Ulei de palmier

Uleiul de palmier este nativ din Africa unde si acum exista plantatii salbatice de
palmieri, iar uleiul se obtine prin metode simple, traditionale. Are o lunga istorie in utilizarea
pentru scopuri alimentare, dovezile arheologice mergand pana in urma cu 5000 de ani. El se
produce din fructul arborelui de palmier numit ElaeisGuinneis, originar din Guineea de Vest.
Arborele de palmier se maturizeaza dupa ani de la plantare si produce anual !0"!#
ciorchini, fiecare cu o greutate de #0"0 $g. Un ciorchine poate avea !000"000 fructe de
marimea unei cirese alungite care este alcatuita din partea carnoasa si sambure cu miez alb.
%n secolul !5 arborele a fost introdus si in alte parti din Africa, Asia de &ud"Est si
America 'atina. %n (ala)sia arborele a fost introdus in !*+0 ca planta ornamentala, iar
primele plantatii comerciale au aparut in !,!+. %n anii -.0 s"a extins considerabil productia de
ulei de plamier pentru a reduce dependenta economica de cauciuc si cafea.
Astazi (ala)sia este cel mai mare producator siexportator de ulei de palmierdin lume.
%n !,,5 productia mondiala de ulei de palmier a fost de !5, mil. tone, din care
(ala)sia producea +,* mil. tone, adica 5!,./ din productia mondiala. %n anul #000 (ala)sia
a produs *,. mil. tone ulei brut de palmier, din care peste * mil tone au fost exportate.
0lantatiile de palmier ocupa in (ala)sia o suprafata de peste #,5 mil. 1a. 2ecoltarea
ciorchinilor se face manual iar transportul este mecanizat.
0relucrarea fructelor si semintelor se face in instalatii moderne, de inalta tehnicitate si
productivitate. 3atorita continutului mare de grasimi in fructele de palmier si a productivitatii
ridicate, pretul uleiului de palmier se situeaza, de regula, sub pretul uleiului de soia. Uleiul de
palmier si fractiunea sa lichida 4 oleina se utilizeaza pe plan mondial ca ulei de gatit,
shortening si margarina.
3e asemenea grasimile din palmier se incorporeaza in amestecuri utilizate pentru
fabricarea diverselor produse alimentare ca si in prepararea produselor casnice.
Extindere pe piata romaneasca
Uleiul de palmier reprezinta o treime din totalul productiei de ulei vegetal la nivel
global, insa in 2omania este inca o piata foarte mica in
comparatie cu uleiul de floarea soarelui. 0roducatorii din
(alaezia vor sa schimbe acest lucru. 056& 70alm 5il
6rade 8air and &eminar9 a reunit la :ucuresti peste 00 de
participanti din 2omania si din regiune, iar la targ au fost
cateva zeci de expozanti din randul producatorilor romani
din 8(;G si al importatorilor de ulei de palmier.
%n prezent, in 2omania sunt + distribuitori mari de ulei de
palmier fabricat in (alaezia. 0rimul dintre acestia, 2ender,
a intrat pe piata in anul !,,.. 'ipsa unei rafinarii locale este
insa o piedica pentru dezvoltarea pietei uleiului de palmier
in 2omania. <;ea mai apropiata rafinarie de ulei de palmier
este la 5dessa, deci in afara zonei UE. 5 investitie in prima
rafinarie locala ar fi benefica pentru ca ar reduce efectele variatiei cursului de schimb si ar
permite reducerea pretului acestui produs=, a declarat Adrian 3ragota, %mport > 3evelopment
(anager la ;)rom 2omania, distribuitorul uleiului de palmier &tardoro.
;amera de ;omert si %ndustrie :ucuresti a anuntat, in cadrul 056&, ca va deschide
o reprezentanta in (alaezia in #0!, cu scopul atragerii unor investitii malaeziene in 2omania
si al dezvoltarii exporturilor romanesti.
(alaezia este, in prezent, cel mai mare exportator de ulei de palmier din lume.
Exporturile de ulei de palmier si produse derivate s"au cifrat la ./ din totalul exporturilor
catre 2omania in #0!!, potrivit lui 1on 6an &ri :ernard 3ompo$, ministrul %ndustriei
0lantatiilor si al :unurilor de 'arg ;onsum din (alaezia.
