Sunteți pe pagina 1din 20

Trichineloza

n prezent in Romania, trichineloza continu s fac


mari pagube economice i s produc numeroase i
grave mbolnviri n fiecare an, n rndurile
consumatorilor de carne de porc atat n mediul rural, cat
i n cel urban.
n anul 1835, un tanar student la Medicin din Londra,
n timp ce studia anatomia pe un cadavru de om, a
descoperit n musculatura acestuia o sumedenie de
chisturi foarte mici. n interiorul acestor misterioase
formaiuni erau nite viermisori incolacii, vizibili doar
la microscop, pe care un savant zoolog, Richard Owen
din Londra, i-a denumit Trichina spiralis, pentru ca se
asemnau cu firioare de par trichus rsucite sau
spiralate.

n 1860, o fata din Dresda (Germania), consumnd
carne de porc infestat, s-a mbolnavit grav i a decedat.
La necropsia cadavrului, medicul german Zenker, a gasit
un numar considerabil de parazti adulti n intestin i larve
n musculatur de Trichinella spiralis.
Astfel, s-a dovedit ca Trichinella spiralis poate
infecta atat omul, cat si diferite specii de animale.
Mai recent, unii cercetatori au considerat ca genul
Trichinella cuprinde doua specii complet diferite:
Trichinella spiralis si Trichinella pseudospiralis, iar
in cadrul speciei Trichinella spiralis ar exista 7 subspecii
sau variante notate cu siglele T1, T2, T3, T4, T5, T6, T7
si T8. Sigla T4 este rezervata pentru Trichinella
pseudospiralis

Specia genului Trichinella

n prezent sunt recunoscute oficial 8 specii de Trichinella, din care
trei specii (Trichinella pseudospiralis, Trichinella papuae si
Trichinella zimbabwensis) nu produc capsula.
Trichinella spiralis ( numita de altfel T1 ) este rspndit n
regiunile temperate ale globului i este n general asociat porcului
domestic cu un grad nalt de infectivitate pentru porci, oareci i
obolani.
Trichinella nativa (T2) i subspeciile sale, Trichinella T6, gsita n
America de Nord, este o specie adaptata la climatul rece. Are
capacitate (limitat) scazut de infecie la porci, dar este frecvent
ntlnit la carnasierele slbatice uri i morsa; n plus se distinge
prin rezisten la temperaturi sczute (nghe)


Trichinella britovi (T3) este ntlnit predominant (cu
frecven ) la animalele salbatice, dei este gsit
ocazional la porci i cai. Se gsete n regiunile
temperate din Europa i Asia. Trichinella britovi i
genotipurile nrudite, Trichinella T8 din Africa de Sud i
Trichinella T9 din Japonia, cu cteva caracteristici
intermediare cu alte specii, incluznd slaba rezisten la
frig, infectivitate mrita la suine i o slab reprezentare a
capsulei (larvele pot fi confundate cu speciile
neincapsulate n unele cazuri).
Trichinella murelli (T5) este o specie Nord American
ntlnit la animalele slbatice ocazional la cai i oameni.
Are capsula, putere de infectivitate la porcii domestici,
nsa reprezint un risc ridicat pentru oamenii ce consum
carne de vnat

Trichinella nelsoni (T7) a fost izolat sporadic la
animalele slbatice din Africa. Se caracterizeaz prin
rezisten mare la temperaturi ridicate comparativ cu
alte specii de Trichinella.
Trei specii de Trichinella nu formeaz capsula de colagen
n musculatur i anume:
-Trichinella pseudospiralis (T4) cu o distribuie
cosmopolit, a fost descoperit la psrile rpitoare,
carnivore i omnivore slbatice, obolani i marsupial din
Asia, America de Nord, Europa i subcontinentul
Australian
-Trichinella papuae (T10) este a doua specie
care nu formeaz capsula.
Particularitatile morfologice ale genului
Trichinella
Trichinella spiralis este un nematode inegal calibrat,
avnd partea anterioar mai subire dect cea
posterioar. Corpul parazitului este compus dintr-o
cavitate general bine dezvoltat i un perete musculo-
membranos.
nveliul extern este format dintr-o cuticul care conine
in structura sa albumen, fibrin, substane mucoide,
colagen i cheratin. Este transparent i elastic.
nveliul intern situate sub cuticula format din
hypoderm. In grosimea acestuia se gsesc patru
ingrosari dispuse pe toata lungimea corpului,
proeminand in interior sub forma a patru cordoane (cele
situate lateral se numesc cmpuri laterale, iar cele
dispuse dorsal si ventral se numesc linii).

