Cuprins

I. Introducere.........4
1. Definiia ergonomiei.......4
2. Punctul de vnzare..........4
II. Amplasarea unui supermarket.......
1. !actorii care influeneaz" m"rimea ariei de atracie.......
2. #riterii pentru amplasare....
III. Asortimentul de m"rfuri din cadrul unui supermarket.........$
1. Definia asortimentului..$
2. %oca&ularul curent folosit pentru descrierea su&diviziunilor unui
asortiment.........................................................................................................'
I%. Am&iana..(
1. )lemente de design e*terior......+
2. )lemente de design interior.......+
%. Amena,area unui supermaket.......12
1. -ala de vnzare.......12
2. -paiul pentru m"rfuri........1.
.. )c/ipamente comerciale........1.
4. Principalele tipuri de amena,are a unui supermarket.............14
0i&liografie.1
.
Cap. I. Introducere
1. Ergonomia este o 1tiin" cu un caracter federativ2 care pe &aza
interdisciplinarit"ii integreaz" aportul te/nicii2 fiziologiei2 psi/ologiei2 sociologiei2
economiei 1i al altor 1tiine sociale2 avnd ca o&iect orientarea cre"rii te/nicii
contemporane la nivelul posi&ilit"ilor psi/ofiziologice normale ale omului 1i utilizarea
raional" a acestor posi&ilit"i 3n condiiile de mediu2 sociale 1i culturale cele mai
favora&ile care pot fi asigurate de societate2 3n vederea realiz"rii reproduciei forei de
munc" de la o zi la alta.
4&iectul de studiu al ergonomiei 3l constituie organizarea activit"ii umane 3n
procesul muncii prin optimizarea relaiei din sistemul om5ma1in"5mediu2 avnd drept
scop cre1terea eficienei te/nico5economice2 optimizarea condiiilor satisfaciei2
motivaiei 1i rezultatele muncii2 concomitent cu meninerea &unei st"ri fiziologice 1i
favorizarea dezvolt"rii personalit"ii627.
2. Punctul de vnzare este locul de vnzare permanent 3n care poate p"trunde
clientul 1i 31i poate efectua cump"r"turile. !orme de organizare a activit"ii de comer8
5magazin2
5magazin5depozit9
5 depozit.
:agazinul poate fi definit ca fiind sistem constructiv; mai e*act o construcie<2
proiectat pentru a etala; arata<2 a depozita 1i a vinde diferite m"rfuri consumatorilor
finali2 respectiv clientelei sale. Pentru a avea un magazin este necesar un plan general
al magazinului2 3n care elementele sale definitorii s" ofere 3n mod distinctiv de
organizare 1i funcionare.
4ricare magazin tre&uie s" prezinte o imagine proprie care s"5l poat" diferenia fa"
de concurenii s"i. Imaginea magazinului este foarte important"2 att pentru magazin 3n
sine ct 1i pentru clienii magazinului2 aceasta poate fi definit" ca percepia
consumatorilor asupra magazinului 1i atri&utelor sale2 ce sunt puse 3n valoare de un
pac/et de caracteristici2 cum ar fi8 amplasarea magazinului2 m"rimea 1i structura
asortimentului de m"rfuri2 am&iana 1i organizarea interioar"2 mi,loace promoionale2
amena,area de ansam&lu.
Aceste caracteristici sunt percepute de c"tre clieni2 ca fiind elementele care definesc
personalitatea magazinului. Dac" sunt 3ntre&ai cum apreciaz" personalitatea
magazinului2 consumatorii r"spund folosind termeni ca8 cinstit2 corect2 demn de
3ncredere2 captivant2 foarte interesant2 etc. tot astfel descriind 1i facilit"ile fizice oferite8
cur"enie2 u1or de g"sit2 loc de parcare2 etc.
!iecare magazin2 3n funcie de politica sa comercial"2 de particularit"ile zonei de
atracie2 clini2 poate avea 1i alte atri&ute.
4
=eu1ita comercial" a unui magazin depinde de8
a< amplasamentul s"u9
&< alegerea sortimentului de m"rfuri 1i servicii oferite spre vnzare9
c< am&iana 1i organizare ;amena,area< interioar"6.7
Cap. II. Amplasarea unui supermarket
-ta&ilirea locului de amplasare a unui punct de vnzare este una din deciziile
eseniale pe care tre&uie s" le ia un comerciant.
