Cursul I.

Scriitura in audiovizual
Jurnalismul este privit de foarte multi ca ochiul publicului.Jurnalistii prezinta publicului
informatii, analize, comentarii, fapte diverse. Jurnalistii raporteaza publicului dar il si
reprezinta.George Herbert Meat identifica doua modele de jurnalism:
-modelul informativ
-modelul de poveste
Formatul major de scribt in televiziune:
entru programe informative:stiri, interviuri, reportaje, emisiuni magazine, dezbateri.
entru programele de divertisment
entru programele pentru copiii
entru programele educationale
iese de teatru
entru productii cinematografice
!omeniul reclamelor si al materialelor promotionale
Reguli majore
"u putem stabili un format comun dar putem evidentia regulile majore care pot guverna stilul
audioviziual
-creativitatea
-corectitudinea gramaticala
-redactarea pentru ochi
-evitarea repetitiilor
-adaptarea stilului la registrul oralitatii
-adaptarea te#tului pentru ureche
Principii de redactare a materialelor specific jurnalismului Tv
$. %a se scrie simplu, clar, concis si direct
&. %a se scrie in limbajul de fiecare zi asa cum se vorbeste in mod obisnuit evitand
familiarismele si jargonul
'. %a se foloseasca propozitii si fraze scurte evitandu-se constructiile greoaie
(. )nformatia sa fie ordonata in mod logic, firesc si usor de urmarit
*. %a se renunte la detaliile si cuvintele inutile
+. %a se armonizeze relatiile dintre cuvant si imagine
Calitatile majore ale stilului audiovisual
1. Claritatea- atributul fundamental al oricarei scriituri de televiziune indifferent de programul
sau, formatul care intra
a, %e evita evitarea anumitor cuvinte
b, %e elimina cuvintele intregi
c, %e elimina cuvintele care nu au justificare la nivel informative
. Simplitatea
a, -vitarea propozitiilor lungi
b, %a evitam cuvintele compuse
c, .tentie la cuvintele care apartin limbajului specializat sic are nu sunt sufficient e#plicate
d, Jargonul, cliseele, cuvintel la moda trebuie sa fie acoperite de un continut informational
e, .tentie la folosirea adjectivelor, abundenta creeaza confucie
f, /rebuie evitate verbele la diateza pasiva
g, .dverbele pot creea ambiguitate prin modul in care sint plasate
h, ronumele poate crea ambiguitate
Cursul II. Sinopsis. Scenariu. !ecupaj
Preliminarii
Reporter" cameraman # editor
- %tabilirea subiectului
- 0aza de documentare
- Matreial elaborat 1reportaj,
- %tabilirea contacteleor 1prospective pe teren,
- rospectie pe teren1 impreuna cu operator si tehnicieni,
- 2ocatia
- 3ra filmarii
- %tabilim fisa de instrumente necesare
)!--- %)"3%)%- %4-".5)6- !-46.J
5ezolvarea problemelor de planificare in functie de materialul propus.!iscutia cu
operatorul presupune urmatoarele: locatia, filmari de zi-noapte,ora, durata
!iscutia in ceea ce priveste stilul general 1unghiul,.
Faza de productie $pe teren%
-adaptarea la teren
-respectarea parametrelor povestii
-respectarea graficului de filmat
-luarea unor decizii rapide in cazuri deosebite
-verificarea cu mare atentie a acoperii cu imagini a povestii
-notarea tuturor datelor care ne vor ajuta la montaj: nume, prenume, functii, date de
contact,casete
"datele de fimare
Faza de studio
-asigurarea inregistrarii materialului filmat
-vizionarea integral a materialului filmat
-realizarea unui decupaj a materialului filmat
-relizarea unui decupaj al interviurilor
-redactarea unui decupaj cu imagini si te#t pentru partea de premontaj
Faza Past productie
-planificarea spatiului de montaj adaptata la dificultatile montajului
-discutie reporter-editori
-prezentarea povestii
-durata
-difuzarea-cand anume se difuzeaza
-stilul in care vrei sa o faci
-ritm
-efecte video
-grafica
-animatie
-titrare
7ona de ilustratie: ilustratie muzicala, sunet original
!iplomatia pe care trebuie sa o avem si personalitatea pe care o avem
onderea 1inceput si incheiere,
5asturnarea
)n montajul current trebuie sa avem diplomatia de a accepta sugestiile editorului
8izionarea unei prime variante si notarea eventualilor observatii de montare
Sinopsisul
Sinopsisul" rezumat foarte concentrate asupra subiectului, scurta e#punere a subiectului
uni film cinstituind schita unui scenariu
Scenariul" cuvant de origine italiana, care la inceput desemna esenta de d9cor iar mai
apoi a desemnat o poveste intrerupta de actori. rimele filme de fictiune s-au filmat din
niste istoriare preconcepute, tot atunci au fost :primele imagini filmate :.
