ a esuturilor,
minimi#nd considerabil cirurgia inva#iv. *ele trei generaii de biomateriale sunt repre#entate
scematic n tabelul !. 0rogresele recente n domeniul strategiilor terapeutice referitoare la
ingineria esuturilor includ utili#area celulelor stem adulte ca surs de celule regenerative i a
moleculelor indicatoare de celule ca surs de mesageri de regenerare molecular.
7abelul !. Beneraii de biomateriale.0roprieti i aplicaii [)]
MATERIALE BIOCOMPATIBILE/HIDROXIAPATITA
1osfa ii de calciu sunt utili#a i de ctre corpul uman pentru a construi material osos, iar in
cercetrile cu aplica ii medicale se folosesc pentru a produce biomateriale necesare repara iilor
osoase. ,e cunoaste foarte bine faptul c biomaterialele de fosfa i de calciu gidea# sinte#a
osoas si formea# o legtur strans cu noul os, fiind de aceea prin defini ie osteoconductive. &n
afara propriet ilor osteoconductive, s$a descoperit faptul c aceste biomateriale 5doar cele care
posed anumite caracteristici fi#ico$cimice6 induc formarea osoas in situri neosoase si de aceea
sunt considerate osteoinductive [9].
?aterialele ceramice de ba# utili#ate ca materiale pentru substitute osoase sunt3
Aidro+iapatita 5A26, cu formula *a
1.
50"
)
6
/
5"A6
!
Aidro+iapatita deficient in calciu 5*'A26 cu formula *a
1.$+
50"
)
6
/$+
5A0"
)
6
+
5"A6
!$+
,
.C+C1
1osfa ii de calciu3 fosfat tricalcic 57*0, pre#ent in formele cristalografice D si E6, fosfat
dicalcic 5'*06, pirofosfatul de calciu.
?ineralul osos natural, descris ini ial ca idro+iapatit, este compus din nanocristale sau,
mai precis, nano$discuri. 2cum este acceptat faptul c apatita osoas poate fi descris mai bine
drept carbonathidro"iapatit 5*A26[1!], si apro+imat prin formula 5*a, ?g, @a6
1.
50"
)
,
*"
%
6
/
5"A6
!
.?aterialele ceramice bioactive au fost larg utili#ate ca substitute osoase pentru mai
multe decade. 'intre aceste bioceramici, o aten ie particular a fost acordat A2 datorit
bioactivit ii acesteia[1%].
Metoe e si!te"# a $iro%iapatitei
" mare aten ie s$a acordat si se acord inc idro+iapatitei in sine. 'esi A2 sintetic are
capacitatea de legare de os, vite#a osteointegrrii este relative sc#ut. " metod promi toare de
producere de A2 sintetic cu capacitate superioar de osteointegrare este aceea de incorporare in
structura acesteia de ioni care sunt pre#en i in mod normal in materialul osos 5cum sunt ionii
carbonat6 [1/]. ?ai multe observa ii care includ non$stoeciometria acestor apatite si asocierea
principalilor constituen i minori, magne#iu si carbonat, au furni#at dove#i conform crora
apatitele biologice nu sunt A2 pur si ar trebui considerate drept carbonatoapatite[1;].
Ben$@issan si colab.[1/, 1>] s$au ocupat de comportarea termic, in particular cinetica
descompunerii precursorului de A2 sol$gel derivat, pentru mai multe vite#e de incl#ire.
Fe#ultatele arat faptul c A2 are o energie de activare de dou ori mai mic pentru procesul de
cristali#are sol$gel, comparative cu cristali#area din fa#e amorfe de fosfat de calciu, ob inute ca
re#ultat al procesului cu pulveri#are cu plasm. ?ai mult, s$a afirmat ciar [1/, 1;] c nu e+ist
lucrri publicate despre A2 derivat din solu ie, care s fie monofa#ic, s con in carbonat si s
aibe o morfologie a cristalelor sub form de discuri. ,$a observat, la formarea cristalelor sub
form de discuri, faptul c morfologia cristalelor se datorea# atat precursorului, dar mai ales
procesului de descompunere termic.
Ben$@issan si colab. [19] au pre#entat necesitatea si au accentuat importan a maturrii in
scopul convertirii precursorilor de dieto+id de calciu [*a5"Gt6
!
] si trietil fosfit [05"Gt6
%
] in
cadrul unui proces sol$gel, pentru ob inerea de idro+iapatit monofa#ic. ,$a incercat apoi ideea
unui precursor alternativ de fosfor care nu necesit o perioad de maturare de !) de ore. ,$a
incercat utili#area de dietilfosfit [A"05"Gt6
!
] ca precursor alternativ, cale care a permis
ob inerea de idro+iapatit printr$un procedeu care nu a necesitat maturarea solului [!.]. ,$a
aplicat cu succes tenica F?@ in scopul monitori#rii reac iei in timpul perioadei de maturare,
ceea ce a furni#at caracteristicile de ba# ale comportamentului precursorului alternativ de
fosfor. 'e asemenea s$a incercat abordarea aspectelor referitoare la mecanismul reac iei si la
identificarea intermediarilor de reac ie pentru sistemele sol$gel 05"Gt6
%
si A"05"Gt6
!
