Capitolul I

Ce este filozfia dreptului?

Filozofia dreptului este o explicatie data lumii in ansamblu , in deosebi a dreptului.
Prin filozofia dreptului intelegand cele trei ramuri ale ei:
- ontologia - probleme privind existenta omului
- exiologia dezvolta probleme privind valorile generale ale omenirii
- gnoseologia ramura filozofiei care incearca sa explice cunoasterea
Notiunea de Filozofia dreptului apare pentru prima data in 181, in lucrarea lui !egel,
"Principiile filozofiei dreptului#, iar termenul il foloseste in 1$%$ Fic&te.
'n esenta filozofia dreptului este:
- o perspectiva a cunoasterii umane care pune in centru viata (uridica partti
notiunii de dreptate
- abordeaza fundamentele dreptului
- ierar&izeaza valorile dreptului, incercand sa raspunda la intrebarea utilitatea si
finalitatea dreptului
)&elsen in teoria pura a dreptului 1%*, isi propune sa gaseasca raspunsul la
intrebarea fundamentala ")e norme de drept trebuie elaborate pentru reglementarea
vietii sociale#
Scopul filozofiei dreptului:
+ste acela care- si propune descoperirea, descifrarea principiilor (ustitiei, principii
izvorate din valorile umane promovate in societate in decursul timpului.
Sectiunile filozofiei dreptului:
1. Ontologia juridica:
- existenta institutiilor (uridice, a principiilor (uridice, in aceasta sectiune vorbim
despre dreptate, realitate (uridica, cauzabilitate, practica (uridica.
,ristotel numea ontologia (uridica ca fiind filozofie prima. -lterior ontologia fiind
denumita metafizica o metoda de cunoastere in filozofie care nesocoteste, ignora
ideea de miscare. transformare. autotransformare.
/etafizica absolutizeaza numai anumite elemente ale unui fenomen, vede doar
stabilitatea fenomenului, u si miscarea, subliniaza limitele. granitele ale unui lucru, nu
si conexiunile lui.
0e spune ca un individ are gandire metafizica cand gandeste lucrul in
individualitatea. singuratatea sa, cu putine elemente specifice.
,stazi ontologia a reusit sa sublinieze structura tot mai complexa a realitatii (uridice,
apoi situarea dreptului in contextul practicii sociale, ca fiind numai una din actiunle
comunitatii. societatii care guverneaza practica omului.
2. Gnoseologia juridica:
'n centrul ei sta problema cunoasterii adevarului (udiciar, a adevaratlui stablit in
practica (udiciara.
1noseologia (uridica incearca sa raspunda la probleme cum ar fi cunoastere (uridica
si elaborarea normelor de drept, rolul observatiei in cunoasterea (uridica si a ratiunii
si implicat in elaborarea normelor de drept.
3. Axiologia juridica:
,xia valoare, logos stiinta teoria generala a valorilor din lumea (uridica - valori
precum dreptate 2, (ustitie, ec&itate, adevar (uridic, drepturile omului.
3e observat legatura existenta intre aceste valori cu valori din domeniul eticii, culturii,
civilizatiei, a politicii etc.
Fiecare societate, fiecare forma de guvernamant are propria tabla de valori. 4alorile
fiecarei societati sunt fixate. corespund idealurilor optiunilor politice dominante.
. !ractica juridica:
Praxiologia (uridica- este ramura a filoxofiei dreptului care pune in centrul sau
actiunea omului in sfera (uridica. 'mportanta acestui palier a filozofiei dreptului este
subliniata si de eforturile din aceste zile privind identificarea criteriilor in masura sa
asigure eficienta maxima a praxiologiei (uridice.
". #eontologia juridica:
4izeaza stric5 domeniul vietii (uridice fiind o sfera. un palier nou in cadrul filozofiei
dreptului. 3eon 6deontos7- ce trebuie facut, ce se cade sa fie facut. ,cest palier
este la granita intre stintele (uridice, etica, logica. 'n esenta sa deontologia (uridica
stabileste obligatii morale cele mai generale pentru cele doua categoriide persoane
aflate in sfera (uridica: persoanele care desfasoara activitate in sfera (uridicului
6teoreticienii. practicienii7, si intre persoanele care beneficiaza de actul de (ustitie.
,mbelor categorii le revin obligatii morale, obligatii acceptate in egala masura de
practicienii. beneficiarii dreptului.
$unctiile filozofiei dreptului
%de cunoastere& intelegere a ceea ce este esential& funda'ental& uni(ersal in
do'eniul dreptului 3e accea se impune pentru un (urist aprofundarea stiintelor
(uridice particulare.
/etode de cunoastere- observatia, experimentul, comparatia, demonstratia. -n rol
esential in cunoasterea fenomenului (uridic il are insusirea limba(ului proprie.
% de e(aluare si pre(iziune -rmareste formularea anumitor (udecati de valoare,
stabilirea unor ierar&ii a valorilor (uridice si stabilirea de actiuni concrete pentru
stabilirea.perfectionarea (ustitiei.
% functie practica Filozofia dreptului prin sisemul de valori consacrat a(uta. contribuie
la identificarea deciziilor corecte in materie de drept in prevenirea erorilor (udiciare.
)e(oia de regandire a uni(ersului juridic:
Nevoile prote(ate. aparate de oricare sistem de drept a avut. are . si va avea
intotdeauna contestatori.
)and contestatarii legii a dreptului sunt numerosi apar, se inmultesc
comportamentele deviante, de aceea se pun intrebari precum- care sunt principile de
drept8, care sunt cele mai bune valori (uridice ce trebuie aparate8, in ce consta
finalitatea dreptului raportat la conditia umana8
9a nivel planetar intotdeauna se nasc asemenea intrebari , apar contestatarii in
societatea umana in statele ce parcurg profunde transformari economice, sociale, si
politice.
3e actualitate , rolul )urtii )institutionale, a institutiei de drept in mecanismul aplicarii
legii. 0unt doua situatii:
- (uristul aplica litera legii- aplicarea stricto sensu de unde solutii rigide, pericolul
aparitiei erorii (udiciare.
- 'n spiritul legii- interpretare care poate duce la erori (udiciare
Filozofia dreptului are in aceasta batalie rolul de a gasi raspunsuri adecvate valorilor
promovate de societate la un moment dat.
Capitolul II
$ilozofia din antic*itatea ti'purie asupra statului si dreptului
Primele actiuni de normare a activitatilor. primele reglemetari privind conduita
omenirii apar in antic&itate.
:rdinea (uridica in aceste state antice a asezat in fruntea valorilor pe despot, rege,
imparat. )onducerea societatii incredintata acestuia avea drept fundament vointa
divina.
4ointa divina era izvorul normelor (uridice. regulilor. reglementarilor (uridice in viata
social economica. 3reptul exista datorita religiei. credintei in divinitate. ;egele.
despotul avea doua instrumente la indemana pentru elaborarea regulilor de conduita
- religia
- pedeapsa- stbailita de religie , cunoaste o apreciere deosebita
+giptul antic:
/ileniul < ien.
+ste primul stat sclavagist din istoria omenirii. Faonul. despotul reprezenta statul.
puterea statului. :rdinea de drept era izvorata din puterea divina, respectarea legii
era considerata ca singura cale de acces taramul divin, cetatea divina. Numai in
cetatea divina exista ordine, perfectiune Preotii indemnau oamenii sa se
multumeasca cu ordinea divina imperfecta pentru ca va dovedi adevarata ordine
perfecta.
1anditorii epocii raman in filozofie prin faptul ca s-au indoit. ,u pus semnul intrebarii
spus de preoti privind dreptatea. adevarul. )oncluzia lor omul trebuie sa-si aleaga
un singur drum in viata tinand cont de vorbele preotilor dar si de indoiala spuselor
acestora.
=abilonul antic 6intre >igru si +ufrate. actualul 'ra?7
;amane in drept prin regele !amurabi codul lui de legi. 0unt prezentate norme de
conduita , codul de legi fiind 6spune !amurabi7 primit de la zeul soarelui si luminii
60amos7. :riginea regulilor de conduita in zei de aceea este in afara oricarei
indoieli valoarea normativa a codului.
'nteleptii timpului respectarea legii nu-i fereste pe oamenii de nenorociri vezi
erorile (udiciare- si apoi regulile (udiciare instituite in cod nu sunt piedici in aprecierea
oamenilor abil in a ucide, (efui, supune pe cei slabi. 'deea este azi de actualitate si
respectand legea asistam la abuzuri in aplicarea ei.
