Sunteți pe pagina 1din 8

HETEROZISUL

Hetrozisul este fenomenul opus consagvinizarii, care reprezinta expresia


genetica care se exteriorizeaza practice prin cresterea considerabila a vitalitatii,
vigurozitatii, adaptabilitatii, a productivitatii etc la hibrizii din prima generatie F1.Cu alte
cuvinte, heterzisul reprezinta cresterea vigorii hibride in F1 in urma incrucisarii intre
forme (linii consagvinizate, soiuri etc.) diferite genetic.Incepand cu generatia F, efectul
heterozis scade datorita segregarii.
!eci, prin heterozis se intelege cresterea vigorii organismelor hibride in
prima generatie(F1), in comparative cu formele parentale.Fenomenul de heterozis are un
rol deosebit in ameliorarea plantelor alogame, el putandu"se fixa la plantele cu inmultire
vegetativa.!e asemenea, heterozisul se manifesta si la plantele autogame (tomate, ardei
etc.).!enumirea de heterozis se datoreaza lui #.H. $hull, care a utilizat pentru prima data
acest termen in anul 1%1&.
Intensitatea heterozisului este foarte mare la incrucisarea intre linii
consagvinizate sau intre soiuri(linii pure) si scade la incrucisarea intre forme cu grad
ridicat de heterozigotie.
Fenomenul hetrozis afecteaza atat caracterele cantitative (elemenete de
productivitate, insusiri biochimice, insusiri fiziologice etc), cat si o serie de caractere
calitative (culoarea si forma unor organe etc.).
'rganismele heterozigote F1 rezultate din incucisarea intre linii consagvinizate
sau intre soiuri cu ereditate diferita. Heterozisul se manifesta atat la plantele alogame
(porumb,floarea"soarelui etc.), cat si la cele autogame(grau, in, tomate) si poate afecta,
deopotriva, caracterele morfologice si cele fiziologice.(stfel el se poate exteriorize
printr"o crestere si dezvoltare luxurianta a tulpinilor, a frunzelor, a inflorescentelor, a
fructelor, a semintelor etc., sau printr"o marire a numarului de flori, fructe, frunze etc. !e
asemenea, el poate intensifica si o serie de insusiri fiziologice, cum ar fi rezistenta la boli,
ger, seceta etc.
Heterozisul variaza ca intensitate si in timp, adica de la o generatie la alta,
amploarea maxima se manifesta, de regula, in F1, in timp ce in F, inetensitatea se reduce
considerabil, disparand apoi complet in generatiile urmatoare.
!upa natura caracterelor si insusirilor afectate se disting urmatoarele tipuri de
heterozis )
*heterozis reproductivcand in F1 sporeste productivitatea de seminte si,
respectiv, productia de fructe, cand se manifesta printr"o capacitate mai mare de adaptare
fata de conditiile nefavorabile de mediu, precocitate sporita fata de parinti+
*heterozis somatic cand in F1 creste considerabil masa vegetative+
*heterozis adaptiv cand in F1 se inregistreaza o crestere a rezistentei plantelor
la anumiti factori de mediu+acest tip de heterozis apare mai ales la incrucisarile
indepartate, se refera la sporirea insusiri lor de rezistenta.
!in punct de vedere al intensitatii de manifestare, heterozisul poate fi de doua
tip ,ri)
1
"transheterozis, cand descendentii primei generatii manifesta o vigoare mare
care, depaseste, atat, vigoarea formelor parentale consagvinizate, cat si nivelul populatiei
alogame din care acestea au fost extrase.
"cisheterozis, cand descendentiiprimei generatii manifesta o vigoare marecare
depaseste numarul formelor parentale consagvinizate.
-fectul heterozis (HF1) se calculeaza frecvent in doua moduri)
.F1"(./10./1)
HF10

sau)
HF10.F10./max.
in care)
.F10media aritmetica a populatiei F1 pentru caracterul analizat+
./10media aritmetica a populatiei parintelui cu valoare fenotipica maxima,
notat cu /1+
./0media artimetica a populatiei parintelui cu valoarea minima, notat cu /.
In generatiile urmatoare, efectul heterozis scade cu 123 de la o generatie la alta datorita
reducerii heterozisgotilor cu cate 123.
(stfel,HF014 HF1+ HF5014 HF+ etc.
6igurozitatea hibrizilor in prima generatie si micsoararea acestei vigori a fost evidentiata
inca din 17%% de (. Hnight.
