Infiintarea unei plantatii intensive de par

- 2005 -
Tema proiectului
Se cere nfiintarea unei plantatii intensive de par in judetul Cluj, pe suprafata de 60 hectare.
Panta terenului este cuprinsa intre 10-0!, terenul pre"inta denivelari pe o suprafata de 6!.
Sortimentul de soiuri cuprinde#
soiuri de vara $0!
soiuri de toamna %!
soiuri de iarna &%!
Cap. I Cultura Parului
Pyrus sativa, fam. Rosaceae, subfam. Pomoidae
I.1. Importanta, ori'ine si arie de raspandire
Parul, alaturi de mar, prun, cire (()1h s si piersic, este o specie pomicola mult apreciata pentru
calitatea fructelor, productivitate, lon'evitate, esalonarea perioadei de maturare a fructelor
diferitelor soiuri. *in masa totala a fructului pulpa repre"inta +(!, pielita ,%!, iar semintele
repre"inta 0,%!. Cantitatea de suc in pere ajun'e la +%!.*upa I.,.-adu, perele contin#
'lucide . / 1% !
su0stante pectice 0,1$-0,(1!
proteine 0rute 0,$-0,6%!
acid malic 0,1-0.%0!
su0satante minerale 1P,,e,2,3n,3',Cl,S4 0.06-0,$!
vitamina C &-1!
vitamina PP 0,1-0,&!
provitamina 5 0,0-0,0$!
vitamina 6 0,01-0,0%!
Ca si la alte specii fructifere, compo"itia chimica a fructelor este in dependenta de
conditiile climatice ale locului de crestere, sol, soi si conditiile a'rotehnice. 5portul
caloric pe care-l aduce consumarea perelor pre"inta o importanta foarte mare, deoarece 100'
de fructe contin 10-0' hidrati de car0on care dau or'anismului $0-.0 de calorii. Perele
contin deasemenea o anumita cantitate de celulo"a care constituie un factor functional
stimulent pentru re'ulari"area activitatii peristaltice intestinale. Perele se consuma in stare
proaspata sau su0 forma de sucuri, fructe deshidratate si con'elate, cidru, distilate.
Consumul in stare proaspata este asi'urat din luna iulie 16ella di 7iu'no4 pana in octom0rie
prin soiurile de vara-toamna si prin soiurile de iarna 1Cure, Contesa de Paris, Passe
Crassane4 pana in primavara. 3ajoritatea soiurilor au potential productiv ridicat, lon'evitate
mare, iar altoite pe 'utui pot fi cultivate in sistem intensiv si superintensiv. Cercetarile
paleontolo'ice au sta0ilit ca parul era cunoscut cu cca. $000 de ani i.e.n. in Iran si Cauca",
iar cu 10%0 ani i.e.n. cultura era destul de e8tinsa in -epu0lica 9lena si la vechii romani. *e
aici parul a fost adus in tarile apusene, ,ranta, 6el'ia, 5n'lia, de unde s-a e8tins in toata
9uropa. In anul 16. in ,ranta e8istau aproape %0 de soiuri, o de"voltare foarte mare
luand-o o0tinerea soiurilor noi prin insamantarea semintelor din poleni"area naturala
provenita de la unele soiuri valoroase, incat la jumatatea secolului :I: se cunosteau peste
+00 de soiuri de par multe dintre ele reali"ate de ;ardenport, <an 3ons, 6ivort, 6altet. *e
altfel munca vasta de selectie a celor peste .0000 de puieti timp de %-6 'eneratii a adus la
ale'erea a cca. $00 de soiuri din care $0 se afla in cultura si in pre"ent. In 5merica parul a
fost introdus de primii coloni"atori, astfel incat, in 1((1 se intalneau $ de soiuri de ori'ine
europeana. In 5ustralia, 5merica de Sud si 5frica parul a inceput sa fie cultivat spre
sfarsitul secolului al :I:-lea. 5nuarul Statistic ,5= vol.%>1++. arata ca productia
mondiala de pere a fost de 1$,&(+ mii de tone din care# 5sia .,$+& mii de tone, 9uropa
&,$% mii de tone, 5merica de ?ord .+ mii de tone. Principalele tari producatoare de pere
sunt# China 6(. mii de tone, Italia +&1 mii de tone, S@5 .$0mii de tone, Aaponia, Spania,
,ranta, -omania 6$ mii de tone.
Sortimentul mondial de soiuri se 0a"ea"a in principal pe Billiams, Passe Crassane,
Conference, @ntoasa 6osc, *r.A. 7uCot, *ecana Comisiei, 50atele ,etel. Soiul Billiams are
o pondere de (0! in S@5, $%! in 5frica de Sud, &0! in 5ustralia, 0! in 9uropa. Soiul
Passe Crassane detine &0! din productia de peri a Italiei, iar Conference .0! din productia
de pere a 5n'liei. In -omania, parul ocupa o suprafata de ++($ hectare in judetele 5r'es,
*am0ovita, <alcea, <rancea, Prahova, ?eamt, 3ures.
Done si 0a"ine mai importante su0 aspectul cultivarii parului sunt# *am0ovita, 5r'es,
Prahova, Iasi, Suceava, ?eamt, 3ehedinti, 7orj, 5rad, Timis, 6istrita, ?asaud, Cluj si
;unedoara. In pre"ent, colectia nationalaor'ani"ata la Pitesti-3aracineni cuprinde cca. %00
de specii, soiuri autohtone si straine, care servesc ca sursa de 'ene in reali"area o0iectivelor
pro'ramului de ameliorare.
I.2. Particularitati biologice
I.2.1. Specii care au cotribuit la obtierea de soiuri
7enul PCrus cuprinde peste &0 de specii dintre care cele mai importante sunt cuprinse in
ta0elul urmator#
*enumirea populara si
stiintifica
5real Particularitati Soiuri o0tinute
Parul paduret, PCrus
piraster E.
5sia 3ica, 5sia
Centrala, 9uropa
1central-meridionala4
Inaltime 1%-% m, sistem
radicular pivotant1%-6 m
adancime4, re"istent la seceta
si sensi0il la 'er
Cure, 6osc, 7iffard,
7hindanoane,
Tamaioasa mica
Parul de ussuria,
PCrus @ssuriensis
3a8im
?-9 5siei, ?ordul
Chinei, -P* Corea
Inaltime 10-1% m, sistem
radicular superficial, re"istent
la 'er si sensi0il la seceta,
5n-li, Chien-pai-li,
?an'uo-li, Ta-Shiansui-
li, @ntoasa de iarna a lui
incompati0il cu soiurile
europene
3iciurin
Parul nins, PCrus
nivalis AacF
5sia Centrala, vestul
si sudul 9uropei, Iran
Inaltime 10-1( m, coroana
rasfirata, re"istent la seceta si
sensi0il la 'er
Soiuri pentru cidru din
vestul 9uropei
Parul salcioara, PCrus
elea'rifolia Pall
5sia 3ica, Crimeea,
sudul 9uropei
Inaltime %-6 m, coroana
sferica, re"istent la seceta, 0oli
si 'er
-
Parul japone", PCrus
serotina -ehed
China, Aaponia Inaltime1%m, re"istent la
seceta si 0oli, sensi0il la fri',
foarte productiv
?ijiseiGi, ShinseiGi,
2umoi, Ishii)ase,
;osui, Chojuro
Parul al0 chine"esc
PCrus 0retschneideri
-ehder
China ;i0rid natural 1P.0etulaefolia
8 P.serotina4, foarte productiv,
re"istent la 'er1-% 'rade
Celsius4
Ha-li, *on'-'no-li,
Pin'o-li, Eai-Can't"-li,
:ie-;ua
Parul indo-
pachistane", PCrus
phasia *.*on
Sud-vestul Chinei Specie ornamentala, in "one
calde si umede
Tsu-li, @-li, Ta-@-li din
var. Culta
Soiurile noi de par introduse in cultura recent sunt in numar de +. *intre acestea &%! sunt soiuri
de vara, &%! sunt soiuri de toamna, &0! soiuri de iarna.
Principalele soiuri de par din sortimentul actual al -omaniei sunt urmatoarele#
Soiul Provenienta 9poca de
recoltare
1luna>
decada4
Caracteristicile pomului Cerinte
ecolo'ice,
portaltoi
3arime, forma,
culoare
Calitatea
Trivale 1?apoca 8
6.7iffard4 -omania,
1+.
<II>1- vi'oare mica, tip spur,
foarte precoce,
poleni"atori 5r'esis,
?apoca, -epu0lica,
Billiams
compati0il cu
'utuiul
Su0mijlociu
conic, 'al0en-pai,
cu rosu la soare
,oarte
0una,
semifon-dant
6ella di 7iu'nio
Italia
<II>1- vi'oare mare, tip spur,
foarte productiv, inflorire
timpurie, poleni"atori
Pierre Corneille, Cedrata
-omana
re"istent la
seceta, 'er, 'utui
intermediar "ona
silvostepa si
colinara
Su0mijlociu
piriform, 'al0en-
ver"ui, ro"
f. 0una,
re"istent la
pra0usire
Triumf 1?apoca 8
6.7iffard4 -omania,
1+.%
<II> vi'oare mare, tip spur,
re"istent la rapan si
patarea al0a a frun"elor
'utui intarmediar 3ijlociu, 'al0en
cu rosu la soare
f. 0una
5romata de 6istrita
1,.Clapp 8
Tamaioasa -o0ert4
-omania, 1+(&
<II> & <i'oare mijlocie, precoce,
foarte productiv,
poleni"atori Timpurii de
*am0ovita, ?apoca,
-epu0lica, P.Crassane
- 3ijlociu, scurt-
piriform, verde-
'al0ui cu rosu-
ru0iniu
f. 0una, aroma
de muscat 1
,avorita lui Clapp
1*uset-rosu4
S@5,1.60
<II>&-
<III>1
vi'oare mare, tip spur,
inflorire- semitar"ie,
foarte productiv
re"istent la
seceta, 'er, 'utui
I intermediar
3ijlociu-scurt,
piriform, rosu-
carami"iu
f. 0una,
intensa, fara
sclereide
@ntoasa precoce
3orettini Italia,1+(%
<III>1 vi'oare mare, precoce,
foarte productiv, re"istent
la 0oli
compati0il cu
'utuiul, sensi0il
la 'er
3are, piriform,
'al0en-pai
foarte 0una,
aroma intensa
1
Timpurii de <III>1 vi'oare mare, tardiv, re"istent la 'er, 3ijlociu, scurt foarte 0una 1
*am0ovita 1,.Clapp
8
6usuioace4-omania,
1+6(
infloreste semitar"iu, f.
productiv, poleni"atori
-epu0lica, Billiams rosu
'utui intermediar piriform, >& rosu
aprins
5r'essis 1?apoca 8
6.P. 3orettini4
-omania, 1+.%
<III>1 vi'oare mijlocie,
semitardiv, rodeste
constant, poleni"atori
Billiams, Trivale,
;i'hland
compati0il cu
'utuiul
mijlociu, piriform,
verde-'al0ui, J
rosu aprins
calitate 0una
?apoca -omania,
1+%$
<III> vi'oare mijlocie, rodeste
pe ramuri scurte, precoce,
foarte productiv,
infloreste tar"iu,
poleni"atori Billiams
re"istent la 'er mijlociu, piriform,
'al0en-pai, rumen
la soare
aroma fina,
calitate 0una
Billiams 1*uset
'al0en4, 5n'lia,
1((0
<III>& vi'oare mijlocie, precoce,
ramuri de rod lun'i,
infloreste tar"iu, foarte
productiv, poleni"atori 6.
;ardC, 6. 6osc,
Conference, P. Crassane
sensi0il la 'er,
seceta, cloro"a,
arsura 0acteriana,
compati0il cu 65
+,CTS 1
Supramijlociu,
rosu intens
aroma fina,
calitate foarte
0una
3a8 -ed 6artlett
1Billiams rosu4,
S@5, 1+$%
I:>1 vi'oare mijlocie, precoce,
productiv, poleni"atori 6.
;ardC, 6. 7iffard,
Conference
sensi0il la 'er,
seceta, 'utui
intermediar
Supramijlociu,
rosu intens
foarte fina
@ntoasa ;ardC
,ranta, 1.&0
I:> vi'oare mare, tardiv,
foarte productiv,
poleni"atori 6. 6osc,
Billiams, Conference
sensi0il la 0rume,
compati0il cu
'utuiul
3are, o0ovat,
verde-0ron"at
aroma fina,
calitate foarte
0una
@ntoasa de 7eoa'iu
-omania, 1+60
I:> vi'oare mijlocie, rodeste
pe ramuri scurte, precoce,
foarte productiv
re"istent la 'er,
compati0il cu
'utuiul
mare, 0er'amoti-
form, verde-
'al0ui
foarte 0una
@ntoasa 6osc
12aiser4 ,ranta,
1.&%
I:>& vi'oare mijlocie-mare,
inflorire tar"ie, productii
constante, re"istent la
0oli, poleni"ator 6. ;ardC
sensi0il la 'er,
PsClla si acarieni,
'utui I
intermediar
3are, piriform,
carami"ii
foarte 0una
50atele ,etel,
,ranta, 1.66
I:>& vi'oare mica-mijlocie,
produce inconstant,
re"istent la 0oli,
poleni"atori ClappKs,
,avourite, 6. 7iffard,
P.Crassane
Compati0ilitate
relativ 0una cu
'utuiul
3are, foarte mare,
piriform-lun',
verde-'al0ui
foarte 0una,
pulpa
fondanta si
aromata
Conference5n'lia,
1.+0
I:>& vi'oare mijlocie,
infloreste semi-tar"iu,
produce mult si constant,
poleni"atori Billiams, P.
Crassane, 6. ;ardC
re"istent la 'er,
sensi0il la 0rume
si seceta,
compati0il cu
'utuiul
mijlociu, piriform,
alun'it, verde
'al0ui cu ru'ina
foarte 0una
-epu0lica -omania,
1+(&
:>1 <i'oare mijlocie, precoce,
productiv, ramuri de rod
scurte, inflorescente
semitimpurii, poleni"atori
Billiams
re"istent la 'er,
'utuiul
intermediar
mare,
0er'amotiform
verde-'al0ui
calitate 0una,
aroma intensa
Passe Crassane
,ranta, 1.$%
:>1 vi'oare mijlocie, ramuri
de rod scurte, precoce,
sensi0il la 'er,
compati0il cu
3are, 0er'a-
motiform, verde-
calitate 0una,
aroma intensa
re"istent la 0oli,
poleni"atori Billiams,
Conference
'utuiul, taieri
scurte
'al0ui
Contesa de Paris
,ranta, 1..$
:>1 vi'oare mijlocie, tardiv,
productiv, alternanta,
sensi0il la 0oli, inflorire
timpurie, polen"atori
-epu0lica, ClappKs,
,avourite
sensi0il la 'er si
0rume tar"ii,
compati0ilitate
sla0a cu 'utuiul
mijlociu, piriform,
verde-'al0ui
calitate 0una,
aroma fina
Cure ,ranta 1(60 :> vi'oare mare, foarte
productiv, fra'ilitate
ramuri de rod,
poleni"atori 6. 6osc, 6.
;ardC, Billiams
soi rustic,
sensi0il la 'er,
compati0ilitate
cu 'utuiul
3are, piriform,
alun'it, verde-
'al0ui
consis-tenta
mediocra,
lipsa aroma 1
*ecana comisiei
,ranta, 1.&%
:> vi'oare mijlocie,
infloreste tar"iu, produce
putin, sensi0il la rapan,
poleni"atori 6. ;ardC,
Conference, ;i'hland
re"istent la 'er,
sensi0il la 0ruma
si seceta,
compati0il cu
'utuiul
3are, conic,
'al0en-pai
aroma fina,
calitate foarte
0una
=livier de Serres
,ranta, 1.%1
:> vi'oare mare, precoce,
produce moderat, cu alter-
nanta, infloreste
semitar"iu, sensi0il la
rapan, poleni"atori
6.6osc, Billiams
re"istent la 'er,
compati0il cu
'utuiul
mijlociu,
0er'amo-tiform,
'al0en ver"ui
pulpa
aromata, 'ust
foarte 0un
1Lsoiuri pentru masa si industriali"are Lsoiuri cu perioada de consum
prelun'ita prin fri'
I.2.2. Ceritele parului fata de factorii ecologici