>ocalizarea unui punct de vnzare are importante implicaii financiare 1i se face
prin determinarea ariei de pia" 3n care va opera2 aceast" are reprezint" distana ma*im"
pe care un client este dispus s" o parcurga pentru a face cump"r"turile necesare.
Determinarea ariei de pia" se face pe &aza unor sonda,e2 direct cu viitorii clieni. Prin
ele se mai afl" ce caut" clienii ; categoriile de marf"< fiecare avnd preferine diferite2
3n funcie de clasa social"2 venituri2 1.a.
Aria de atracie a unui magazin este acel spaiu delimitat geografic din care 31i
?atrage@ clienii 1i2 implicit2 31i asigur" desfacerea.
Aria de atracie este considerat" ca fiind o na teritorial" 3n cadrul c"reia o unitate
comercial"2 poate s"51i desfac" m"rfurile 3n condiii de renta&ilitate.

1. Factorii care influeneaz mrimea ariei de atracie!
5 m"rimea unit"ii comerciale9
5 importana punctelor de vnzare adiacente ;anumite magazine nu au o zon"
comercial" proprie 1i profit" de atracia altor puncte de vnzare<9
5 nivelul veniturilor populaiei9
5 densitatea populaiei.
5 facilit"ile de circulaie8 c"i 1i mi,loace de comunicaie2 spaii de parcare9
5 punctele de interes a ariei de pia" care constituie o&iectul de analiz"2 servicii2
activit"i culturale2 sportive etc9
5 topografia terenului9
5 dinamismul administraiei pu&lice locale 1i al agenilor economici.
2. Criterii pentru amplasarea unui supermarket!
a< Populaia prin8
5 num"r de locuitori2 vrsta2 nivelul de preg"tire9
5 venitul disponi&il pe un locuitor.
&< #o ncurenii
5 num"rul 1i talia concurenilor2 evaluarea punctelor forte 1i sla&e ale acestora9

c< Araficul
5 num"r de persoaneBor"2 tipuri de persoane9
5 num"r de ve/iculeBor"9
5 tipuri de ve/icule2 fluiditatea traficului.
d< Parcarea
5 num"r de locuri2 acces9
5 distan" pn" la magazin.
e< Accesi&ilitate
5 num"r de artere de circulaie9
5 direciile traficului9
5 num"rul de intersecii9
5 configuraia interseciilor.
f< #aracteristicile locului
5 amplasare9
5 forma terenului9
5 dimensiunea 1i forma construciei9p
5 vec/imea construciei.
g< #ondiii de instalare
5 proprietar al construciei9
5 c/iria19
5 costuri de 3ntreinere9
5 impozite617.
Cap. III. Asortimentul de mrfuri din cadrul unui supermarket
1. Asortimentul este definit ca un ansam&lu de &unuri prezentate 1i vndute 3ntr5un
supermarket2 produse ce se g"sesc 1i sunt destinate consumului2 utilizate de catre clieni2
reprezint" o com&inare a mai multor produse2 intr5o singur" locaie. -e pot face foarte
multe tipuri de com&inaii ale produselor.
-ta&ilirea asortimentului de m"rfuri 1i servicii priveste dou" mari tipuri de
pro&leme8
5 pro&lemele politicii comerciale2 care pot fi rezolvate doar prin
raportarea la pia"2 oferta punctului de vnzare este rezultatul unui proces
comple* de c"ut"ri pentru g"sirea ec/ili&rului dinamic2 permanent 3ntre cerinele
clientelei 1i limitele impuse de factori endogeni9
5 o serie de pro&leme legate de renta&ilitatea suprafeei care nu pot fi
rezolvate dect prin cunoa1terea structuri detaliate a ofertei.
$
-trategia sortimentului urm"re1te sta&ilirea marilor linii ale politicii comerciale2
putndu5se accepta8
politic" de imitare2 care const" 3n a cuceri acelea1i piee 1i acelea1i segmente
int" ca ale concurenilor2 3n a utiliza acelea1i te/nici de vnzare 1i a promova
acelea1i servicii9
politic" de difereniere care caut" s" consolideze o imagine specific"
acionndu5se asupra modului de organizare interioar" a preurilor 1i politicilor
promoionale.
Asortimentul de m"rfuri C 3n forma sa concret"2 de &unuri materiale puse la
dispoziia clientelei unui punct de vnzare C ocup" un loc dominant 3n politica
comercial" a unui firme. )l 3l define1te prin natura produselor din care este constituit2
segmentul de utilizatori c"ruia i se adreseaz" 1i m"sura activit"ii economice a punctului
de vnzare.