Fenomenul heterozis a devenit obiect de studio stiintific abia din primul deceniu
al secolului nostrum, adata cu aparitia lucrarilor lui -. -ast in 1%21 si #.H. $hull in 1%28,
asupra heterozisului la porumb, stabilind totodata si tehnica obtinerii liniilor
consagvinizate si a hibrizilor simpli la porumb.
Heterozisul la animale, se manifesta prin greutate corporala mai mare si un ritm
decrestere mai rapid, prin prolifiitate ridicata, prin rezistenta crescuta la boli si o
capacitate de adaptare sporita la conditiile de mediu.(stazi se utilizeaza in in productie
hibrizi interliniari F1 la gaini, curci mamifere mici pentru blana, viermi de matase etc.
!urata efectului heterozis.Cercetarile efectuate au scos in evidenta faptul ca
efectul heterozis se manifesta cu putere maxima in F1 si scade in generatiile urmatoare,
ca effect al fenomnului de segregare.$caderea efectului heterozis impune folosirea in
fiecare an a semintelor din prima generatie hibrida.
9eorii care explica fenomenul heterozis
In ansamblu toate teoriile prezinta o trasatura comuna, exprimata prin ideea
cafenomenul de heterozis se datoreste interactinunii factorilor ereditari diferiti, mosteniti
de h:brid de la formele parentale cu ereditate deosebita, desi nici una din aceste teorii nu
lamureste toate aspectele fenomenului.
!intre teoriile care incearca sa explice fenomenul heterozis,cele mai
acceptate sunt urmatoarele) teoria dominantei+
teoria supradominantei+ teoria heterozigotiei+ teoria echilibrului genetic.
(lte teorii explica insuficent fenomenul heterozis sau se refera la cazuri limitate.

Importanta practica a heterozisului


/e langa rolul heterozisului in evolutia plantelor, el este considerat ca o
metoda de ameliorare extrem de pretioasa si benefica pentru sporirea productiei
agricole.(sa se explica faptul ca la numeroase specii agricole hibrizii F1 se afirma foarte
rapid si cu siguranta ei vor inlocui treptat soiurile exzistente in cultura.
Heterozisul este considerat astazi ca un mi;loc important de sporirea
productiei .Folosirea heterozisului a produs o adevarata revolutie in cultura
porumbului.<ulte tari cultivatoare de porumb, printre care si tara noastra, cultiva intreaga
suprafata numai cu hibrizi simpli si dubli.
Heterozisul aduce sporuri mari de productie si la sfecla de zahar, tomate,
ceapa, floarea"soarelui etc.!escoperirea si utilizarea fenomenului de androsterilitate a
deschis largi posibilitati de utilizare a heterozisului si la unele specii autogame, cum ar fi
graul.
9oate aceste exemple dovedescspri;inul pe care l"a adus genetica productiei
agricole prin folosirea heterozisului si a androsterilitatii.
=a plantele autogame cercetarile efectuate au dus la concluzia ca efectul
heterozis poate fi mare si foarte important in directia heterozisului reproductive (cresterea
productiei de fructe si de seminte, etc.) si adaptiv, si mai putin semnificativ in directia
cresterii masei vegetative.
'data cu descoperirea sterilitatii mascule a genelor restauratoare defertilitate,
precum si a posibilitatilor de polenizare se asigura premise rapidede ameliorare a unor
specii autogame foarte importante cum sunt) graul, orzul, mazarea, fasolea, soia etc.
!intre plantele legumicole, tomatele, ardeii, vinetele, castravetii, pepenii, etc.
manifesta un pronuntat efect heterozis. =a plantele pomicole a fost semnalata o crestere a
vigorii hibride la prun si piersic.
=a unele specii de plante, heterozisul din F1 poate fi fixat in descendenta prin
inmultirea vegetativa a hibrizilor din prima generatie. <icropropagarea prin culturi de
celule si meristeme apare ca o alternative rapidade fixare a heterozisului.
Fixarea heterozisului se poate realize si pe diferite cai genetice, precum)
inducerea poliploidei, inducerea unor translocatii multiple, a unor deficiente si inversii
cromozomale etc.
ALLIUM(ceapa)
Ceapa face parte din familia =iliaceae si apartine genului (llium./artea
comestibila a acestei plante poate fi bulbul, tulpina falsa sau frunzele verzi. >adacina este
fasciculate si creste in staratul superficial al solului pana la adancimea de 12 cm. !e
asemenea, tulpina falsa aeriana este formata din suprapunerea concentric a frunzelor pe o
anumita portiune dinspre baza lor. (ceasta tulpina falsa este de dimensiuni mai mici
la ceapa de iarna si ceapaesalonata, de dimensiuni mi;locii la ceapa obisnuita.9ulpina
propriu zisa o constitue discul de la baza bulbului. /e partea inferioara a discului apar si
cresc radacinile, iar pe cea superioara se afla prinse frunzele ingrosate la baza si mugurii
vegetative sau floriferi.