I.2.2.1. Ceritele parului fata de temperatura

Parul necesita mai multa caldura in cursul perioadei de ve'etatie decat marul, fiind mai
putin re"istent la temperaturile sca"ute din timpul iernii, care limitea"a arealul plantatiilor
comerciale de par. *in aceasta cau"a raspandirea parului spre nord nu trece de paralela de % de
'rade, e8tinderea culturii acestei specii fiind impiedicata nu atat de temperaturile sca"ute din timpul
iernii cat si de influenta caldurii in perioada de ve'etatie si durata acestei perioade.
Parul creste si fructifica 0ine in "onele unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre
+,%-10MC, temperatura medie a perioadei de ve'etatie 1$-16MC, iar perioada fara in'heturi are o
lun'ime de 100 de "ile pentru soiurile timpurii, 1&0-1$0 de "ile pentru soiurile de vara si 1%0-1+0
de "ile pentru soiurile de toamna si iarna.
Studiile arata ca pentru a inflori si fructifica normal parul tre0uie sa treaca printr-o perioada
cu temperaturi su0 (MC, 600-.00 ore pentru soiurile timpurii si +00-1000 ore pentru majoritatea
soiurilor.
Eimita de re"istenta la 'er pentru majoritatea soiurilor este de /6N-&0MC fiind considerate
re"istente la 'er soiurile ,avorita lui Clapp, Contesa de Paris, @ntoasa 7iffard, =livier de Serres.
,oarte re"istent la 'er este soiul Aosephine de 3alines care suporta temperaturi de pana la-&%MC.
*aca se ia in considerare unul si acelasi pom, se constata ca or'anele parului nu
se comporta la fel fata de scaderea sau ridicarea temperaturii. Pe de alta parte, re"istenta la fri', in
special, oscilea"a in raport de varsta pomului si starea sau fenofa"a in care intervine scaderea
temperaturii.
=0servatiile arata ca in fa"a de 0uton, fa"a 9 florile parului re"ista pana la -&,0 N-&,&MC,
iar florile deschise, fa"a ,-7 de'era la -1,(MC pana la /,MCO fructele a0ia le'ate, fa"a I in'heata
la /1,%MC, iar fructele de marime normala suporta /MC chiar /$MC. Sensi0ile sunt soiurile Billiams,
Cure, @ntoasa 6osc, @ntoasa ;ardC.
@nele soiuri sunt adaptate si la veri mai racoroase, de e8emplu soiul Cure, care da re"ultate
0une, atat in re'iunile calduroase din campie, cat si in "onele de deal inalt su0montan.
I.2.2.2. Ceritele parului fata de lumia
?umai in pre"enta luminii masa foliara poate ela0ora su0stantele or'anice de care are
nevoie pomul pentru a creste si fructifica normal.*e cantitatea si calitatea luminii primite de frun"e
depinde si intensitatea asimilatiei clorofiliene si deci formarea hidratilor de car0on , 'radul de
transpiratie al frun"elor, intensitatea cresterii lastarilor corelate nemijlocit cu productivitatea si
calitatea fructelor.Ea randul lor calitatea si cantitatea de lumina primita de pomi sunt influentate de
altitudinea, lon'itudinea si latitudinea locului, relief, e8po"itie, anotimp, numarul de pomi la
unitatea de suprafata si densitatea ramurilor in coroana.
Parul este mai pretentios fata de lumina decat marul , reuseste pe terenuri cu e8po"itie sudica, sud-
estica si sud-vestica. In conditiide lumina insuficienta lastarii nu se li'nifica si de'era in timpul
iernii,iar fructele sunt de calitate inferioara. ?evoia ma8ima fata de lumina la par apare in fa"a
infloritului, in timpul inductiei anto'ene si in perioada de maturare a fructelor.In anii cu
lumino"itate normala or'anele parului reusesc sa parcur'a intre' ciclul anual de crestere si
de"voltare.,ructele po"itionate la lumina sunt mai colorate si au 'ust si aroma mai placute decat
cele din um0ra.
5cest lucru tre0uie avut in vedere la sta0ilirea distantelor optime de plantare in raport cu
vi'oarea si caracterele 0iolo'ice ale soiului precum si ale'erea modului de conducere a pomilor.
I.2.2.!. Ceritele parului fata de umiditate
Cerintele parului fata de umiditatesunt moderate, totusi, parul sufera atat in ca" de seceta
e8cesiva, cat si in urma unei cantitati mari de umiditate.
Parul altoit pe franc creste si fructifica 0ine in "onele colinare cu 600-(00 mm precipitatii
anuale si o umiditate relativa a aerului de (0-.0!.@nele soiuri cum sunt ,avorita lui Clapp,
Billiams, Cure, @ntoasa 6osc, dau re"ultate 0une si la precipitatii in jur de $00-600 mm. 3ai
pretentioase fata de umiditate sunt soiurile de toamna si iarna. In ca"ul in care apa lipseste in a doua
perioada de ve'etatie fructele raman mici, cu multe sclereide, de calitate inferioara, iar acumularea
su0stantelor de re"erva se face intr-un ritm lent, formarea mu'urilor de rod este aproape ine8istenta,
mu'urii formati im0atranesc prematur fiind usor distrusi de 'er in timpul iernii. 98cesul de
umiditate din sol, mai mare de (0! din capacitatea de camp, daunea"a parului, mai ales cand acesta
este altoit pe portaltoi sal0atic sau franc. In schim0, cand este altoit pe 'utui are cerinte mai mari de
apa in sol, pentru ca , ses tie ca 'utuiul are radacini reparti"ate la suprafata solului.?ivelul apei
freatice tre0uie sa se afle la o adancime de -,%m in ca"ul in care este altoit pe 'utui si &,%-%m in
ca"ul in care parul este altoit pe portaltoi 'enerativi.
5deseori, pe solurile umude se o0tin fructe mari, apoase si lipsite de 'ust. Compa- rativ cu
marul, parul este mai tolerant la seceta si mai re"istent la un drenaj sla0.
Insuficienta apei in sol atra'e dupa sine un de"echili0ru in cresterea si de"voltarea pomilor.
*in aceasta cau"a, in anii si "onele cu precipitatii sca"ute, iri'area este unica solutie pentru
o0tinerea recoltei si im0unatatirea calitatii acesteia.
I.2.2.". Ceritele parului fata de sol
Parul este destul de e8i'ent fata de sol mai ales daca este altoit pe 'utui. Prefera terenurile
cu te8tura mijlocie, profunde, fertile, suficient de umede, cu reactie sensi0il neutra in jur de (.
Pentru cultura parului se pretea"a si terenurile aluvionale si nisipurile solificate. Improprii s-au
dovedit a fi solurile aride, uscate, calcaroase, acide, ar'iloase, foarte umede si putin umede si putin
permea0ile in profun"ime.
Cerintele parului fata de sol varia"a in functie de portaltoiul folosit si solurile cultivate,
astfel, parul altoit pe 'utui cloro"ea"a de la .! calciu activ in sol, in timp ce parul altoit pe sal0atic
re"ista 0ine la aceste concentratii.
@nele soiuri ca Billiams, ClappKs ,avourite, 6eurre 6osc si Cure reusesc in conditii de sol
variate, alte soiuri ca *oCenne du Comice, 6eurre ;ardC, 6eurre 7iffard, 6eurre *iel, Passe
Crassane au nevoie si reusesc numai in terenuri cu umiditate suficienta. 9ste necesar insa ca solul sa
ai0a cantitati indestulatoare de su0stante hranitoare si indeose0i ?,P,2, elemente indispensa0ile
cresterii si fructificarii pomilor.
I.!. Caracteristici morfologice si de productie
I.!.1. Sistemul radicular
5spectul sistemului radicular al parului este dependent de portaltoi. Parul altoit pe sal0atic si
franc de"volta un sistem radicular puternic care depaseste de 1,% ori proiectia coroanei si patrunde
in sol pana la $-% m adancime. 3ajoritatea radacinilor sunt dispuse in sol intre 0-100 cm adancime
pe solurile ar'ilo-lutoase si %0-1%0 cm pe solurile puternic pod"olite.5ltoit pe 'utui, parul formea"a
un sistem radicular superficial, cu multe radacini ori"ontale situate la adancimea de 0-$0
cm.Cresterea radacinilor incepe de la temperatura de 0MC si se reali"ea"a in -& valuri. 5ceste
aspecte sunt necesare in vederea e8ecutarii lucrarilor de intretinere, fertili"are care tre0uie sa fie in
concordanta cu caracterele structurale si e8i'entele 0iolo'ice ale sistemului radicular.
I.!.2. Partea aeriaa
!.2.1. Cresterea tulpiii
3ajoritatea soiurilor de par formea"a un trunchi drept, cilindric 1,avorita lui Clapp,
=livier de Serres, Pastravioare4 sau usor rasucit 1*r. A. 7uCot4, cu ritidom sol"os de culoare 0runa-
roscata sau 0runa-cenusie. @nele soiuri cum sunt# Cure, @ntoasa 6osc, formea"a trunchiuri stram0e
necesitand tutori la locul de plantare.
,orma coroanei de par este dependenta de soi si poate fi in'ust piramidala 1*r. A. 7uCot si
Passe Crassane4, piramidala la @ntoasa ;ardC si @ntoasa Eie'el, lar' piramidala rasfirata la
Contesa de Paris, @ntoasa 7iffard, invers piramidala la *ecana Comisiei, sferica si sferic turtita.
Soiurile Cure, @ntoasa ;ardC, untoasa 6osc, se caracteri"ea"a printr-o dominanta puternica
a a8ului, pe cand soiurile Passe Crassane, *ecana Comisiei, @ntoasa 7iffard nu manifesta acest
fenomen.
<i'oarea pomilor este diferita de la un soi la altul putandu-se distin'e#
soiuri vi'uroase# Cure, @ntoasa ;ardC, Contesa de Paris
soiuri de vi'oare mijlocie# @ntoasa 6osc, 50atele ,etel, Billiams
soiuri de vi'oare sla0a# *r. A.7uCot
soiuri de vi'oare foarte sla0a# Passe Crassane
Soiurile de par altoite pe fran' formea"a pomi de vi'oare mijlocie si mare, iar pe 'utui au vi'oare
redusa.
Capacitatea de ramificare este diferita de la un soi la altul, deose0im astfel soiuri cu
ramificare si coroana deasa# Cure, Billiams si cu ramificare sla0a si coroana rara# @ntoasa 6osc,
@ntoasa ;ardC.
Eastarii parului cresc drept sau 'eniculat si sunt# lun'i, 'rosi, su0tiri si ascutiti la @ntoasa
*iel si @ntoasa 7iffardO lun'i, 'rosi si nodurosi la ,avorita lui ClapO lun'i, 'rosi si sinuosi la CureO
scurti, 'rosi cu internoduri mici la Passe Crassane.
Culoarea lastarilor poate fi# verde masliniu, verde roscata, rosie violacee, rosie inchisa,
0runa cafenie, in functie de soi.
3u'urii ve'etativi ai parului sunt mici, mijlocii sau mari, sol"osi cu varful de"lipit de
ramura. 3u'urii de rod apar in po"itie terminala si a8ilara si sunt mai mari si mai 0om0ati decat cei
ve'etativi.
!.2.2. #ipul de fructificare

