Precizari metodologice pentru aplicarea programei scolare revizuite

la disciplina Cultura civica, clasa a VII-a,

n anul scolar 2008 2009
I.
INTRODUCERE
Programele scolare revizuite pentru Cultura civica au fost aprobate prin OMECT n
r. 4698/
07.07.2008 privind aprobarea Programelor scolare revizuite pentru disciplinele d
e studiu din
aria curriculara Om si societate, clasele a V-a a VIII-a. La disciplina Cultura
civica, ordinul intra
n vigoare astfel:
-ncepnd cu anul scolar 2008 2009, pentru programa scolara revizuita la clasa a VII
-a;
-ncepnd cu anul scolar 2009 2010, pentru programa scolara revizuita la clasa a VII
I-a.
n anul scolar 2008 2009, la clasa a VIII-a se aplica n continuare programa aprobat
a prin
OMECT nr. 4740/ 25.08.2003 (pp. 2-4 si 8-11 din PROGRAME SCOLARE REVIZUITE.
CULTURA CIVICA, CLASELE a VII-a a VIII-a).
Procesul de revizuire a programei scolare pentru Cultura civica a avut la baza u
rmatoarele
principii:
-revizuirea programei scolare prin descongestionarea acesteia: eliminarea unor a
specte care
plasau demersul didactic la un nivel excesiv teoretic si accentuarea caracterulu
i practic aplicativ
al acestuia;
-dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective si asigurarea cont
inuitatii si a
progresiei de la o clasa la alta;
-centrarea pe elev, ca subiect al activitatii instructiv -educative;
-asigurarea coerentei la nivelul disciplinei si a corelarii la nivel de arie cur
riculara;
-compatibilizarea curriculumului national cu cel european, prin formarea compete
ntelor cheie,
ndeosebi a competentelor interpersonale, interculturale, sociale si civice,
indispensabile vietii active ntr-o societate a cunoasterii specifica secolului XX
I;
-
asigurarea calitatii educatiei.
I.
ELEMENTE DE NOUTATE EXISTENTE N PROGRAMA SCOLARA
REVIZUITA
Elementele de noutate existente n programa scolara revizuita pentru Cultura civic
a, clasa a
VII-a, vor fi prezentate urmarind structura acesteia:
Nota de prezentare

reformularea valentelor si trasaturilor definitorii ale disciplinei Cultura civi
ca, n
gimnaziu, prin esentializarea acestora;

detalierea componentelor structurii programei scolare (obiective cadru, obiectiv
e de
referinta si exemple de activitati de nvatare, continuturi ale nvatarii, standarde

curriculare de performanta la sfrsitul ciclului gimnazial); explicarea componente
lor
mentionate are n vedere prezentarea, pentru cadrele didactice, a modelului curric
ular de
programa scolara aplicat n gimnaziu si a necesitatii de a se axa n activitatea la
clasa pe
prevederile programei scolare, n ansamblul ei si nu doar pe anumite componente al
e
acesteia.
Obiective cadru: nlocuirea n formularea obiectivului cadru 5, a sintagmei exersarea
calitatii de
cetatean cu sintagma exersarea cetateniei active. Schimbarea propusa are n vedere
armonizarea terminologiei cu aceea utilizata la nivel european. Cetatenia activa
poate fi definita
ca fiind asumarea de catre cetateni a oportunitatilor de a deveni activi si impl
icati din punct de
vedere democratic n definirea si abordarea problemelor comunitatilor lor si n mbuna
tatirea
calitatii vietii.
Obiectivele de referinta si exemplele de activitati de nvatare nu au fost revizui
te.
Continuturi
Pentru clasa a VII-a, au fost revizuite toate cele trei teme. Revizuirea continu
turilor a avut n
vedere:
-
eliminarea elementelor de continut, cu caracter general si reformularea acestora
, pentru
situare n actualitate;
-
eliminarea unor aspecte care implica abordari excesiv teoretice;
-
eliminarea unor ndrumari legate de abordarea continuturilor programei scolare (de

exemplu, recunoastere si explicare, definitie, clasificari, functii), ramase n
programa scolara din 2003, care tineau de modele anterioare de proiectare curric
ulara.
Temele, modificarile realizate n cadrul acestora precum si prezentarea sintetica
a justificarii
modificarilor realizate pot fi urmarite n tabelul de mai jos.
Tema Modificari realizate Justificarea modificarilor
realizate
1. Viata n
societate

n cadrul unitatii de continut Atitudini si relatii
interpersonale n grup, au fost realizate precizari
conceptuale la tipurile de relatii ntre grupuri.

Unitatea de continut Familia ca grup social este plasata n
actualitate; au fost eliminate elementele de continut
distribuirea rolurilor n familie si familia contemporana
(n general) si nlocuite cu roluri n familia contemporana.