Retailul, inca slab exploatat
%n industria bunurilor de larg consum, uleiul de palmier este utilizat atat pentru
productia de alimente precum biscuiti sau inghetata, cat si in procesul de fabricare a
detergentilor si a produselor cosmetice. %n 1o2e;a, acest produs este utilizat la scara larga "
avand o rezistenta ridicata la fumegare, el poate rezista la mult mai multe pra?iri decat
uleiurile traditionale si nu influenteaza gustul produselor pra?ite sau al celor care intra in
contact cu el.
Aceste proprietati ar putea impune uleiul de palmier si in consumul casnic, ca un
substituent pentru uleiul de floarea soarelui al carui pret a crescut semnificativ in ultima
perioada din cauza secetei care a compromis culturile locale de floarea soarelui.
3e altfel, pe rafturile h)permar$eturilor din 2omania oferta de ulei de palmier este
tot mai extinsa, produsul fiind disponibil insa, in mare parte, doar in ambala?e mari, de peste #
litri. (a?oritatea ambala?elor sunt opace, pentru a nu permite solidificarea uleiului la
temperaturi scazute.
0e raftul magazinelor din retelele mari, uleiul de palmier a?unge cu un pret mediu de
peste !0 lei@litru, superior pretului actual al uleiului de floarea soarelui, situat in ?urul a *
lei@litru. 2ezistenta mai mare la temperaturi ridicate, comparativ cu alte uleiuri vegetale, il fac
insa un produs competitiv ca pret pentru gospodarii.
Uleiul de palmier: avantaje si dezavantaje
%ntr"o lume in continua miscare si transformare, se asteapta din partea companiilor si a
organizatiilor guvernamentale sa actioneze intr"o maniera sustenabila fata de mediul
incon?urator si benefica din punct de vedere social, tinand cont, in acelasi timp, ca orice
afacere trebuie sa fie viabila economic pentru a se dezvolta si a rezista pe piata. ;ompaniile in
continua dezvoltare au inteles acest lucru si au constientizat ca pot obtine beneficii de pe
piata actionand responsabil.
2&;"ul poate fi polita de asigurare a companiilor, conferindu"le valoare si a?utandu"le
sa"si consolideze perspective pe termen lung. :randul unei companii este insasi esenta
companieiA un brand bun este suma simbolurilor si a perceptiilor pe care acesta le creeaza, o
combinatie intre identitatea fizica@vizuala si o reflectare, dupa parerea publicului, a ceea ce
fac, promit si realizeaza companiile. Asadar nici o companie nu"si permite sa aiba o imagine
sifonata atunci cand vine vorba de prote?area mediului si de abuz social. 6ot mai mult pietele
tind sa rasplateasca firmele si companiile care comercializeaza bunuri a caror provenienta
respecta standardele de management 7calitate, mediu, securitatea Bi sanatatea ocupationala,
siguranta9.
3efrisarea padurilor din ultimii *0 de ani, mai ales dupa primul razboi mondial, a dus
la o reducere a suprafetei de , milioane ha la .. milioane hectare paduri, din care astazi 5.5/
sunt afectate de poluare. 0adurile tropicale reprezinta mediul cel mai productiv si cel mai
fertil din lume, iar existenta lor este amenintata prin distrugerea continua la care sunt supuse
de catre oameni. 5 buna parte a acestei distrugeri a avut loc cu scopul declarat de a asigura
necesarul de lemn. &e estimeaza ca la ora actualC cel putin ?umatate din totalul padurilor
tropicale au fost de?a distruse. %n fiecare minut al unei zile se defriseazC o suprafata ce ar
putea acoperi sase terenuri de fotbal. ;auzele defrisarilor sunt complexe si de cele mai multe
ori corelate, iar printre ele se afla si agricultura pe plantatii. Acest tip de agricultura a evoluat
timp indelungat fundamentata pe axa stiintifica si de rentabilitate. 5 caracteristica a acestui tip
de agricultura este specializarea Dn cEteva produseF :razilia 4 cocos, cafea, banane A &ri 'an$a
4 ceai A %ndonezia si (alaezia 4 palmier de ulei si cauciuc A Ecuador si Guatemala 4 banane.