9ste o caracteristica a soiului. *in acest punct de vedere soiurile de par se pot 'rupa astfel#
soiuri standard care rodesc preponderent pe nuieluse si mladite# Billiams, @ntoasa
precoce, 3orettini, Cure
soiuri spur care rodesc in principal pe tepuse# Passe Crassane, @ntoasa ;ardC, @ntoasa
6osc, Pastarvioare
Portaltoii de vi'oare redusa amplifica fructificarea pe ramurile scurte la soiurile
?apoca, 6ella di 7iu'no, -epu0lica.
!.2.!. $arsta itrarii pe rod
Soiurile de par altoite pe 'utui incep sa rodeasca in anii II-III de la plantare insa recolte
economica se o0tin din anul <.
!.2.". Ifloritul, polei%area si fecudarea
Soiurile de par infloresc primavara dupa 61-6( de "ile consecutive cu temperaturi po"itive si
necesita un total de &&$-$0$MC.
In functie de momentul infloririi deose0im urmatoarele 'rupe de soiuri#
soiuri cu inflorire timpurie# Contesa de Paris, 6ella di 7iu'no
soiuri cu inflorire mijlocie# 5romata de 6istrita, @ntoasa 7iffard, Cure
soiuri cu inflorire tar"ie# Billiams si @ntoasa 6osc
soiuri cu inflorire foarte tar"ie# ?apoca si Aeanne dK5rc
Polei%atorii soiurilo %oate de par
Soiul Soiuri poleni"atoare Soiuri rele
poleni"atoare
5romata de
6istrita
Timpurii de *am0ovita, ?apoca, Passe
Crassane, -epu0lica
-
5niversarea *oCenne du Comice, @noasa de 7eoa'iu,
Billiams
-
50atele ,etel 6eurre 7iffard, ,avorita lui Clapp, Passe
Crassane
-
6ella di 7iu'no Pierre Corneille, Cedrata -omana Cure, Aeanne dK5rc,
-epu0lica
Conference @ntoasa ;ardC, ,avorita lui Clapp, *ecana
Comisiei, 7eneral Eeclerc, ;i'hland, Billiams
rosu, Passe Crassane, Billiams
-
Contesa de Paris 6una Euisa dK5vranches, ,avorita lui Clapp,
-epu0lica
-
,avorita lui Clapp @ntoasa 6osc, @ntoasa ;ardenpont, @ntoasa
;ardC, Conference, *ecana Comisiei, Billiams
rosu
StarGrimson
Cure @ntoasa 6osc, @ntoasa ;ardC, Aosephine de
3alines, ?apoca, Billiams
-
*oina @ntoasa ;ardC, @ntoasa de 7eoa'iu, Billiams -
*ecana Comisiei @ntoasa 6osc, @ntoasa ;ardC, @ntoasa
;ardenpont, ,avorita lui Clapp, Conference,
7eneral E., Aeanne dK5rc, Aosephine de 3alines
-
7eneral Eeclerc Conference, *ecana Comisiei, Passe Crassane,
Billiams
-
Aeanne dK5rc @ntoasa ;ardenpont, *ecana Comisiei,
Billiams rosu , ?apoca, Pierre Corneille, Passe
Crassane, Billiams
-
Aosephine de
3alines
@ntoasa 6osc, *ecana Comisiei, *ecana de
iarna, Billiams rosu, Billiams
-
?apoca Aeanne dK5rc, -epu0lica, Billiams -
=livier de Serres @ntoasa 6osc, Passe Crassane, Billiams -
Passe Carssane *ecana Comisiei, *ecana de iarna , ,avorita lui
Clapp, Conference, ;i'hland, Billiams rosu,
-
Pastravioare, -epu0lica, Billiams
-epu0lica @ntoasa 7iffard, 5romata de 6istrita, Billiams
rosu, Passe Crassane, Pierre Corneille, Billiams
-
Timpurii de
*am0ovita
7rand Champion, Aeanne dK5rc, Billiams rosu,
-epu0lica
?apoca, *am0ovita
Trivale ?apoca, -epu0lica, Billiams -
@ntoasa precoce
3orettini
@ntoasa 7iffard, @ntoasa ;ardC, Passe
Crassane, *ucesa dK5n'ouleme
-
@ntoasa 7iffard @ntoasa Clair'eau, Cedrata -omana, Contesa
de Paris, Billiams rosu, PasseCrassane,
Billiams
Cure
@ntoasa 6osc @ntoasa Clair'eau, @ntoasa ;ardenpont,
@ntoasa ;ardC, ,avorita lui Clapp, Conference,
*ecana Comisiei, Billiams rosu, Passe
Crassane, Billiams
-
@ntoasa Clair'eau @ntoasa ;ardC, Contesa de Paris, Conference,
*ecana de iarna, Billiams rosu, Passe Crassane,
Billiams
-
@ntoasa de
7eoa'iu
5romata de 6istrita, ?apoca, -epu0lica -
@ntoasa ;ardC @ntoasa 6osc, @ntoasa Clair'eau, @ntoasa
;ardenpont, @ntoasa 7iffard, ,avorita lui
Clapp, Conference, *ecana Comisiei, *ecana
de iarna,Aosephine de 3alines, Billiams rosu,
Billiams, Passe Crassane
-
Billiams @ntoasa 6osc, @ntoasa Clair'eau, @ntoasa
7iffard, @ntoasa ;ardC, @ntoasa ;ardenpont,
,avorita lui Clapp, Conference, *ecana
Comisiei, 7eneral Eeclerc, ;i'hland, Aeanne
dK5rc, Passe Crassane
6ella di 7iu'no,
6una Eui"a,
Billiams rosu
Billiams rosu @ntoasa Clair'eau,@ntoasa 7iffard, @ntoasa
;ardenpont, @ntoasa ;ardC, ,avorita lui Clapp,
Conference, *ecana Comisiei, *ecana de iarna,
Aosephina de 3ali'nes, Aeanne dK5rc, Passe
Crassane
-

In ca"ul altoirii pe 'utui parul infloreste mai devreme cu -& "ile decat pe franc. In timpul
fecundarii soiurile de par se comporta ca soiuri autosterile. Se cunosc com0inatii incompati0ile ca#
6ella di 7iu'no 8 -epu0lica, @ntoasa 7iffard 8 Cure, Billiams 8 6ella di 7iu'no, Passe Crassane
8 Billiams.
@nele soiuri de par pot fructifica partenocarpic 1Conferece, Cure, Passe Crassane4 fenomen
important in primaverile reci si ploioase cand al0inele nu pot "0ura. ,lorile de par au un continut
mai redus de nectar decat cele de mar si sunt mai putin vi"itate de al0ine. Potentialul productiv al
parului este mare si constant. Se deose0esc urmatoarele 'rupe de soiuri#
soiuri cu fructificare a0undenta# Cure, ,avorita lui Clapp, Billiams, *ucesa de
5n'oulene, Contesa de Paris
soiuri cu fructificare moderata# *r. A. 7uCot, =liviere de Serres
soiuri cu fructificare redusa# *ecana Comisiei, @ntoasa *iel
Soiurile productive in live"i de densitate mare pot produce in jur de %0 t>ha.
I.". Particularitati te&ologice
I.".1.Pricipalii portaltoi ai Parului
Principalii portaltoi folositi in cultura parului sunt 'utuiul si parul franc.
3aterialul saditor folosit in plantatiile de mare densitate se o0tine prin altoire pe 'utui. ?u toate
soiurile de par sunt sunt compati0ile cu 'utuiul, motiv pentru care se recur'e la utili"area unui
intermediar intre 'utui ca portaltoi si soiul altoit.

".1.1. Parul paduret
Imprima pomilor crestere vi'uroasa, inradacinare profunda, intrare tardiva pe rod. ,ructele
sunt insa mici, de calitate sla0a, pomii neuniformi, motiv pentru care nu se recomanda in pepiniere.
".1.2. Parul frac
5 fost o0tinut din semintele soiurilor autohtone# 5lamai, ;ar0u"esti, Popesti, imprima
pomilor crestere moderata. 9ste compati0il cu majoritatea soiurilor de par, reali"ea"a o mai 0una
'arnisire cu ramuri de semischelet si de rod, este mai putin sensi0il la cloro"a decat 'utuiul.
3aterialul saditor se pre"inta hetero'en, fructele o0tinute sunt mai mari decat cele o0tinute pe
paduret si cu calitati 'ustative superioare.
".1.!. 'utuiul

9ste un portaltoi utili"at pentru reducerea vi'orii pomilor, permitPnd adaptarea unor
distante mici de plantare. Imprima pomilor precocitate, productivitate, iar fiuctelor calitate
superioara. 5re si cateva neajunsuri printre care# inradacinare sla0a, sensi0ilitate la 'er, seceta si
vPnt, sla0a afinitate cu unele soiuri cultivate, sensi0ilitate la continutul de calcar. 3anifesta o 0una
afinitate cu soiurile Cure, @ntoasa ;ardC, Conference, 50atele ,etel, Contesa de Paris, @ntoasa
*iel, Pass Crassane. 9ste incompati0il cu soiurile ,avorita lui Clapp, Billiams, Aosephina de
3amies, @ntoasa 7iffard, *ucesa de 5n'ouleme, 6una Eui"a, @ntoasa 6osc, =liviere Serres etc.
Soiurile cu afinitate sla0a tre0uie altoite pe intermediar 1Cure, @ntoasa ;ardC4.
*in selectiile de 'utui utili"ate ca portaltoi pe plan mondial mentionam#
tipul 9ast 3ailin' 5 este un 'utui de 5n'ers selectionat in 5n'lia care
imprima pomilor vi'oare moderata dar mai mare decPt la celalalte doua tipuri de 'utui. Soiurile
altoite pe acest portaltoi intra pe rod la &-$ ani cele timpurii, iar cele tardive la $-% ani. Se
Qnmulteste ve'etativ prin marcotaj sau 0utasiO
tipul 93-6 are o vi'oare mijlocie si este mai sensi0il la 'erO
tipul 93-C manifesta o crestere redusa si re"istenta la 'er. Pomii
altoiti dau fructe de calitate si manifesta productivitate ridicataO
tipul 65-+ este o clona din 'utuiul de Provence selectionata la I?-5 5n'ers.
Se inmulteste prin 0utasi, are o vi'oare cu 1%! decat 93-1. 9ste compati0il cu Billiams, *r. A. 7uCot,
@ntoasa 6oscO
sCdo clona de 'utui de 5n'ers re"istenta la 0oli si virusuri.*in selectiile
romPnesti amintim#
-selectii create la Statiunea 7eoa'iu# 6 1-60O 9 -6O P &-63
-6?-(0, portaltoi de mare perspective creat la SCPP 6istrita
I.".2. Ifiitarea platatiilor
".2.1. #ipuri de platatii
Plantatiile intensive au nceput sa se raspPndeasca a0ia dupa primul ra"0oi mondial.
5cest sistem se caracteri"ea"a prin pomi de vi'oare mijlocie sau chiar mica 1naltimea lor este de &-
$ m4, condusi pe un sistem de sustinere cu spalier, coroana aplati"ata 1palmete4 sau 'lo0uloasa dar
de volum mic 1vas, fus tufa, fus "velt4. *istantele de plantare sunt mai mici comparativ cu sistemul
e8tensiv, respectiv $-% m ntre rPnduri si -& m ntre pomi pe rPnd astfel, n functie de distantele de
plantare se reali"ea"a un numar mai mare de pomi la unitatea de suprafata.
Plantatii semiintensive n care se folosesc soiuri de par de vi'oare mijlocie si mare altoite pe
franc si plantate al %>$ sau $>$. -eali"Pnd densitatii de %%%-6% pomi>ha.
Plantatii intensive, soiuri si portaltoi de vi'oare mijlocie, cu pomii plantati la &,$-$>-& m
reali"Pnd densitati de .&&-1&0
Plantatii superintensive nfiintate pe terenuri plate iri'a0ile, total mecani"a0ile cu soiuri
foarte precoce de tip spur altoite pe portaltoi de vi'oare redusa plantate la &,%-&,.>0,+-1,% cu
densitati de 1(%$-&1($ pomi>ha.
".2.2. (ormarea coroaelor
,orma de coroana care urmea"a a fi efectuata este dependenta de particularitatile de
crestere a pomilor si tipul de plantatie. @nele soiuri cum sunt @ntoasa ;ardC, Cure, Conference,
,avorita lui Clapp, @ntoasa precoce 3orettini, *ecana Comisiei, au tendinta de a forma a8 puternic
si ramificatii sla0e. *aca aceste soiuri se conduc su0 forma de palmeta etajata se amana inclinarea
sarpantelor pana la sfarsitul ve'etatiei anului II, iar a8ul se ciupeste la inaltimea de proiectare a
etajului urmator.
In acelasi scop la pomii dirijati ca fus tufa, a8ul se transfera pe o ramura mai sla0a, iar
sarpantele vi'uroase se inclina puternic. Ea soiurile care ramifica sla0, cordonul vertical se
formea"a intr-un timp scurt cand lastarii vi'urosi se ciupesc in primele fa"e de crestere la 10-1% cm
lun'ime.
,ormarea fusului su0tire se face relativ usor la majoritatea soiurilor de par daca pomii se
lasa in primii ani sa fructifice li0er. Temperarea cresterii pomilor se reali"ea"a si prin stropiri cu
Paclo0uta"ol in concentratii de %00-1000 ppm pe sol sau pe planta.
I.".!. Itretierea platatiilor