)ncepand cu anul $;$< au aparut primele firme care se ocupau de procurarea de scenario
contra unei recompense banesti reglementatte in baza unei legi a drepturilor de autor. )n
%tatele 6nite =>iograph= a fost prima companie de acest fel care pentru prima data in
istoria cinematografiei care a angajat pe baza de contract un scenarist.

Cursul III. Scenariu"!ecupaj regizoral
)!--.- %)"3%)%- %4-".5)6- !-46.J 5-G)735.2
!ecupajul transforma cuvintele in imagine
Scenariul este un gen aparte ce se afla la granite intre literatura si arta vizuala. -ste unul
dintre mijloacele de e#presie ale artei cinamatografice inserat in realizarea filmului.
"scenariul" inseamna dramaturgia filmului
"decupajul" regia filmului
"imaginea" compozitia cadrelor, lumini, misacrile de aparat, dramaturgia cadrului
"sunetul- dialoguri, muzica, zgomoturi
"decoruri- costume, machiaj, efecte special, montaj
%tilul scenariului este unul concis, laconic, riguros. 4uvine cheie:
-cine1eroul, protagonistul,
-unde1locul,
-ce1actiunea,
-de ce1motivatia,
-cum1modul de rezolvare,
Scema unui scenariu
-ste povestea unui erou care sufera o lipsa, o prejudiciere pe crae incearca sa o
recupereze.2ipsa este recuperate de un erou negativ a carui scop este incurcarea acelei
reuperari. oa ite fi de ordin material sau spiritual. %cenariul este o poveste scrisa cu si
prin imagini. )n scenariu trebuie sa arati nu sa spui. /rebuie sa gasesti un correspondent
visual pentru orice element, trebuie sa arati la ce se gandeste personajul. %cenaristul
transpune imaginile in cuvinte cat mai putine cuvinte.
Structura unui scenariu
3rice scenario pleaca de la o tema :
&ctul 1. %e stabilesc regulile jocului1parte e#pozitiva,
-aflam cine e eroul
-eroul intra in criza
-trece la actiune
&ctul .-roul isi incepe .ventura
"se confrunta cu diverse aventuri
"intervine personajul negative
"apar rasturnari de situatie
&ctul '.4larificarea modului in care se sfarseste .ventura
"prejudicierea este inlaturata sau nu
Te(nica de scriere a scenariului
.vem povestea, personajele si spatial
a, ovestea inseamna abordarea subiectului nostrum
b, ersonajele
c, %patial1locatia poate fi o sursa de inspiratie,
)mportant este sa se transmita un mesaj puternic.Mesajul trebuie sa vina din dezvoltarea
intrigii si a personajelor. rotagonistul trebuie sa aiba o motivatie clara pentru asi atinge
scopul. !in pre poveste vine si motivatia. rotagonistul sarac, respins care atinge un scop
nobil cu in? o prize la public. 0inalul cu eroii care nu isi atinge scopul descurajeaza.
repovestea este reprezentata de biografia personajului..
)rganizarea scenariului
-#ista reguli de baza si conventii standardizate
agina echivaleaza cu un minut din produsul difuzat, '< de pagini tehnoredactate
echivaleaza cu '< de minute de scenario de televiziune. %cenariul este impartit pe scene si
fiecare scena este identificata prin ' elemente importante:
-titlul si numarul scenei
-descrierea scenei
-dialogul

Cursul I*. Creativitatea si rigurozitatea
1.Titlul si numarul scenei
%cena nr.$< -#terior: "oapte. >iserica )nfundata
.Cadrul" !escrierea scenei 1se face la timpul present, se asterne dea lungul paginii,
subtitlult se descrie in cat mai putine cuvinte ceea ce este relevant pentru actiune, nu se
dau detalii despre d9cor sau despre imbracaminte.
