2. Procesul de productie a ceaiului... pg.4 a. Vestejirea.....pg.4 b. Rularea.....pg.4 c. Oxidarea (fermentarea)....pg.5 d. Uscarea.pg.5
3. Ambalarea......pg.6 A. Ambalarea la pliculet..pg.6 a. Masina automata de ambalat la pliculet Rularea.............pg.6 B. Ambalarea ceaiului la filtru....pg.7 b. Line completa de ambalare a ceaiului la filtru.....pg.8 C. Ambalarea la cutie..pg.9
4. Impactul ambalajelor asupra mediului si reciclarea...pg.10
5. Bibliografie.....pg.11
\
3
1.INTRODUCERE
In limbajul curent folosim termenul de ceai pentru orice infuzie de plante sau fructe. In realitate insa, ceaiul este o planta in sine, un arbust ce apartine genului Camellia Sinensis. Acest termen inseamna camelie chinezeasca, ceaiul fiind de fapt o specie de camelie.
Toate tipurile de ceai ( alb, verde, oolong, negru si pu`erh) provin din acest arbust Camellia Sinensis. Ele se diferentiaza in functie de modul in care frunza este procesata.
Culesul este un ritual foarte important, iar atunci cand este facut manual, ceaiul este de cea mai buna calitate. Durata de viata a frunzelor inainte de a fi culese este de 7-10 zile, deoarece, cu cat sunt mai tinere, cu atat sunt mai bogate in substante si mai aromate.
Majoritatea ceaiurilor comercializate n vest sunt amestecuri. Amestecurile pot fi fcute cu ceaiuri din aceeasi regiune (cum este ceaiul de Assam) sau cu ceaiuri din regiuni diferite. Prin amestecare se poate asigura conservarea aromei specifice unui sortiment, indiferent de variaia recoltelor de ceaiuri pure folosite. Ceaiul are o susceptibiliate mare la felurite arome, fapt ce constituie att un dezavantaj (necesitnd condiii deosebite de procesare, transport i depozitare) ct i un avantaj, permind realizarea unui numr foarte mare de reete. Aromarea se face folosind flori, uleiuri volatile naturale sau arome artificiale.
4
2.PROCESUL DE PRODUCERE A CEAIULUI
Dupa culesul ceaiului, care reprezinta prima si cea mai importanta etapa a fabricarii acestuia, ceaiul ajunge in productie.Desi procesul este relativ simplu, fiecare etapa trebuie controlata cu atentie pentru a obtine savoarea si gustul potrivit.
a. Vestejirea
Scopul vestejirii este de a reduce umezeala din frunza de ceai cu pana la 70%. Ceaiul este intins pe o plasa (intr-o covata), iar aerul cald indeparteaza umezeala in mod uniform. Procesul dureaza intre 12 si 17 ore. La sfarsitul acestui interval de timp frunza este moale si pliabila si se va rula cu usurinta.
b. Rularea
In cadrul acestei etape, ceaiul este introdus intr-o masina speciala de rulat, care se invarte orizontal pe o masa ce ruleaza.Acest proces ce confera frunzelor de ceai un aspect firav si rasucit. In decursul sau, frunzele sunt sfaramate, ceea ce determina inceperea urmatorului proces. Cu cat frunza este rulata si strivita mai mult cu atat se va innegri mai mult.
Observatie: In loc de traditional si usoara rasucire, pentru finalizarea cu success a alternantei de procese, doua alte metode sunt folosite in principal pentru producrea ceaiului (ex. ventilarea si sortarea prafului). Acest ceai este de obicei destinat productiei ambalate in pungi.
