Dinamica relatiei profesor-elev in procesul de invatamant

1. Caracteristicile si semnificatiile educationale ale relatiei profesor-elev

2.Tipuri de relatii in invatamantul special.
1. Caracteristicile si semnificatiile educationale ale relatiei profesor-elev.
Procesul de invatamant nu este conceput in afara unui dialog profesor-elev ,
efectuandu-se si numeroase cercetari in domeniul sociologiei si psihologiei sociale in
acest sens.
Un aspect important legat de aceasta problema este aceea de a crea conditii necesare
ca aceasta relatie sa se transforme intr-un dialog autentic.
Dialogul autentic este atunci cand:
- fiecare persoana se anga!ea"a in intregime e#primandu-si cu sinceritate emotiile,
sentimentele, e#perientele, acceptand sentimentele, ideile si nevoile celorlalti , pentru ca
doreste sa le inteleaga , sa-si modifice atitudinea si intentiile cooperarii cu ceilalti.
$n acest sens este importanta-C%%P&'('&(
-considerarea elevilor ca facand parte dintr-un grup social.
-o sarcina importanta a profesorului fiind stimularea comunicarii elev-elev- o motivatie
superioara posibilitatii de a comunica nu doar cu profesorul ci si cu colegii sai.
Din punct de vedere psihosocial, putem distinge un nivel:
-formal
-informal
1. )ivelul formal
-include toate elementele care apar ca urmare a interactiunii profesor- elev datorita
rolurilor in care acesta este implicat * dirigintele ,etc+.
-aceste relatii au un continut '(T$%)(, si reprei"nta canale prin care se transmit
informatie semantica.
-emantic. care se refera la sensurile cuvintelor.
2.)ivelul informal
-repre"inta realtii cu o puternica incarcatura afectiva
-sunt canale prin care se transmit informatii ecto-semantice sub forma sentimentelor,
emotiilor.
//// $ntre cele 2 niveluri e#ista o relatie de interdependenta.
(lte caracteristici ale relatiei profesor-elev
-sunt relatii asimetrice , oficiale , se stabilesc in scoala implica drepturi si indatoriri,
continutul relatiei fiind influentata de modul in care se stabilesc obligatiile .
-sunt conditionate de particularitatile de varsta, de sistemul relatiilor din clasa de elevi.
-sunt dinamice-raporturile oficiale cu prioritate in fata celor personale.
Tipuri de relatii :
-de comunicare -se transmit informatii
-de conducere - democratic
- laisse"-faire
-autocratic
-socioafective
Tipurile de relatii care determina formarea unui climat psihosocial:
-Profesor-clasa de elevi
-profesor-elev
-elev-elev
%biectii :
Unii profesori isi orientea"a atentia si e#plicatiile spre unii elevi si-i ignora pe altii.
//// 'elatia pedagogica este un factor stimulativ pentru motivatia in invatare , iar aceste
simpatii, antipatii influentea"a procesul de invatare.
0unctiile profesorului
a+ %rgani"area procesului de invatamant
-aplicarea unor strategii potrivite
-de"voltarea gandirii elevilor
-tre"irea interesului,stimularea motivatiei
-gasirea unor metode, adecvate , crearea unei atmosfere prielnice studiului, do"area
diferentelor, de"voltarea unor strategii de reali"are a problemelor.
b+ &ducator
-indeplinirea statutului de model, partener, sfatuitor
-crearea unei atmosfere de securitate si incredere in clasa, crearea unei relatii de simpatie
profesor-elev.
-formarea elevilor pentru munca independenta
-ii a!uta pe elevi sa-si gaseasca propria identitate.
c+ Partener al educatiei
-se refera la raportul profesor-elev : profesorul trebuie sa colabore"e cu toti factorii
educativi, !ucand rolul de consultant al parintilor.
d+ 1embru al corpului profesoral
Competente pe care trebuie sa le aiba profesorul.