".!.1. #aierile de rarire si fructificare
5ceste operatii vor urmari mentinerea in echili0ru a cresterii si fructificarii pomilor. 5cest
tip de taieri se e8ecuta diferentiat in functie de soi, varsta, vi'oare, incarcatura de rod, nivelul
cresterilor. Ponderea cea mai mare a interventiilor de taiere este repre"entata de taierile de reductie
a semischeletului im0atranit sau arcuit de povara rodului. 5cest tip de ramuri se vor taia
indepartand portiunea descendenta la nivelul unei ramuri cu po"itie o0lic ascendenta.
=data cu reduccerea semischeletului se normea"a si incarcatura de formatiuni de rod.
Ea pomii 0atrani se fac taieri de re'enerare in lemn de $-% ani pentru a stimula formarea de
noi cresteri si a prelun'i perioada rodirii.Ea pomii care formea"a multe vetre de rod 1cei care
fructifica pe tepuse4 se va proceda la intinerirea vetrelor prin reducerea acestora.
-amurile anuale situate in partea superioara a pomilor nu se vor scurta ci se vor fran'e daca
au po"itie favora0ila sau se vor suprima
98ista preocupari pentru taierea mecani"ata care simplifica mult costurile si care amplifica
mult volumul productiv al coroanei im0unatatind calitatea recoltei.
".!.2. )tretierea solului
='orul ne'ru com0inat cu er0icide / se practica cu prioritate n plantatiile pomicole intensive si
superintensive, amplasate pe terenuri cu panta redusa, sau n "onele cu precipitatii mai sca"ute
1stepa si silvostepa4. Se practica n vederea diminuarii numarului de lucrari mecanice si manuale
e8ecutate asupra solului si implicit reduce consumul de car0uranti. 5cest sistem de ntretinere se
poate aplica n doua variante#
*upa efectuarea araturii de toamna se e8ecuta imediat o er0icidare preemer'enta pe
toata suprafata, sau primavara devreme, iar n cursul perioadei de ve'etatie se mai fac una-doua
lucrari de discuire si cultivare pentru mentinerea solului curat de 0uruieni. Pe rPndul de pomi se
er0icidea"a postemer'ent cPnd 0uruienile au naltimea de 10-0 cm.
5plicarea er0icidelor se face pe o 0anda cu latimea de 0,.-1,0 m pe rPndul de pomi
n ca"ul 'ardurilor fructifere si -& m n plantatiile cu coroana 'lo0uloasa. 5ceasta varianta
s-a raspPndit mai mult n plantatiile pomicole datorita avantajelor pe care le pre"inta cu privire la
reducerea consumului de forta de munca manuala si mecanica, scaderea consumului de ener'ie
prin nlocuirea fre"ei cu palpator care are productivitate redusa pe schim0, iar aplicarea unor do"e
optime de er0icide contri0uie la reducerea costului de productie.
Qn final conclu"ione" prin a mentiona cPteva avantaje ale o'orului ne'ru com0inat cu
er0icide #
-educe numarul de lucrari mecanice si manuale
5re efect po"itiv asupra starii structurale a solului si compactarii lui n profun"ime
Procesul de minerali"are a materiei or'anice se intensifica ca urmare a activitatii
microor'anismelor aero0e.
,avori"ea"a de"voltarea sistemului radicular n stratul superficial al solului
Sistemul radicular se de"volta mai 0ine ca urmare a sporirii poro"itatii solului, ce favori"ea"a
patrunderea apei si a aerului n profun"ime.
Se nlatura concurenta pentru hrana dintre pomi si 0uruieni
5pa patrunde mai usor n sol si se pierde mai 'reu prin evaporare ca urmare a e8istentei la
suprafata solului a unui strat afPnat prin care se ntrerupe capilaritatea
Se mpiedica nmultirea ro"atoarelor si a daunatorilor
Cu toate avantajele pe care le pre"inta er0icidarea n pomicultura, ea tre0uie sa se faca cu
mult discernamPnt si numai dupa o preala0ila documentare sau e8perimentare pe suprafete reduse,
fiind cunoscuta comportarea diferita a speciilor pomicole fata de diversitatea mare de er0icide.
9r0icidele utili"ate n pomicultura se sta0ilesc n functie de modul de actiune asupra 0uruienilor
anuale si perene, durata de eficacitate 1cel putin pentru un ciclu de ve'etatie4 si spectrul de actiune.
9r0icidele de contact care au remanenta redusa se pot aplica de -& ori pe an, atunci cPnd
0uruienile au naltimea de 10-0 cm. Qn urma tratamentului cu er0icide de contact se reali"ea"a
efectul unei cosiri. *in 'rup er0icidelor de contact n plantatiile pomicole se utili"ea"a# 7rama8one,
-e'lone, ,usilade, Tiuran, *iFuat, ParaFuat.
9r0icidele sistemice patrund n planta prin or'anele aeriene sau su0terane, producPnd
dere'larea meta0olismului plantei si n final uscarea ei. *intre er0icidele sistemice utili"ate, n
plantatiile pomicole au dat re"ultate 0une# Cara'ard, Sima"in, Eive"in, Pite"in 6, -ound-@p.
@tili"area unei do"e necorespun"atoare poate provoca fitoto8icitatea pomilor sau sa diminue"e
efectul asupra 0uruienilor.
*in e8perientele efectuate la noi n tara, cPt si ntr-o serie de tari cu pomicultura avansata s-a
evidentiat faptul ca marul si parul suporta mai 0ine er0icidele, comparativ cu sPm0uroasele n
special prunul si caisul sunt cele mai sensi0ile la er0icidare.
Sensi0ilitate sporita pre"inta si plantatiile tinere cu sistemul radicular situat mai aproape de
suprafata solului, deci se impun o serie de restrictii la aplicarea er0icidelor n primii &-$ ani de la
plantare. 9r0icidele se aplica cu a're'atul @$$% *T I 3ST +00 sau 3SPC-&00, n lipsa instalatiei
de er0icidat se pot utili"a lancile de la pompele manuale montate la capetele furtunurilor pompei
3ST-+00, dirijate de doi muncitori. Pe suprafete mai reduse lucrarea de er0icidare poate fi facuta
cu pompe carosa0ile 15C-14 sau pompe de spate 15S-1$ sau 5S-164. @tili"area pompelor cu lanci
asi'ura aplicarea locala a er0icidului 1pe vetrele de 0uruieni4 previne poluarea si risipa de er0icid si
nu afectea"a ramurile aplecate sau plasate mai aproape de sol.
".!.!. *plicarea igrasamitelor
Parul fructifica normal cand in lunile au'ust-septem0rie in tesuturile frun"elor si tepuselor
nivelul concentratiei macro si microelementelor in conditiile unei recolte de pere 0 t>ha este de &&
G' ?, 1 G' P, $. G' 2, &% G' Ca=, iar o recolta de $0 t>ha consumul este de 11$ G' ?, +0 G' P,
1&( G' 2, .0 G' Ca= si 1% G' 3'=.
In live"ile tinere se aplica do"e moderate de in'rasaminte 0 t>ha in'rasaminte or'anice, 1&0
G'>ha ?, (% G'>ha P, .0 G'>ha 2.
In ca"ul folosirii de in'rasaminte comple8e foliare ?P2 optim pentru cultura parului este
raportul de $#6#1 si microelemente# ,e, 3n, 3', Cu, Dn, in concentratie de 100-00 '>l.
".!.". Irigarea platatiilor