5
Metoda de producere CTC: CTC provine de la zdrobire, sfasiere si incretire. Frunza vestejita este adesea taiat la o forma uniforma de o masina. Apoi frunzele sunt introduse in masina CTC unde sunt zdrobite, rasucite si incretite intr-o singura operatie de rulmentii de metal. Seva extrasa din celule este adaugata frunzelor din nou. Frunzele zdrobite sunt apoi oxidate, uscate si sortate. Metoda CTC este folosita in principal in regiunea Indiei. Metoda de producere LTP: A treia metoda de producere a ceaiului negru este metoda LTP, numita astfel dupa inventatorul aparatului aferent, Procesorul de Ceai Lawrie (Lawrie Tea Processor). Prin aceasta metoda frunzele vestejite sunt adesea spalate inainte de a fi introduse in masina LTP. Aici sunt virtual facute bucati de catre lame rotitoare cu viteza mare. Urmeaza apoi procedurile obisnuite de oxidare, uscare si sortare.
c. Oxidarea (fermentarea) Odata ce rularea este finalizata, ceaiul este pus fie in cosuri fie este intins pe mese unde enzimele din frunzele de ceai intra in contact cu aerul si incep sa se oxideze. Aceasta creeaza savoarea, culoarea si taria ceaiului. In timpul acestui proces frunza de ceai isi schimba culoarea de la verde, maro deschis, la maro inchis acest lucru avand loc la 26 grade. Aceast faza este critica pentru savoarea finala a ceaiului, daca e lasat prea mult savoarea va fi alterata. Oxidarea dureaza de la jumatate de ora pana la doua ore. Acest proces este monitorizat constant cu ajutorul unui termometru dar si pe parcursul mai multor ani. Ceaiul trece apoi n faza finala de uscare. Cu cat dureaza mai mult oxidarea cu atat ceaiul este mai inchis la culoare. Ceaiul verde nu este oxidat decat pentru o perioada scurt de timp. Ceaiul oolong (chinezesc) este partial oxidat, pe cand ceaiul negru este mai mult oxidat. Adesea acest pas este numit fermentare. Desi fermentarea necesita folosirea microorganismelor (bacterii, mucegai, drojdii, ca si in paine, bere), nu este si cazul fermentarii ceaiului. Fermentarea ceaiului este un proces chimic de oxidare.
d. Uscarea
Pentru a opri procesul de oxidare ceaiul este trecut prin uscatoare cu aer cald. Acestea reduc umezeala totala cu pana la 3% si dezactiveaza enzimele. Oxidarea va fi oprita de acest proces, si acum ceaiul uscat este gata s fie sortat pe sortimente inainte de impachetare.
6
3.AMBALAREA
Pana in 1826, ceaiul era intotdeauna vandut neambalat. Era o invitatie pentru vanzatorii nescrupulosi sa dilueze ceaiul cu aditivi. In 1826 John Horniman a dezvoltat linia principala de pachete pre-sigilate, care nu a intrat imediat in gratiile bacaniilor. Ei preferau sa-si creasca profitul intr-o manier lipsita de onoare. Horniman a incercat o alta metoda de promovare. A pus mesaje medicinale pe ambalaje si si-a vandut ceaiul farmaciilor si farmacistilor. Acestia si clientii lor erau mult mai receptivi la abordarea lui. Pungile de ceai se spune ca au aparut din intamplare. Un importator de ceai din New York numit Thomas Sullivan a trimis mostre de ceai clientilor sai in mici pungi de matase. In mod clar clientilor le-a placut aceasta modalitate pentru ca, in curand, au cerut tot ceaiul lui in form impachetata. Dup 5000 de ani consumul si productia de ceai a continuat sa creasca. In fiecare an, in lumea intreag aproximativ trei milioane de tone de ceai sunt culese.