India antica:
9egile lui /anu in 'ndia au existat doua filozofii, una filozofia bra&manismului, a
subliniat rolul esential a divinitatii in formarea si structura societatii indiene. 'n fruntea
societatii regale se considera divinitatea formal umana. 0ocietatea impartita in carte-
carte reprezentand parti ale corpului omanesti care il intruc&ipa =rac&ma.
,l doilea element: divizarea pedepsei, pedeapsa fiind de origine divina- pedeapsa
veg&iaza cand totul doarme- este subliniat rolul controlului. Frica de pedeapsa
ingaduie tuturor creaturilor sa-si respecte datoriile. Pedeapsa guverneaza neamul
omenesc, caci om virtuos din fire se gaseste a nevoie.
=ut&ismul- opusul brac&maliusmului a propovaduit egalitatea oamenilor egalitatea
oamenilor. >oate pe pamant sunt relative din punct de vedere al dreptului a sustinut
ideea respectarii normelor de conduita a ordinii social (uridice existente izvorate din
puterea divina. @ustificand dreptul prin religie bud&ismul a fost ridicat la rang de
religie de stat.
C*ina antica:
'n sevolul 4''-4' i.e.n. cu aparitia primelor state, au aparut si primele coduri de
conduita, elaborate de despoti. )oduri, se spunea izvoare din puterea divina.
,onfutius ganditor c&inez in lucrarile caruia apar primele idei rationaliste in ceea ce
priveste societatea umana. Aonfutius spune: ordinea sociala reglementat de norme
(uridice este posibil numai prin perfectionarea morala a omului. +ste subliniata
asadar ideea moralitatii, care precede norma de conduita. :rdinea de drept exclude
conduita omului la extreme. 'ntotdeauna omul sa urmeze calea de mi(loc, idee
discutabila. 'dei fundamentale la Aonfutius: a (ustificat ordinea de drept distincta prin
religie, are elemente de rationalitate in formularea regurilor de conduita si se distinge
prin specifism.
)onfuzie privind elementele filozofie dreptului in :rientul antic:
- ratiunile teologice si etice stau la baza primelor norme (uridice
- doua sunt valorile (ustitiei in epoca: supunerea si ascultarea
Grecia antica:
)aracteristici: ginditorii pun pe prim plan in filozofia dreptului normele de conduita
6 gindire rationalista7
!itagora- secolul 4' este primul ganditor din atic&itate, care s-a numit filozof. Pune
semnul egalitatii intre stat si (ustitie, si subliniaza armonia, care trebuie sa domine in
egala masura in viata sociala, in organizarea statului. @ustitia considerate de Pitagora
ca fiind rezultatul de plinei armonii in sociatate care poate fii atinsa numai prin
armonizarea viatii tuturor cetateniilor.
Solon fondatorul democratiei in 1recia antica cu privire la drept subliniaza doua idei:
- legea, rezultatul divinitatii
- norma (uridica are rolul sa ec&ilibreze viata in societatea umana
+ste fondator al democratiei at&eniene pentru ca a subliniat pentru prima data ideea
ca prin legiile omului ne se dobindesc prin nastere, ci prin calitatiile omului
manifesteta de cursul vietii. 4iata politica, spunea 0olon este posibil numai prin
calitatiile pe care omul ne dezvolta in timpul vietii. Nu se naste magistrat, mobil, ci
devine intruduce criteriul averii in dobandirea functiilor politice.
3in punct de vedere al dreptului legea isi are originea in divinitate, norma (uridica se
ec&ilibreaza viata sociala. +laborarea textului de lege trebuie astfel realizata in cat
prin interpretare diferita sa se mareasca puterea (udecatorilor 6oameni instruiti in mod
special in acest scop a intuit existenta puterii (udecatoresti.
B 9egea seamana cu o panza de paian(en ca de in transa ceva mai usor si mai slab,
pe cand un lucru mai mare se sparge si trece prin transa.C
'n lucrarile sale se adreseaza sfaturi pline de moralitate la adresa celor care isi
insotesc legea.
'n drept aduce in definitia obligatiei sublinierea ideii de legatura (uridica.
Socrate- legea- expresia divinitatii, ordinea sociala aceasi origine divina. Notiunea de
elita alcatuita de intelepti si invatati, singura categorie sociala capabila sa formuleze
legi si sa conduca societatea. 'n ordinea sociala importanta este supunerea, c&iar si
in raport de regurile instruite de stat nedrepte a incercat sa fundamenteze teoretic
notiunea de definitie, subliniem ca intotdeauna aceasta reglementare surprinde ceea
ce este permanent, fundamentala in lucruri morale. 0ocrate prin cunoscuta expresie
cunoaste-te pe tine insuti a fost privit ca apartinand curentului individualist.
0ocrate a propus ca omul sa intoarca privirea, observatia, analiza de exterior de la
lucrurile ce-l inon(oara spre interior, spre puterea individului singurul capabil sa
descifreze valorile care-i guverneaza viata numai indoindu-te de tine insuti poti sa
descoperi adevarul. +ste astfel precursorul filozofiei idealiste, dar ramane primul
ganditor grec care pune in valoare dimensiunea omului si nu a cetatii.
!laton, elev al lui 0ocrate. 9ucrari fundamentale : D;epublica#, lucrare in care este
descris statul de aur, D3espre legi#, alcatuit la fel ca si omul, cu mai multe organe.
@ustitia, este, pentru Platon o relatie armonioasa existenta intre organele statului.
>rei componente are statul::
1 agricultorii,mestesugarii, moderatia, virtutea
componenta militara, corespunzandu-le virtutea numita cura(
E conducatorii, caracterizati prin intelepciune
Platon acorda diverse virtuti, intelepciune, cura(... diverselor clase sociale.
@ustitia este reunirea a celor trei componente ale statului sub conducerea inteleptilor.
Numai inteleptii sunt capabili sa conduca societatea spre scopul comu, fericirea
tuturor. ,ceasta republica organizata prin elementele aratate, este o republica ideala,
elita nefiind suficienta in organizarea si conducerea unei societati. 4alorile (ustitiei,
dreptatea, binele, adevarul, provin de la divinitatea. 3reptul ca ansamblul regulilor de
conduita in societate isi are originea in normele morale.
'n lucrarea D3espre legi# statul avand rol, functie de educare trebuie sa elaboreze
astfel legile, incat ele sa fie insotite de texte care sa le comenteze, in esenta legea
trebuie explicata in continutul ei sa se regaseasca explicatiile necesare.
Aristotel
9ucrari fundamentale D+tica#, DPolitica#- o privire comparativa a constitutiilor existente
in 1F* de stat. +lev al lui Platon, Dini etse prieten Platon, dar mai mare prieten imi
este adevarul#, un foarte bun observator al vietii, societatii grecesti, a incercat sa
(ustifice diverse institutii existente. 'nstitutia sclaviei este (ustificata de natura umana
si nu este departe de adevar.
D3ca nu ar fi oameni care sa efectueze pentru alti oameni muncile grele, aceasta a
doua categorie de oameni nu ar mai avea timpul necesar desfasurarii activitatii
superioare.# +xista oameni incapabili pentru munci superioare. :amneii superiori,
supradotati au sarcina sa-i indrume pe cei inferiori. :mul prin natura lui, spunea
,ristotelG, nu poate trai decat intr-o societate, intr-o colectivitate, si pentru ca intr-o
colectivitate omul face politica 6interesat de conducerea societatii7 numeste omul ca
fiind zoon politicon.
0tatul, spune ,ristotel este o forma superioara de organizare a oraselor, de
participare a omului la viata statului. 0tatul are o virtute, infaptuirea (ustitiei, adica o
realizare in practica ordinea reglementata de lege. 3istingem mai multe forme ale
(ustitiei, in esenta (ustitia impune oamenilor inegal de la natura respectarea regulilor
stabilite de lege. )lasificand (ustitia in diverse forme, intuieste ,ristotel existenta si
impartirea puterilor in stat, a puterii legislative, executive si (udecatoresti.
+picur scopul vietii este placerea, omul trebuie sa se orienteze in viata dupa
regula ca deplina liniste sufleteasca are o singura sursa, placerea. 0tatul este
rezultatul unui contract inc&eiat ca urmare a nevoii omului de a se asocia. 3reptul
este tot un contract inc&eiat in conses cu placerile materiale.
Antic*itatea ro'ana
;omanii, secolul 4', au intemeiat ;oma antica raman in in istorie in deosebi in
vocatie de cuceritori, buni militari si-au formulat idei legate de stat si drept
(ustificandu-le prin necesitatea imparatului de a cuceri noi teritorii. 3aca 1recia a
dezvoltat filozofia, romanii raman in patrimoniu universal prin dezvoltarea deosebita a
dreptului.
Cicero
1H* ien.