.
0. ,epulveda si colab. [!1] s$au ocupat de evaluarea in vivo a spumelor de idro+iapatit.
*orpurile macroporoase de A2 biomedical avand >-$9.H poro#itate au fost produse prin
spumarea suspensiilor ceramice si intrire pe suporturi de gel [!1, !!]. 0entru consolidarea
matricilor s$a utili#at sinteri#area la 1%-.
o
* pentru ! ore. ?etoda spumelor cu suport de gel se
arat a fi potrivit pentru ob inerea de spume puternice si utile de ceramici macroporoase care au
un poten ial ridicat de a inlocui esutul osos. 0rocesul duce la compusi noncitoto+ici cu variate
frac iuni de poro#itate, duritate acceptabil si pori descisi sferici[!1].
Fe#isten a la fracturi a ceramicilor de A2 pre#int valori mici in raport cu cerin ele
clinice, de aceea numeroase studii s$au efectuat in scopul investigrii durit ii materialelor
ceramice. " metod comun de a imbunt i duritatea si trinicia materialelor ceramice este
intrirea matricii ceramice prin adi ia de fibre scurte sau fulgi. &n pre#ent, variate materiale
precum ,i*, *, ,i
%
@
)
, 2l
!
"
%
, Ir"
!
, si fibre metalice au fost aplicate in studiul ceramicilor A2
[!%, !)]. 1ulgii A2 sau A2 fibroas au fost sinteti#a i prin variate metode precum sinte#a
idrotermal, precipitare omogen, sinte# in fa# solid la temperaturi mari si crestere in
sisteme sol$gel [!%, !-, !/, !;]. 'ar, acesti fulgi sau fibre preparate prin reac ii in fa# solid si
in sisteme sol$gel arat o dependen sensibil fa de condi iile de preparare, cristalinitatea lor si
stabilitatea termic fiind nesatisfctoare. ,$a pre#entat faptul c forma cristalelor de A2 tinde s
devin acicular in condi ii idrotermaleJ din pcate, este dificil s se ob in un cristal care
posed o morfologie controlat. 1ulgii A2 sinteti#a i prin tratament idrotermal al E$7*0 cu acid
citric au o lungime de doar !.$%. Km si o grosime de ..1$1 Km[!%]. 0recipitarea omogen cu o
vite# de reac ie mic este o procedur relativ usoar de a ob ine particule uniforme de A2[!%].
A2 pur a fost ob inut [!>] din fosfat de calciu triba#ic si idro+id de calciu, precursori
disponibili comercial. &n urma reac iei solide a acestor precursori in anumite rapoarte molare si
prin tratare termic conform unei sceme bine stabilite, se poate ob ine A2 pur.
0arL si colaboratorii [!9] au preparat A2 sub form de fulgi prin idroli#a D$7*0 in
condi ii controlate de pA. 0e msur ce compo#i ia cimic s$a apropiat de stoeciometrie si a
devenit o structur aglomerat mergand pan la o ceramic dens, stabilitatea termic a A2
sintetic a crescut, iar particulele devenite elipsoidale au pre#entat stabilitate termic mai mare
decat cele sub form de fulgi.
Metoe e caracteri"are
(n funcie de informaia pe care o furni#ea#, aceste metode pot fi grupate astfel3
Metode de analiz a compoziiei chimice i de faz
M metode cimice clasice 5volumetria, gravimetria6J
M metode de caracteri#are microstructural3 anali#a prin difracie de neutroni,
difracia de ra#e N : 'FN, emisia de ra#e N 5fluorescena ra#elor N : NF16,
anali#a e+tins cu ra#e N, structur fin : GN21,J
M metode termice de anali# 5anali# termic diferenial, termogravimetrie6J
M metode optice de anali#3 spectroscopia de absorbie n infrarou : &F,
spectroscopia Faman, spectroscopia de absorbie n vi#ibil i ultraviolet : 4OO&,,
spectroscopia de absorbie atomic : 22,, fotoluminescena, cemiluminescena,
spectroscopia de emisie optic n plasm cuplat inductiv : &*0, spectroscopia
?oessbauerJ
M metode magnetice 5re#onana magnetic nuclear : F?@, re#onana electronic
de spin : FG,6.
Metode de analiz a topografiei suprafeei i morfologiei particulelor
M microscopia optic : ?"J
M microscopia electronic de baleia< : ,G?J
M microscopia electronic de transmisie : 7G?J
M microscopia electronic de transmisie i baleia< : ,7G?J
M microscopia acustic de baleia< : ,2?J
M imagistic de re#onan magnetic : ?F&J
M microscopie de ra#e N : N?.