Anual, in toata lumea, se produc peste G0 de milioane de tone de ulei de palmier 7peste
*5/ din productia mondiala fiind produsa de %ndonezia, cu #0 de milioane de tone, si
(alaezia, cu !+ milioane de tone9. 0roductia de ulei de palmier ?oaca un rol important in
dezvoltarea economica a unor tari tropicale. Asadar un boicot asupra acestui produs nu este de
dorit, drept urmare se doreste ca producatorii responsabili sa fie recunoscuti si sa castige
avanta?e pe piata. Un program eficient de 2&; poate sa dezvolte un plan de business strategic
de masa in cadrul industriei de ulei de palmier. &copul acestui plan este de a alinia valorile de
business cu nevoile si asteptarile partilor interesate, dincolo de cele ale investitorilor si ale
actionarilor. %n cadrul industriei uleiului de palmier, acest lucru implica responsabilitate
pentru impactul social si impactul asupra mediului, trecand adesea dincolo de ceea ce se cere
prin lege, cu scopul de a produce capital social si ambiental in obtinerea unei Hlicente de
operare=. &tandardele de certificare ce tin de terta parte reprezinta un instrument cunoscut de
indrumare si monitorizare a impactului programelor de 2&; si se regasesc in 2&05
72oundtable on &ustainable 0alm 5il9.
2&05 a fost conceput in anul #00G pentru rezolvarea problemelor legate de mediu, generate
de productia de ulei de palmierA colaboreaza cu producatorii de ulei de palmier, comercianti,
retaileri, banci, investitori, comunitati locale si organizatii non"guvernamentale cu scopul
implementarii strandardelor globale pentru cultivarea de ulei de palmier sustenabil si
combaterea culturilor exhaustive in padurile tropicale si distrugerea zonelor umede, in special
in %ndonezia.
Uleiul de palmier este un ingredient esential in alimentatia ieftina din natiunile
industrializate, gasindu"se in diverse alimente precum margarina, sosuri, supe sau produse de
patiserie, chipsuri sau chiar ciocolata. 3upa uleiul din soia, este al doilea cel mai raspandit
ulei din lume 7il gasim cel mai adesea pe etichetele produselor sub denumirea de Hulei
vegetal=9, si din aceasta cauza cererea pe piata e destul de mare. 3in nefericire, zonele
defrisate de paduri tropicale s"au extins si, mai mult decat atat, au depasit capacitatea
0amantului de sustinereF au ramas putine paduri pentru mentinerea biosferei, a ciclurilor
climatice si hidraulice. 0rin cultivarea palmierilor nu mai poate fi controlata emanatia de
dioxid de carbon in atmosfera. Uleiul de palmier nu e nesanatos pentru noi, dar industria pe
care o presupune e devastatoare pentru locuitorii din zonele cu paduri tropicale exploatate, cat
si pentru animalele din aceste habitate. 2amasitele de paduri de care ne mai bucuram, trebuie
prote?ate in totalitate pentru a se extinde regenerarea naturala si cea umana. ;hiar daca in
tarile producatoare de ulei de palmier aceasta activitate aduce prosperitate si bunastare pentru
locuitori, nu trebuie negli?at si in detrimentul cui se obtine aceasta prosperitate. 3efrisarea
padurilor pentru a face loc plantatiilor nu face decat sa accelereze si mai mult efectul de sera
si distrugerea stratului de ozon al planetei cu efecte inimaginabile pentru noi si generatiile
viitoare.
Bursa de Mrfuri din Indonezia a lansat tranzacii cu cositor
:ursa de (Crfuri din %ndonezia " cel mai mare exportator mondial de cositor " a lansat,
ieri, tranzacIii cu contracte avEnd ca suport acest metal 7cu livrare fizicC9, dEnd naBtere unei
alternative la operaIiunile derulate de 'ondon (etal Exchange 7'(E9. 0e piaIa londonezC se
deruleazC tranzacIii cash Bi futures cu cositor.
%ndonesia ;ommodit) > 3erivatives Exchange, care mai oferC contracte pe ulei de
palmier Bi aur, a tranzacIionat, douC loturi de cositor a cEte cinci tone metrice fiecare, la un
preI de #G.500 dolari tona. 'a '(E, preIul cositorului cu livrare peste trei luni a Dncheiat luna
ianuarie cu un preI de #G.G5 dolari tona.