9ucrari fundamentale : D;epublica#, D3espre stat#, D3espre legi# 6de oficii, indatorii7
0tatul defineste ca fiind o totalitate de oameni asociati in baza acelorasi legi si valori.
6:rice comunitate umana indiferent de conducatori isi propune un set de valori, valori
pe care apoi prin sistemul de legi le prote(eaza.
)icero exclude din compozitia statului pe sclavi. Popor este numai acela care poseda
avere. Prinvipala clasa sociala este aristocrat, posesoare de avere , singurii oameni
valorosi superiori, rationali, capabil sa conduca statul.
: idee valoroasa: analiza formelor de guvernamant i-a permis sa guverneze.
Fiecfare forma de guvernamant are dreptul sa existe fiecare forma distingandu-se
prin parti bune si rele. 3a astfel substanta ideii convietuirii formelor de
guvernamant6monar&ie, aristocratie, democratie7.
'n ceea ce priveste statul )icero subliniaza ratiunea de a exista statului- aceasta este
infaptuirea (ustitiei.
>eza fundamentala al lui )icero 6precursor al dreptului natural7 este acela ca dreptul
nu e un rezultat al vointei omului, ci o expresie a naturii umane, al (ustitiei, al legilor,
legii facute de oameni, denumite drept pozitiv, legi in(uste, arbitrare.
:mul de la natura stie ce este bun, rau, (ust, in(ust, drept, abuz.
3reptul pozitiv trebuie respectate numai daca sunt (uste, prin (ust intelegand numai
daca sunt rationale, adica exprima ratiunea umana.
/aximum de (ustitie, ratiune umana transpus a lege nu inseamna si maxim de drept,
adica fundamentat pe ratiune, pe interpretarea literala stricta a textului de lege, omul
poate sa obtina un maxim de in(ustitie.
@urisconsultii romani erau (uristi care acordau consultanta (uridica celor care solicitau
acesta in timpul imparatului ,ugustus.
/eritul @urisconsultilor:C au incercat, si au reusit, sa armonizeze dreptul pozitiv cu
cerintele eticii.
-lpian 6(urisconsult roman7 definea dreptul ca fiind esenta eticii.
3reptul reprezinta norme morale precul: a trai cinstit, a nu face rau nimanui, a da
fiecaruia ce is se cuvine.
Principii de drept formulate de (urisconsultii romani:
- principiul raspunderii personale pentru infractiunea comisa
- principiul ca este mai benefic sa lasi o crima nepedepsita decat sa pedepsesti
un nevinovat
- principiul legitimei aparari
- principiul rolului educativ al pedepsei reale
- principiul bnei credinte in contracte
)oncluzie privind filozofoa dreptului in antic&itate:
1. s-a incercat (ustificarea necesitatii dreptului in societatea umana
. dreptul este (ust numai daca emana, izvoraste din ratiunea suprema, din
3umnezeu
3. legile izvorasc din ratiune 6legile omenesti7. ,cestea la randul lor impunand.
propunand conduita de origine divina, iar obligativitatea dreptului rezulta din
vointa celor buni, intelepti, a celor guvernanti.
Capitolul II
$ilozofia crestina a statului si dreptului
Crestinis'ul este:
o doctrina religioasa cu pronuntat caracter etic, de aceea la inceputuri a fost
imbratisat de cei saraci, populatia ma(oritara in ;oma.
)redinta in lumea de apoi, in fericirea de apoi, existente intr-o alta lume, a rezultat
elementul esential in propagarea eztrem de rapida a credintei religioase in imperiul
roman.
)restinismul n-a avut drept obiectiv dezvoltarea ideii de stat si drept, mai mult cele
doua institutii au fost (ustificate prin trimiteri la supunere deoarece adevarata
dreptate, conduita perfecta se afla dincolo de viata in lumea de apoi.
,postolul Pavel a fost aparatorul statului roman. , subliniat necesitatea raportului de
supunere intre oameni, a supunerii servitorilor fata de stapan, al femeii fata de
barbat.
@ustificare supunerea omului fata de puterea de stat prin faptul ca s-a considerat
putere de stat puterea divina. )redinciosii sa se supune statului pentru ca si
guvernantii dobandesc puterea de stat datorita puterii divine. )el ce se supune
statului se supune lui 3umnezeu.
,ureliu augustin EF<-<EH i.e.n.- lucrare despre cetatea lui 3umnezeu. +l spune ca
exista doua cetati- cetetatea lui 3umnezeu alcatuit din cei supusi credinciosi in
functie de biserica, cetate perfecta, eterna. )ea de a doua cetate, statul este cetatea
oamenilor trecatoare, in care oameni buni trebuie sa le arata oamenilor calea spre
bine, fericirea, care se regaseste numai in cetatea lui 3umnezeu. 3reptul pozitiv
6legile facute de oameni7:
- legea divina
- legea naturala
+sential ambele legi temporizeaza conduita celor rai, in singura ordine si pace
sociala. 9egea oamenilor este elaborata de oameni datorita revelatiei un om spune
asa trebuie alcatuita o lege pentru ca am avut o revelatie6 l-am vazut pe 3umnezeu7
3upa anul <HH asistam timp de 1HHH ani in cadrul procesului de feudarizale la o lupta
necontenita ale celor doua forte:
- biserica
- puterea laica
=iserica a pus bazele dreptului canonic, dreptul biserici, un ansamblu de reguli de
conduita, toate considerand ca norma de conduita este (usta pentru ca a elaborat o
monar&ul.regele.imparatul care reprezinte divinitate pe pamant.
;egurile bisericesti sunt astfel reguli care constituie izvoarele (udecatii oamenilor de
rand. ,sfel religia. preotii au propovaduit suprematia puterii bisericesti asupra puterii
laice.
;ezultatul amestecului bisericii in viata laica a fost acela al dobandirii de catre
biserica a unor averii uriase. ,cest fapt a condus la aparitia unor voci tot mai
puternice, la inceput de critica, apoi de contestare al dreptului canonic.
.o'a d/a0uino
1<- 1$<
'dei privind statul si dreptul:
:rice putere, inclusiv puterea statului are originea din 3umnezeu, singurul care a
creat omul, lume, statul.
9egile pozitive se impun respectului, pentru ca ele exprima intotdeauna vointa lui
3umnezeu. )ine incalca o lege pozitive 6eretnicii7 pentru ca au incalcat vointa
3umnezeuluio, trebuie predat bisericii, si condamnat de biserica.
3istinge patru categorii de legi:
- in esenta clasificarea propusa subliniaza caracterul divin al legilor 6legea eterna,
naurala, umana, dogmatica7.
,ceasta clasificare este denotat pentru ca are in vedere forta (uridica al legilor. 9egea
eterna cea mai importanta ere forta (uridica cea mai mare.
#ante Allig*eri
'dei:
:mul poate atinge deplina fericire, pace, libertate numai intr-o ordine in care
monar&ul conduce. /onar&ul este privit ca fiind garantul infaptuirii (ustitiei a impartirii
dreptatii, deoarece este cel mai bogat cel mai bun om.
9ibertatea omului inseamna posibilitatea omului pentru a trai pentru tine. binele.
fericirea ta.
+poca renasterii:
1enasterea: scoala spiritualaeuropeana, care a marcat inceputul declinului. crizei
feudale.
+sential- doua elemente:
- aparitia, dezvoltarea, amplificarea spiritului critic, manifestarea libertatii de gandire,
elemente opuse dogmatismului, reguli ce se impune.
- redescopera omul, natura umana, universul, subliniaza valorile umane.
'n renastere reinvie rationalismul din lumea antica, omul fiind valoarea fundamentala
a renasterii.
,ceste elemente specifice, particulare renasterii au imbracat edesea un vesmant
religios, desprinderea decisisva al religiei nefiind inca posibila.
3emnitatea functiei umane desi subliniata a fost asezata si uneori explicata de
teologii.
,par in perioada renasterii primele proiecte utopiste privind organizarea sociala.
Proiecte care si-au propus desfiintarea poprietatii private. ,par germenii primelor
modele de societate comunista bazata pe egalitatea deplina intre oameni.
'n perioada renascentista se remarca doua interpretari diametral opuse privind
universul uman.
:rdinul dominican:
sec 1<,
E idei:
1. 'ndividul nu poate exista decat in cadrul grupului din care face parte, nu exista un
individ separat de grup.
. 9ibertatea personala a individului este limitata de interesele grupului, interese ce
pot ani&ila, desconsidera libertatea unui individ.