In anii secetosi in "one deficitare in precipitatii se impune iri'area parului care sa asi'ure o
umiditate de circa .0! din capacitatea de camp a solului.
In conditiile tarii noastre iri'area plantatiilor incepe din aprilie si se incheie in septem0rie.
3omentele de interventie cu udari sunt inainte de de"mu'urit, la -& saptamani de la inflorit, dupa
caderea fi"iolo'ica a fructelor si cu -& saptamani inainte de recoltare.
Cercetarile efectuate in 5ustralia la Statiunea 5'ricola Tatura au demonstrat ca folosind
norme de udare mai reduse la de"mu'urire pomii au produs mai mult lemn si mai putine fructe.
Productia medie pe % ani la soiul Billiams a inre'istrat o crestere cu %! in conditiile in care
volumul iri'atiilor a fost redus cu +!.
?ormele de udare recomandate sunt de $00-(00 m
&
apa>ha, iar metodele de udare sunt cele
specifice plantatiilor pomicole# pe 0ra"de, prin microaspersiune sau udare locali"ata.
".!.5. Cotrolul recoltelor de pere
Su0stantele 0ioactive influentea"a considera0il marimea si calitatea recoltelor la par.
5plicand -e'ulare8 in concentratii de 1000 ppm a o0servat cresterea concentratiei de acid 'i0erelic
in frun"e si fructe la soiul Conference concomitent cu diminuarea concentratiei de au8ine,
modificari care in final au intensificat caderea fi"iolo'ica a fructelor. Ea soiul Cure corectarea
incarcaturii de rod a pomilor s-a facut cu sarea sodica a acidului naftalilacetic in concentratie de
1000 ppm.
In alte cercetari s-a constatat ca fructele soiurilor Billiams si *ucesa dK5n'ouleme cresc
mai intens cand pomii sunt tratati cu 75
&
si , $, % T.
".!.5. Combaterea bolilor si dauatorilor
Se reali"ea"a conform ta0elului urmator#
?r.
trat.
Stadiul reper
sau perioada
aplicarii
Pato'enul sau daunatorul *enumirea
comerciala a
produsului
recomandat
Conc. ! =0servatii
1 *e"mu'urit 1
aprilie
Puricele melifer 1PsClla spp.4
Paduchele din San-Aose
1Ruadraspidiotus
perniciosus4 si alti paduchi
testosi, oua de afide,
acarieni, insecte
defoliatoare si minatoare
=leocar0eto8 1 9C
@S 1-+ C9I
Car0eto8 &( 9C
@S 1-+ C9I
5pplaud $0 SC
,0
1,%
0,%
1,%
0,0%
Tratamentul se
va aplica prin
im0aierea
pomilor
Infrun"itul
mu'urilor
florali
1inceput4
aprilie
,ocul 0acterian al
ro"aceelor 19r)inia
amClovora4, 5rsura
0acteriana comuna
1Pseudomonas sCrin'ae4,
-apan 1<enturia pCrina4,
,uma'ina
Deama 0ordole"a
Turdacupral %0 P@
Champion %0 BP
1,0
0,%
0,$
-
& Inaltarea si
rasfirarea
inflorescen-
tei & aprilie
-apan 1<enturia pCrina4,
Patarea 0runa a frun"elor
1,a0raea maculata4,
,uma'ina 1Capnodium
salicinum4, 6acterio"e si
alte 0oli, paduchi testosi.
acarieni, afide
Deama 0ordole"aI
=leocar0eto8 1
9C
0,%
0,
Tratamentul de
intretinere la
com0aterea
daunatorilor
$ Scuturarea a
10-1%! din
petale 1
mai
-apan 1<enturia pCrina4,
Patarea 0runa a frun"elor
1,a0raea maculata4-
Septorio"a
13Ccosphaerella sentina4
,ainarea 1Podosphaera
leucotricha4 ,uma'ina
1Capnodium salicinium4
=mi"i defoliatoare 1;edCa
nu0iferana, ECmantria
dispar4, cotari 1=perophtera
0rumata4, molia pielitei
fructelor 15doCophies
orana4, paduchele mare al
parului 1*Csaphis pCri4,
purici meliferi 1PsClla spp.4,
tantarasul frun"elor de par
1*asCneura pCri4
Shavit, (1,% Saprol
1+0 9C *elan (00
BP 9uparen 3
*ithane 3 $%
-u0i'an 1 9C
Chorus (% B7
Score %0 9C
Captadin %0 P@ I
,olifa'
-imon 10 9C
Inca
?omolt 1% SC
Sonet 100 9C
*imilin % BP
5lsCstin % BP
3ospilan 0 SP
,astac 10 9C
PolCtrin 00 9C
Dolone &% 9C
Sinorato8 Plus
*ia"ol 60 9C
0, 0,1%
0,0% 0,
0, 0,0$
0,0
0,01%
0,& 0.%
0,0%
0,0%
0,0%
0,0%
0,0$
0,06
0,0
0,01%
0,01% 0,
0,1 0,1%
Pentru
com0aterea
fuma'inei si
fainarii se vor
prefera
fun'icidele
sistemice, iar
pentru
com0aterea
rapanului
fun'icide de
contact simple
sau asociate cu
cele sistemice.
In'rasamPntul
foliar se
asocia"a la
reteta.
Se adau'a
insecticidele in
functie de
spectrul
daunatorilor si
de P9*. Pentru
PsClla spp. si
lepidoptere
daunatoare se
prefera
insecticidele
re'ulatoare de
crestere
1inhi0itoare de
chitina4.
% ,ruct cu
diametrul de 1
cm , &
mai
-apan 1<enturia pCrina4 si
0olile mentionate la
tratamentul $. *aunatori
1daca au fost semnalati4,
'ar'arita mu'urilor
1Sciapho0us sFualidus4,
molii miniere, afide
1*Csaphis pCri4
Idem tratam. $I
,olifa'
Inca
0,%
0,%
0,1
In'rasamant
foliar
Sinorato8 Plus
*ia"ol 60 9C
Car0eto8 &( C9
0,1%
0,
0,%
6 ,ruct cu
diametrul de
cca. 1,%- cm
1 iunie
-apan 1<enturia pCrina4,
fuma'ina 1Capnodium
salicinum4, patarea 0runa a
frun"elor 1,a0raea
maculata4, septorio"a
13Ccosphaerella sentina4,
0acterio"e. Purici meliferi
1PsClla ssp.4, viermele
perelor 1EaspeCresia
pirivora4, acarieni
Deama 0ordole"a
Shavit, (1,%
9uparen 3 *ithane
3$% *elan (00
B*7 ,olpan %0
BP I ,olifa' I
-imon 10 9C
?omolt 1% SC
5lsCstin % BP
3itac 0 9C
<ertimec 1,. 9C
=leocar0eto8 1 C9
0,%
0,
0,
0,
0,0%
0,&
0,%
0,0%
0,0%
0,06
0,&
0,1
0,&
In'rasamant
foliar,
Tratament de
intretinere in
ca" de atac de
acarieni se
prefera produsul
3itac 0 9C
sau <ertimec
1,. 9C
(-10 Cresterea
fructelor si
lastarilor
iunie- 1
au'ust
-apan si alte 0oli estivale
Paduchele din San-
Aose17
1
4,
<iermele perelor si alti
daunatori
Purici meliferi1PsClla ssp4
5carieni
Idem tratamentul 6
9Galu8 S
-eldan $0 9C
Car0eto8 &( C9 I
@S 1-+ C9
-imon 10 9C
?omolt 1% SC
5lsCstin % BP
3itac 0 9C
Tar'a %0 BP
*emitan 00 SC
0,1
0,1%
0,%
0,
0,0%
0,0%
0,06
0,&
0,0%
0,0(
0,1
Tratamentul se
aplica la
averti"are
numai in
masura
necesarului. Se
aplica numai in
ca" de depasire
a P9* 110-1%!
lastari infectati4.
Se aplica la
P9*, peste %
forme mo0ile
pe frun"a
?eoron %00 9C
3iti'an 1.,% 9C
Sanmite
Cascade % 9C
0,
0,0%
0,0%
11 Tratament
prerecoltare &
au'ust
6oli de depo"it
17loeusporion,
PhCtophtora cactorum,
,usiclavium, 3onilinia
fructi'ena4
*elan (00 B*7
9uparen %00 BP
6enlate %0 BP
Chinoin ,unda"ol
%0 BP
Topsin m (0I
Caolin
0,0%
0,
0,1
0,1
0,1
0,
Tratamentul se
aplica numai la
soiurile cu
maturare de
iarna, destinate
depo"itarii
1 Tratament post
recoltare
octom0rie
Purici meliferi 1PsClla
ssp.4, afide, acarieni,
'ar'arita mu'urilor
15nthonomus cinctus4
6acterio"e 19r)inia
amClovora, Pseudomonas
sCrin'ae4, mico"e
Soareci, so0olani de camp
=leocar0eto8 1 9C
PCrine8 $.
-eldan $0 C9
Deama 0ordole"a
Turdacupral %0 P@
?P21in'rasaminte
chimice4
Storm
0,%
0,
0,1
0,(
0,%
0,%
10-0
G'>ha
3omeli la
'alerii active
".!.+. Recoltarea si pastrare perelor
3omentul optim de recoltare a perelor se sta0ileste in functie de caracteristicile morfolo'ice
si 'ustative ale fructelor mai e8act cand culoarea de fond a pielitei virea"a de la verde spre o nuanta
mai deschisa , amidonul din "ona camerei seminale incepe sa se hidroli"e"e, iar fermitatea pulpei
scade incepand din "ona pedunculului. Stropirile cu in'rasamintele foliare fosfo-potasice intensifica
culoarea si maturarea fructelor.
Cap. II Ifiitarea platatiei
II.1. Studiul coditiilor pedoclimatice
II.1.1. *se%area geografica si &idrologica
3unicipiul Cluj-?apoca este situat, din punct de vedere 'eo'rafic, la paralela $6S$%
latitudine nordica si &S6 lon'itudine estica si la &6% m deasupra nivelului marii.
5cest teritoriu se caracteri"ea"a printr-un climat continental, situat ntr-o "ona
su0montana, cu veri calde, moderate si ierni aspre, climat mult influentat de pre"enta
3untilor 5puseni. Pre"inta un relief de tran"itie fiind amplasat n "ona de intersectie a trei mari
unitati 'eo'rafice naturale# Podisul Somesan, CPmpia Transilvaniei si "ona premontana a 3untilor
5puseni. Eocalitatea este traversata de cursul mijlociu al rPului Somes.
II.1.2. Regimul termic
*atele meteorolo'ice pentru perioada 1.+6-1++. arata ca temperatura minima a0soluta
Ia Cluj-?apoca a fost de -&,%MC, iar ma8ima a0soluta de &6,.SC.
Qn pre"enta lucrare am reali"at un studiu climatic care acopera o perioada de 10 ani,
cuprinsa ntre 1++$-00&. Temperatura medie lunara cea mai ridicata s-a nre'istrat n lunile
iulie-au'ust 1+,6SC, iar media lunara cea mai co0orPta n luna ianuarie -,. SC.
-e'iunea Cluj-?apoca fiind situata la periferia *epresiunii Transilvane, temperatura nu
pre"inta variatii foarte mari, n 'eneral aici formandu-se un microclimat favora0il din multe
puncte de vedere pentru o serie de culturi, aici incadrandu-se si cea a parului. Temperatura
acestei "one este ncadrata n limite normale.
Primavara ncepe timpuriu, dar se resimt curentii reci pre"enti pe <alea Somesului.
Toamna, de o0icei, este lun'a, calduroasa si secetoasa. *atele medii ale primului si ultimului
n'het sunt consemnate n . : si respectiv n $ I<. Eun'imea perioadei de n'het este de 16$ de
"ile, vara cu cPteva luni calduroase, iar iarna atin'Pndu-se uneori temperaturi de -%SC pPna la
-&0SC.
Temperaturile medii anuale pe perioada 1++$-00& la Cluj-?apoca 1SC4
5nul Eunile 3edia
anuala
I II III I< < <I <II <III I: : :I :II
1++$ -0, ,0 (,0 10,& 1$,% 1(,. 0,( 0,& 1.,% .,$ $,1 0,6 10,&
1++% -&,% &,& %,0 1$,$ .,. 1(,% 1,( 1.,$ 1., 0,0 0,1 -1,( .,%
1++6 -,. -&,( -0,( +,$ 16,1 1.,$ 1(,% 1.,& 11,. +,( %,& -0,( .,
1++( -1,$ 0,1 ,+ %,& 1%,& 1(,6 1.,6 1+,0 1&,% 6,$ 1, 0,& .,
1++. -0,+ 1, 6,1 10,6 1&,$ 1.,0 1+,6 1+,% 1&,. 10,. ,& -%,6 +,(
1+++ -,& -0,. $,. 10,. 1$,& 1+,6 1,0 1+,1 16, +,. ,1 -1,( +,$
000 -6,0 -0, $,0 1&,& 1(,1 1+,% 1.,+ 0,1 1&,% +,$ &,1 -1,% +,&
001 -,% 1,$ (,% 10,& 16, 1(,& 0,6 0,6 1&,. 11,1 ,0 -%,( +,$
00 -&, -1,% &,0 .,( 1%,. 0,& ,( 0,. 1$,1 10,+ ,% -$,& +,1
00& -,. -1,. 1,$ (,6 16,0 ,0 &,% 1,( 1(,6 10,( ,. -&,. +,%
3edia-,% 0,0 $,1 10,1 1$,( 1.,. 0,$ 1+,( 1%,1 .,( ,% -,$ +,
*ate medii si e8treme ale n'hetului Ia Cluj-?apoca
Primul in'het @ltimul in'het
*ate medii Cel mai timpuriu Cel mai tar"iu *ate medii Cel mai timpuriu Cel mai tar"iu
. : 1. :I 1( :II $ I< 1 III <
II.1.!. Regimul pluviometric si umiditatea relativa
3unicipiul Cluj-?apoca este situat ntr-o "ona su0umeda, media precipitatiilor multianuale
fiind de %(0,6 mm. -eparti"area precipitatiilor pe luni calendaristice este neuniforma, alternPnd de
la un an la altul. Cantitatea medie lunara ma8ima se nre'istrea"a n luna iulie - .0,0 mm si minima n
luna fe0ruarie -1(,1 mm.
@miditatea atmosferica varia"a n functie de anotimp. <aloarea cea mai sca"uta o are n
lunile de vara, media anuala a umiditatii relative a aerului fiind de ($,6!.
-eparti"area lunara si anuala a precipitatiilor n perioada 1++$-00& 1mm4
5nul Euna Suma
I II III I< < <I <II <III I: : :I :II
1++$ .,0 +,+ 6,+ 6&,% 6%,% $(,6 .0,& %%,( %1,1 $%,( &$,( &,% $+6,1
1++% &$,+ 1., .,6 .$,6 16,+ 111,6 10,$ 11&,& $(,$ 1,6 6+,6 (,6 %+0,0
1++6 6%,1 $,% &0, 0,6 10+,& $(,6 &6,$ $(,$ %$,. .,+ 11(,( &(,. 60,&
1++( .,( 1%,. 1, 10,1 10%,& 111,6 1$,( %$,. &%,. $,1 1%,& +,$ 6.$,.
1++. &+,$ 1,% &%,. %0,( 6.,6 $(,. %,6 &%,. .$,( %$,( &$,0 $,6 %1,
1+++ 1$,. $0,0 .,. (6,$ ..,$ 10,+ 1(0,6 6,. &.,0 $$,. $,. $0,6 (1,+
000 .,0 11,$ &(,6 6, &(,0 $0,+ &$,% &1,. %6,+ %%,0 &,0 &0,+ $0,
001 16,$ %,% 1+,& .%, &&, .%,6 11$,0 $+,$ 1$1,$ 11,0 &(,0 6,$ 60$,$
00 +.,6 %$,. &$,. $%,0 $,1 $&, .(,+ %$, 10%,1 1,$ $&,. ++,% (1,$
00& 1&1,6 1&,+ &6,% 1&,( 1,% +,% 1,1 1,1 0,0 6,1 10,0 $%,. $$,.
3edi
a
$,% &1,6 %,+ %6,. %6,1 6$,. ($,1 %,6 6&,% &1,& $1,+ &(,1 %(.,(
II.1.". ,ebulo%itatea si durata de stralucire a Soarelui
Dona municipiului Cluj-?apoca se caracteri"ea"a printr-un 'rad destul de ridicat de acoperire
a cerului. ?umarul total a "ilelor cu cer acoperit ntr-un an este de 1&1,6 n medie, a celor cu cer noros
1,0 "ile, iar a celor cu cer senin 11,$.
Cu cPt ne0ulo"itatea este mai accentuata cu atPt 'radul de stralucire a soarelui este mai redus si
cantitatea de lumina ce ajun'e la planta este mai redusa.
Suma orelor de stralucire a soarelui la Cluj-?apoca este n medie 1&$,& ore, ma8imul
atin'Pndu-se n luna au'ust -1+.,. ore, iar minimul n ianuarie -&6,& ore.
*urata de stralucire a Soarelui pe perioada 1++$-00& 1ore4
5nul Euna Suma
I II III I< < <I <II <III I: : :I :II
1++$ (, +,$ 101,$ .$,+ 100,. &%,+ 1%+,% 1+&,( 16$,1 $&,1 6,( 1,1 +%.,.
1++% ,& &1,& 6,1 6%,& 6,& 60,. 11$,$ .6,% .%,$ ($,. 1.,& ,+ 6.6,
1++6 &,% 10,$ %%,6 10.,. 100,$ 16+,0 1&(,+ 1., $.,6 61,6 (,% &0,0 ..1,%
1++( (,1 &(,& 6%,0 61,1 ++,0 10(,0 11.,% 161,0 11&,0 %&,6 &,0 1,$ .6(,0
1++. (,% 110,% 1$1,& 16+,1 1%,1 &&,1 (&,% 1+1, 160,1 11%,+ (.,. 106,& 1.6(,$
1+++ %+,1 106,1 1.,( 1$%, 61,6 %0,0 (0,+ 6+,( $&,% 1&,( (%,6 6(,& 06$,$
000 %&,1 +1,0 1%(,% 1+&,. &$,6 &&&,$ 6%,( &10,. 1+&,( 10&,0 .1,0 110,1 &%,(
001 +6,& 11$,+ 16,6 06,6 (0,6 16,. $&, &0%,0 1$,( 1%, (%,1 %$, 1+.6,
00 (%,6 10,% 1$+,% 1++,1 +.,% &00,1 6%, &0$,1 1.(,$ 01,6 6%,+ $%,$ 1+$,+
00& .(,$ +.,( 1($, (,$ &0$,. &1,6 +.,. &$,1 1+0,( 00,+ %6,1 &6,6 &1,&
3edi
a
$.,$ (&, 11,6 1$6,1 0%,% 0,( 1$,( (,$ 1%1,1 11&,+ %&( $((,& %1.,+
II. 1.5. Regimul eolia
Qn "ona Clujului predomina vPnturile din sectorul nord-vestic 1de la iarna la vara se produc
schim0ari importante ale directiei predominante4, cu frecventa de 1,.! si intensitate de &,+ m>sec.
Cea mai sca"uta pondere o au vPnturile din sud si nord.
*irectia ,recventa medie 1!4 <ite"a medie 1m>s4 ?r. de "ile cu vPnt tare
? &,0 ,
vTll m>s &6,%
vU16m>s 1,$
?9 .,% ,
9 6,6 ,&
S9 (,+ &,1
S ,% ,$
S< &,+ ,$
< 10,$ &,.
?< 1,. &,+
Calm $$,$ 0
<ite"a medie 1m>s4 si frecventa 1!4 vPnturilor pe directii
II.2. Reteaua &idrografica
Audetul Cluj dispune de nsemnate re"erve de apa. repre"entate prin paienjenisul de rPuri,
apele acumulate n lacurile mai repre"entative n CPmpia Transilvaniei si printr-o re"erva impor-
tanta de ape su0terane.
II.2.1.Reteaua de r-uri
Teritoriul judetului Cluj este drenat de o retea hidro'rafica 0ine repre"entata, a8ata pe trei
rPuri principale# Somesul 3ic, 5riesul si Crisul -epede.
Qn re'iunea montana, cu mici e8ceptii, e8ista o retea hidro'rafica mai densa -0,(0 V 0,+0
Gm>Gm