Dn faa diversit"ii nevoilor clientelei2 comerciantul tre&uie s" mai aduca si produse
similare dar la preuri diferite6.7
2. "oca#ularul curent folosit pentru descrierea su#diviziunilor unui asortiment
cuprinde!
Produsul2 care reprezint" un &un c"utat 1i o&inut de c"tre consumator 3n vederea
satisfacerii unei nevoi. Produsul este vndut su& un nume care 3i individualizeaz" starea
1iBsau uneori calitatea2 de e*emplu8 &luz"2 cravat"2 televizor.
Categoria de produs2 care desemneaz" un ansam&lu de produse suscepti&ile s"
r"spund" unei finalit"i glo&ale identice2 respectiv acela1i nevoi2 de e*emplu8 c"m"1i
pentru &"r&ai2 scaune de &uc"t"rie.
Modelul2 care corespunde individualiz"rii unui produs 3n funcie de materia prim"2
de design5ul folosit2 de e*emplu8 roc/ii clasice2 sau scaunele de &uc"t"rie fa&ricate din
lemn.
=eferina2 care este veriga de analiz" cea mai mic" pentru c" ea identific" marca2
talia 1i culoarea unui anumit model dintr5un produs.
Piesa sau articolul2 care r"spunde unit"ii de vnzare dintr5o referin" particular"
dat".
Erm"toarele &unuri de consum pot constitui asortimentul unui punct de vnzare8
Bunuri comparative. -unt &unuri care2 3n raport cu consumatorul2 se
caracterizeaz" prin8 eforturi de alegere 1i de informare2 un risc legat de decizia de
cump"rare2 o frecven" de cump"rare sla&" 1i o durat" de consum medie.
Dn acest caz2 comerciantul2 adopt" o strategie ofensiv" sau de atracie2 cu asigurarea
asortimentului prin service5ul pentru care se anga,eaz" practicnd cote de adaos
comercial convena&ile.
Bunuri specifice. -unt &unuri pentru care consumatorul are o scal" de
preferine de,a format" 1i tre&uie s" fac" un efort de alegere pentru a do&ndi
'
produsele 3nscrise 3n aceast" scal" de preferine. #omerciantul propune un
asortiment profund 1i practic" mar,e ridicate ;o strategie ofensiv" de atracie<.
Bunuri de comoditate. -unt &unuri care se caracterizeaz" prin frecvena
ridicat" de cump"rare2 f"r" un efort deose&it 3n alegere din partea consumatorului9
preocuparea consumatorului pentru comparaia ?calitateBpreF este nesemnificativ"2
ceea ce determin" un tip de alegere limitat 1i sla&" cota de service.
Dn cazul acestor &unuri2 comerciantul poate s" apeleze fie pentru o strategie
defensiv"2 fie pentru o strategie de depanare.
Dn conte*tul amena,"rii unui supermarket tre&uie avut 3n vedere asortimentul de
m"rfuri care 3l deine8 adic" sotiment standard;o&ligatoriu 1i permanent<2 m"rfuri de
impuls2 de ?mod"F 1i ?specialeF2 m"rfuri cu destinaie special" ce se vor comercializa2
3n timpul campaniilor promoionale.
Dn general clienii sunt atra1i de produse promoionale2 preuri ct mai mici2 oferte
ct mai convena&ile pentru &uzunarul lor6 .7.
Cap. I". Am#iana unui supermarket
Am#iana unui supermarket tine de design5ul s"u2 de elemente te/nico5
constructive2 funcionale2 estetice2 toate acestea contri&uind la acea am&ian" dorit" de
catre client. )ste foarte importanta am&iana pentru un supermaket2 deoarece atrage mai
muli clieni2 ace1tia venind si facnd cump"r"turile cu drag2 este c/iar o rela*are.
Design5ul supermarketului se refer" la stilul acestuia2 acest design este de dou"
feluri 2 cum ar fi 8
5 desing5ul e*terior2 ce ine de faada2 vitrina2 accesul in supermarket c/iar 1i
vitrina9
5 desing5ul interior cum ar fi pereii interiori2 pardoseala2 plafonul2 iluminarea.