E. ,u propovaduit ordinea dominican supunerea severa fata de superiori.
:rdinul franciscanilor a privit diametral opus,
E idei:
1. :mul are dreptul de la natura sa sa se manifeste liber in afara interesului grupului
din care fce parte
. omul poate respinge dreptul autoritatii a statului de a se amesteca in viata sa,
consecinta
E. Forta statului nu poate impune individului si respectarea legii, respectare ce poate
fi impusa numai pe calea convingerii individului.
'n esenta ordinul franciscanilor afost favorabil libertatii de constiinta, gandirii libere,
lipsa de dogmatism.
)iccolo 2acc*ia(elli
1<*%-1F$
Dscopul scuza mi(loacele#
+ste exponentul noii forte sociale in devenire, burg&ezia, si-a consolidat ideile de
filozofia dreptului
coordonate al gandirii rationale:
- fin observator
- un bun analist care a prelucrat rational datele culese ca urmare a observarii
atente a societatii din timpul sau.
9ucrarea sa: DPrincipele#
Primul autor de filozofia dreptului care enunta principiile politicii in convingerea
statului.
'dei:
0tatul puternic este acea pe care o conduce o singura persoana. 6monar&ul absolut,
principele7
+ste raspunsul dat de el pentru situatia politica a statului italian alcatuit atunci dintr-o
multime de clase-state.
Principele trebuie indiferent de mi(loace sa elimine orice separatism in stat, lucru ce
poate fi posibil numai prin existenta unui despot al principelui, monar& absolut.
, criticat monar&ul ereditar care prin natura lui poate sa nu intruneasca calitatile
monar&ului absolut. +ste monar& absolut numai acela care poate asigura un regim
de ordine, degalitate, autoritate prin folosirea oricarui mi(loc.
)alitati:
- cruzime, puterea unui leu, viclenia unei vulpi, manuitor folosirea crimei si
inselaciunii
0ub influenta familiilor cunoscute in 'talia, a medicilor, /acc&iavelli in partea a doua
a vietii imbratiseaza guvernarea republicana.
)onducatorul statului trebuie ales dintre nobili de catre popor. 9ibertatea nu exista
decat impreuna cu egalitatea.
)oncluzie:
- primul ganditor care s-a eliberat de sub influenta religiei
- statul si dreptul nu pot fi (ustificate prinn argumente religioase
- religia are o singura utilitate- instrument folosit in stat pentru a domina.
conduce mai usor poporul
- spiritul de observatie si analiza care i-a permis sa sublinieze existenta in om a
binelui, raului, consecventei, lasitatii, fiecarei atribut cu rol in cucerirea puterii
D cu cat oamenii sunt mei incapabili, cu atat vor fi mai indrazneti#
D lumea nu este a celor ce pot, ci a celor ce vor#
;olul statului si dreptului: 0tatul si dreptul nu se pot mentine decat prin dominatia,
subordonare, indiferent de mi(loace folosite . /i(loacele folosite pentru a domina nu
au legatura cu valorile etice. :rice mi(loc e permis daca prin folosirea lor se poate
realiza dominatia asupra altora.
+ras'us din 1otterda':
9ucrarea : "+logiul nebuniei cu argumente rationale critica tiramia regilor, dar (ustifica
monar&ia in acelasi timp pe care il identifica cu divinitate.
0tat2 divinitate
3e ce este nevoie de stat8
0tatul, regele este un rau necesar, in lipsa lui anar&ia fiind in masura sa distruga,
comunitatea gaseste o (ustificare atat regelui cat si papei, care cele doua forte
antagonicedin evul mediu.
3e ce exista regele8
Pentru caare in sine in graunte de nebunie. -n om intelept nu renunta la linistea sa
pentru a castiga postul de lege, adesea prin crime pentru ca sa asigure astfel
fericirea celor multi. a poporului..
3e asemenea papa de ce si-a ales de conducator al bisericii8
Pentru ca are si el un gram de nebunie. >rebuie sa fie nebun ca astfel sa- ti
abandonezi linistea pentru ca in umulinta. saracie sa pasesti pe calea mantuitorului,
si sa devii papa.
: idee ce se regaseste azi in absentismul politic. social prin natura lor intelectualii in
genere sunt absenti in implicarea in viata sociala.
'n spirit critic fundamentat pe rationalism sublinieaza ambii, rege.papa, odata a(unse
in aceste roluri, abandoneaza orice scrupul si se arunca in desfacarile posibile.
2artin 3ut*er:
idei fundamentale:
1. :mul intr-adevar are o libertate deplina. totala, dar aceasta priveste numai lumea
interioara. 4izeaza numai libertatea spirituala.
3istinge astfel intre:
- libertatea interioara spirituala- care apartine individului
- libertatea sociala, in cetate- care apartine cetatii, subordonate regelui
. , militat pentru independenta puterii laice. +liberarea ei de sub dominatia puterii
religioase. 'n aceasta idee este cunoscuta reforma lui in ceea ce priveste biserica
catolica.
EE edictul din /ilano- imparatul din )onstantinopol
4ean 5odin
1F%-1F%*
Parintele notiunii de suveranitate.
9ucrarea: ;epublica
,nar&ia regelui se poate realiza numai prin conceptul de suveranitate, care in esenta
vizeaza:
- suveranitatea absoluta a regelui 6idee fireasca in lupta continua, caracterele
epocii dintre rege si papa7
- respectul (ustitiei
)onceptul de suveranitate a statului- regelui a fost pus ca fiind un instrument de lupta
impotriva amestecului papei in viata statului impotriva farimitarii statelor feudale.
0uveranitate
- puterea regelui 6 a statului7 de a da legi
- puterea de a desfiinta legi
)aracterele suveranitatii:
- unica 6apartine regelui
- indivizibila 6nu poate fi impartita cu alte autoritati in stat7.
- Nelimitata
- ,bsoluta
0uveranitatea are urmatoarele caracteristici:
- dreptul de a numi inaltii magistrati
- dreptul de a declara starea de razboi si de a inc&eia pacea
- dreptul la amnistie si gratiere a suveranului
'dei:
Pune problema, pentru prima data, a raportului dintre puterea legislativa si puterea
executiva subliniind faptul ca in aceasta relatie intre ele puterea legislativa este o
putere suverana.
0uveranitatea fiind indivizibila, trebuie exercitata exclusiv de conducator fie monar&,
fie aristocrati, fie popor 6in democratie7
0ubliniaza faptul ca puterea executiva , adica guvernarea, este o putere distincta,
diferita de cea legislativa. Nefiind putere suverana, neavand caracter indivizibil poate
fi exercitata prin diverse organe.
9imitele suveranitatii:
- legea divina
- legea umana, legea izvorata din natura
$ilosofia 'oderna a dreptului:
0ecolul 1* si1$
3oua curente cu reprezentare filosofica
2onarc*o 2acc*i
6adeptii puterii ingradite a suveranului7, criticii suveranului. monar&ului
)urentul reprezientata de oamenii de cultura se distinge in urmatoarele idei:
- puterea regelui. monar&ului este o putere limitata
- prin argumente rationale logice au (ustificat necesitatea combaterii. abuzurilor
si tiramiei regilor
,cest curent valorifica ideea contractului social lansata in 'talia si formuleaza solutii
pentru limitarea puterii monar&ului. : solutie este accea ca monar&ul, suveranul este
un mandatar al poporului si numai in aceasta calitate are dreptul de a legifera.
'deea de mandat acordata legelui este (ustificarea suveranitatii acestuia pentru ca
intotdeauna mandatarul poarta o raspundere pentru modul cum isi exercita mandatul.
'mportant:
,ceasta explicatie a suveranitatii limitate regelui este prima incercare, o alternativa la
teoria divina a statului si dreptului.
4o*n 2ilton
1*H8-1**<
idei:
1. , considerat ca fiind un fundament necesar omului in societate, libertatea de
constiinta, adica omul ste liber sa aleaga credinta religioasa.
. +ste primul care subliniaza ideea libertatii presei.
)oncluzie:
3esi /onarc&o /acc&i au criticat dur monar&ii, au (ustificat limitele puterii acestora,
discursul imbratisat de ei au avut o &aina religioasa.
2onarc*o $illi:
,deptii monar&iei, a puterii nelimitate, ingradite a suveranului care printre altele au
imbratisat urmatoarele idei:
- au fost adversarii drepturile popoarelor
- legea, au considerat-o necesara numai datorita faptului ca emana de la
suveran
- autoritatea suveranului nu rezulta dintr-un contract social, din vointele
cetatenilor, ci vointei divine.
)oncluzie:
'nstitutia monar&ului are origine divina, este sacra, regele trebuie sa se supuna
numai lui 3umnezeu, nu legii, nu poporului.