'.)rganizarea unei pagini de dialog- se scrie numele fiecarui peronaj cu majuscule in
mijlocul paginii, in stanga paginii ramane sa se prezinte instructiunile in cazul in care
sunt.entru actori se scrie in paranteza iar numarul paginii se scrie in dreapta sus.
+.Structura si secventele
- formatul standard este de $&
-prima pagina nu se numeroteaza
-numerotarea paginii se face in dreapta sus
-spatiul dublu intre replicile personajului fara indicatie scenice, nu includeti unghiuri de
camera sau indicatiile regizorale
!ecupajul
4ontine ordinea cadrelor, durata lor, descrierea acestora, replicile, cum sunt legate
cadrele, modalitati de filmare, camera din mana-unghi, elemente de limbaj1panoramare,
-lementele de scenografie- elemente care ar ajuta la realizarea productiei respective.
5edactarea te#telor pentru televiziune..u fost monitorizate $' posturi /8.
,onitorizare
1.)rtografie si punctuatie
a%Pronuntari gresite$pronuntarea termenilor%
service-serviciu
shprei-sprai
vroiam-voiam
ma risc- risc
se concureaza 1gresit,
se merita castigul 1gresit,
carciumi- carciume1corect,
colac-colace 1gresit,
ca si $folosit gresit ,
ca si femeie insarcinata
ca si partener
ca si sot
ca si politist
pe care 1corect,
masurile care trebuie sa le iau
reporter pe arlament-corec in arlament
ora doisprezece1gresit,
ora douasprezece1corect,
Curs -" te.t jurnalistic
- reguli de realizarea unui reportaj
$. 4uvinte mai multe pentru prezentator si putine pentru reporter 1imagine ofera in
reportaje acel moment de respiratie,
&. /ine chiar de procedura: inainte de a redacta te#tul, priveste imaginea.
a, Mai intai te#t : din punct de vedere al consumului de timp este cea mai rapida, nu
insa in totdeauna este si cea mai reusita din punct de vedere al calitatii. Metoda
este eficienta in conditiile unui reportaj informational.
b, Mai intai imaginile: este mai mare consumatoare de timp. Jurnalistul impreuna cu
editorul de imagine va edita apoi in functie de fiecare vor constitui te#tul respectiv.
2ibertatea in constructia frazei, dispare.
c, 3 fisa generala de montaj : Jurnalistul redacteaza materialul brut, realizeaza o fisa
generala de montaj pe care o preda editorului de imagine.
/-@/ - 1cu, A imagine
)M.G)"- A 1cu, A sincron /-@/

)M.G)"-
%)"453"
'. 2asa imaginile sa vorbeasca: evitam sa concuram imaginile, sa furnizam informatiile.
(. 0oloseste sunete originale: utilizarea sunetului de fond poate pune probleme nu
intotdeauna , doua planuri se potrivesc in ceea ce tine de sunetul original. entru
siguranta este bina ca in timpul documentarii camera manul sa lase camera deschisa
pentru a prinde sunetul de ambianta.
*. 0oloseste cateva cunivte inutile: cand rostim un nume este absolut obligatoriu ca
personajul sa apara in aimagine. 5ostirea nu mai mult de o secunta , percepirea '
secunde, familiarizarea cu imaginea A ( secunde.
)nutil- nu ar fi absolut necessari, decat pe perceperea imaginei.
+. /e#tul trebuie sa urmeze logica imaginii. )nsiruirea cuvintelor trebuie sa fie ghidata de
logica vizuala. 6n te#t poate fi e#ceptional scris, sa sune foarte bine dar nu-i ofera
garantia ca se va asorta cu imaginile. )maginile sunt cele care primeaza. )n
succesiunea planurilor ce alcatuiesc o secventa, actiunea trebuie sa curga in mod
natural, iar acordurile intre planuri trebui sa sugereze desfasurarea normala a actiunii.
4urs B- /imbajul jurnalistic
2imbajul jurnalistic reprezinta cel mai sensibil seismograf , monitorizeaza orice miscare.
%chimbarile ce au loc releva tendinta modernizarii . 4ompartimentul cel mai labil si mai
deschis. /endinta de deschidere catre modernizzare a vocabularului pina la e#agerare.
)mpartirea orral C scris reflecta apartenenta indivizilor cele doua tipuri se intrepatrund si
domina in fucntie de circumstantele de comunicare astfel incat in corcumstantele
individualezate avem un stil de comunicare oral in cele deconstetualizate predomina stilul
de comunicare scris.