Pentru realizarea faadei se pot utiliza diferite modele8
1. !aada 3n linie dreapt"2 realizat" paralel cu a*ul str"zii ; e*. 3n 0ac"u 0illa2
=eal2 :etro<9
2. !aada 3n ung/i care creeaz" un plus de atractivitate 1i interes;e*. 3n 0ac"u
0auma*<9
.. !aada arcad"2 avnd la &aza configuraia faadei 3n linie dreapt"2 dar cu cteva
ni1e pentru intr"ri 1i vitrine2 crend astfel o atmosfer" atractiv" 1i rela*ant".
1. Elemente de design interior
Firma sau em#lema2 supermarketului are un rol 3ndea,uns de mare fiind mi,locul
de comunicare eficient" a magazinului cu mediul s"u e*tern. )a a,ut" oamenii s"
(
g"seasc" magazinul mai u1or2 ace1tia aducndu51i aminte ce produse g"sesc acolo2
eventual ni1te posi&ile oferte617.
"itrina2 este important" pentru a convinge clientul s" intre 3n magazin prima oar"2
aceasta tre&uie sa fie 3ntotdeauna curat"2 s" se vad" dac" este posi&il o serie de afi1e.
%itrina poate fi considerat" o mini e*poziie reprezentativ" a m"rfurilor care se g"sesc
permanent 3n magazin2 o posi&ilitate de a etala produse la preuri promoionale2
comunicnd natura2 calitatea 1i preurile m"rfurilor. =olul vitrinelor este de a 3nfrumusea
cl"direa magazinului ct 1i de a promova vnz"rile. )ste important 1i iluminatul vitrinei2
intensitatea luminii2 atat ziua ct 1i noaptea2 reprezentnd atragerea clientului.
Decorarea vitrinelor se face 3n funcie de cele patru anotimpuri2 folosindu5se
urm"toarele culori 8
5 prim"vara2 culorile 3n nuane pastel 8 verde2 gal&en2 al&astru desc/is2 portocaliu
desc/is2 roz2 lila2 &e,9
5 vara 8 ro1u2 portocaliu2 gal&en2 maro9
5 toamna 8 violet2 verde2 al&astru2 cenu1iu 9
5 iarna 8 al&2 al&astru2 negru.
Accesul $n magazin2 tre&uie proiectat astfel 3nct s" 3ncura,eze clieni s" intre 3n
interiorul s"u2 1i aici intervin alte geamuri2 ale u1ilor2 ce tre&uie sa fie tot timpul curate2
tre&uie s" fie un miros pl"cut 3n momentul 3n care intri 3n supemarket2 s" fie o muzic"
cat mai rela*ant"2 pentru toate tipurile de vrst" ale clienilor2 pardoseala s" fie 1i acolo
curat" c/iar dac" flu*ul de oameni care intr" 1i ies este mare.
Gum"rul 1i localizarea intr"rilor au 1i ele importan"2 oferind clienilor mai mult
spaiu2 la intrarea 1i ie1irea din supermarket2 mai ales cnd flu*ul este mare.
Enit"ile moderne adic" supermarket5urile sunt dotate cu cu u1i ra&ata&ile acionate prin
celule fotoelectrice care permit accesul li&er al clienilor 3n magazin647.
2. Elemente ale design%ului interior
-ala de vnzare sau interiorul tre&uie s" realizeze o concordan" 3ntre asortimentul
de m"rfuri2 mo&ilierul comercial2 elemente ar/itectonico 5 decorative respectiv perei
interiori2 tavane2 pardoseli2 iluminat2 indicatoare luminoase2 aer condiionat2 decoraiuni2
colorit general2 mi,loace de informare comercial" interioar".
Armonia cromatic a s"lilor de v3nzare depinde 3n primul r3nd de principala not"
coloristic" oferit de gama sortimental"2 culorile mo&ilierului 1i a pereilor.
Pereii interiori2 sunt folosii pentru a segmenta spaiul magazinului departa,nd
zonele de vnzare de cele care spri,in" vnzarea;depozite2 la&oratoare2 ateliere2 &irouri
etc<. -e folosesc pereii desp"ritori mo&ili ; rafturile<2 care asigur" o mare fle*i&ilitate 3n
e*ploatarea spaiilor.
+
-unt construii in general din materiale u1oare2 cum ar fi 8 lemn2 carton special2
materiale plastice2 metal2 sticl"2 utilizndu5se o acoperire cu diferite materiale plastice2
carton special dar mai tare2 lemn2 ce produc efecte estetice atr"g"toare.
Pardoseala2 este parte a design5ului interior al unui magazin 1i tre&uie s" dovedeasc"
funcionalitate crescut" 3n 3ntreinere2 meninerea cur"eniei 1i protecia m"rfurilor
e*puse2 a ec/ipamentului comercial2 tot ceea ce este in interiorul supermarket5ului.
Aspectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea pe care comerciantul dore1te
s" o promoveze pentru magazinul s"u. :agazinele alimentare2 farmaciile au pardoseala
al&"2 lucioas"2 perfect neted"2 cu efecte de marmur" care s" dea impresia de cur"enie2 3n
timp ce un magazin de mo&il" va fi avea de preferat o podea specific" unei camere
mo&ilate647.
Dn cazul supermarket5ului pardoseala este tot al&"2 poate cu mici com&inatii de alte
culori2 pentru a da un alt aspect2 din gresie 3n general.
Plafonul2 contri&uie2 la atmosfera unei 3nc"peri2 la atmosfera din sala de vnzare2
avnd 3n acela1i timp rolul de a masca instalaia electric"2 conductele sanitare 1i alte
elemente de infrastructur" a construciei. Dn"limea plafonului se va regla 3n funcie de
dimensiunea 1i tipul s"lii de vnzare.
En plafon ,os poate crea o atmosfer" de intimitate 3n magazin 3ns" pentru unii clieni2
poate da 1i sentimentul lipsei de confort2 de spaiu suprapopulat. Dnc"perile mici cu plafoane
,oase sunt avanta,oase pentru condiionarea temperaturii ;costurile energiei pentru 3nc"lzire
iarna 1i pentru aer condiionat vara<.
En plafon 3nalt creeaz" senzaia de 3nc"peri spaioase. >a acestea se adaug" costurile
mai mari de condiionare a microclimatului647.
>a iluminarea unui magazin se utilizeaz"8 lumina incandescent" C folosit" 3n
general2 deoarece aceasta asigur" un 3ntreg spectru de culori2 lumina fluorescent" sau
lumina de vapori metalici care dau o irizare al&astr" care confer" culorilor o nuan"
nenatural".
>umina este important" pentru unii clieni2 care sunt mult mai ateni la unele detalii
la diferite produse pe care vor sa le ac/izitioneze2 de e*emplu la carne proaspata2
culoarea acesteia.
Dn general 3n supermarket5uri nu se folose1te iluminatul natural2 deoarece acestea nu
au vitrine foarte mari 2 laterale2 dinspre partea e*terioar". En e*emplu 3n 0ac"u care mai
folose1te 1i iluminatul natural ar fi =eal2 acesta are 3n plafon niste ferestre2 dar se
folose1te 3n paralel iluminatul artificial.
Iluminatul artificial tre&uie s" asigure o prezentare ct mai &un" a m"rfurilor pentru
ca2 clientul s" ai&" posi&ilitatea de a vedea produsul dorit2 f"r" ca lumina din cadrul
acelui raion s" denatureze aspectul2 culoarea2 calitatea acestora. En alt aspect 3n iluminat
ar fi &ecurile2 neoanele sau ce foloseste acel supermarket sa ai&a un consum cat mai mic2
mai renta&il2 dar 3n acela1i timp sa ofere 1i necesarul pe timp de zi sau pe timp de noapte.
Instalaiile de iluminat tre&uie sa ai&" un aspect placut2 pentru a crea o am&ian" 1i o
funcionalitate perfect".
1H
Iluminatul artificial este de doua feluri8 cu lumin" incandescent" 1i cu lumin"
fluorescent".
-e utilizeaz" de regul" iluminatul fluorescent2 cel incandescent ;3n mai mic" m"sur"<
ct 1i iluminatul rezultat prin com&inarea celor dou" sisteme.
>umina incandescent" este mai costisitoare dar ofer" posi&ilitate clientului de a vedea
adevarata culoare a prosului2 indiferent de natura acestuia2 motiv pentru care este folosit"
pentru iluminatul general2 de fond.
>umina fluorescent"& este mai puin costisitoare2 dar are aspecte mai puin
3m&ucur"toare pentru clieni2 deoarece aceast" lumin" produce un efect de irizare
al&astr"2 conferind produselor2 m"rfurilor e*puse un aspect mai puin natural. >umina de
vapori metalici este utilizat" pentru iluminarea de efect647.
