Filosofia in

India
Antica
Elaborat:Cebotari
Cristina
n India antic, filosofia se dezvolt n strns corelaie cu religia, iar primii
filosofi au fost preoii care au promovat o gndire filosofic format din
concepte bazate pe gndirea raional i pe credina mistic, adic o
teosofie, pe care indienii o numeau Arya.
Izvoarele teoretice ale gndirii filosofice indiene antice se regsesc n
literatura vedic, compus dintr-o serie de cri sfinte, la care aveau
acces doar preoii, numite vede (veda n limba sanscrit nseamn tiin,
cunoatere). Literatura vedic s-a dezvoltat pe parcursul a nou secole i
se mparte n cteva grupe de texte:
1.Samhita divizat n patru cri:
Sama Veda - cartea cntecelor de laud;
Rig Veda - cartea imnurilor;
Atharva Veda - cartea descntecelor;
Yajur Veda - cartea invocaiilor de sacrificiu.
2.Brahmanele care conin comentarii ale preoilor brahmani asupra
vedelor.
3.Aranyakale sau textele de slbticiune, care includ discuii i
interpretri ale ritualurilor periculoase i alte materiale adiionale.
4.Upaniadele care conin idei despre geneza universului i despre
substana universal.

coli filosofice care respect vedele:
Samkhya
Yoga
Nyaya
Vaisheshika
Mimamsa
Vedanta

Aparitia Yoga
Yoga (Devanagari: ) este una din cele 6
coli traditionale ale hinduismului,
bazat pe meditaie ca o cale spre
auto-cunoatere si eliberare. Textele
Hindu care stabilesc bazele yoga conin:
Upanishadele, Bhagavad Gita, Yoga
Sutra lui Patanjali, Hatha Yoga Pradipika
i multe altele.

n India, Yoga este privit ca fiind un mijloc
de desvrire att fizic, precum i
spiritual. n afara Indiei, Yoga a nceput
s fie asociat n primul rnd cu
practicarea aa-numitelor asana (poziii)
incluse in Hatha Yoga, cu toate c a
influenat intreaga familie de Religii
dharmice i alte practici spirituale din
toat lumea. Un practicant convins de
Yoga este numit yogi, yogin (masculin),
sau yogin (feminin).

O sculptur pstrata pn azi de acum 5.000 de ani de la Civilizaia de pe
Valea Indusului infieaz o figur despre care arheologii cred ca este un
yogin stnd in poziie de meditaie. Figura este reprezentat stnd intr-o
pozitie tradiional yoga, cu picioarele incrucisate si minile odihnindu-se pe
genunchi.
Filosofia Yoga
n toate ramurile yoga, elul final este atingerea unei stri eterne de contiin perfect. n
colile moniste ale advaita vedantei i aivismului, aceast perfeciune ia forma mokei, care
este o eliberare de toat suferina lumeasc i de cercul naterilor i al morilor (Samsara), o
stare n care gndurile nceteaz i apare experiena unirii beatifice cu Supremul Brahman.

Practicarea concentrarii (dharana) i a meditaiei (dhyana) este comun majoritii formelor de
yoga. Dharana, potrivit definiiei lui Patajali, este "aducerea contiinei ntr-un singur punct"
(sanscrit: ekgrata, concentrare ntr-un singur punct). Contiena este concentrat pe un punct
subtil al senzaiei (cum ar fi pe suflul care intr i iese din nri). Concentraia susinut pe un
singur punct conduce, treptat, la meditaie (dhyana), n care facultile interioare sunt capabile
s se extind i s se identifice cu ceva vast. Practicanii meditaiei anun sentimente de pace,
bucurie i uniune.

Obiectul meditaiei poate s difere de la coal la coal, e.g. meditaia pe una dintre chakre,
cum ar fi centrul inimii (anahata chakra) sau 'al treilea ochi' (ajna chakra);
sau meditaia asupra unei zeiti, precum Krina;
sau asupra unei caliti, precum pacea.

colile non-dualiste, precum Advaita Vedanta, pot medita la Absolut, fr nici o form a
calitilor (Nirguna Brahman). Aceast meditaie este, din multe puncte de vedere,
asemntoare cu meditaia buddhist a vidului (shunyata).
Inseamna in primul rand o conditie fizica foarte buna si implicit sa te simti bine in/cu
corpul tau.
Iar apoi se foloseste asta pentru a ajunge si la bunastarea spiritului.

E "medicamentul" cel mai eficient pentru stress, depresie, surmenaj si in acelasi timp un
mod de a te apropia de tine insuti/insati.

Inveti sa iti utilizezi energia personala si, ce e mai important, inveti sa te bucuri pentru ca
esti

Yoga confer libertate luntric i nelegerea faptului c totul este posibil, dei nu
totul este permis.


Yoga propune o introspecie profund care are ca rezultat aflarea Adevrului