0reIul cositorului a urcat cu #+/, acesta fiind cel mai important cEBtig din iulie !,*, pEnC
Dn prezent. Avansul a fost determinat de scCderea stocurilor de profil. &tocurile de cositor
monitorizate de bursa londonezC s"au redus cu #5/ Dn ianuarie, a?ungEnd la ,.!00 tone, cel
mai redus nivel din martie #00, pEnC Dn prezent.
!urul lic"id#
Uleiul de palmier este numit adesea Jaurul lichidJ. KntrebuinICrile sale Dn industrie nu
se limiteazC la produsele semipreparate, dulciuri ori uleiul pentru gCtit. Lorld Lide 8und for
Mature afirmC cC aproximativ 50/ din produsele din supermar$et"uri sunt ambalate Dn
materiale obIinute din ulei de palmier. 5 bunC parte din produsele cosmetice, Bi Dn mod
special sCpunurile, conIin ulei de palmier ascuns sub o denumire tehnicCF sodium palmitate.
Kn ultimul timp se discutC din ce Dn ce mai mult despre utilizarea uleiului de palmier ca
biocombustibil. 0resiunea pe utilizarea biomasei Dn producIia de energie devine literC de lege
Dn multe state. Guvernul (arii :ritanii, de exemplu, a decis crearea unui instituIii oficiale care
sC impulsioneze exploatarea biomasei. (ulte alte state au anunIat cC Bi ele sunt interesate de
aceastC resursC. Altfel spus, cu fiecare zi ce trece, cererea pentru biomasC, Bi implicit Bi pentru
uleiul de palmier, mai ieftin decEt alte tipuri de biomasC, creBte. %ar ICrile producCtoare de Jaur
lichidJ, Dn special (alaezia Bi %ndonesia, DBi pun problema dezvoltCrii acestui sector pe
suprafeIe cEt mai extinse. 0e cale de consecinIC, Dn aceste ICri se duce o luptC Dntre nevoile de
dezvoltare economicC Bi naturCF limitele pCdurilor tropicale, care gCzduiesc specii pe cale de
dispariIie precum urangutanii Bi tigrii de &umatra, se modificC de la o zi la alta Dn defavoarea
animalelor Bi planetei.
Kn #00+, spri?inindu"se pe concluziile unui raport al G2A&0 Bi UME&;5, J6he
GuardianJ susIinea cC incendiile de pCdure din %ndonezia au condus la o emisie de dioxid de
carbon estimatC la !G00 mii de tone pe an Bi cC, Dn circa !5 ani, adicC pEnC Dn #0##,
aproximativ ,*/ din pCdurile %ndoneziei Bi (alaeziei vor dispCrea. Autorul materialului de
presC citeazC un oficial indonezian care afirma cCF
JGuvernul indonezian pur Bi simplu nu are capabilitCIile sau capacitatea de a gestiona
teritoriile destinate plantaIiilor de palmieri fCrC a?utorul europenilor,americanilor, ?aponezilor
sau fCrC a?utorul altora interesaIi.J
Kn acest context, multe organizaIii non"guvernamentale internaIionale au Dnceput sC
preia din rolul statelor afectate de febra Jaurului lichidJ Bi sC punC presiune pe instituIiile Bi
companiile implicate. 3intre toate aceste ong"uri, Greenpeace a fost de departe cea mai
vocalC. Greenpeace a lansat o campanie la nivel mondial prin care DncearcC sC atragC atenIia
asupra faptului cC industria uleiul de palmier se construieBte pe un dezastru ecologic, iar
mariile companii DBi cresc profiturile fCrC sC se gEndeascC la consecinIe. Adesea a fost aruncat
Dn ?oc argumentul potrivit cCruia acIiunile noastre de astCzi afecteazC iremediabil viitorul
generaIiilor urmCtoare 7Argumentul dreptCIii intergeneraIionale9.