5
(legerea celor mai bune cultivare are o importanta covarsitoare asupra
cresterii eficientei economice a acestei culturi.
Catalogul oficial al soiurilor (hibrizilor) de plante de cultura din >omania
cuprinde un numar de 1 cultivare (soiuri si hibrizi) de ceapa din care 1& (183), sunt
creatii autohtone.
!intre acestea, un numar de 12 soiuri si 1 hibrizi sunt recomandati pentru
culturile care se infiinteaza prin semanare direct in camp. !intre acestia, ponderea cea
mai mare o are in cultura soiul romanesc !iamant (omologat in 1%77). <a;oritatea
soiurilor si hibrizilor straini introdusi in tara noastra dupa anul 1%%1, desi valorosi sub
toate aspectele, nu se cultiva inca pe suprafete prea mari. ,n numar de ? soiuri si hibrizi
romanesti au fost inregstrati in Catalogul oficial incepand cu anul 222 si nu s"au extins
in productie, timpul necesar pentru obtinerea de samanta fiind prea scurt.
In conformitate cu legislatia in vigoare, toate tarile din ,niunea -uropeana
pot sa"si comercializeze soiurile si hibrizii in tarile din Comunitatea -uropeana cu
conditia ca acestia sa fie inregistrati in Catalogul oficial al tarii respective (unde a fost
obtinut cultivarul). /rin aceasta se da posibilitatea ca un fermier sa cultive cu usurinta
cele mai performate cultivare.
@u recomandam utilizarea de samanta produsa fara a se respecta regulile ce
se impun in producerea de samanta, samanta produsa de firme sau producatori
neautorizati.
!in dorinta unor producatori de a face economii la infiintarea culturii de
ceapa, acestia utilizeaza astfel de samanta, si rezultatele sunt modeste atat in ceea ce
priveste nivelul productiei obtinute, cat si calitatea acesteia. /rezentam principalele
caracteristici ale soiurilor si hibrizilor romanesti si straini care exista in Catalogul oficial
22.
Soiuri si hibrizi romanesti
!iamant este soiul cel mai cultivat la aceasta data in tara noastra, din aceasta
grupa de soiuri si hibrizi (prin semanare direct in camp), dar intr"un procent mult mai mic
decat ceapa din arpagic. ( fost omologat in anul 1%77 si reinscris in anul 1%%%.
Aulbul este de forma aproape sferica, greutatea de 12"522g, tunicile
exterioare sunt de culoare galben"auriu. Foile interioare sunt albe, cu grosime de 1"
1,1mm, suculente, cu gust dulce"placut, putin iute. -ste un soi care se pastreaza bine
peste iarna. (cest soi este indicat sa fie folosit atat pentru consum in stare proaspata, cat
si pentru industrializare.
(urie de Auzau este singurul soi care se cultiva la noi in tara prin rasad, dar si
semanat direct in camp. ( fost inregistrat la I$9I$ in anul 1%71 si reinscris in anul 1%%%.
-ste un soi tardiv, cu perioada de vegetatie de 151"1&1 zile. Aulbul este mare, de forma
tronconica, alungit mult spre baza si rotun;it la partea superioara, avand diametru la
mi;loc de 7"12cm., a;ungand la greutatea de 12"522g. Capacitatea de pastrare este
&
mi;locie, iar rezistenta la mana este, de asemenea, mi;locie. -ste indicat pentru consum in
stare proaspata.
>osie de Fagaras este un soi autohton care se cultiva in 9ransilvania. ( fost
omologat inanul 1%1 si reinscris in anul 1%%%.
-ste un soi pretentios la umiditate, si de aceea nu se cultiva in regiunile secetoase.
Aulbul este mare, avand greutatea de 12"112g. Forma bulbului este sferic turtita.
Culoarea tunicilor exterioare este rosie"violacee intensa./erioada de vegetatie este de
152"1&2 zile. -ste rezistent la mana si sensibil la viroze. Capacitatea de pastrare este
mi;locie.$e cultiva pentru a fi consumat in stare proaspata.