Masculul de Trichinella spiralis
Masculul are o lungime de 1.0 1.6 mm i o grosime de 0.033
0.040 mm (circa 40 microni). n condiii de parazitism masiv,
dimensiunile pot fi reduse.
Corpul are o forma cilindro-conic, mai subire la captul anterior i
mai ngroat la cel posterior. La partea anterioar se afl orificiul
bucal, cu un diametru de 2 microni. La ambele sexe se remarc
prezena unui stilet bucal retractile, lung de 7 microni i lat de un
micron.
La captul posterior, masculul prezint o pens copulatoare
alcatuit din doi apendici conici, chitinoi i curbati ventral.
Aparatul reproductor, de tip tubular, este alctuit din testicul, canal
deferent i vezicula seminal.
Testiculul este cptuit de un esut epitelial cu rol germinativ din
celule reproductoare. Spermatozoizii sunt adunai n vezicula
seminal care se destined mult n grosime i sunt eliminate prin
orificiul cloacal. Lungime maxim a testicolului este de 653 microni,
iar grosimea de 35 microni
Testiculul este cptuit de un esut epitelial cu rol germinativ
din celule reproductoare. Spermatozoizii sunt adunai n
vezicula seminal care se destined mult n grosime i sunt
eliminate prin orificiul cloacal. Lungime maxim a testicolului
este de 653 microni, iar grosimea de 35 microni







Femela de Trichinella spiralis

Femela are o lungime de 2.2 4.0 mm si o grosime de 60 7- micron.
Corpul are forma cilindro-conica, fiind efilat la partea anterioara si
mai gros la capatul posterior, unde se termina brusc in unghi obtuz.
Aparatul reproducator este de tip tubular si este alcatuit dintr-un
singur ovar ingust, situate in apropierea orificiului anal, un oviduct
scurt, uter si vagin.
Ovarul, lung de maxim 836 microni, este tapisat pe toata lungimea
interna de epitelui germinativ care are rol in producerea si eliminarea
ovocitelor.
Trichinella pseudospiralis are dimensiuni mai mici decat Trichinella
spiralis : 0.6 1.03 mm la female
Ciclul evolutiv (biologic)
Astfel, ciclul evolutiv la Trichinella spiralis
cuprinde urmatoarele faze:
1. Faza intestinala.
2 Faza de migrare sau diseminare.
3. Faza de invazie si localizare musculara.
1. Faza intestinal
In decurs de 3- 4 ore din momentul ingerrii
crnii infectata cu larve sau numai a larvelor
infectate, in stomacul noii gazde ncepe
digerarea fibrelor muscular si a capsule ce
nconjoar larva, devenind libera.
Digestia acestora are loc sub aciunea sucului
gastric, si probabil si de ctre unele enzyme
secretate de larva nchistata, enzyme care pot fi
active sub influenta condiiilor existente in
stomacul gazdei
2 Faza de migrare
Se accepta existenta a doua cai de migrare a larvelor:
Migrarea activa; prin care larvele tinere strbat
peretele intestinal, trec in cavitatea abdominal si
migreaz prin esutul conjunctiv spre muchii striate
(fenomen variabil pentru 5% din totalul larvelor nou-
nscute) dup Saule si colab;
Migrarea pasiva; in care larvele depuse in peretele
intestinului pe cale limfatica si sangvina ajung in muchii
striate. Considerata ca fiind cea mai obinuita cale de
diseminare ea se prezint astfel:


Factori Determinani
Dup cum am vazut , procesul epidemiologic cuprinde trei factori
determinani, obligatorii, lipsa unuia dintre acetia ducnd la ntreruperea
lanului epidemiologic:
1 Sursa de contaminare
2 Calea de transmitere
3 Receptivitatea La acetia se aduga factorii favorizani, facultatea
1 Sure de contaminare:
Rezervorul principal si permanent al trichinelozei il formeaza animalele
de camp si de padure, la care, mai ales la unele specii carnivore (lup,
vulpe, caine Enot, pisica salbatica), frecventa trichinelozei depaseste 20%.
Omul se poate infecta direct si prin consumul carnii animalelor
salbatice infectate in diferite variante (specii) de Trichinella: prin carne de
mistret infectat cu Trichinella spiralis, prin carne de urs polar infectata cu
Trichinella nativa sau prin carne de porci salbatici africani infectati cu
Trichinella nelsoni descrierea unui caz de infectie naturala la om si
rezultatele experientelor pe maimute demonstreaza ca omul este sensibil,
de asemenea la Trichinella pseudospiralis


4.2 Calea de transmitere

Contaminate se realizeaz pe cale bucal, prin ingerarea musculaturii cu
chisturi sau a viscerelor cu larve infestate.Omul se poate infecta direct si prin
consumul carnii animalelor salbatice amintite anterior la suresele de
contaminare.
La animale, contaminarea se realizeaza in acelasi mod, in plus, prin
consumul viscerelor, subproduselor de abator, cadavrelor cu chisturi sau larve
infestante, coleoptere sau larve de muscide ce pot fi rezervor de larve, prin
coprofagie sau canibalism.
Infestatia se poate realiza si pe cale placentara (daca infestatia

Receptivitate.

Fa de Trichnella este receptiv omul si cele mai multe animale domestice si
salbatice. De regula sunt receptive la acest parazit animalele carnivore si
omnivore : Porc domestic, cine, lup, vulpea, pisica domestica, etc.