-psihopedagogice.cunoasterea elevului
-psihosociale.modul de a conduce o clasa de elvi
-morala.trasaturi de carater si sistemul de P al profesorului
-competenta profesionala
-competenta de a de"volta relatii bune de comunicare cu elevii si parintii
&mpatia. capacitatea profesorului de a se transpune in sistemul cognitiv-afectiv al
copilului.
-capacitatea de organi"are a coectivului
cea mai importanta este comunicativitatea .
2.Tipuri de relatii in scoala speciala
a+ profesor-elev2 elev-elev
scoala de masa $-$3-acelasi invatator, profesor sport,religie, lb straina
- copilul trebuie sa aiba mai multe modele
3-3$$$-dirigintele4 profesorii
-coala speciala-se mergea cu profesorul de la $-3$$$, mai apare educatorul, logopedul,
C01-ist
De"avanta!- copilul se invata cu un singur model, consecintele negatice in adaptarea
sociala ulterioara clasa a 3$$$a.
,a scoala de masa - un copil trece prin 5 colective de elevi
-coala speciala- acelasi colectiv, apar modificari ca urmare a psihodialogului, dar nu se
schimba colectivul ca atare.
'elatia elev-elev
-nu se pun 2 hiperchinetici in aceeasi banca
-plasament in banca: un ambliop, hipoacu"ic,logopat, trebuie ase"ati in prima banca .

'eusita invatamantului special pentru d.m. nu depinde doar de modalitatea
organi"atorica prin care el se reali"ea"a , adica prin institutii separate sau prin forma
integrate invatamantului obisnuit, ci depinde , mai ales de felul in care se lucrea"a cu
elevii si de tipul relatiilor care se instaurea"a intre educator si elevii sai, precum si intre
elevii insisi, in procesul activitatilor scolare.
-e sublinia"a faptul ca relatia elev cu d.m. , educatorul este , de regula e#trem de
nenaturala, integrate, fiind preferate activitatile didactice desfasurate frontal si metodele
verbale, putin eficiente sub aspect cognitiv si mai ales , sub aspect corectiv-formativ.
Pentru ca profesorul din scoala speciala sa- si desfasoare in bune conditii munca ,
este necesar sa reali"e"e in permanenta o anali"a a greselilor tipice efectuate de elevi.
Pot descoperi aspectele care n-au fost intelese pentru a reveni asupra lor.
$n ca" contrar , recurgand numai la inmultirea repetitiilor si a e#ercitiilor, nu se face
altceva decat se fi#ea"a ceea ce sa inteles gresit.
,egarea cunostintelor precedate de e#perienta cotidiana a elevilor d.m. este una din
caile cele mai eficiente pentru formarea interesului de cunoastere si pentru asigurarea
intelegerii.
2. Tipuri de relatii in invatamantul special
(specte relationare profesor-elev in scoala speciala
'elatia profesor-elev repre"inta modalitatea principala de mediere didactica, de
iposti"are a acesteia intr-o varianta umana, subiectiva . dincolo de continuturile concrete
care se transmit , in activitatea didactica va fi important foarte mult tipul de interactiune
care se va statornici intre clasa de elevi si profesor, precum si atitudinea acestuia in a se
relationa la grup si la fiecare elev in parte.
'elatia cu elevii nu trebuie sa se reduca doar la un aspect formal, administrativ, fiind
reglementata de coduri deontologice sau normative institutionale, aceasta se va adecva si
personali"a neincetat , se va dimensiona si relativi"a la specificul grupului scolar sau
membri acestuia.
$n realitate, raportul invocat este oarecum de"echilibrat, asimetric din ratiuni
obiective * diferenta de varsta, de cumul e#periential, de statut social, de capital cultural+.
$ferentele e#ista in mod evident, dar ele nu trebuie sa devina motiv de depreciere a
elevilor, de infatuare, de impunere a propiei persoane, de e#ercitare a autoritarismului.
(utoritatea , care este o dimensiune po"itiva in educatie, nu se impune , ci se castiga ,
este atribuita de catre partenerii actului formativ. (utoritatea liber atribuita potentea"a, de
buna seama calitatea actului educativ.