A. Ambalarea la pliculet
Asadar, propun ca prima metoda de ambalare, aceea la pliculet.Este o metoda traditionala, cu dozare in functie de necesitatile consumatorului.Pliculetul este din material polimeric, nereciclabil insa, lucru care reprezinta un mare dezavantaj.Acesta nu permite schimburi cu exteriorul, asadar protejeaza ceaiul de oxidare.Poate fi transparent sau nu, dar prin transparenta ofera cumparatorului sentimentul unei achizitii sigure, pentru ca vede ce ia. Aceasta ambalare este facilitate de o masina automata de ambalat la pliculet.
a. Masina automata de ambalat la pliculet
Parametri tehnici: - alimentare retea: 380V, 50 Hz, + - 10 % - puterea instalata: 3 Kw - realizeaza plicurii cu sudura pe patru laturi - dozare volumetrica pe 2 piste - masa dozata in functie de necesitati - numarator de pungi resetabil: 0 - 99.999 - contor ore de functionare neresetabil - sistem de citire optica - toate partile care intra in contact cu produsul sunt din inox alimentar - viteza maxima: 200 pungi goale/minut - viteza cu produs conditionata de modul de comportare al produsului, viteza de curgere - dimensiuni utilaj: inaltime: 230 cm, latime: 96 cm, lungime: 110 cm; greutate: 600 kg 7
Ceaiul din plic nu se va deteriora pe parcursul ambalarii, sau transportului, datorita faptului ca se face o ambalare in atmosfera naturala.Pliculetul contine un gol de aer ce nu va permite sfaramarea ceaiului pe tot parcursul procesului.
Dimensiunile plicurilor pot fi de la mici (doza unei cani de ceai) pana la cantitati de sute de grame (200g) pentru a crea o gama larga consumatorului si a acoperi toate cererile posibile.
B. Ambalarea ceaiului la filtru
A doua metoda de ambalare propusa este pentru ceaiul la filtru.In acest caz, se foloseste tot o metoda de portionare la pliculet.Astfel, consumatorul este scutit de a mai plimba ceaiul dintr-un recipient in altul, cu riscul de a pierde din cantitate, sau de a gresi doza.De asemenea, ii usureaza acest procedeu, intrucat ceaiul este facut direct in cana de baut.
Pornind de la ideea de saculet de matase, putem folosi pliculete de nailon, care sunt asemanatoare matasii, subtiri si transparente.Acestora le atasam un snur subtire, dar suficient de rezistent pentru pliculetul de ceai, pentru a facilita scoaterea acestui din cana, dupa infuzie.
Nailonul nu va influenta ceaiul din punct de vedere fizico-chimic si nici nu va permite reinceperea procesului de oxidare a acestuia.
Pliculetele din nailon sunt mult mai rezistente decat cele de natura celulozica.Acelea nu permit o infuzie completa si corecta a ceaiului, datorita porilor care sunt mai aglomerati si nu atat de mari.Pentru pliculete de natura celulozica, in momentul folosirii apei la temperature de fierbere, pliculetul se poate degrada, ba chiar fisura.
Dupa ambalarea in pliculete, acestea pot fi la randul lor ambulate in numar stabilit in cutii de carton (subtire, carton simplu), care sunt foarte usoare si pot fi decorate in diverse feluri, cu o gama larga de culori.Din pacare, cartonul se poate deteriora usor pe parcursul transportarii.Acesta se strica la umezeala, se cuteaza repede si se poate chiar rupe.
De aceea, se poate aborda si o alta metoda de ambalare a pliculetelor, si anume in pliculete mai mari , respectiv pungi.Nici acestea nu ingreuneaza produsul, sunt mai rezistente la factorii exeterni, fiind din material polimerice, ssau chiar mixuri de material pentru a pastra savoarea ceaiului intact.Din pacate, dezavantajul acestora este ca nu pot fi decorate atat de mult ca si cutiile de carton, iar odata desigilata, punga nu se poate resigila.
Ambele metode au costuri reduse, cel mai ieftin dintre ele fiind ambalarea in cutii de carton, sigilate in celofan.Pentru cutiile de carton mai rezistente (carton dublu, triplu) este indicat sa nu se mai foloseasca celofan.