Factori favorizanti.

n cazul porcului, infestatia este favorizata de administrarea de resturi de
abator neprelucrate corespunzator si de prezenta sobolanilor in unitatile de
crestere. La cal, un rol posibil il are alimentatia cu deseuri crude de la
abatoarele de porcine

Tabloul clinic
Infestaiile masive permit inregistrarea semnelor clinice, incadrabile intr-un
tablou cu doua faze succesive:
- faza intestinala se produce la 3-5 zile de la infestatie si se
manifesta ca o enteroperitonita, cu diaree abundenta, uneori hemoragica,
dureri abdominale, inapetenta, hipertermie si prostratie. Simptomele
evolueaza 2-3 saptamani dupa care se atenueaza;
- faza musculara debuteaza in jurul celei de-a 15-a zi de la
infestatie si se manifesta cu dureri si contractii musculare, mai ales la
maseteri, masticatie dificila, tulburari locomotorii, mers incet si rigid, prurit,
hipertermie, polidipsie, anorexie, edemul capului, prostratie, alteratii
vizuale, atoxic.
Diagnostic

La animalele in viata - este imposibil sa se stabileasca diagnostoicul
pe baza examenului clinic
S-au facut examene de depistare a trichinelozei la animalul in viata prin
recoltarea (examen biopsic) a 10-20 grame carne de la baza limbii
(metoda Gh. Cristea); examinarea muschiului cremaster cu ocazia
castrarii vierilor; examinarea a 1-2 grame muschi abdominal cu ocazia
castrarii scroafelor

Examenul trichineloscopic.

Diagnosticul trichineloscopic s-a divesrsificat treptat ajungnd n prezent fie
cunoscute i respective sistematizate mai multe metode:
-metoda compresie-metoda considerate clasic ,introdus nc de la
nceput n practica de laborator i care cu toate imperfeciunile a rmas i
n prezent metoda de referin.-metoda prin digestive artificial
introdus n practic mai recent asigur un diagnostic cert de 100%.
-metode serologice-microprecipitare cu larve,dubl difuzare n gel cu
apgar,RFC,imuno fluorescen indirect, ELISA, intradermoreacia.etc. Sunt
metode ce se utilizeaz mai ales pe animalul viu

Diagnosticul trichineloscopic prin compresie

Categoriile de crnuri supuse de regul examenului trichineloscopic sunt
urmtoarele:
crnuri calde sau proaspat refrigerate.
crnuri venite din alte localiti i care nu au fost examinate pentru
trichineloza.
crnuri congelate sau conservate i prin alte metode decat prin
frig(srare,afumare etc)
crnuri tocate de porcine.
crnuri de vnat (mistre,urs) i alte specii potenial
trichinelogene(cal,nutria..etc).
Diagnosticul trichineloscopic prin compresie

Examenul trichineloscopic prin compresie presupune realizarea i
respectarea urmtoarelor patru etape absolute obligatorii:
identificarea crnurilor(carcase,buci etc) i recoltarea de probe
semnificative.
etalarea i pregtirea cmpurilor pe compresor
examinarea metodic a cmpurilor cu apartura corespunzatoare.
marcarea crnurilor examinate i aplicarea msurilor ce se impun n urma
examinrii.

Aparatura:

trichineloscop cu lampa cu incandescenta si cu o putere de marire de 50-80
pana la 100 de ori;
compresor, constituit din doua placute de sticla care se pot presa una de
alta, lama inferioara fiind divizata in 24 de campuri egale;
foarfece mici curbe;
o pensa mica;
recipiente mici numerotate, destinate colectarii probelor;
pipete;
o sticla continand acid acetic si una continand solutie de hidroxid de sodiu
pentru clarificare in caz de calcificare eventuala sau pentru a inmuia carnea
uscata.


.

Recoltarea probelor.
Din carcasa intrega se recolteaza cel putin o proba de aproximativ 15-20
grame din fiecare pilier diafragmatic din apropierea partii tendinoase.
Daca nu exista decat un pilier diafragmatic, se recolteaza din acesta doua
probe.
In absenta pilierilor diafragmatici, se recolteaza doua probe, de aceeasi
marime, din partea musculara a diafragmei situate in apropierea coastelor
sau a sternului, din musculature limbii, din muschii maseteri sau din muschii
abdominali.

6.Tratamentul
Dintre schemele terapeutice experimentate, se amintesc:
-Albendazol, 20 mg/kg corp, per os, administrat 15 zile consecutiv;
-Albendazol, 20 mg/kg corp + Levamisol, 3-4 mg/kg corp, per os, repetat la
7 zile, de mai multe ori;
-Albendazol, 20 mg/kg corp, per os + Ibuprofen (inhibitor al
ciclooxigenazei), 10 mg/kg corp, 6 zile consecutiv;
-, 20 mg/kg corp, timp de 10 zile;
-, 20 mg/kg corp, asociat cu hialuronidaza, repetat de 10 ori, la intervale de
48 ore;
-Oxfendazol, 10 mg/kg corp, 15 zile consecutive;
-Avermectinele, 0,3 mg/kg corp, la 14-21 zile p.i., au eficacitate de 84,13%
si 82,77%.

Aspectul trichinelozei

V MULUMESC

S-ar putea să vă placă și