Iradul de iluminare influeneaz" toate celelalte elemente ale designului magazinului
att design5ul interior ct 1i cel e*teriorJ 1i mai ales clienii
#ulorile desc/ise reflect" lumina2 iar culorile 3nc/ise o a&sor&9 3n acela1i mod2
suprafeele lucioase reflect" lumina2 cele mate nu. De aceea multe magazine utilizeaz"
suprafee de culoare desc/is" cel mai des al& pentru c" d" o nuan" de curat 1i foarte
lucioase pentru perei2 plafon2 pardoseal". :ai sunt utilizate si oglinzile2 pentru c"
acestea o& in un efect de mai mult" lumin" 3n spaiu. En inconvenient ar fi ca aceste
suprafete s" nu fie nici foarte alunecoase2 pentru c" ar putea interveni o serie de
accidente sau un disconfort pentru clieni 1i pentru personalul din cadrul supermarket5
ului.
Iluminatul comercial tre&uie s" asigure un nivel suficient 3n raport cu activit"ile ce
se desf"1oar" acolo2 3n cazul 3n care este nevoie de un iluminat doar 3ntr5o zon" se
folosesc proiectoarele gen spot 2 cu acestea realizndu5se doar pete luminoase constante2
3n locul dorit.
Are&uie evitat efectul de or&ire2 evitandu5se plasarea surselor de lumina2 cu o
intensitate mai mare decat cea admisa de om. Aoate instalatiile tre&uie sa fie fle*i&ile2 in
caz de se defecteaza ceva sa se poate remedia imediat pro&lema.
#orpurile de iluminat tre&uie alese 1i ele pe &aza criteriilor optice2 economice 1i
estetice.
Condiionarea aerului din unit"ile comerciale se refer" la ansam&lul activit"ilor
te/nico C organizatorice prin care se menin 3n limite acceptate parametrii de
microclimat8 temperatura2 umiditatea2 viteza de circulaie a aerului 3n cadrul
supermarket5ului.
Enit"ile comerciale de mici dimensiuni nu ridic" pro&leme deose&ite din acest punct
de vedere2 condiionarea aerului realizndu5se 3n general pe cale natural"2 aceasta fiind
suplimentat" prin utilizarea de aparate 1i instalaii speciale ;ventilatoare2 aparate de aer
condiionat sisteme de 3nc"lzire centralizate<.
#onstrucia marilor suprafee comerciale este proiectat" 1i realizat" 3n a1a fel 3nct
funcionarea lor pe 3ntreaga perioad" a anului este dependent" de instalaiile specializate
pentru climatizare2 cazul supermarket5urilor647
11
Aceste construcii nu dispun de posi&ilit"i de autoreglare a temperaturii 1i de
evacuare pe cale natural" a mirosurilor2 a no*elor 1i a aerului viciat.
Instalaiile de condiionare a aerului tre&uie s" produc" o temperatur" interioar"
pl"cut"2 s" realizeze un climat optim de lucru2 deoarece un magazin cu un aer &un este
un semn de cur"enie 1i &un" servire pentru client 1i o condiie de concentrare 1i putere
de munc" pentru lucr"torii din magazin.
'emperaturile care tre&uie realizate 3n cadrul suprafeelor comerciale sunt de 1$ C
1(K#2 depozite m"rfuri nealimentare 1H C 1 K#2 depozite pentru alimente 3n funcie de
gradul de perisa&ilitate a m"rfurilor 5 2...4K#2 camere frigorifice C 1(...52H K# .
Dn perioada de var" temperatura aerului din spaiile interioare tre&uie s" fie cu cca.
5 'K# mai sc"zut" dect cea e*terioar".
%iteza de circulaie a aerului nu tre&uie s" dep"1easc" H2. mBs2 3n special 3n dreptul
punctelor fi*e unde se afl" personalul ;vnz"tori2 casieri etc<67.
Cap. ". Amena(area unui supermarket
-uprafaa total" a unui supemarket este formata din mai multe spatii2 acestea fiind
destinate pentru diferite activitati. Pentru spatiul de vanzare suprafata variaza in functie de
marimea si tipul supermarket5ului2 de profilul2 vec/imea cladirii i modul de realizare al
constructiei.
-uprafaa unui supermarket conine8 o sal" de vnzare 3n care are loc procesul de
vnzare a m"rfii2 un spaiu destinat p"str"rii m"rfurilor5 sau depozitul destinat stocurilor2
1i spaii au*iliare.