>osie de (ries a fost omologat in anul 1%1 si reinscris in lista ofociala in
anul 1%%%. Aulbul are forma sferica, cu greutatea de 122"22g, culoarea tunicilor
pergamentoase exterioare este rosie"violacee intensa.(re o capacitate mai mica la
pastrare, bulbii pornesc in vegetatie in timpul iernii intr"un procent destul de mare. (cest
soi se cultiva cu bune rezultate in 9ransilvania unde in general umiditatea este mai mare.
In perioada 222"22 au fost omologati un numar de trei soiuri si cinci hibrizi obtinuti
la IC=F 6idra, cultivare de perspectiva pentru toate zonele din tara noastra.
(riana, soi semitardiv (1% zile) obtinut la I.C.=.F.6idra in 222, productiv,
cu bulb de culoare bruna"maronie, de forma larg ovoida. Aulbul este de marime mi;locie
cu un continut de substanta uscata de 1&3, cu pozitia discului in afara.-ste un soi tolerant
la mana si la putregaiul alb, si are o buna capacitate de pastrare.
=uciana " soi semitardiv (1% zile) obtinut la I.C.=.F.6idra in 222. Aulbul
este de culoare maro, are forma larg obovat"rombic, mare (11g), cu pozitia discului in
afara, cu 1" muguri vegetativi, cu 1,83 substanta uscata.-ste un soi tolerant la mana si
mi;lociu de rezistent la putregaiul alb, are o capacitate de productie ridicata si capacitate
de pastrare buna.
(na " soi obtinut la I.C.=.F. 6idra in 222, cu perioada de vegetatie de 1
zile. Aulbul are dimensiune mi;locie"mare, de forma elipsoidala, culoarea maro. -ste
soiul cu cel mai ridicat procent de substanta uscata, 113, putand a;unge in functie de
conditiile de mediu si tehnologie la 1?3.-ste tolerant la mana si are o capacitate de
pastrare foarte buna.
<ilena F1 " hibrid tardiv, 151 zile, obtinut la I.C.=.F.6idra in 221. Aulbul
are forma larg ovoidala, cu greutate mare, culoare maro, foarte bine acoperit de tunici.
-ste un hibrid tolerant la mana, cu o capacitate foarte buna de productie si de paastrare.
#loria F1 " hibrid obtinut la I.C.=.F.6idra in 221, cu o perioada de vegetatie
de 18 zile. Aulbul are o forma larg obovoida, marime medie, tunicile sunt de culoare
bruna si adera foarte bine pe bulb. -ste tolerant la mana, are o capacitate foarte buna de
pastrare.
Bitt: F1 " hibrid obtinut la I.C.=.F.6idra in 22, are o perioada de vegetatie
de 152 zile.Aulbul este mare, de forma in sectiune larg ovoida spre circulara, cu tunicile
de culoare maro foarte aderente pe bulb.-ste tolerant la mana, se pastreaza foarte bine,
pornirea in vegetatie in timpul pastrarii fiind foarte tardiva.
<arrona F1 " hibrid obtinut la I.C.=.F.6idra in 22, tardiv (152 zile).
Aulbul este mare, cu tunici de grosime mi;locie de culoare maro. Forma bulbului in
sectiune este larg ovoida spre circulara.Hibridul este tolerant la mana, putregaiul alb si
putregaiul(re o capacitate foarte buna de pastrare, pornirea in vegetatie este foarte tarzie
(?"12 luni).
1
Soiuri si hibrizi straini de ceapa
In afara de aceste soiuri si hibrizi romanesti omologati in tara noastra, au mai
fost inregistrati la I$9I$, in urma studierii comportarii la conditiile tarii noastre, un
numar de sapte hibrizi si un soi strain. (stfel, in anul 1%%1 au fost inregistrati hibrizii
Copra F1, (rmstrong F1, !aitona F1, si soiul AanCo+ in anul 1%%8 hibrizii /acific F1 si
$pirit F1+ in anul 1%%7 hibridul !;ango F1, iar in anul 1%%? hibridul >omito F1. !e
asemeni, din anul 1%81 se cultiva in tara noastra soiul
DolsCa " soi de ceapa ceaclama, de origine poloneza. -ste un soi tardiv, 151"
1&1 zile, cu bulbi de forma globuloasa, destul de mari, a caror greutate variaza intre 12"
112g. 9unicile pergamentoase exterioare sunt de culoare galbuie, si imbraca foarte bine
bulbul. Foile exterioare sunt colorate in alb"galbui, sunt suculente, bogate in substanta
uscata, nu prea iuti. Aulbii se pastreaza bine peste iarna.$e recomanda sa fie cultivat in
zonele din estul si sud"estul tarii.$e recomanda a se consuma in stare proaspata, dar si
utilizarea la industrializare.