decPt n re'iunea de dealuri -0,%0 V 0,(0 Gm>Gm

. <alori ridicate se ntPlnesc n 0a"inele

Somesului -ece si *ra'anului, spre deose0ire de 0a"inul superior al Somesului Cald, unde valorile
mai sca"ute se datoresc aparitiei rocilor calcaroase care nu au permis de"voltarea unei retele
superficiale 0o'ate, n re'iunea de dealuri, valorile reduse sunt conditionate de cantitatile mai mici
ale precipitatiilor, panta de scur'ere, constitutia litolo'ica 1marne, ar'ile4.
Cunoasterea profilului lon'itudinal si a pantei rPurilor are o importanta practica deose0ita,
deoarece permite evaluarea potentialului hidroener'etic al rPurilor.
5stfel, rPurile care drenea"a re'iunea montana se caracteri"ea"a prin pante cu valori
cuprinse ntre 1% si 100 m>Gm, putPnd fi utili"ate n scopuri hidroener'etice 1Somesul Cald,
*ra'anul, Somesul -ece4, n schim0, rPurile din Podisul Somesan si CPmpia Transilvaniei
pre"inta n 'eneral pante mici -0, V,& m>Gm, cu frecvente rupturi provocate de aparitia
tufurilor.
II.2.1.1.Scurgerea miima
5cest fenomen are loc la rPurile din judetul Cluj la sfPrsitul verii si iarna, fiind
determinata n primul ca" de frecventa foarte sla0a a precipitatiilor, evapo-transpiratia
accentuata si epui"area re"ervelor su0terane, si respectiv de perioadele secetoase prelun'ite din
timpul toamnei si temperaturile ne'ative ale aerului care favori"ea"a n'hetul partial sau
total al rPurilor.
II.2.1.2. Scurgerea ma.ima
Pe rPurile din judetul nostru are provenienta diferita# din ploi, topirea "ape"ii si mi8ta.
,recventa de0itelor ma8ime anuale 'enerate de ploi este mai mica n re'iunea muntoasa, nsa
creste n CPmpia Transilvaniei si Podisul Somesan 1,i"esul 7herlei %% !4. n ca"ul 5riesului si
Crisului -epede de0itele ma8ime anuale provenite din topirea "ape"ii au o frecventa mai mare
decPt la restul rPurilor. Cele mai mari de0ite ce s-au nre'istrat sunt de provenienta mi8ta si se
produc primavara. 5stfel, durata apelor mari de primavara poate atin'e pPna la peste %0 de "ile
n re'iunea muntoasa -Somesul -ece 1 III V 6 < 1+%. si 10 - 1% "ile n CPmpia
Transilvaniei si Podisul Somesan.
Qn cuprinsul judetului e8ista un numar si o diversitate relativ mare de lacuri. 7ene"a
lor este diferitaO majoritatea s-au format pe cale artificiala si numai n foarte putine ca"uri
pe cale naturala.
Principalele unitati lacustre sPnt cantonate n CPmpia Transilvaniei, fiind incluse n
cate'oria ia"urilor si lacurilor sarate WantropiceX.
Qn le'atura cu 'ene"a ia"urilor s-au emis mai multe ipote"e, nsa toate admit un proces
de 0arare naturala sau com0inat 1naturala si artificiala4, n urma carora s-au format lacurile.
Cele mai numeroase ia"uri se pastrea"a n 0a"inul hidro'rafic al ,i"esului. 5stfel, pe
cursul principal se nsira dinspre amonte lacurile # Catina, Popii I, Popii II, 7eaca, Sucutard,
Ya'a 3are si Ya'a 3ica. *e asemenea, se mentin cPteva lacuri si pe unii afluenti ai ,i"esuluiO
stiucii 1Sacalaia4 pe valea 6ontului, Sntejude pe <alea Coastei si Ee'ii pe <alea 3ociului.
II.!. #ipul de vegetatie
5cest aspect este determinat de po"itionarea re'iunii respective pe 'lo0, de factorii
oro'rafici, pedoclimatici, ecolo'ici si antropo'eni locali. <e'etatia lemnoasZ o'lindeste n 'eneral
comple8ul factorilor macroclimatici, iar cea ier0oasZ reactionea"Z semnificativ la actiunea factorilor
microclimatici.
Qn "ona colinarZ a judetului Cluj ve'etatia lemnoasZ este specificZ pZdurilor de stejar
1Ruercus ro0ur4, 'orun 1Ruercus petraea4 si insular fa'ul 1,a'us silvatica4O ve'etatia ier0oasZ este
dominatZ de # ,estuca sulcata, ,estuca valesiaca, 5ndropo'on ischaemum, Care8 humilis,
6rachCpodium pinnatum, =no0rCchis viciifolia,etc. pentru versantii nsoritiO 5'rostis tenuis,
,estuca ru0ra, CCnosurus cristatus, Trisetum flavescens, 5rrhenatherum elatius, Poa pratensis,
pentru versantii um0riti. Qn conditii favora0ile de umiditate se ntPlnesc specii me"ofile# Eotus
corniculatus, 7alium mollu'o, 3edica'o lupulina, <icia cracca, sau unele hi'rofile: Phra'mites
communis, TCpha latifolia, 9riophorum latifolium, -anunculus acer, Auncus effusus, 9Fuisetum
palustre, etc.
Qn "ona esticZ a re'iuni, n cadrul silvostepei din CPmpia Transilvaniei, ve'etatia lemnoasZ
este repre"entatZ de pZduri de carpen 1Carpinus 0etulus4, cer 1Ruercus cerris4, stejar 1Ruercus
ro0ur4, 'orun 1Ruercus petrea4, frasin 1,ra8isus e8celsior4, ju'astru 15cer campestre4, salcam
1-o0inia pseudocacia4,etc.
<e'etatia ier0oasZ este formatZ din asociatii de Stipa lessin'iana, 2oeleria 'racilis, ,estuca
vallesiaca, 6romus inermis, 5'ropCron intermedium, etc.pentru vesantii sudiciO pe portiunile
puternic erodate se instalea"Z# Salvia nutans, ThCmus 'la0rescens, Potentilla arenaria, ,ra'aria
viridis, 5donis vernalis, etc. Pe versantii um0riti se instalea"Z diferite specii 8erome"ofile# ,estuca
pratensis, Poa pratensis, 6ri"a media, =no0richCs vicifolia, 3edica'o falcata, Trifolium sp., -ume8
acetosa etc.
6uruienile frecvente n culturile a'ricole sunt# 5'ropCron repens, CCnodon dactClon,
9chinocloua crus-'alli, Setaria 'lauca, 5vena fatua, Cirsium arvense, Convolvulus arvenis,
Chenopodium al0um, 5maranthus retrofle8us, 7alinso'a parviflora. Qm0uruienarea, [poluarea
verde\ a culturilor din aceasta "ona s-a accentuat continuu, determinPnd reducerea sau chiar
compromiterea recoltelor. 5 crescut de asemenea, foarte mult, re"erva de seminte de 0uruieni din
sol si suprafetele de teren necultivate si invadate de 0uruieni.
II.". Solurile.
Pre"enta inelului muntos carpatic si dispunerea aproape concentricZ a reliefului din
*epresiunea Transilvaniei, determinZ de"voltarea unei succesiuni de tipuri "onale de sol, ntr-o
"onalitate ori"ontalZ ca o influentZ directZ a litolo'iei si indirectZ a reliefului, prin modificarea
climei si ve'etatiei.
*iversitatea factorilor pedo'enetici au determinat un relief puternic fra'mentat, ve'etatie
forestierZ si ier0oasa 'refatZ pe un fond litolo'ic predominant acid n nord-vest si predominant
0a"ic n sud-est, consistenta rocilor mamZ si mai ales com0inarea acestora n "onele de contact, au
conditionat pre"enta n "ona colinarZ a judetului Cluj a unui nvelis de sol intens mo"aicat, alcZtuit
predominant din molisoluri, ar'iluvisoluri alaturi de care se mai pot 'asi soluri hidromorfe si soluri
neevoluate. Qn decursul solificZrii, proprietatile si nsusirile solului s-au modificat conform sensului
si intensitatii pedo'enetice pe fondul de 0a"Z litolo'ic n functie de formele de me"o si microrelief
re"ultPnd un nvelis de sol comple8 si specific.
Qn partea esticZ si sud-esticZ a re'iunii pe roci cu te8turZ finZ cu continut ridicat de CaC=
&
s-
au format, soluri specifice silvostepei din CPmpia Transilvaniei repre"entate n special de
molisoluri. 3olisolurile sunt repre"entate n arealul judetului Cluj prin cerno"iomuri tipice,
cerno"iomuri cam0ice si cerno"iomuri ar'iloiluviale, rend"ine si pseudorend"ine, 0rune deschise de
coasta s.a. QnaintPnd spre centrul "onei colinare a judetului Cluj se constatZ cZ factorul litolo'ic si
cel oro'rafic controlea"Z n continuare repartitia teritorialZ a solurilor. *ominante n aceasta "ona
sunt ar'iluvisolurile si solurile hidromorfe.
II.".1. Cero%iomurile
Se ntPlnesc pe versanti scurti, semium0riti sau seminsoriti, pe marne cu straturi su0tiri de
'resii. Qn profilul de sol de tip 5m-5>C-Cca, ori"ontul 5m depaseste %0 cm 'rosime, iar ori"ontul
Cca apare la (0-.0 cm. Sunt de o0icei car0onatice, cu te8tura luto-ar'iloasa, continut mijlociu de
humus 1peste $ ! 4 si mare de a"ot total 1peste 0,&!4 n ori"ontul 5m. 5u reactie sla0 alcalina,
uneori neutra 1p; mai mare de (4 si sunt saturate n 0a"e 1< mai mare de +0!4.
II.".1.1. Cero%iomurile cambice