1uvernamantul, forta executorie trebuie sa puna in practica vointa suveranului si nu
legea. 9egea este creatia regelui, creatia arbitrar a regelui, izvorata din divinitate.
;egele indeplineste ambele puteri in stat, puterea legislativa si puterea executiva.
.*o'as 6o77es
1F88-1*$%
Domul este lup pentru om# , D&omo &omini lupus est#
)artea 9evit&ab, 1*F1, sau /ateria, forma puterea unui stat.
'dei:
:mul prin natura lui este individualist, lacom, rau, dusmanos, in esenta lui omul este
lup pentru oameni.
,ceste particularitati ale omului a generat in comunitatea existenta anterioara statului
un Drazboi a tuturor impotriva tuturor#, Dbellum omnium contra omnes#.
,cest razboi este asadar consecinta dreptului omului dobandit din natura sa sa se
comporte astfel.
:mul altfel formulat este liber potrivit naturii lui sa foloseasca toate inclinatiile sale
rele, potrivit cu ratiunea sa.
Pentru a pune capat acestui razboi general intre oameni oamenii au inc&eiat un
contract social, prin care au constituit statul, l-au creat cu principalul atribut ca acesta
sa le asigure pacea sociala, convietiuirea in societate.
'n scimbul pacii si securitatii individuale pe care statul le asigura, persoana a cedat
drepturile sle naturale6bunastare, fericire7 statului.
9egea este dupa crearea statului un contract intre stat si oameni, in care omul devine
fata de altul sfant.
)oncluzie:
0tatul are drept origine un contract intre colectivitate si suveran.
)olectivitatea cedeaza suveranului securitatea individuala, suveranul se anga(eaza
sa le asigure pacea sociala.
:rice incercare de limitare a autoritatii suverane este o incercare de nesocotire a
contractului social si deci pedepsibila.
0ingura garantie pentru ordinea si pacea sociala o reprezinta numai monar&ul
absolut.
3e retinut:
+ste reprezentant si aparatorul cel mai frecvent a absolutismului monar&ic.
0e limiteaza sa sublinieze numai aspectele negative ale personalitatii umane
Numai suprimarea libertatilor individuale asigura stapanirea anar&iei, a desfraului.
:rdinea in societate poate fi asigurata numai prin eliminarea drepturilor omului.
5aruc* Spinoza:
1*E-1*$$
0ustinator al monar&iei.
9ucrarea: "+tica#
+ste rationalist. 0e departeaza de divinitate si pune la baza sistemului filozofic
ratiunea umana.
+ste determinist, toate fenomenele, actele oamenilor, faptele acestora sunt rezultatul
unor cauze, a unor legi.
0tatul si dreptul, idei:
Fiecare om, ce alcatuieste statul, se naste prin antura lui, are o anumita conduita, ce
apartine dreptului natural 6precursor al dreptului natural7
>emperamentul, aptitudinile oamenilor ce constituie dat de natura (ustifica in egala
masura comportamentul rational sau irational.
;atiunea este printre altele o facultate esentiala a omului.
'ntrebare: )e fel de conduita trebuie sa aleaga omul in viata: conduita dictata de
instincte, de pasiuni, sau conduita dictata, orientata de ratiune8
;aspuns: 0ingurul reper criteriu valoric ce trebuie avut in vedere de omva fi acela al
utilitatii.
:mul adopta acel comportament care in diverse impre(urarisa-i fie util.,cest lucru
presupune obtinerea a cat mai multor foloase pentru unii, evitarea tot pentru sine a
prime(diilor.'dee cel putin discutabila.
'deea utilitatii este valoroasa prin faptul ca introduce ratiunea in actiunile omului. +ste
util ceea ce este rational dupa om. +xclude fenomene in afara ratiunii.cum ar fi:
impulsurile, pasiunile.
;atiunea este un fundament sigur al sigurantei sociale.,legerea rationala a
comportamentelor omului presupune cu necesitate elaborarea de norme de conduita
izvorate din ratiune.
Principiul fundamental in conduita oamenilor, conduita izvorata din ratiune sunt
urmatoarele:
- respectarea a drepturilor aproapelui la fel cum isi respecti propriile drepturi 6vom
regasi principiul in 0coala clasica a dreptului natural7
0tatul este explicat, isi are originea intr-un contract. :amenii renunta la proriile
drepturi prin contractul inc&eiat, le incredinteaza societatii in sc&imbul garantarii
acesteia de catre societate 6este o idee fundamentala ce se regaseste in 0coala
3reptului natural7
$ilozofia dreptului in Scoala #reptului natural
Caracterele epocii:
secolul 1$-18
)onsta in teoria potrivit careia exista principii fundamentale rezultat al gandirii
rationale a omului, reguli imuabilem, aceleasi, care fundamenteaza elaborarea
regulilor dreptului pozitiv.
3reptul natural are astfel un caracter laic.rationalist, se deosebeste de teoria
dreptului divin, a legii naturale, ambele creatie ale divinitatii, teorii existente in evul
mediu.
3reptul natural, in consonanta cu ratiunea umana a formulat idei precum: libertatea
comertului, circulatia libera a persoanelor, garantarea proprietatii.
,ceste principii rationale, din continutul dreptului rational au fost considerate legi
universale eterne, imuabile, dincolo de existenta dreptului pozitiv, facut de oameni.
6ugo Grotius
1F8E-1*<F, olandez
merite fundamentale:
- apreciat, considerat ca fiind parintele dreptului international 6exponentul puterii
coloniale, a infatisat in reguli (uridice relatiile stabilite de statele din
compunerea imperiului
- este parintele fondator a teoriei dreptului natural
9ucrarea : D3espre dreptul razboiului si al pacii#, D3e (ure belli ac pacis#
Primele filozofii ale gandirii lui 1rotius
>eoria cunoasterii se bazeaza pe ratiunea omului. :mul, fiinta umana este sociabila,
nu poate trai decat intr-o comunitate. societate datorita naturii sale. instinctului social
pe care il poseda.
'ntotdeauna omul alege datorita instinctului de sociabilitate, societatea politica in care
sa traiasca 6prin inc&eierea contractului social7
3reptul natural 6ansamblu de reguli de urmat intr-o societate umana este produsul
ratiunii umane si nu a revelatiei7.
3e altfel ideea dreptului natural a aparut in antic&itate unde se sustinea existenta
unei legi naturale universale situata deasupra oamenilor, lege izvorata din vointa
divina.
'n ;oma antica s-a sustinut existenta dreptului national, ca fiind un drept comun
general, vesnic, apartinand intregii omeniri.
3reptul natural este un asamblu de reguli desprinse prin metoda de cercetare
deductiv intuitiva, pe calea rationamentului din urmatoarele < principii:
a7 respectarea a tot ceea ce apartine altuia 6viata, bunuri, valori morale7
b7 respectarea promisiunilo, anga(amentelor, a cuvantului dat
c7 repararea pagubelor pricinuite altora 6regula vec&e romana7
d7 pedepsele statuale (uridic sunt toti cu care incalca regula. norma
,ceste reguli. principii. fundamente au izvorul in ratiune. 0unt adevarate prin ele
insele se de aceea nu pot suferi contestatii. ,ceste principii. reguli. fundamente
6dreptul natural este mai presus7 decat vointa conducatorilor vremelnici
6regi.imparati7. 3reptul natural prin valorile sale universal valabil sunt acceptate si de
3umnezeu.
3reptul natural este fundamental diferit de dreptul pozitiv construit de guvernantii prin
dezvoltarea principiilor acestora deoarece dreptul pozitiv este sc&imbator diferit de la
o tara la alta tara dependent de contextul istoric particular fiecarui stat.
Pacea eterna intre state poate fi realizata numai in conditiile in care statele accepta
principiile dreptului natural in raporturile (uridice dintre ele. 0ub acest aspect dreptul
natural poate fi considerat izvorul pacii eterne. ;azboiul ractul teritorial sunt
consecinte ale ignorarii dreptului natural, principiilor generale. rationale. universale.
!ugo 1rotius distinge intre dreptul natural si teologicul moral 6regulile privind
moralitatea religioasa7.
3reptul natural >eologic moral
0ursa este:
3in ratiune umana 3e la 3umnezeu
:biectul este:
0ocietatea umana guvernata de
fundamentele .principiile din
continutul dreptului natural
,re provenienta laica
4izeaza viata. cetatea viitoare, se
adreseaza crestinului actual, ca viitor
membriu al cetatii celeste
0copul acestora:
'nfluenteaza actiunea omului,
conduita exterioara a omului
4izeazai inima. sufletul, conduita interna a
omului intotdeauna in concordanta cu
vointa lui 3umnezeu
3istinge intre dreptul natural, dreptul voluntar si dreptul divin:
3reptul natural:
- respectarea principiilor, fundamentelor alcatuitoare a dreptului natural se face din
convingere, lipseste convingerea pentru ca in c&ip rational omul le formuleaza
3reptul voluntar si dreptul divin:
- are izvorul in vointa omului, se numeste drept uman
- are izvorul in vointa lui 3umnezeu, se numeste drept divin, alcatuit din regulile
ce privesc conduita religioasa.