AanCo " soi creat de firma $luisE#root $eeds A6"'landa.-ste un soi tardiv,
avand o perioada de vetatie de 15%"1&1 zile.Aulbul are dimensiunea mi;locie spre mare.
Forma bulbului este eliproidala. Culoarea exterioara a bulbului este galben"pal. Aulbii
sunt rezistenti la inmugurire pe timpul pastrarii indelungate.-ste tolerant la putregaiul
cenusiu si la mana. >ealizeaza productii foarte bune, depasind &2t4ha.Aulbii sunt destinati
pentru a asigura consumul curent de lunga durata prin pastrarea foarte buna a acestora in
depozite.
Copra F1 " hibrid creat la firma Ae;o"Faden A6"'landa.Aulbul are
dimensiuni mi;locii. Forma bulbului este globuloasa spre globulos inalta. -piderma
(pielita) este aderenta si are culoarea de baza maro. Aulbii sunt foarte rezistenti la
inmugurire pe timpul pastrarii indelungate.-ste un hibrid timpuriu, cu o perioada de
vegetatie de 77 zile.-ste tolerant la mana, la putregaiul cenusiu si putregaiul alb.
>ealizeaza productii de peste &2t4ha, putand chiar depasi 12t4ha.
(rmstrong F1 " hibrid creat de firma Ae;o Faden A6"'landa.Aulbii sunt
foarte rezistenti la inmugurire pe timpul pastrarii indelungate. -ste un hibrid
semitimpuriu, cu o perioada de vegetatie de %1"121 zile. 9unicile pe bulb, in zona
coletului sunt foarte stranse. -ste tolerant la mana si putregaiul cenusiu.-ste un hibrid
productiv, depasind &1t4ha. Aulbii sunt destinati pentru consum curent pe o perioada
indelungata.
!aitona F1 " hibrid creat de firma Ae;o Faden A6"'landa.Aulbul are
dimensiuni mari si are o forma globuloasa, usor inalta. -piderma (pielita) este de culoare
maro si aderenta pe bulb. Aulbii sunt foarte rezistenti la inmugurire pe timpul pastrarii
indelungate.-ste un hibrid semitarziu, cu o perioada de vegetatie de 118"1 zile. -ste
tolerant la mana, este rezistent la seceta, fiind recomandat in special pentru zilele
secetoase.$e pot realiza productii ce depasesc &2t4ha, depasind chiar 12t4ha.
/acific F1 " hibrid creat la firma 6an der Have A6"'landa.Aulbul are
dimensiuni mi;locii, avand forma globuloasa. -piderma este aderenta si are culoarea de
8
baza galbena.-ste un hibrid timpuriu, cu o perioada de vegetatie de 77"?1 zile.-ste
mi;lociu de rezistent la mana, tolerant la putregaiul alb.Capacitatea de productie este de
peste &1t4ha putand depasi 11t4ha.Aulbii sunt destinati pentru consumul curent de toamna
si in prima parte a iernii.
$pirit F1 " hibrid creat de firma Ae;o Faden A6"'landa.Aulbul are
dimensiuni mi;locii de forma eliptic"aplatizata. -piderma (pielita) este mi;lociu aderenta
spre aderenta, de culoarea bronzului (galben spre maro). -ste un hibrid semitardiv cu o
perioada de vegetatie de 128"11 zile. $e pot obtine productii de cca &2t4ha.Aulbii sunt
destinati pentru pastrare indelungata in depozite, in vederea asigurarii consumului curent.
!;ango F1 " hibrid creat la firma 6an der Have A6"'landa.Aulbul este de
dimensiune mi;locie, de forma globuloasa usor turtita, de culoare maro. -ste un hibrid
timpuriu cu perioada medie de vegetatie de 77"?1 zile, fiind cu 1 zile mai timpuriu decat
soiul !iamant.$e comporta ca mi;lociu rezistent la mana, cu toleranta ridicata la
putregaiul cenusiu. Capacitatea de productie este de 51"&&t4ha.Aulbii sunt destinati pentru
consum curent de toamna si in prima parte a iernii.
>omito F1 " hibrid creat la >o:al $luis A6"'landa. -ste un hibrid timpuriu
cu o perioada de vegetatie de 71"?1 zile. Aulbul este globulos, usor turtit.Capacitatea de
productie este de 52t4ha. Aulbii sunt destinati pentru consum in stare proaspata sau
industrializare prin conservare.
7
Aibliografie
#enetica, Irina /etrescu, -ditura -urobit, 9imisoara
?