8
Si aceasta metoda de ambalare este sustinuta de o instalatie de ambalare.Aceasta este prezentata mai jos.
b. Linie completa de ambalare a ceaiului la filtru O sectie de ambalare este compusa din urmatoarele: instalatie de ambalat ceaiul la filtru; masa rotativa; imprimator cu raza de cerneala; instalatie de ambalat cutia in celofan; instalatie automata pentru cutii de carton; instalatie automata de ambalat la folie termocontractabila.
In aceasta configuratie ceaiul va fi oferit ambalat in filtru cu snur prevazut cu eticheta, ambalat la cutii trase in celofan, mai apoi trase in baxuri de mai multe cutii. 9
C. Ambalarea la cutie
Acest tip de ambalare nu este atat de folosit ca cele prezentate anterior, datorita costurilor.Ceaiul poate fi ambalat in punga de natura polimerica, dupa care se poate introduce intr-o cutie metalica, cu capac detasabil.Aceasta metoda de ambalare permite consumatorului sa refoloseasca cutia, care poate fi din tabla de otel sau aluminiu, si sa depoziteze chiar un alt produs sau sa o foloseasca in alte scopuri.
Cutia metalica poate fi decorata in diverse feluri, culorile sunt aplicate direct pe ea, acestea fiind destul de rezistente in timp.Din pacate, cutia ajunge la un moment dat, din cauza nerespectarii conditiilor de pastrare, sa se oxideze, adica sa rugineasca si consumatorul este nevoit sa o arunce.
Cel mai probabil, aceasta metoda nu va permite achizitionarea ceaiul pentru consum zilnic, oamenii preferand sa ofere cadou acest tip de cutie cu ceai, asa cum este traditional in tarile asiatice, predominant in Japonia.
Cutia metalica creste considerabil costurile ceaiului, dar un alt dezavantaj ar fi ca nu este recomandat ca ceaiul sa intre in contact cu materialul metalic, intrucat au loc schimburi de natura chimica intre acestea.
10
4.IMPACTUL AMABALAJELOR ASUPRA MEDIULUI SI RECICLAREA
In urma prezentarii celor 3 metode de ambalare, trebuie sa nu uitam sa luam in considerare si reciclarea , care este foarte importanta.Toate materialele de natura celulozica se pot recicla cu usurinta, de asemenea si majoritatea din materialele de natura polimerica.Cele de natura metalica sunt mai greu de reciclat, fiind recomandata refolosirea lor ca obiecte decorative, ghivece, sau alte utilizari practice. Exista societati comerciale care se ocupa de colectarea deseurilor de hartie si carton, organizate pe centre de judete si functioneaza sub denumirea de REMAT (reciclarea materialelor).
Dupa efectuarea mai multor studii s-a ajuns la concluzia ca pentru verificarea calitatii anti-poluante a unui material de ambalare trebuie sa se tina cont de o serie de criterii: consum minim de material; reducerea volumului ambalajului dupa utilizare; posibilitatea de distugere a ambalajului dupa utilizare; lipsa de nocivitate prin distrugerea materialului; posibilitatea de reutilizare a materialului; posibilitatea de reutilizare a ambalajului.
Pentru intelegerea obiectiva a impactului asupra mediului inconjurator trebuie sa se identifice principalii parametrii ecologici. Acestia sunt: procesul de incalzire globala si modificarile climatice; deprecierea stratului de ozon; poluarea aerului, inclusiv fenomenul de ploaie acida; poluarea apei; tipuri de deseuri solide si eliminarea lor.
Degradarea naturala se poate realiza prin biodegradare, care consta in distrugerea materialului de catre microorganisme prezente in sol.
Exprimarea numerica a capacitatii unui material de a se degrada natural este numit modul de degradabilitate naturala a materialului.
Capacitatea de distructibilitate a materialelor de ambalare se apreciaza in functie de metoda de eliminare a deseurilor: ingropare, incinerarea, recuperare si reciclare.