3emersului de conBtientizare privind acest dezastru s"au alCturat Bi alte ong"uri, mai
mici sau mai mari, dar Bi posturi de televiziune Bi personalitCIi publice. Unii, aBa cum este
cazul cu Lorld Lide 8und for Mature, cunoscutC sub abrevierea LL8 sau sub sigla ursului
panda, a adoptat o viziune pozitivC, DncercEnd sC Dmbine nevoia companiilor de materie primC
ieftinC cu dorinIa de a prote?a natura. %ar metoda aleasC a constat Dn promovarea certificCrii
2&05, adicC Roundtable on Sustainable Palm Oil, o iniIiativC internaIionalC prin care
companiile care folosesc ulei de palmier Dn producIie se obligC sC nu colaboreze decEt cu
firme sau fermieri care sunt recunoscuIi de un for special ca IinEnd seama de mediu.
(odul cum s"a implicat LL8 a fost destul de directF a organizat cursuri despre
dezvoltarea sustenabilC a plantaIiilor de palmieri pentru fermierii din ICrile supuse acestei
exploatCri economice agresive. Kn felul acesta, LL8 s"a asigurat cC cei implicaIi direct Dn
existenIa plantaIiilor, fermierii DnBiBi, Btiu cum sC"Bi construiascC o afacere de succes Bi fCrC sC
distrugC pCdurea tropicalC. Kn programele LL8 li s"au explicat fermierilor cum pot avea
plantaIii care dau producIii mari Bi sustenabile Bi fCrC sC fie nevoie sC"Bi extindC suprafaIa
plantatC cu palmieri.
&imultan, LL8 a alcCtuit un top al companiilor care folosesc Dn producIie ulei de
palmier. Acest top, intitulat WWF Palm Oil Buyers' Scorecard, listeazC Dn #00, Dn primele
poziIii companii precum (ar$s > &pencers, Unilever, ;adbur), 6he :od) &hop, '-5real.
Kntre ;adbur) Bi 3anone este o diferenIC de #0,5 puncte din #, posibile, prima primind un
puncta? de #G, iar cea de"a doua doar ,5. Auchan a refuzat sC ia parte la aceastC listare iar
(etro a obIinut 0 puncte. &copul topului realizat de LL8 este de a funcIiona Dn genul unei
oglinzi pentru acele companii care folosesc Dn producIie uleiul de palmier Bi sC le determine sC
foloseascC doar ulei provenind de la plantaIii sustenabile, certificate 2&05.
Kn al treilea rEnd, LL8 s"a ocupat de gradul de conBtientizare al consumatorii cu
privire la ce DnseamnC consumul de produse pe bazC de ulei de palmier care nu provine de la
plantaIiile sustenabile. 0rin diferitele materiale realizate de echipele de voluntari ale
LL8, consumatorii de DngheIatC, biscuiIi sCpun, Bampon Bi alte produse cu ulei de palmier Dn
compoziIie au aflat cC acIiunile lor la raft poate duce la dispariIia celor mai inteligente
maimuIe Bi celei mai puIin cunoscute feline din pCdurea tropicalC.
Greenpeace, Dn spiritul de care a dat Dntotdeauna dovadC, a adoptat o poziIie mai
vehementC Dn ceea ce priveBte plantaIiile de palmieri Bi defriBarea terenurilor pentru a face loc
unor astfel de exploatCri agricole. Kn primul rEnd, Greenpeace a luat Dn vizor una dintre cele
mai mari companii de produse pe bazC de ulei de palmierF MestlN.
&trategia ong"ului a fost sC"Bi construiascC o campanie de publicitate viralC Dmpotriva
produselor pe care MestlN le are Dn portofoliu. ABa se face cC voluntarii Greenpeace s"au
concentrat asupra OitOat, batoanele de napolitane cu glazurC de ciocolatC. Au fost realizate
reclame virale cu un conIinut extrem de violent la nivel simbolicF un tEnCr DncearcC sC muBte
dintr"un baton care se dovedeBte a fi o bucatC dintr"un urangutan, sEngele acelei fiinIe
DntinzEndu"se Dn ?urul gurii persona?ului 7imaginile aduc mai degrabC cu cele Dn care un lup,
mEn?it de sEnge, DncearcC sC se BteargC ca dupC un ospCI regal, simbolizEnd lCcomia9. 3upC
MestlN, cu al sCu OitOat, a venit rEndul sCpunului 3ove, de la Unilever, Bi al pCpuBilor :arbie
Bi Oen de la (attel.