S-au format n conditii de e8po"itie ?, ?<, ?9 si su0strat litolo'ic alcatuit din marne, nisipuri si
'resii n alternanta, iar apa freatica apare n mod o0isnuit la adPncime mare 1%-10 m4. Profilul de tip
5m /6v /C sau Cca este foarte profund, cu volum edafic e8trem de mare 1ori"ontul C sau Cca
apare la adPncime mare, 1&0-1%0 cm4.
=ri"ontul 5m, cu o
'rosime foarte mare 1%0-60 cm4 are de o0icei urmatoarele nsusiri# te8tura fina, poro"itate totala
mare, continut mijlociu sau mare de humus si a"ot total, continut mare de fosfor si potasiu mo0il,
reactie sla0 acida. <alorile unor nsusiri cresc pe profil 1p;-ul4 sau scad 1continutul n humus si
elemente nutritive, poro"itatea totala4. Sunt soluri eu0a"ice 1< este mai mare de .0!4. Qn afara de
cerno"iomurile cam0ice tipice se mai ntPlnesc su0tipurile vertice si pseudorend"inice, uneori fiind
erodate.
II.".1.2. Cero%iomurile argiloiluviale
Sunt soluri cu profil 5m-6t-Cca/C, formate n conditii asemanatoare cu acelea ale
cerno"iomurilor cam0ice. Spre deose0ire de acestea, care au evoluat mai mult su0 ve'etatia
ier0oasa, cerno"iomurile ar'iloiluviale au evoluat mai mult su0 ve'etatia lemnoasa, profilul fiind
foarte profund si volumul edafic e8trem de mare. Sunt caracteri"ate de un ori"ont 5m de $0-%0 cm,
culoare nea'ra si ori"ont 6t de &0-$0 cm foarte puternic e8primat structural, prismatic sau
columnoid-prismatic, culoare 0runZ foarte nchisa, n partea superioarZ si 0run deschis spre 'Zl0ui
la 0a"a acestuia.
II.".2. Solurile gleice
5u profil de tip 5o / 5>7o / 7r, 'ene"a lor fiind asemanatoare cu aceea a solurilor de tipul
lacovistei, numai ca n afara de apa freatica situata la adPncime foarte mica 11- m4, alaturi de
ve'etatia ier0oasa hi'rofila, influenta a avut si ve'etatia lemnoasa 1padurile de Fuercinee4. Profilul,
cu o 'rosime medie de circa 1 m, are nsusiri diferite, cele chimice fiind caracteri"ate prin valori
mici. =cupa suprafete diverse n lunci si terase, dar apar dispersat si n areale de paduri.
II.".!. Solurile brue argiloiluviale
Sunt compuse din diferite su0tipuri care dominZ nvelisul de sol n partea sud-esticZ si
centralZ a *ealurilor Clujului si *ejului. 5stfel, pe materiale parentale cu un oarecare continut de
elemente 0a"ice, la mijloc si n partea inferioarZ a versantilor, pe forme de relief relativ tPnZr 1terase
inferioare, conuri proluviale4, care au fZcut ca alterarea, de0a"ificarea si mi'rarea coloi"ilor sZ se
manifeste cu intensitate moderatZ, sau format soluri 0rune ar'iloiluviale tipice si pseudo'lei"ate.
=ri"ontul 5o are 0-&0 cm 'rosime, culoare 0runZ, structurZ 'rZuntoasZ, cu p; sla0-
moderat acid, solul fiind relativ 0ine aprovi"ionat cu elemente nutritive. =ri"ontul 6t ajun'e n
unele locuri pPnZ la 100 cm 'rosime, pre"inta nuantZ 'al0uie, te8turZ finZ sau mijlocie, indicele de
diferentiere te8turalZ 1Idt mai mare de 1,4O pre"inta pelicule de ar'ilZ mpreunZ cu o8i"i si
hidro8i"i de fier su0 formZ de pete sau concretiuni, structurZ prismaticZ.
@rmea"Z ori"ontul C, repre"entat de materialul parental neconsolidat.
*ominante n aceastZ parte sunt solurile 0rune ar'iloiluviale su0tipul molic la care 5m are
&0-$0 cm 'rosime, cu o mai sla0Z coe"iune dintre particulele elementare ale 'lomerulelor si ori"ont
6t specific, culoare 'al0uie si pelicule su0tiri de ar'ilZ iluvialZ pe suprafata elementelor structurale,
acest su0tip reali"Pnd trecerea de la molisoluri la ar'iluvisoluri.
II.".". Solurile bru roscate
Sunt putin raspPndite, dar specifice Podisului Somesan. *intre conditiile de pedo'ene"a
caracteristice "onei forestiere din dealurile nalte, specifica este natura materialului parental, ar'ilele
rosii eocene 1superioare si inferioare4 si olo'ocene, care se 'asesc in situ, alunecate sau remaniate si
depuse ca material de terasa. Profilul, cu nuanta roscata 1mascata la suprafata de continutul n
humus4, de tip 5o-6t-C sau Cca, este moderat pPna la foarte puternic profund avPnd un volum
edafic diferit 1de la mare la e8trem de mare4. =ri"ontul 5o, moderat de"voltat, de re'ula are te8tura
luto-ar'iloasa, poro"itatea totala mijlocie, continut mic de humus, reactie sla0 acida sau neutra,
continut mijlociu de a"ot total, mare de fosfor mo0il si foarte mic de potasiu mo0il. Solurile 0run
roscate, tipice sau pod"olite, sunt frecvent erodate.
II.5. (orma de coroaa aleasa
In live"ile intensive dar si pentru suprafete mici utili"ate eficient n 'radinile personale de pe
lPn'a case, se prefera a se ale'e forme de coroana din 'rupa celor aplati"ate, in acest ca" palmeta
etajata.
?umele acestor forme de coroana vine de la reducerea volumului acestora pe portiunea
dintre rPnduri, dirijPndu-le prin taieri si palisarii sa creasca si sa fructifice pe cPt posi0il pe directia
rPndului. 5plati"area coroanelor pe directia rPndurilor m0unatateste re'imul de lumina, sporind
calitatea recoltelor.
II.5.1. Palmeta eta/ata 0 palmeta simetrica1
5ceasta forma de coroana este recomandata pentru live"ile intensive de mar, par, piersic,
visin, prun, cais.
coroana se caracteri"ea"a prin urmatoarele elemente#
trunchi pitic de circa %0-60 cm
un a8 central pe care se insera trei etaje distantate ntre ele la 60-10 cm
fiecare etaj cuprinde cPte doua sarpante distantate ntre ele pe a8 la .-1 cm si orientare pe
directia rPndului, dar opus, cu un un'hi de insertie care creste de la 0a"a spre vPrf.
valorile un'hiurilor de insertie pentru fiecare etaj sunt# etajul I $%-%01, etajul II %0-%%1, etajul III
%%-601
pe sarpantele primului etaj se prind &-$ su0sarpante la urmatoarele distante de ramificare %0-60
cm la mar.
su0sarpantele se conduc ori"ontal pe primele >& din lun'ime usor si ascendent pe treimea
dinspre vPrf.
dimensiunile 'ardului fructifer sunt# naltime totala &-&,% m, lar'ime la 0a"a 1,(-,0, lar'ime la
mijloc 1,$-1,( m, lar'ime la vPrf 1,-1,&% m.
II.5.2. #e&ica de formare a palmetei eta/ate
5nul I / daca folosim pomi de un an, adica veri'i, acestea se scurtea"a n functie de
vi'oarea com0inatiei soi-portaltoi la 60-.0 cm, pentru proiectarea trunchiului, primelor doua
sarpante si prelun'irii a8ului.
Qn urma pornirii n ve'etatie pe var'a scurta vor aparea lastarii. CPnd acestia au 10-1% cm
se ale' trei, din care doi pentru sarpantele etajului I, distantati pe a8 la 10-1 cm ntre ei si situati
opus pe rPnd respectiv unul pentru cresterea n prelun'ire a a8ului. Pentru a reali"a o crestere
uniforma, lastarii sarpante se nclina sau se dresea"a, dupa ca".
5nul II / Taierile din martie se re"uma la scurtarea sa'etii la o lun'ime de (0-1&0 cm fata
de primul etaj, n vederea o0tinerii ramurilor etajului II. -amurile de schelet se lasa sa creasca n
voie sau chiar se dresea"a pe lPn'a a8 n ca"ul n care nu sunt suficient de vi'uroase. Ea o
de"voltare normala, cPnd cele doua ramuri ale primului etaj au 'rosimea e'ala cu a a8ului, prin
nclinare acestea se co0oara ntr-un plan situat cu &0 de cm mai jos fata de a8 1aceasta decalare de
&0 cm ntre planul a8ului si cel al sarpantelor se va respecta mai departe cu oca"ia proiectarii si
dirijarii etajelor urmatoare4
Qn luna mai se ale' elementele proiectate care sunt lastarii sarpante pentru etajul doi, situati
la 60-10 cm fata de primul etaj si lastarul de prelun'ire a a8ului. Se suprima n mod o0li'atoriu
lastarii concurenti respectiv cei foarte vi'urosi situati n partea superioara a sarpantelor.
5nul III / Qn anul trei o0li'atoriu se instalea"a spalierul, de care este a0soluta nevoie pentru
palisarea pomilor.
5stfel se lea'a mai ntPi trunchiul si a8ul pomilor de sPrmele spalierului, n po"itie
verticala dupa care se trece la palisarea sarpantelor primului etaj la un un'hi de insertie de $%-%01.
Palisarea se face torsionPnd usor ramura, prinsa de la 0a"a pentru a evita de"0inarea. Qn ca"ul
ramurilor mai 'roase se fac doua-trei crestaturi transversale n scoarta si n lemn n partea inferioara
a arcuirii fara a depasii 1>& din diametru. Ee'area sarpantelor si a8ului se va face pastrPnd un spatiu
de 1,%- m pentru a prevenii stran'ularea.
*upa po"itionarea sarpantelor, se ale' si se palisea"a n po"itie ori"ontala primele
su0sarpante distantate la 60-(0 de cm de a8. sarpantele etajului doi se palisea"a si se lea'a su0 un
un'i de insertie de %0-%%1. 58ul pomului se scurtea"a la naltimea de formare a etajului trei.
5nul I< / primavara devreme#
se verifica si se refac le'aturile sarpantelor etajelor unu si doi respectiv primelor doua
su0sarpante
se ale'e si se palisea"a su0sarpanta a doua pe sarpantele etajului ntPi
n cadrul etajului trei sarpantele se palisea"a de sPrma spalierului su0 un un'hi de %%-601.
Prin lucrari n verde corespun"atoare se elimina lastarii cu po"itie necorespun"atoare respectiv cei
concurenti
Ea sPm0uroase si la unele soiuri precoce de mar si par altoite pe portaltoi de vi'oare sla0a, la
sfPrsitul anului I< coroana este definitivata.
II.+. 2ucrari pricipale efectuate la ifitarea platatie
II.+.1. 3efrisarea vegetatiei lemoase
5ceasta operatie consta n eli0erarea terenului de ar0ori, ar0usti, liane, pomi m0atrPniti si uscati,
scoaterea si arderea tuturor radacinilor, care cu timpul putre"esc si m0olnavesc solul. *upa cum se stie
multe din speciile forestiere sunt n acelasi timp si plante 'a"da pentru 0olile si daunatorii principali ai
parului. 5r0orii si pomii se scot prin smul'ere cu ajutorul tractorului pe senile, iar tufele de ar0usti prin
taierea lor de la 0a"a cu toporul. *islocarea pomilor altoiti pe portaltoi ve'etativi de vi'oare mica, cu
sistemul radicular sla0 si superficial se face cu lama 0uldo"erului, fi8ata su0 colet, pentru evitarea frPn'erii
trunchiului n punctul de altoire. Pomii altoiti pe portaltoi 'enerativi, ca si ar0orii cu radacini vi'uroase si
profunde se disloca si se tra' din sol prin smul'ere, cu ajutorul unui ca0lu de sPrma fi8at la 0a"a coroanei,
actionat de un tractor. Pomii se scot mai usor si cu un numar mai mare de radacini, daca tractorul e8ecuta
succesiv, -& miscari scurte pentru dislocarea partiala a radacinii si apoi o miscare lenta si continua.
*aca tulpina se frPn'e si pomul nu mai poate fi dislocat se sapa n jurul pomului pentru de'ajarea
pamPntului de pe radacinile principale. 5poi se introduce ca0lul su0 si printre radacini si prin miscari
repetate cu tractorul se smul'e din sol.
II.+.2. ,ivelarea tereului
9ste o lucrare principala care se e8ecuta cu scopul de a usura aplicarea lucrarilor
mecani"ate si iri'area plantatiei. Pe terenurile plane, nivelarea solului este sumara si consta n
distru'erea musuroaielor si umplerea cu pamPnt a santuletelor si 'ropilor, re"ultate n timpul
defrisarii.
Pe terenurile mai framPntate nivelarea este o lucrare tehnica si comple8a, care presupune
decopertarea unui strat de sol fertil pe adPncimea 10-0 cm, stocarea acestuia la mar'inea parcelei,
nete"irea 'ropilor si depresiunilor cu pamPnt si umplutura re"ultat din punctele mai nalte ale terenului si
rease"area uniforma si pe ntrea'a suprafata a solului fertil 1decopertat4 pentru a nu modifica starea
'enerala de fertilitate a solului.
II.+.!. Corectarea reactiei c&imice a solului
3ulte din solurile destinate plantarii pomilor sunt prea alcaline sau prea acide si de aceea
tre0uie ameliorate. Pe solurile pod"olice acide, corectarea aciditatii se face cu roci calcaroase si
dolomitice, do"a sta0ilindu-se n functie de proprietatile solului si cerintele speciei care se cultiva.
Solurile 0o'ate n saruri de sodiu vor fi ameliorate prin administrarea de fosfo'ips sau 'hips, care
neutrali"ea"a sodiul.
Pentru o0tinerea unor re"ultate mai 0une, se recomanda ca jumatate din do"a de amendament sa se
aplice odata cu fertili"area de 0a"a 1nainte de desfundat4 si jumatate dupa plantatul pomilor.
II.+.". (ertili%area de ba%a 0de fod1
5ceasta operatie se face cu n'rasaminte or'anice si chimice. Qn'rasamintele or'anice au rolul de a
m0unatatii structura si capacitatea de a0sor0tie a solului si de retinere a apei. Sursa principala de elemente
nutritive fiind n'rasamintele chimice.
5vPnd n vedere ca 'unoiul de 'rajd proaspat se minerali"ea"a relativ usor, pe orice tip de sol
tre0uie sa se ia masuri pentru conservare, deoarece el este liantul principal al particulelor din sol. Qn lipsa
'unoiului de 'rajd mai pot fi folosite su0 forma de compost resturi ve'etale, deseuri menajere si
industriale.
@n sol 0ine aprovi"ionat cu su0stante nutritive se considera atunci cPnd la nfiintarea plantatiei se
administrea"a $0-60 t>ha 'unoi de 'rajd compostat, 600-.00 G' >ha superfosfat si 00-%0 G'>ha sare
potasica. 5ceste n'rasaminte stocate n sol aprovi"ionea"a pomii tineri cu elemente nutritive necesare pe o
perioada de cel putin &-$ ani.
Qn'rasamintele de 0a"a se administrea"a prin mprastiere pe terenul desfundat si se incorporea"a n
sol printr-o aratura adPnca de %-&0 cm.
Pentru uniformi"area fertilitatii solului, nainte de plantare se fac culturi de ma"are 1n re'iunile
secetoase4, si 0orcea' 1n re'iunile umede4 care se cosesc si se introduc su0 0ra"da su0 forma de
n'rasamPnt verde.
II.+.5. 3esfudatul
9ste lucrarea care poate influenta cel mai mult viitorul unei plantatii. 5stfel, o desfundare
superficiala a solurilor umede si 'rele, care nu m0unatateste re'imul de aer n adPncime, va influenta
ne'ativ ritmul de crestere si capacitatea de fructificare a pomilor.
*in practica se stie ca solurile 'rele si cele superficiale se desfunda la adPncimea de $%-%0 cm, iar
cele usoare si adPnci la 60-(0 cm
II.+.+. Parcelarea tereului
= parcela tre0uie sa cuprinda pe cPt posi0il un sin'ur tip de sol, cu o panta cPt mai uniforma si cu
aceeasi e8po"itie.
Pentru a utili"a rational masinile si a reduce timpii morti parcela tre0uie sa fie destul de
lun'a 1&00-%00 m4
Concomitent cu parcelarea terenului se trasea"a drumurile principale si secundare. Ea
capetele rPndurilor se lasa o portiune de 6-. -10 m neplantata cu pomi care serveste drept
"ona de ntoarcere a a're'atelor aceasta se mentine ntelenita pentru a usura accesul masinilor si
pentru a prevenii ero"iunea solului. Pentru o e8ploatare mai economica noile parcele vor avea
dimensiuni mai mici, care sa permita efectuarea unui control mai atent asupra aplicarii tehnolo'iei
de cultura si de o0tinere a unor recolte de calitate.
Pe terenurile plane, rPndurile de pomi sunt orientate pe directia nord-sud, pentru ca pomii sa
0eneficie"e de o cantitate mai mare de lumina tot timpul "ilei, iar pe terenurile n panta de-a lun'ul
cur0elor de nivel, pentru ca prin lucrarile solului sa se previna fenomenul de ero"iune.
Parcelele se delimitea"a ntre ele prin drumuri secundare, principale si poteci, precum si canale de
desecare.
*rumul principal cu latimea de %-6 m stra0ate teritoriul n "ona de mijloc de la un capat la altul, iar
drumurile secundare cu latimea de &-$ m delimitea"a parcelele pe laturile lun'i.
II.+.4. Ceritele legate de polei%are la alegerea soiurilor
Pentru a face o ale'ere cPt mai corecta a speciilor si soiurilor n vederea nfiintarii unei plantatii
tre0uie sa cunoastem mai ntPi caracteristicile climei si solului din "ona respectiva si daca cerintele pomilor
pot fi satisfacute in optim de acesti factori.
98istenta unor pomi ra"leti n "ona, care s-au de"voltat 0ine si au rodit constant constituie un
indiciu ca n "ona e8ista, conditii de cultura a pomilor la specia respectiva. 5vPnd n vedere nsa
neuniformitatea mare a solului pentru a nu se da 'res sunt necesare cartari a'rochimice.
Specii pomicole ca 1mar, par, prun, cires, visin, mi'dal4 sunt n totalitate sau n majoritate
autosterile, ntr-o parcela se plantea"a n mod o0li'atoriu -& soiuri. *aca soiurile au aceeasi valoare
economica se poate planta acelasi numar de pomi din fiecare soi, daca nsa soiul poleni"ator are o valoare
economica mai mica atunci din acesta se plantea"a un sin'ur rPnd la 6-. rPnduri din soiul ce tre0uie
poleni"at. *istanta ma8ima de la soiul poleni"ator pPna la cel ce tre0uie poleni"at va fi de $0-%0 m pentru
par.
Soiurile care se 'rupea"a ntr-o parcela tre0uie altoite pe un sin'ur portaltoi si sa nfloreasca
simultan, sa se poleni"e"e ntre ele, sa intre pe rod la aceeasi vPrsta, sa fie apropiate ca vPrsta, vi'oare,
lon'evitate, sa ai0a epoca de coacere suprapusa sau succesiva si sa se prete"e la acelasi sistem de
conducere al coroanei.
CPnd com0inatiile soi-portaltoi difera ca vi'oare si lon'evitate, se reali"ea"a parcele cu pomi
neuniformi si ncepPnd de la o anumita vPrsta apar 'oluri n plantatii.
II.+.5. Pic&etatul tereului
9ste lucrarea prin care se sta0ileste pe teren, cu ajutorul pichetilor, locul unde se plantea"a pomii.
Pe teren plan se poate folosi pichetatul n patrat sau n dreptun'hi. Pe terenul n panta se recomanda
pichetajul n triun'hi echilateral. 5cest pichetaj asi'ura spatiu e'al de nutritie si lumino"itate pentru toti
pomii si previne procesele de ero"iune ale solului.
CPnd panta terenului are o nclinare mai mare de 6! rPndurile de pomi se orientea"a paralel cu
cur0ele de nivel, iar pomii se plantea"a dupa pichetajul n triun'hi.
Pichetarea tre0uie sa asi'ure alinierea pomilor n toate directiile. Pentru a reali"a acest lucru este
necesar ca liniile de la 0a"a care ncadrea"a parcela sa fie perpendiculare unele pe altele.
,oarte putini din cei care doresc sa nfiinte"e o plantatie de pomi poseda aparate topo'rafice cu
ajutorul carora sa poata ridica perpendiculare. Qn lipsa acestora acest lucru l putem reali"a cu ajutorul unei
pan'lici sau a unei sPrme marcate.
Pe orice suprafata de teren pe care urmea"a a se nfiinta o plantatie, putem sta0ili un aliniament,
adica o linie de 0a"a, de la care sa pornim cu masuratorile pentru pichetaj.