Metode de microanaliz a suprafeei
M microscopie cu efect tunel : ,7?J
M microscopia de forP atomic : 21?J
M spectroscopie fotoelectronic de ra#e N N0,, G,*2J
M spectroscopia electronic 2uger : 2G,J
M spectroscopia de mas cu ioni secundari : ,&?,J
M spectroscopia fotoelectronic n ultraviolet : 40,.
Metode de microanaliz electronic
M spectroscopie de ra#e N dispersiv n energie : G'N,J
M spectroscopia electronic cu pierderea energiei :GG8,[1$%].
Aplicatiile $iro%iapatitei
*ea mai interesant proprietate a acestei ceramic este capacitatea de a interac iona cu
esutul osos viu, formnd legturi puternice cu osul. Gste frecvent utili#at pentru aplica ii
ortopedice, dentare si ma+ilofaciale, fie ca material de acoperire pentru implanturile metalice, fie
ca material de umplere osoas [1/!]. ?aterialul pre#int ins si cateva de#avanta<e. A2 nu este
stabil termic, descompunndu$se la >..$1!..
.
* in func ie de stoeciometria sa [1/%]. 0re#int
propriet i mecanice slabe 5in special re#isten la oboseal sc#ut6, ceea ce inseamn c nu va
putea fi utili#at in form compact pentru aplica ii in care implantul este supus unor solicitri
mecanice grele 5de e+. articula ie pentru sold6.
2coperirile de idro+iapatit sunt des utili#ate pentru implanturile metalice 5in special cele
de titan, alia<e de titan sau o el ino+6 cu scopul de a modifica propriet ile de suprafa . *ele mai
multe aplica ii ale acoperirilor de A2 sunt pentru implanturi dentare endo$osoase si subperiostale
si pentru dispo#itive ortopedice [1/)]. 0rin acoperirea cu un strat de idro+iapatit, implantul
beneficia# atat de biocompatibilitate si capacitatea de a forma legturi cimice cu osul viu cat si
de propriet ile mecanice ale substratului de 7i2l
/
O
)
sau altor alia<e biocompatibile. 'atorit
suprafe ei osteofile a idro+iapatitei, sarcina mecanic ce ac ionea# asupra implantului va fi
transferat sceletului osos a<utand la combaterea atrofierii oaselor [1/%].
&mplanturile metalice acoperite cu idro+iapatit prin pulveri#are in plasm au fost des
utili#ate in ultimii dou#eci de ani, e+istand companii speciali#ate in producerea unor astfel de
dispo#itive pentru aplica ii ortopedice si dentare. &n general, se poate spune c implanturile s$au
comportat bine. &ns in momentul in care au fost e+trase din organism si separate de esutul osos
adiacent s$a observat c interfa a dintre metal si idro+iapatit cedea#. 8egtura dintre A2 si
esutul osos nou format este mult mai puternic decat legtura cu substratul metalic.
#idro"iapatita ca material de umplere osoas
Aidro+iapatita in diverse forme precum pulbere, blocuri poroase sau perle poate fi
utili#at pentru umplerea defectelor osoase si a spa iilor libere din os [1/-$ 1/>]J acestea apar
cand por iuni din os au fost indeprtate ca urmare a unei boli 5cancer osos6 sau cand sunt
necesare alungiri ale osului 5in ca#ul aplica iilor dentare6. 4mplutura osoas va forma un scelet
si va inlesni umplerea rapid a porilor de ctre esutul osos natural in crestere [1/%].
Aidro+iapatita ca material de umplere repre#int o alternativ la grefele osoase, devenind parte
component a structurii osului si micsorand timpul necesar vindecrii esutului bolnav [1/!].
BIBLIO&RA'IE
[1] 7.F. ?aloQ, *.*. Roc, 2cta ?ater. )- 5199;6 !1;;.
[!] ASbrid ?aterials. ,Sntesis, *aracteri#ation, and 2pplications. Gdited bS Buido
RicLelbicLJ *opSrigt T !..; UileSO*A Oerlag BmbA V *o. RBa2, UeineimJ &,B@3 9;>%$
-!;%1!99%.
[%] 0. ReblinsLi, '. Uolf, 1. *leri, ,.F. 0illpot, A. Bleiter, ?F, Bull. 5199>6 %/.
[)] 0. ReblinsLi, ,.F. 0illpot, '. Uolf, A. Bleiter, 2cta ?ater. )- 5199;6 9>;.
[-] ,pringer AandbooL of @anotecnologS, Gdited bS3 Busan, Barat, !..).
[/] Oisan, 7., Bran#oi, &. O., 'emetrescu, &., 7otir, @., 0opescu, B., 2nici, 8., 8ingvaS, &., ,ima,
?., Buda, ?., &bris, @., Glectrocimie si coro#iune pentru doctoran#ii G8*"F, 0rintec
Bucuresti !..!, vol &, cap - *omportarea electrocimic a biomaterialelor metalice utili#ate n
implanturi, pg.1)9$!!.