3reptul uman este numit si drept pozitiv. +l imlica autoritate. Normele de conduita se
caracterizeaza prin constrangere si prin posibilitate de executare.
3reptul pozitiv apartine fiecarui stat, se numeste drept civil.
3reptul gintilor 6al strainilor7 alcatuit din regulile dreptul international.
)ateva reguli, fundamente ce guverneaza legile civile elaborate de oameni:
- pacta sunt servanda- acest impertiv al dreptului pozitiv izvorat din dreptul
natural subliniaza ideea rolului vointei oamenilor, a rationalitatii in elaborarea
regulilor de conduita
- dreptul civil subiectiv este expresia deplina a libertatii umane in drept
- legile civile intotdeauna vizeaza un folos 6vezi contractele oneroase7
3reptul divin:
'dei privind statul:
:riginea statului este explicata prin teoria contractului social pentru a se constitui
intr-o comunitate initial numita societate civila, ulterior stat, au inc&eiat doua
contracte:
- contractul de libera asociere- potrivit instinctului de asociere, specific naturii
umane indemnati de acesta, neputinciosi in fata violentei, au acceptat
inc&eierea contratului. Prin inc&eierea contractului oamenii au urmarit
garantarea drepturilor specifice fiintei umane 6viata, proprietatea7 de catre stat
- contractul de supunere- pentru ca statul sa fie in masura sa garanteze
drepturile oamenilor, prin inc&eierea acestei contract de supunere prin care
interzice oamenilor sa se razvrateasca.
'ntroduce notiunea de suveranitate 2 acea autoritate a caror acte nu pot fi anulate de
o alta autoritate de persoane.
)ui apartine suveranitatea statului8
'deea suveranitatii poporului o respinge admitand insa numai limitarea suveranitatii
poporului.
'dee nouavalabila aztazi:
0uveranitatea statului este relativa pentru ca statul trebuie privit ca parte integranta
in sistemul relatiilor dintre state, adica in sistemul dreptului international.
'dei despre dreptul international:
'dei privind dreptul international:
!ugo 1rotius- parintele dreptului international
'n formularea ideilor de drept internationalporneste de la dreptul natural, ansamblu
de principii generale, universale, care nerespectate des de catre state conduc la
razboaie de cotropire. Pcea eternal poate fi obinuta numai cand statele in relatiile
dintre ele se vor conduce dupa principii universal valabile, izvorate din dreptul
natural.
;egulile dreptului natural reprezinta izvorul pacii universale. , elaborat o teorie a
razboiului. ;azboiul este o realitate contrara dreptului natural. 'ntotdeauna egresorul
fiind adeptul a ceea ce este in(ust. ;elatiile de aparare a statului agresat azvoraste
din a ceea ce este (ust.
3espre suveranitate subliniaza caracterul ei teritorial. Puterea, statul o exercita
numai fata de supusii sai intre limitele granitelor teritoriale.
$ilozofia rationala a dreptului:
)e este ratinalismul8
1ationalis':
0ecolul 1*
+ste un curent filozofic care are incredere si propovaduieste rationalismul,
capacitatea rationala a omului de a cunoaste legea.
;ationalistii erau convinsi ca realitatea incon(uratoare se are caracter legic, ordonat,
exista conexiuni necesare intre elementele care ne incon(oara, regularitati, principii.
)unoasterea atat a omului cat si a realitatii izvorate din rationamentul, gandirea
omului.ii explica caracterul istoric al dreptului. +xplica dreptul ca fiind o stare de fapt.
o realitate si nu-l prezinta ca ceea ce ar trebui sa fie dreptul.
3ei7nitz Gottfried:
1*<*-1$11, neamt
Primul presedinte si intemeietoral ,cademiei de 0tiinte, 1ermania.
1andirea filozofica a intemeiat-o pe individualism. 4aloarea suprema a
individualismului fiind independenta.
Nu exista. nu se poate concepe nici o ordine sociala, si nici o colectivitatecare sa
limiteze actiunea individului.
3reptul isi are originea in ratiune. intelepciunea divina 6face trimitere la dreptul
natural7
/erit- privind dreptul:
3reptul este un mi(loc de perfectionare a omului, un instrument de realizare a
perfectionarii umane 6scopul oricarei societati7.
Pentru ca vede in drept un instrument de realizare a unei finalitati este considerat
precursor al teoriei utilitariste a dreptului.
$ilozofia engleza% orientare li7erala
4o*n 3oc8
1*E-1$H<
;ecunoscut ca fiind atat un filozof al cunoasterii cat si un folozof al dreptului.
/eritul lui:
Pune baza cunoasterii observatia, experienta si metoda inductiva, sunt elemente
fundamentale in cunoasterea stiintifica de azi.
,re meritul pentru ca a parasit deductia matematica, metoda de cunoastere
promovata de 3escartes si s-a oprit la metoda inductiva.
, respins teza lui 3escartes privind teoriile innascute.
, spus toate cunostintele noastre rezulta din senzatii, observatie , experienta , de
aceea gandirea lui s-a numit empirism. senzualism.
+ste un castig adicerea pe prim plan al observatiei si experientei 6pana acum
cunoasterea era impregnata de speculatii 7 de idei lipsite de un suport existential
practic.
0pune in sufletul copilului nu se gasesc idei gata facute de ex: plita arde, ci sufletul
de la inceputuri este o tabla stearsa.
0ufletul . gandirea primeste pe parcursul pimpului senzatii care dau nastere ideilor
din care se construieste intreaga conoastere.
DNimeni nu este intelect , care nu a fost mai intai in simturi#
)oncluzie:
0tabileste in acest mod o limita a cunoasterii, acre consta in limita experientei pe
care o are fiecare individ.
'n filozofia dreptului @o&n 9oc? admite teoria existentei drepturilor si libertatilor
naturale ale omului dobandite de la natura. Principalele calitati ale omului sunt:
toleranta si liberalismul.
+seul asupra guvernarii civile- lucrarea promoveaza aceasta idee , spune ca omul
din momentul nasterii are dreptul la viata.fericire.proprietate.
,ceste drepturi sunt inalienabile in sensul ca nu pot fi instrainate statului, individul nu
poate renunta la ele.;olul guvernatilor este numai acela sa prote(eze sa le respecte.
1uvernul, guvernantii care le nesocotesc, incalca ignora pot fi inlaturati.
'ncepand cu secolul 1$, pana azi, drepturile naturale ale omului constituie adevarata
religie. 0e regasesc la 1$*<8 'n 3eclaratia de independenta ale ,mericii., in
3eclaratia drepturilor omului si cetateanului, 1$*88.
0tarea naturala a omului spre deosebire de !obbes este aceea de buna vointa. pace
de exercitare nestan(enita a celor E drepturi fundamnetale:
- dreptul de proprietate
- dreptul de libertate personala
- dreptul de legitima aparare
,ceste drepturi sunt imprescriptibile.
+le exista in timp anterior formarii statului. +le nu sunt creatii ale statului sau
institutiilor acesteia.
@o&n 9oc? oamenii cand au inc&eiat contractul social nu au renuntat la drepturile
naturale, au renuntat numai la dreptul la legitima aparare. Numai acest drept a fost
cedat statului, in scopul ca statul sa le respecte, sa le garanteze libertatea
individuala. personala, si dreptul la proprietate.
9a !obbes statului i s-au cedat toate drepturile naturale, pentru ca statul sa prote(eze
viata lor. valoarea suprema.
@o&n 9oc? contractul social are o dubla semnificatie:
- s-a inc&eiat pactum unionis prin care oamenii s-au unit in societate in scopul
prote(arii dreptului de prorietate, si libertatea personala.
- Pactum subiectionis prin care ma(oritatea oamenilor atribuie suveranului
puterea in stat, putere in masura sa asigure protectia oamenilor.
)oncluzie:
0tatul si dreptul sunt creatii ale omului, mi(loace prin care oamenii isi asigura
libertatea individuala, dreptul de proprietate, prosperitate.