!in momentul aparitiei presei scrise vazuta ca un instrument esential aspectul scris al
limbii bazat pe un sistem de reguli precise pe o ortografie riguroasa se identifica cu limba
literara. .mbele modalitati evalueaza paralel sprijinindu-se reciproc.
2imbajul jurnalistic romanesc actual se caracterizeaza printr-o patrundere masiva ale unor
trasaturi a oralitatii prin e#tinderea limbajului familial si chiar argotic iin czone rezervate.
)n trecut registrul cult.
0orma de e#presie a mass-media se plaseaza intre cele doua variante da le limbii 1oral si
scris, si ramane predominanta atat in presa scris varianta literara cat si orala A audio
vizuala.
:dus cu pluta= A nu au treaba cu realitatea
:ceapa digerata=
:basma curata=
:si-o iesit din pepeni=
4uvinte si e#presii
- manifestari
- au luat su asalt
- olitia va demara Cdesfasura o ancheta
- soc
- teroarea alba
- .goniseala de o viata
- %-ai calcat in picioare
- %e confrunta cu
- :accident mortal=
- /ragedie
- .valansa
- /rudeste
4urs D- /imbajul de lemn
2imba de lemn in period comunista si postcomunista.
3riginea acestei sintagme se afla la mijlocul secolului ## in limba rusa.
%e face trimitere la osificare , incrementa. )ncercarile de definire ale acestei sintagme au
adoptat o formula enumerativa suprizand trasaturi precum:
- 5epetivitatea
- %aracia nationala
- 4aracterul osificat vag al discursului
- %inta#a care devine greoaie prin e#cesul adjectival sau impersonali tate.
2imbajul de lemn poate fi considerat un limbaj atipic pus in slujba unuei ideologii %i
caracterizand printr-o serie de trasaturi le#icale morfiosintactice si pragma semantice
specifice.
2imbajul de lemn ignora una din functiile principale ale limbajului :cea referinteala=.
2imbajul de lemn nu reprezinta un discurs despre realitate, ci un colaj de clisee numite sa
seduca informativitatea te#tului in limbaj artificial care mascheaza realitatea cu scopul de
a manipula receptorul.
5-.2)/./- - 5-4-/35
1traduce realitatea in interesul propriu, ascundeCmascheaza realitatea,
6na dintre trasaturile limbajului de lemn:
:nationala=
Prima perioada:
-10++"1012 este caracterizata la nivelul limbajului si calculare dupa limba rusa e#plicabila
prin tendite generale de copiere a modelului sovietic.
8iolenta limbajului este o alta tendinta indreptate spre cei considerati dusmani ai
regimului eraub numiti ucigasi, hiene, calai.
4uvintele emblemr care prin repetare devin indicatori directi ai perioadei.
-#emple: lan
%intagma : /ransformarea socialista a agriculturii
!oua perioada:
"1012 # 10-1
eerioada :!ezghetului= , iesirea treptata de sub tutela Moscoveii. 5educerea nr de
imprumutiri de limba rusa concomintent cu revenirea la sursele de imprumut.
:gospodarie agricola colectiva=
& ' a paperioada:
"3poca 4icola Ce5S3SC5 10-1" 1020
4ultul personalitatii care este fenomenul cel mai frapant la nivel social se reflecta in
limbaj prin profilarea cliseului.
4onducatorul este considerat simbolul /arii si de aici, calitatea scoase in evidenta prin
aceste clisee , cel mai iubit, fiul poporului, campion al pacii.
.cest cult o ia razna cand ajunge la cuvinte de genul :=geniul=, :titanul=.
2imbajul olitic in aceasta perioada:
/a nivel gramatical:
$. "ominalizarea in e#ces prin eliminarea preciziei temporare, aceasta pacilizeaza
discursulE
:cresterea productiei=, :reduce rea=, , :imbunatatirea= 1 sunt la modul general,
impersonale,
&. 6tilizarea in e#ces a substantivelor la cazul genitiv
=modernizarii=, :recuperarii=, :e#tinderii=
'. 6tilizarea e#cesiva a subiectelor multiple care denumesc participarea la o actiune. %e
insinua o paticipare masiva.