;ampania de comunicare a Greenpeace s"a oprit pe trei produse esenIiale ce conIin
ulei de palmierF un produs alimentar, un produs de Dngri?ire Bi un produs recunoscut Dn toatC
lumea 4 o pCpuBC extrem de popularC indiferent de poziIia pe glob. Kn toate cazurile,
Greenpeace a mizat pe violenIa simbolicC drept instrument de convingere. Kntr"una dintre
reclamele anti"(attel, Greenpeace ridiculizeazC compania Dn cauzC pentru modul cum DBi
trateazC clienIii Bi pentru cC nu"Bi cunoaBte suficient de bine produsele.
3ar ong"ul mai sus amintit nu s"a oprit la reclame pe %nternet ori la comentarii
negative despre companiile care i"au cCzut victime. 3e exemplu, Dn cadrul campaniei
Dmpotriva batoanelor OitOat, Greenpeace a realizat materiale publicitare outdoor de
dimensiuni impresionante Dn care denumirea produsului era schimbatC Dn Oiller, adicC
JucigaBulJ, iar sloganul clasic J1ave a brea$, have a OitOatJ 7J%a o pauzC, ia un OitOatPJ9 a
fost parodiatC, fiind schimbatC cu JGive me a brea$J 7J&cuteBte"mCPJ9.
;a Bi cEnd aceste acIiuni nu ar fi fost suficiente, Greenpeace a boicotat a !G"a
Adunare GeneralC a acIionarilor MestlN. KntElnirea de la 'ausanne din #0!0 a fost
condimentatC prin apariIia Dn faIa clCdirii Dn care avea loc evenimentul a unui numCr
considerabil de persoane mascate drept urangutani, prin DmpCrIirea de fluturaBi"manifest la
intrare Dn clCdire dar Bi interiorul acesteia. ;u altC ocazie activiBtii Greenpeace DmbrCcaIi ca
urangutani au descins la sediul central din ;ro)don Bi au JplantatJ la Dntrare Dn clCdire o serie
de butoaie galbene care aveau eticheta OitOat cu inscripIia JOillerJ. 6ot Dn #0!0, membrii
Greenpeace din Germania au reuBit sC instaleze pe clCdirea MestlN din 8ran$furt am (ain un
banner uriaB pe care era DnfCIiBat un urangutan cu braIele ridicate Bi o mEnC DndreptEnd un
baton OitOat Dnspre acesta ca Bi cEnd ar fi avut o armC.
;a urmare a acIiunilor Dntreprinse de Greenpeace, MestlN a Dnceput sC"Bi informeze mai
bine clienIii despre utilizarea uleiului de palmier Dn produsele sale Bi Bi"a declarat
anga?amentul ca pEnC Dn #0!5 sC foloseascC doar ulei de palmier provenind de la plantaIii
certificate 2&05. ;u toate acestea, campaniile agresive ale Greenpeace au determinat cel
puIin o perspectivC <mai suspicioasC= din partea consumatorilor faIC de produsele companiei
MestlN.
0entru DmpCtimiIii de fast"food, deBi (c3onalds nu a beneficiat de un tratament
similar din partea unui ong, managementul companiei a anunIat Dn decursul lunii martie #0!!
cC a introdus o nouC politicC privind utilizarea uleiului de palmier, ambala?elor, cCrnii de vacC
Bi pui, precum Bi a cafelei din surse sustenabile cu scopul declarat de a reduce impactul asupra
mediului. Moua politicC poartC numele &ustainable 'and (anagement ;ommitment Bi
implicC, Dn cazul uleiului de palmier, doar achiziIia de la furnizori care au obIinut certificarea
2&05 sau sunt Dn curs sC o obIinC pEnC la finele anului #0!!. Kn felul acesta, (c3onalds sperC
sC rCspundC criticilor acerbe care se aduc marilor consumatori de ulei de palmier. ;a atare, s"
a anga?at ca pEnC Dn #0!5 sC a?ungC sC foloseascC ulei de palmier doar de la furnizori
certificaIi 2&05.
;um eforturile de a pune presiune pe companiile care folosesc uleiul de palmier s"au
DnmulIit la nivel global, reacIia companiilor nu a DntErziat sC aparC. Acesta este motivul pentru
care putem vorbi de o tendinIC generalC de a apela doar la produse dezvoltate Dn sustenabil.