0copul legii este realizarea binelui tuturor prin sporirea libertatilor individuale. ,cest
scop permite inlaturarea legilor incorecte I
@o&n 9oc?: Dtrebuie inlaturata legea atunci cand societatea va fi mai fericita mai
prospera fara ea. Forta legii sta in faptul ca oamenii au consimtit liber sa aleaga
institutia, autoritatea care il elaboreaza.#
/arele merit al lui @o&n 9oc?:
,elaborat principiul separatiei puterilor in stat. +l distinge trei puteri:
- puterea legislativa, care apartine parlamentului, si consta in elaborarea legilor,
este puterea suprema in stat. Puterea legislativa este limitata de legea naturii,
legiuitorul elaborand legi, nu-l poate plasa pe om prin legile elaborate intr-o
stare mai proasta decat starea naturala. initiala 6bunastare.fericire.egalitate7
- puterea executiva- surprinde caracterul de continuitate a acesteia in sensul ca
ea intotdeauna executa, aplica legea. 0pre deosebire, puterea legislativa este
caracterizat ca fiind discontinuu, pentru ca exista momente cand nu se
elaboreaza legi. ,partine monar&ului.
- Puterea fedrativa- apartine tot monar&ului, a vut in vedere rezolvarea
atributiilor legate de relatiile ,ngliei cu alte state.
/eritul
- desi puterile in stat sunt separate, ele alcatuiesc un tot unitar, se afla in
raporturi de conlucrare.
- Puterile in stat nu pot sa se amestece in activitatea celorlalte puteri 6de aici
idee separatia puterilor in stat7.
'n lucrarea "3iscurs despre metoda# subliniaza ideea ca nimic nu poate exista in
afara de ideea rationalista si pentru ca omul gandeste, exista, inseamna ca omul
este acela care a crea tot ce ne incon(oara.
:mul este subiectul, intreaga cunoastere trebuie centrata pe om. Pune sub semnul
indoielii tot ce exista in afara omului in lumea exterioara spunand, ca tot ce este
urmarea existentei omului care ia la cunostinta ceea ce il incon(oara.
)oncluzie: omul nu mai priveste normele, legile potrivit regulilor. existentei lor
divinitatii. :mul le priveste in primul in primul rand prin vointa si ratiunea lui.
)oncluzie: pentru ca omul se indoieste de tot ce exista in afara lui, inclusive de
existenta dreptului, omul actioneaza prin vointa de a gandi. +ste ideea izvorul
voluntarismului (uridic. 4oluntarism, din care apoi se inspira !egel si teoriile
voluntariste. 3reptul potrivit acestei teorii este rezultatulJJJJJJJJJJJ
>. =ac?en
1F*1-1*%
+nglez, partizanul regelui
Prezinta pentru prima data o noua metoda de cercetare a cunoasterii si anume,
metoda cercetarii experimentale in care observatia si inductia experimentala sunt
fundamentele metodei.
'n acest fel ridica gandirea de la faptele observabile la legi si principii.
/ilitand pentru inductia logica experimentala subliniaza posibilitatea folosirii ei numai
in conditiile eliminarii pre(udecatii lor numite de el fantome idol.
Pentru cercetarea unui fenomen propune observatia lui si nu debutul cercetarii prin
mentionarea pre(udecatii lor. 6idKe extreme de actuala7
,ccentul pus pe observarea faptelor, fenomenelor, lucrurilor a fost numita in doctrina
observationalism, fapt de preferat in analiza lucrurilor, speculationismului, gandirii
speculative initiate de ,ristotel potrivit caruia adevarul se descopera prin logica
deductivista.
)oncluzie: este de preferat cercetarea lucrurilor si nu speculatiile gandirii logice.
Precizare: :bservatia este insa o cunoastere limitata a realitatii.
+xemplu celebru: - pamantul nu se misca, soarele se misca, pentru ca soarele
rasare. apune intr-un loc. )oncluzie: nu intotdeauna ceea ce spun simturile sunt si
realitati.
'n filozofia dreptului cateva idei sustinute de =ac?en:
3istinge intre dreptul comun se dreptul natural. 3reptul comun este alcatuit din toate
regulile (uridice ce se aplica unui raport (uridic in lipsa unor prevederi legale exprese-
practica (udiciara.
3reptul natural bunul simt, ratiunea natural inteligenta. practica oamenilor. ,cest
drept natural este sufficient pentru aplicarea dreptului comun, adica unde nu exista
reguli scrise se aplica dreptul natural, simtul comun inteligenta rational, bunul simt.
+xista domenii ale vietii sociale precum protectia vietii oamenlior, protectia avem
supusilor domenii in care simplul drept natural, practica (udiciara a oamenilor, nu sunt
sufficient, este nevoie de o ratiune de o (udecata artificial, ce necesita studii
indelungate, experienta practica, culta.
)oncluzie: ,corda atentie dreptului artificial pozitiv, cel alcatuit de oameni. 'zvorul
acesteia este dreptul natural. ,tentie: subliniaza una din calitatile fundamentale ale
(udecatorului, si anume, (udecatorul trebuie sa prote(eze. apere legile pentru ca legea
il apara pe cetatean.
4. 4. 1ousseau
1$1-1$$8
+lvetian, activitatile luisi-a desfasurat in mare masura in 1eneva
'deeile lui au influentat covarsitor revolutia franceza 61$8%7 prin teoria contractului
social.
3ezvolta teoria de pe pozitiile liberalismului. )onsidera libertatea individului ca un
principiu de sine statator, ca valoare suprema a omului pentru ca omul, prin natura lui
este libera.
"9iber este omul care- si prescrie singur legile ce-' vor conduce viata.#
3e aici legea este definite ca fiind vointa rationala a omului ca fiind ceva constituit
potrivit vointei rationale si nu venit de undeva din afara.
>raiul in cadrul unei colectivitati constringe pe om sa alinieze libertatea sa vointei
generale, intereselor a societatii in intregul ei.
Contractul social:
Prin ideea de contract social ;ousseau intelege un mod prin care se restituie omului
din societatea civila , drepturile sale naturale : libertatea si egalitatea.
Prin contractul social oamenii se despart de drepturile lor naturale 6libertate si
egalitate7 si le confera statului, societatii civile.
-lterior statul ' le restituie dar nu sub numele de dreptul natural ci acela de drepturi
civile.
'n acest mod exista egalitatea intre oamnei si apoi aceste drepturi naturale acordate
statului sunt garantate. prote(ate de acesta.
3repturile civile intre care cele mai importante sunt libertatile civile, nu sunt
nelimitate, ele se integreaza in vointa generala.
Prin contractul social omul pierde libertatile naturale dar castiga libertatea civila
proprietatea a tot ceea ce are de asemenea, castiga libertatea sociala, notiune
diferita de libertatea naturale.
9ibertatea sociala estte necessitate inteleasa.
9ibertatea sociala din fundamnetul dreptului. ,ceasta libertate sociala care repreznta
vointa tuturor indivizilor, vointa generala este izvorul adevaratei suveranitati.
0uveranitatea spune el, nu apartine unui individ. unui grup de indivizi ci apartine
numai poporului.
Nu sustine ideea exercitarii suveranitatii prin reprezentantii poporului nu admite ideea
democratiei representative. Fiind elvetian dezvolta ideea democratiei directe, a
suveranitatii directe 6prin referendum7
)ontractul social nu se refera la formarea statului, nu doreste sa prezinte un stat
ideal care recunoaste ;ousseau, nu a existat niciodata.
3easemenea nici un contract social in sensul contractului din dreptul pozitiv nu a
existat.
Prin formula contractului social ;ousseau indica modul cum ar trebui constituita
ordinea (uridical, astfel incat omul sa pastreze integral drepturile si libertatile
individuale asa cum erau ele inainte de constituirea statului.
;ousseau dezvolta ideea de lege pozitiva si subliniaza ca acest contract social este
reglementat de lege, prin lege intelegand vointa generala a poporului.
'n ideea sublinierii necesitatii pastrarii drepturilor naturale face o privire de ansamblu
in care deosebeste fiinta, omul de aparente care este perceput, diferentiaza omul
natural existent inainte de stat, de omul social existent dupa constituirea statului.
Fiinta. :m natural ,parenta. :mul social
- +ste liber. independent
- +ste dominat de instincte fizice
- >raiau izolati.deosebim ideea de
!obbes-razboi- sociabilitate
- +ste prizonier intr-o lume a aparentelor
- +ste prost guvernat, nevoile artificiale
stabilite de stat se impugn nevoilor sale
naturale
- Fiecare individ intr-o societate nu mai
este el insusi, el (oaca un rol, poarta o
masca
- 0ocietatea creatia omului se intoarce
impotriva omului, ii devine ostila, ii
contesta drepturile naturale

9egea este fundamental dreptului . este libertatea indivizilor in cadrul
dreptului.3reptul poate sa se impuna numai printr-o libertate deplina in societate.