:taranimea=, :intelectualitatea=
(. !ublarea sinonimica crea formule redundante 1 semn al erodarii termenilor,
:hotarare si fermitate= A e#presie redundanta
:recomnadri si sugestii=
*. .bundenta de adjective
:mandrie patriotica=, :fructuos dialog=
:locuri moderne si puternice=
+. Multe sunt folosite la gradul superlativ
:cel mai inalt omagiu=, :cea mai graitoare e#presie=
B. 0olosirea imperativului. Modalitatile indirecte prin care se insinueaza sunt directe.
: trebuie sa se puna capat=, :sa actinam pentru=, :sa asiguram=.
D. Modul in care se gramatizalizeaza impersonalitatea
., prin verbele fle#ive pasive
:%e realizeaza cu succes programele deF=
>, $;D* :%e vor asigura conditii de viata= 1nu spune nimic,
/a nivel le.ical
. suferit in aceasta perioada o serie de modificari, de desmontizari, resemnatizari,
imprumutiri. )n cazul unor termeni: :bughezi=, :mosie=, :patron=- resemontizarea a
presupus asocierea unei conotatii negative.
-#emplu: :burghezia mosiereasca=
.lti termeni parcurg procese de desemantizarea, de ambiguizarea a sensului de baza prin
utilizarea in conte#te vagi, nespecifice, pentru care nu e#ista corespondente referenziale
1realitatea,
/ermenul :vot= A $;D* :votul fiintei= 1votul era impersonal,
3 trasatura dominanta este cliseul care capata forme dintre cele mai diverse:
. , defineste sistemul sau societatea 1societate socialista,
>, urmareste mobilizarea 1 de a se trage conluziile : de a se actiona,
4, intensifica gradul de abeziune la sistem
:%entimente de inalta dragoste=
:vor munci cu inalta dragoste=
- !enumeste evenimente istorice
4el mai frapant fenomen intani este acela Gprin care relatia te#tului cu realitatea se
degradeaza.
-itatorul nu urmareste sa informeze receptorul ci sa-i distraga atentia de la adevaratele
probleme Csa-l manipuleze, sa-i anihileze puterea de reactie.
aul )rice
$3.ista patru ma.ime%
$. ma#ima cantitatii A comunicarea trebuie sa contina informatii atit cat este necesara
si sa nu ofere mai multe, mai putine argumente decat este nevoie.
&. Ma#ima calitatii care spune A nu vom mentiona informatia pe care o credem falsa
la fel ca si informatia pentru care nu avem destule dovezi sau argumente.
'. Ma#ima relationarii A comunicarea trebuie sa fie relevanta
(. Ma#imele manierii A emitatorii informatiei vor avea grija sa evite obscuritatea
e#primarii, ambiguitatea sa fie concisa evitand mentionarea datelor optionale, sa
tina cont de ordinea ideilor e#puse. -le reprezinta reguli de baza in comunicare.
4urs ; ATitlul jurnalistic
- Scop
- Rabdare
- Pasiune
- Perseverata
1. !efinitie
4uvint sau te#t pus in fruntea lucrarii sau a unei parti distincte a ei indicand prezuma si
suggesti cuprinsul acesteiaE prin generalizarea orice lucrare calitativa.
8ine din latina si anume din termenul titulus si din greaca titos.
4riticul Marian opa intr-o lucrarea intitulatat :Modele si e#emple= noteaza asa :dar ce
este in fond un :titlu=H=
a, 3 eticheta pus ape un obiect care operaH
b, 3 protuberantaH
c, 6n echivalent sau o negatie H
d, 3 aluzie la continutH
e, 3 anticipareH
- /oate acestea si multe altele
Scurt istoric:
3riginea trebuie cautata in antichitatea, fiecare sul de papirus crea o fisa ce continea o
caracterizare a te#tului respectiv. 4ateva indicatii suplimentare se aflau la sfarsitul
publicatiei si in interiorul sau.
.ceste indicatii suplimentare apartineau copistilor, descoperitorilor si mai tarziu
editorilor.
!upa aparitia tiparului aceste indicatii suplimentare de la sfarsitul unui manuscris sunt
transferate la inceputul te#tului. .pare apoi o formula transitorie incepand de la $*<<
apare pagina de titlu completa si separata de restul te#tului. )n sec al $+- lea titlu servea la
deosebirea unei carti de alta.
/itlurile delimitau operele literale dupa criterii de gen A cint, balada reproduceau primul
cuvant sau priml te#t unui te#t poetic dand operei numele personajului principal1/ristan si
)solda,. )n alte cazuri te#tele erau pur si simplu fara titlu- sine titulo.