Unitatea de continut Comunitatea locala, nationala si
internationala a fost restructurata astfel:
-eliminarea continutului referitor la Raportul stat
comunitate locala (de la punctul a);
-eliminarea continutului referitor la comunitatea
internationala si la integrarea europeana (de la
punctul c);
-transformarea continuturilor Procesele de globalizare
si de integrare n continuturi obligatorii, fiind
considerate caracteristice pentru evolutia comunitatii
internationale, n prezent.
Eliminarea elementelor de
continut, cu caracter
general, precizari
conceptuale si
reformularea acestora,
pentru situare n actualitate
2.
Sistemul
politic n
Romnia

Elementul de continut Exercitarea puterii n stat a fost
eliminat.

Unitatea de continut Constitutia Romniei (1991) a fost
restructurata astfel:
-a fost eliminat anul 1991, care era asociat cu unitatea
de continut;
-
Unitatea de continut *Elaborarea Constitutiei
Romniei:
a) schimbarile politice din 1989
b) rolul Adunarii Constituante
c) validarea Constitutiei,
a fost rearanjata, pastrndu-se integral elementele de
continut si caracterul neobligatoriu, astfel:
* Schimbarile politice din 1989. Elaborarea Constitutiei
Romniei:
a) rolul Adunarii Constituante
b) validarea Constitutiei.

Elementul de continut mecanismele constitutionale, asociat
n programa anterioara structurii Constitutiei, a fost
eliminat.

La elementul de continut Valori si principii
constitutionale. Recunoastere si *explicare s-a renuntat la
Recunoastere si *explicare

Unitatea de continut Institutii si practici democratice a fost
restructurata astfel:
-
au fost eliminate elementele de continut *raportul
legilor cu valorile si normele;* sursa de legitimitate,
*administratia si birocratia
-elementul de continut *autoritatea legislativa; legile a
devenit obligatoriu
-elementul de continut presedintia republicii a fost
reformulat presedintele Romniei
-elementul de continut *partide politice si organizatii
cetatenesti a fost eliminat din cadrul acestei teme, a fost
restructurat si integrat la unitatea de continut Cetatenia
activa si practicile democratice.
S-a considerat ca situeaza
discursul la un nivel
excesiv teoretic
S-a considerat ca este vizata
Constitutia Romniei ca lege
fundamentala si nu o etapa n
elaborarea acesteia
Rearanjarea a avut n
vedere ordinea logica de
abordare
S-a considerat ca trimite la
aspecte de ordin teoretic
dificile pentru elevii clasei
a VII-a
Au fost eliminate
ndrumari legate de
abordarea continuturilor
programei scolare
S-a considerat ca situeaza
discursul la un nivel
excesiv teoretic; au fost
esentializate continuturile
subordonate temei
Autoritatea legislativa este,
alaturi de autoritatea
executiva si de cea
judecatoreasca, una dintre
autoritatile statului
A fost preferata formularea
din Constitutia Romniei
Reconsiderarea a avut n
vedere ordinea logica de
abordare.
3.
Ordinea unitatilor de continut Mass-media si opinia Rearanjarea a avut n
Raportul publica si Cetatenia si practicile democratice a fost vedere ordinea lo
gica de
cetatean inversata. abordare
stat:
Denumirea unitatii de continut Cetatenia si practicile Reformularea a vizat
puterea democratice a fost reformulata astfel: Cetatenia activa si actualizarea
formularii
opiniei practicile democratice.
publice si
La unitatea de continut Cetatenia activa si practicile
forta democratice, a fost introdus elementul de continut *partide
individului politice si organizatii cetatenesti (de la unitatea
de continut Institutii si practici democratice), astfel:
-partidele politice
-la elementul de continut existent Societatea civila,
initiativele cetatenesti (initiative n comunitatile
locale, initiative legislative etc.) au fost adaugate si
organizatiile nonguvernamentale

Elementele de continut:
-Mass-media: definitie, clasificari, functii.
-Opinia publica; rolul mediilor n formarea opiniei
publice
au fost restructurate, astfel:
-Rolul ndeplinit de mass-media n societate
- Opinia publica; rolul ndeplinit de mass-media n
formarea
opiniei publice