Plecand de la locul profesorului in conducerea si diri!area proceselor educative, de la
gradul sau de implicare in aceste procese , se pot deduce trei tipuri de relatie profesor-
elev.
-relatia de tip democratic
-relatia de tip laisse"-faire
-relatia de tip autocratic
1. 'elatia de tip democratic
(ceasta situatie relationala privilegia"a cooperarea dintre profesor si elev, aceasta din
urma fiind inteles ca o persoana autonoma, demna, responsabila fata de propriul proces
de formare. &levul nu mai este identificat cu un obiect pasiv, asupra caruia se
actionea"a, ci devine un actor care se implica activ in alegerea si adecvarea in 6 la actul de
instruire. &levului i se acorda un anumit credit, in acord cu gradul sau de maturi"are
intelectuala si spirituala, preluand secvential din atributele clasice ale profesorului.
Profesorul va crea multiple situatii de implicare a elevilor , va antrena efectiv elevii in
procesul de deslusire a adevarurilor, se va lasa interpelat, interogat de elevi.
Comunicarea pe directia elevi-profesor se va intensifica, se va cultiva ideea ca si
profesorul are de invatat de la elevi, ca acestia devin coresponsabili de calitatea
procesului instructiv-educativ. (cest tip de relatie actuali"ea"a un raport optim dintre
directivitate si libertate. Profesorul nu se retrage din activitate, nu-si diminuea"a
prerogativele, el e mereu pre"ent, dar este a!utat, complimentat de elevi.
2. 'elatia de tip laisse"-faire
$n acest ca", domina interesele si dorintele elevilor, profesorul subordonandu-se
ma#imal in favoarea acestor determinari. -e pleaca de la premisa ca se manifesta in mod
natural la copil tentinta de a se de"volta spre bine, fara nici o diri!are sau imi#tiune din
afar. %rice ingerenta e#terioara este considerata apriotic negativa si este blamata.
$nitiativa invatarii revine aproape e#clusiv elevului . de aceea, elevii trebuie sa fie lasati
sa-si desfasoare activitatea dupa bunul plac. (ctivitatea profesorului se va rastrange ,
acesta fiind ca un simplu supraveghetor si insotitor al initiativelor elevilor. -e a!unge
astfel la o fetisi"are a raportului profesor-elev, la o disimetrie e#agerata in favoarea
elevului.
5. 'elatia de tip autocratic
$n aceasta situatie ,profesorul este actantul principal aproape e#clusiv, al relatiei
didactice. 'aportul este viciat prin unidirectionalitatea lui.
-doar profesorul comunica
-de la el emerg ideile
-parerile , valori"arile
-lui ii revine initiativa comunicarii
-el are intotdeauna dreptate.
&levul este privit ca obiect inert, ca fiinta imperfecta care are nevoie la tot pasul , de
pre"enta si tutela celui matur.
$ntreg travaliu didactic este denatural 2 educatia deevine un proces de memorie
mecanica, de ascultare si receptare pasiva, o strategie de formare a conformismului.
%bedienta devine tel si criteriu al reusitei scolare. &ste blamata e#primarea libera,
cercetarea independenta, afirmarea plenara a personalitatii. 7a"andu-si toata actiovitatea
pe impunerea unei autoritati fortate, uneori construite , aceasta degenerea"a intr-o forma
de autoritate , malefica oricarui parcurs de formare.
% capacitate deosebita, necesara in articularea unui raport optim al profesorului cu
elevii sai ,o repre"inta &1P(T$(.
&mpatia didactica repre"inta acea capacitate a profesorului de a se transpune in fiinta
elevilor sai , de a intui procesualitatea cognitiva si afectiva a celor cu care
interactionea"a, de a vibra si retrai la modul afectiv stari, gandiri, proiecte.
Capacitatea invocata presupune un anumit grad de identificare psihologica cu
unoversul e#istential al elevului simultan cu parerea unei distante multumitoare astfel
incat sa ingaduie o reflectare si raspunsuri eficiente , rationale, convenabile, situational si
pragmatic in ce priveste probleme ivite.