Dn categoria spaiilor au*iliare se includ8 spaii pentru primirea2 dezasam&larea 1i
recepionarea m"rfii2 spaii pentru depozitarea temporar" a am&ala,elor2 spaii ane*e
sanitare 1i sociale ;vestiare pentru personal2 du1uri2 camere pentru repaus 1i mas"<2 &irouri2
spaii 3n care se fac operaiuni de retu1at2 calcat confecii2 tricota,e2 reparaii &unuri2
spaii te/nice 5 centrale termice2 de ventilaie 1i condiionare a aerului2 centrala telefonic"2
de radioficare2 televiziune cu circuit 3nc/is2 /idrofor2 staie de pompare5evacuare a apei uzate2
3nc"peri pentru trolii de lifturi2 3nc"lzirea aerului2 conducte de alimentare cu ap"2
colectarea de ape uzate2 ca&luri electrice 1i telefonice etc647.
1. )ala de vnzare% este foarte importanta 3ntr5un magazin forma2 m"rimea 1i
3n"limea s"lii de vnzare. De o&icei toate supermarket5urile au sala de vnzare 3n forma
dreptung/iular" sau p"trat"2 deoarece asigur" o vizi&ilitate si o orientare a cump"r"torilor
mai &un"2 de amplasare a mo&ilierului 1i utila,elor2 de sta&ilire a celor mai raionale flu*uri
ale m"rfurilor2 personalului 1i cump"r"torilor. >a s"lile p"trate este un avanta, 3n plus
deoarece vizi&ilitatea este mai &un" 1i nu mai au loc att de multe furturi.
Dn ceea ce prive1te $nlimea slii de vnzare2 aceasta va fi de .2H5.2 m. Pentru s"lile
de vnzare cu o suprafa" de su& 1.HHH mp este indicat"2 3n m"sura posi&ilit"ilor2
montarea de plafoane false care s" reduc" din 3n"limea e*cesiv" a 3nc"perilor.
12
-ala de vnzare tre&uie s" ai&" 1i condiii de iluminare natural" care s" asigure 3n
timpul zilei vizi&ilitatea pn" 3n cele mai 3ndep"rtate locuri2 s" permit" studierea
am"nunit" a m"rfurilor e*puse cu distingerea f"r" efort a 3ntregii palete coloristice a
produselor de catre clienii aflai 3n magazin 3n timpul zilei2 cnd afar" este lumin".
2. )paiul pentru rezerva de mrfuri% depozitul reprezinta cca 25 4H L din
suprafaa comercial" dar inndu5se cont de o multitudine de factori8
% specificul m"rfurilor comercializate ;sezonalitatea 1i frecvena cererii2
comple*itatea sortimental" a grupelor de m"rfuri2 tipul produciei &unurilor<9
- volumul m"rfurilor ce urmeaz" a fi recepionate2 p"strate 1i preg"tite pentru vnzare9
- frecvena aprovizion"rii cu m"rfuri 1i durata de stocare a m"rfurilor9
- formele de vnzare practicate 1i modul de etalare a m"rfurilor 3n sala de
vnzare9
- capacitatea de 3nc"rcare cu m"rfuri a mo&ilierului.
-paiul care tre&uie parcurs de la depozit la sala de vnzare nu tre&uie s" fie mare2 dar
tre&uie s" fie la fel de curat ca i 3n spa iul din magazin2 produsele nu tre&uie degradate2
rampa tre&uie sa comunice direct cu sala de vnzare.
*. Ec+ipamentul comercial este format din mo#ilier ,i utila(e comerciale.
)c/ipamentul serve1te la desf"1urarea celor mai multe din activit"ile din magazin2
u1urarea muncii lucr"torilor2 folosirea optim" a suprafeei de vnzare2 etalarea unei cantit"i
ct mai mari de m"rfuri.
Durata de utilizare a ec/ipamentului comercial variaz" 3ntre 1i 1H ani2 3n funcie de
tip2 calitatea materialelor 1i intensitatea deterior"rii.
)c/ipamentul comercial se poate uza fizic sau moral2 am&ele forme necesitnd
3nlocuirea. )c/ipamentul uzat moral nu mai corespunde comercializ"rii optime a
m"rfurilor2 1i cerinelor de renta&ilitate 1i productivitate a activit"ii comerciale.
-o#ilierul comercial este format din elementele utilizate la e*punerea marfei. Acest
mo&ilier este compus din8 rafturi2 dulapuri2 cuiere2 sertare2 containere speciale pentru cutii 1i
co1uri2 diferii supori pentru articoloe de 3m&r"c"minte2 mese2 scaune2 sc"ri.
De o&icei mo&ilierul dintr5un supermarket este u1or2 ieftin2 multifuncional2 are o
capacitatea mare de depozitare a m"rfurilor att pe orizontal" ct 1i pe vertical"2 este creat
pentru fiecare tip de supermarket 3n parteJ 3n funcie de 3n"limea acestuia.