Elementul de continut Libertatea presei; libertate si
responsabilitate n producerea, transmiterea si receptarea
mesajului propagat prin mass-media a fost reformulat
astfel: Libertatea si responsabilitatea presei n
Au fost eliminate ndrumari
legate de abordarea
continuturilor programei
scolare
Reformularea a vizat
restrngerea abordarii
teoretice si ancorarea n
realitate
producerea, transmiterea si receptarea mesajului
propagat prin mass-media
II. RELATIA DINTRE PROGRAMA SCOLARA SI MANUAL
Modificarile realizate n programa scolara nu afecteaza utilizarea manualelor scol
are n
vigoare. Activitatea cadrului didactic este orientata de programa scolara (docum
ent cu caracter
reglator). Manualul este instrumentul de lucru al elevului, nefiind un document
reglator.
III. RECOMANDARI METODOLOGICE
Sugestiile metodologice se adreseaza cadrelor didactice care predau disciplina C
ultura civica
si vizeaza deopotriva activitatea propriu-zisa a acestora, dar si consecintele p
e care activitatea
didactica trebuie sa le aiba asupra elevilor. Prin aplicarea programei scolare,
cadrele didactice si
pot manifesta creativitatea didactica si si pot orienta demersurile didactice, ad
aptndu-le la
particularitatile elevilor cu care lucreaza, urmarind:
-realizarea obiectivelor programei scolare;
-orientarea elevilor n cunoastere, comunicare si actiune prin apelul, n cunostinta
de cauza,
la concepte si practici ale cetateniei active.
Revizuirea programei scolare pentru clasa a VII-a are urmatoarele consecinte n pl
an metodologic:
-accentuarea caracterului aplicativ si a dimensiunii actionale n formarea persona
litatii
elevului;
-accentuarea transformarii activitatii de nvatare dintr-o activitate preponderent
informativa
(a nvata despre democratie) ntr-o activitate preponderent formativa (a nvata pentru
si prin
democratie).
Centrarea pe elev, ca subiect al activitatii instructiv educative a reprezentat
unul dintre principiile
procesului de elaborare si de revizuire a programei scolare pentru Cultura civic
a, clasa a VII-a.
Centrarea pe elev, ca subiect al activitatii instructiv educative are urmatoarel
e implicatii n plan
educativ: programa scolara favorizeaza nvatarea activa si abordarile multiple, ce
ea ce are drept rezultat
formarea si dezvoltarea diferitelor profiluri de inteligente ale elevilor. Se ra
spunde, astfel unor conceptii
care, n ultimele decenii au schimbat perspectiva de abordare a educatiei. Potrivi
t teoriei inteligentelor
multiple, dezvoltate de Howard Gardner, capacitatea cognitiva a oricarei persoan
e se caracterizeaza
prin inteligente, denumire utilizata cu semnificatia de set de abilitati, talent
e, deprinderi mentale.
Howard Gardner sustine ca toti oamenii se aseamana prin faptul ca sunt nzestrati,
ntr-o anumita
masura, cu aceste inteligente, dar se si deosebesc prin combinarea acestora si p
rin gradul lor de
dezvoltare. Potrivit programei scolare, activitatile de nvatare, asociate obiecti
velor de referinta permit
nvatarea activa. Punerea n aplicare a activitatii de nvatare necesita formularea un
ei sarcini de lucru
pentru elevi (care include n structura sa o ntrebare/ cerinta, formatul si raspuns
ul asteptat).
Att centrarea pe elev, ca subiect al activitatii instructiv educative ct si accent
uarea caracterului
practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigente ale nvatarii
durabile asa cum sunt:
-utilizarea unor metode interactive (discutii, dezbateri, metode de gndire critic
a,
rezolvarea de probleme, studiul de caz, nvatarea prin descoperire, nvatarea
problematizata, nvatarea prin cooperare, simularea, jocul de roluri), care pot co
ntribui
la dezvoltarea capacitatii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, to
lerant, deschis
si creativ;
-
nvatarea prin actiune (experientiala), activitati bazate pe sarcini concrete;
-
exersarea lucrului n echipa, a cooperarii si/ sau a competitiei;
-realizarea unor observatii, studii de caz, elaborarea unor portofolii, individu
al si n
grupuri de lucru, pentru exersarea cetateniei active; utilizarea calculatorului
(a softului
educational si Internetului) n exercitii de simulare a exercitarii cetateniei act
ive care
pot apropia procesul de predare-nvatare-evaluare de viata sociala reala;
-realizarea unor activitati tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte n
beneficiul
comunitatii), prin care elevii sunt implicati n exercitii de luare a deciziei, de
propunere a
unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, d
in scoala sau
din comunitate.
Evaluarea reprezinta o componenta fundamentala a procesului de nvatare. Evaluarea
trebuie sa serealizeze n mod preponderent ca evaluare continua, formativa. n aces
t sens se impune deplasarea
de accent de la metodele traditionale de evaluare la strategii de evaluare care
sa ofere elevilor
posibilitatea de a demonstra:
-
ceea ce stiu (ca ansamblu de cunostinte)
-
ceea ce pot sa faca (utilizarea cunostintelor ca instrumente de raportare critic
a la viata
sociala si la comunitatea n care traiesc).
Recomandam, n acest sens, alaturi de formele si instrumentele clasice de evaluare
, utilizarea unor
forme si instrumente complementare, asa cum sunt: proiectul, portofoliul, autoev
aluarea, observarea
sistematica a activitatii si a comportamentului elevilor.
Inspector general MECT -DGMIP,
Consilier I superior CNCEIP,
Eugen Stoica
Angela Tesileanu