II.+.6. Repic&etatul
*eoarece pichetul care marchea"a locul pomului, centrul 'ropii se scoate odata cu saparea
acesteia, pentru a putea planta pomul la locul sta0ilit este necesar sa se mai puna nca doi picheti la
fiecare 'roapa, acestia ramPn nemiscati pPna cPnd se termina plantarea pomilor.
-epichetarea se face cu ajutorul unei scPnduri a carei lun'ime tre0uie sa depaseasca mar'inile
'ropii, iar latimea poate fi de .-10 cm.
II.+.10. Platatul pomilor
II.+.10.1. 7poca de platare
Qn raport cu evolutia vremii pomii se plantea"a toamna, n perioada 1% =ctom0rie / 0
?oiem0rie, n cursul iernii cPnd temperatura aerului este po"itiva si solul nu este n'hetat, si
primavara devreme, cPnd terenul s-a "vPntat si se poate lucra.
Pomii care se plantea"a toamna si iarna, se prind ntr-un procent mai mare decPt cei plantati
primavara si pornesc n ve'etatie mai devreme, cu cel putin 1- saptamPni. 5cest avans nre'istrat la
declansare timpurie a cresterii lastarilor la pomii plantati toamna si iarna, se datoreste n principal formarii
mai devreme a radacinilor active, care folosesc intens su0stantele minerale din sol, nca din primele fa"e de
ve'etatie.
Plantatiile care se nfiintea"a primavara sunt afectate de o perioada mai lun'a de seceta, adeseori
declansata si sustinuta de vPnturile puternice si uscate, care 0at dinspre est, sud-est si nord-vest.
Plantarile de primavara sunt deseori determinate si de imposi0ilitatile de protejare a pomilor pe
perioada de iarna, mpotriva ro"atoarelor. *aca nu dispunem toamna de materialul necesar mprejmuirii
plantatiei, atunci plantatul se va efectua primavara, cPnd solul s-a "vPntat si ro"atoarele s-au retras pe cPmp
si n padurile apropiate.
II.+.10.2. Sapatul gropilor
Pe terenurile desfundate cu te8tura mijlocie, 'ropile se sapa mecani"at, cu 0ur'hiul de
600 mm diametru, n pre"iua sau chiar "iua plantarii, evitPndu-se astfel, pe cPt posi0il, pierderile de
apa din sol, prin evapotranspiratie. Qn lipsa 0ur'hiului, 'ropile de plantare se sapa manual cu
dimensiunile laturilor de 60860 cm si adPncimea de $0 cm.
Pe terenurile nedesfunadate, cu te8tura mijlocie, 'ropile se sapa, n e8clusivitate manual . Pentru
usurarea acestei lucrari, mar'inile 'ropii se marchea"a pe teren cu ajutorul unui cadru de lemn, de forma
patrata, cu laturile de .0>.0 cm sau 100>100. 5dPncimea acestor 'ropi varia"a ntre .0 si +0 cm, n functie
de natura terenului
II.+.10.!. #e&ica platarii
Plantarea pomilor pe suprafete mici de teren se desfasoara astfel#
@n lucrator marunteste cu sapa pamPntul re"ultat de la prima ca"ma, pe care apoi l amesteca cu
mranita si n'rasamintele chimice reparti"ate si confectionea"a un musuroi pe fundul 'ropii.
Cel de-al doilea lucrator, asea"a scPndura de repichetat si plantat deasupra 'ropii, cu crestaturile
laterale ntre cei doi picheti mar'inali si introduce pomul n 'roapa prin crestatura centrala 1daca lipseste
tutorele4, sprijinindu-l pe musuroi. 5poi prin miscari scurte si rapide fi8ea"a pomul pe musuroi la
adPncimea sta0ilita initial. *aca musuroiul este prea mare, se mai scoate pamPnt din 'roapa, iar daca este
prea mic, se mai adau'a. 5celasi lucrator care tine pomul, rasfira si asa"a radacinile pe musuroi, la
adPncimea sta0ilita initial.
Qn continuare, lucratorul care a confectionat musuroiul, tra'e cu sapa pamPntul fertil peste radacini,
iar cel care tine pomul tasea"a solul n 'roapa, de la mar'ine catre centrul ei. Tasarea solului se face mai
0ine cu ci"me de cauciuc si pe toata lun'imea radacinilor, pentru a nu le frPn'e 1mai ales la portaltoii
ve'etativi4 si pentru a le pune mai repede n contact cu solul.
7roapa se completea"a apoi cu pamPntul maruntit si reavan din aratura, care de cele mai multe ori
este mai fertil decPt cel din 'roapa. *upa aceea pamPntul se tasea"a din nou.
PamPntul din 'roapa se asa"a mai repede si mai 0ine, daca dupa introducerea celui de-al doilea strat
de sol, se toarna 1-& 'aleti cu apa.
*in o0servatiile practice s-a constatat ca apa este necesara la plantare chiar daca pamPntul este
suficient de umed. Prin udare, pamPntul se asa"a uniform n toata 'roapa, 'olurile de aer dintre radacini
sunt eliminate mai usor, iar contactul dintre radacini si sol se reali"ea"a mai intim si pe toata lun'imea lor.
*upa ce apa s-a infiltrat se arunca n 'roapa tot pamPntul care a mai ramas. *aca acest pamPnt este
format din mai mult pietris, ar'ila sau nisip, se mprastie pe terenul n jurul pomului, iar 'roapa se
completea"a cu pamPnt din aratura.
Ea plantarea de toamna, n jurul trunchiului pomului se confectionea"a din pamPnt un musuroi nalt
de 0-&0 cm, care acopera ntrea'a suprafata a 'ropii si protejea"a sistemul radicular al pomilor mpotriva
'erurilor.
Ea plantarea de primavara n jurul pomilor se face o farfurie din pamPntul ramas la plantare, n care
se toarna 1- 'aleti de apa, pentru a asi'ura o prindere mai 0una a pomilor.
Parcela
Suprafata
0m
2
1
Soiul
,umar de
pomi
Pret uitar
0mii lei1
$aloare
0mil lei1
1 (06%
-epu0lica %+$6 .0 $(%,6.
Billiams &06& $%,0$
2 (&.,%
Passe Crassane %+( $((,(6
Billiams &0(6 $6,0.
! 6(0.0
=livier de Serres %%&$ $$,(
@ntoasa 6osc .%1 .,0.
" 6+%.0
50atele ,etel %($1 $%+,.
Passe Crassane +%( &6,%6
5 &$%(%
Billiams rosu .%& .,$
Passe Crassane 1$6+ 11(,%
+ %61,%
Billiams rosu 0.$ 166,(
Passe Crassane 10($ .%,+
4 &+6%6,+
Billiams &( 61,(6
@ntoasa 6osc 16.6 1&$,..
5 &$6+.
Trivale .6& +,0$
Billiams 1$(% 11.
6 1.(.
Billiams 1%0. 10,6$
@ntoasa 6osc ((( 6,16
10 &$6%
Trivale 1+&6 1%$,..
Billiams ++. (+,.$
11 1.%10
@ntoasa 6osc 1%( 1,16
Billiams (.( 6,+6
12 6$&
@ntoasa 6osc 1.6. 1$+,$$
Billiams +6& ((,0$
1! .6(0
Aanne *K5rc &6% 1.+,
Billiams rosu 11. +(,$$
#otal !565+" +55+! 52+6,0
,ecesarul de material saditor si amplasarea acestuia pe parcele
8rgai%area si amea/area tereului
P5-C9E5-9 T9-5S5-9
Parce
la
E
1m
4
l
1m4
6
1m
4
0
1m
4
;
1m4
Suprafata
provi"orie
1m

4
Supraf
ata
totala
1m

4
7r.
pant
a
1!4
?r.
teras
e
Eatimea
platfor
mei
l
p
1 m4
Inaltim
ea
talu"ul
ui
h 1mL
1>14
1m4
Eatim
ea
terasei
l
p
I h
1m4
Suprafa
ta
talu"uri
lor
1m

4
Suprafa
ta
"onelor
de
ntoarc
ere
D

1m

4
Suprafat
a
efectiva
a
parcelei
1m

4
E 8 l
16I0
4h

1
&1
0
$.,
%
((0&% $+(0 (06%

.0 $% 0
1&(%
0 ($6&,
%
%0 (&.,%
$
%
$.,
%
60..
%
&
&0
0
6
0
$.,
%
6+%.0 %00 6(0.0
$
&0
0
$.,
%
($%%0 $+(0 6+%.0
%
&0
0
1 &6600 16 10 10,% 1,+% 1,0 %.% 1$$0 &$%(%
6
&0
0
1%
0
1 ($%0 16 10 10,% 1,+% 1,0 $&.,(% 1(%0
%61,
%
(
1(
0
1
0
10 (00
$0$0 1. 10 10 ,0 1,0 (%.,1 16% &+6%6,+
11
0
$% $+%0
$
%
1
+.+
0
.
&1
0
1 &(.0 1. 10 10 ,0 1,0 6. $$0 &$6+.
+
1
0
1&,
%
%+&% 0 10 +,.. ,$( 1,&% %1.( $(0 1.(.
10
%
0
1&,
%
&0.(% 0 10 +,.. ,$( 1,&% 61(% 1&% &$6%
11
6
0
1$
0
1&,
%
$(00 1. 10 10,1& , 1,&% $$$0 1(%0 1.%10
1
+
%
1(
%
1&,
%
+0,
%
16 10 10,&. 1,+( 1,&% $6+,% 1(%0 6$&
1&
&0
0
1&,
%
&(0%0 16 10 10,&. 1,+( 1,&% %+10 $(0 .6(0
] %.(+0
..0%,&
%
&160
%6.6$,
6%