Aran,area mo&ilierului 3n supermarket se face astfel 3nct clienii s" se poat" orienta
imediat2 s" 31i gaseasc" produsele dorite2 pe parile laterale de o&icei sunt trecute 1i genul
m"rfurilor 3ntnlite pe acel raion2 lungimea unui raion tre&uie sa fie intre C 1H m647.
1.
Amplasarea caselor de marcat are 3n vedere respectarea anumitor cerine8
- circulaia clienilor tre&uie s" se desf"1oare nestn,enit2 astfel 3nct s" nu se a,ung"
la aglomer"ri9
- flu*ul clienilor s" nu se intersecteze 3n faa caselor de marcat9
- casierul tre&uie s" poat" supraveg/ea de la locul s"u o parte a s"lii de vnzare9
3n cazul vnz"rii prin autoservire toate casele vor fi grupate 3ntr5un loc9 e*cepii sunt
posi&ile atunci cnd sala de vnzare ;sau raionul< are mai multe ie1iri care tre&uie s"
fie desc/ise.
.. Principale tipuri de amena(are a unui supermarket!
I. Dispunerea tip gril" 2 3n care grupele de produse sunt e*puse liniar2 pe tipuri de
culuare paralele2 3ntrerupte de culuare a1ezate perpendiculare pe primele. De
regul"2 supermagazinele folosesc dispunerea tip gril". Acest tip de amena,are
asigur" o e*ploatare eficient" a magazinului de1i din punct de vedere al clientului
poate deveni stn,enitoare2 p"rile perimetrale ale suprafeei de vnzare fiind mult
mai aglomerate.
II. Dispunerea flu* li&er 2 unde asortimentul de m"rfuri este grupat pe familii 1i
su&familii de produse2 pentru a facilita mi1carea li&er"2 nestructural" a clienilor.
Dn aceast" dispunere se utilizeaz" spaiul mai puin eficient dect dispunerea gril".
III. Dispunerea tip &outiMue 2 3n care gruparea asortimentului de m"rfuri se
realizeaz" astfel 3nct fiecare familie de produse constituie un raion &ine
individualizat2 cu propriul stil 1i o am&ian" specific". Adesea2 fiecare s/op prezint"
m"rfuri de marc" de la un singur produc"tor. Acest sistem de amena,are reclam"
costuri de construcie 1i de securitate mai ridicat".
I". Dispunerea tip &ucl" 2 raioanele posed" o faad" pe aceast" pia" circular".
Acest tip de amena,are incit" clienii s" circule li&er 3n magazine 1i s" efectueze
cump"r"turile pentru produse de ?impulsF 3n mai multe raioane67.
4rganizarea interioar" a unui magazin reprezint" modul s"u de prezentare2
e*primarea sa 3n cadrul dialogului cu clientela. De aceea2 att 3n proiectarea noilor
magazine2 ct 1i 3n remodelarea celor e*istente2 se urm"re1te2 crearea unei am&iane
care s" promoveze 3n cel mai 3nalt grad vnz"rile 1i realizarea unei leg"turi optime 3ntre
componentele sistemului format 3n ansam&lul suprafeei de vnzare.
)ste foarte important2 ca toi clienii unui supermaket s" se simt" ct mai &ine 3n
locul unde 31i fac cump"r"turile2 s" se simt" 3n siguran"2 sa fie toate produsele 3n
termenul de vala&ilitate2 s" nu fie degradat" marfa2 muzica pe care o ascult" s" fie una
placut" pentru a se crea o atmosfer" ct mai placut"2 s" fie cur"enie 2 ordine2 s" nu stea
foarte mult la casele de marcat2 s" poat" g"si orice doresc 3n acel supermarket.
14
/i#liografie
1. 0"1anu I/eorg/e2 !und"tur" D.2 :anagement5 marketing2 )ditura Diacon
#oresti 0ucure1ti9
2. 0rg+ici& A. 1 Ergonomie.2niversitatea Transilvania din /ra,ov& 233*
.. Ionescu %iorica2 Patric/e Dumitru2 Popescu :anola2 )conomia comertului2
)ditura Eranus2 0ucuresti2 an 2HH29
4. =istea Ana5>ucia2 Audose #.2 Ae/nologii comerciale )ditura )*pert2
0ucure,ti4
. NNN.mimmc.ro
1