" , renunta la libertate2 a renunta la calitatea de om# spune ;ousseau.
;ousseau consimteste in plan filozoficteoria autonomiei de vointa a partilor la
inc&eierea actului (uridic.
'n esenta omul accepta sa ' se limiteze libertatea de actiune, adica in materie
contractuala isi asuma obligatii din contract, pentru ca asa doreste el.
3espre drept:
3reptul este finalitatea libertatii. 3reptul. ordinea, regula se face pentru ca inividul sa
fie liber, sa ' se garanteze de stat drepturile naturale.
0i in starea naturala inainte de constituirea statului oamenii erau liberi, supusi insa
legilor naturale.
0ublinizaza o idKe noua:
"izvorul relelor din societate il constituie proprietatea privata#
"primul om care impre(muind un teren s-a intunetat sa spuna acesta este al meu si
care a gasit oameni destul de prosti care sa creada a fost adevaratul intemeietor al
societatii civile. 3e cate crime, razboaie, omoruri ar fi scutit omenirea acela care
scotand tarusul sau astupand santul ar fi strigat semenilor sai : Feritiva sa ascultati
pa acel impostorL 0unteti pierduti daca uitati ca roadele sunt al tuturor, si pamantul al
nimanuiL#
>reptat in timp proprietarii i-au convins pe oamenii liberi sa se asocieze intr-o
societate organizata capabila sa ocroteasca pe toti oamenii.
'ntroduce notiunea de Dstat de drept#, definindu-l ca statul in care guvernarea le
produce numai cu a(utorul legii 6noutatea statul trebuie sa se supuna legii.totul este
subordonat legii7
#a(id 6u'e
1$11-1$$*, scotian, intemeietorul curentului scepticist
0cepticismul este cel ce domina intelectul.
'storia ,ngliei servea la 1$*F lucrarea lui monumentala- este o istorie a stiintei
dreptului, o istorie a economiei ,ngliei, este o istorie apartinand stiintelor sociale.
:biectul cercetarii il constituie spiritul. gandirea umana. intelectul uman. Nu are in
vedere lumea externa. lumea obiectiva, lucrurile, fenomenele ce ne incon(oara.
:biectul de cercetare il constituie analiza intelectului uman. gandirii umane. dorinta
de a stabili limitele. intinderea.
0cepticismul lui consta in urmatoarele idei:
- cunoastere 6face referire numai la cunoasterea intelectului7 trebuie sa ne limitam
numai la fenomene epropiate legate de existenta unama. 'ntelectul este capabil
numai sa dezlege, sa stabileasca formele cu aplicare imediata in viata practica.
'ntelectul este capabil sa dezlege probleme practice imediata noastra apropiere si nu
probleme indepartate. greu de inteles
'ntelectul, gandirea studiaza . analizeaza in conceptia lui numai limitele omului.
intelectului.rationala, gandirea opereaza cu fapte si idei.
'deilor apartin: algebra, geometria, aritmetica, stiintele exacte. >ot ce se afirma in
aceste domenii, ideile ce le guverneaza sunt lucruri certe.
Faptele ce constituie materii de studii a gandirii intelectului intotdeauna sunt
rezultatul experientei proprii a omului.
'deea lui adauga intotdeauna la ratiune experienta personala a individului.
)onceptie (uridica, /erit:
, fundamentat ideea liberala:
>rei principii:
- politicul sa garanteze libertatile prin lege
- limitele guvernarii il constituie legea-singurul instrument prin care guvernantii
pot guverna
- legea trebuie astfel formulat. gandit sa-i apere pe oamenii de abuzurile puterii
;atiunea este dependenta de sentimente. de trairi se de accea niciodata ratiunea
singura nu poate naste o actiune, nu poate sa aprobe sau sa o condamne, adauga la
ratiune sentimente, pasiune, gandiri, motivatii si concluzioneaza.
'n relatiile ratiune- sentiment, intotdeauna suprematia apartine sentimentului. ,zi
gandirea rationala trebuie detasata de gandirea emotionala, existenta in momentul
ctiunii. perceperii ei, trebuie sa existe un ec&ilibru intre sentiment si ratiune.
'n conceptia (uridical- accentueaza suprematia sentimentului asupra ratiunii, de
accea afirma dreptul si morala izvorasc din actiunile omului fundamentale pe
sentimente. 3epaseste astfel teoria dreptului natural care exclude orice alt element
dintre izvoarele dreptului in afara ratiunii.
'n problemele statului nu accepta teoria contractualista, iddea consimtamantului in
formarea statului.
'n starea lor materiala oamenii traiesc in lipsa oricarei conduceri, deoarece se
limiteaza la strictul necesar atat cat sa aiba fiecare cat ii trebuie. Pacea si armonia
sunt caracteristicile convietuirii oamenilor, starea lor naturala.
)auza neintelegerilor intre oamnei apare cand exista o cantitate considerabila de
bunuri deoarece prin natura lui omul tinde. doreste sa acapareze. dobandeasca si
bunurile altora.
Pentru evitarea acestei situatii devenita sociala oamenii au nevoie de autoritate.
)oncluzie: )auza parasirii starii de pace si armonie este sporirea bogatiilor.
obsesiilor.
>otusi si in societatea naturala oamenii pot trai fara conducere. o autoritate, pentru
ca respecta cateva reguli 6ale dreptului natural anterioare aparitiei dreptului pozitiv-
cele trei legi dreptul de proprietate, transferul propietatii numai in in baza
consimtamantului dat, respectarea cuvantului dat, a promisiunilor7
0ubliniaza faptul ca trecerea de la starea naturala la stat s-a facut in mod firesc,
normal, fara a avea nevoie de un contract.
9egea respectarii a cuvantului dat, a promisiunilor a stat la baza constituirii statului.
:amenii statului promit supunere pentru ca autoritatea. statul sa garanteze legile
naturale. ,ceasta gandire 6lipsa contractului social7 (ustifica de ce si in stat trebuie
respectate drepturile naturale omului dintre care cele trei amintite 6proprietate,
transfer, promisiune7
'nconveniente teoriei lui:
- accentuand asupra rolului ratiunii negli(eaza sentimentele, actele morale,
pasiunile etc.
'mportant:
- subliniaza contributia intelectului in fundamentarea cunoasterii
I''anuel ,ant
'nitial sustinator al curentului rationalist care construieste lumea exterioara din datele
interioare.
'n mod identic cu matematica isi construieste adevarurile independent de experienta,
faptele experimentale. -lterior isi pierde increderea in puterea ratiunii umane si
creeaza premisele curentului filozofic de mai tarziu a relativismului in cunoastere.
,poi filozofia lui trece intr-o noua etapa, dupa ce observa si lacunele rationalismului
si ale empirismului. 'naugureaza o era noua in filozofie, filozofia critica- curentul de
gandire- criticism.
Filozofia nu trebuie sa aiba ca obiect de cunoastere realitatea incon(uratoare,
ontologia, filozofia trebuie sa raspunda la trei intrebari- spune Aant.
1. )e pot sa stiu8 se refera la ontologie, o intrebare pur speculativa, in lucrarea
D)ritica ratiunii#
. )e trebuie sa fac8 intrebare practica, in lucrarea D)ritica ratiunii practice#
E. )e-mi este ingaduit sa sper8 intrebare si teoretica si practica, in lucrarea
D)ritica puterii de (udecata#
Aant distinge intre ratiuni:
- o ratiune pura
- o ratiune practica
: ratiune pura:
Aant subliniaza ideea ca exista in (urul nostru doua lumi:
- lumea lucrului in sine, lumea fenomenala sau lumea fenomenelor
- lumea intelegibila, in care actioneaza ratiunea practica si in care si raspunde la
intrebarea ce trebuie sa fie
3esi lucrurile ce ne incon(oara exista in afara noastra este o lume reala.
Aant spune ca lumea incon(uratoare nu poate fi cunoscuta. 9ucrurile, obiectele
externe noua nu sunt altceva decat reprezentarile noastre. perceptia noastra.
sensibilitatea noastra.
9umea exterioara exista pentru ca perceptia noastra exista.
0ensibilitatea, senzatiile noastre au la baza notiunea de intuitie sensibila.
0ensibilitatea. intuitia sensibila are forme:
- spatiul
- timpul
,ceste forme sunt apriorice- sunt un dat ce apartine omului de la nastere. :mul
percepe spatiul si timpul independent de orice experienta desi cele doua dimensiuni
stai la baza oricarei experiente.
0patiul si timpul se gasesc in noi, anterior oricarei perceptii a unui obiect. lucru.
>ot ce ne incon(oara sunt tocmai reprezentarile noastre.
+xista o unitate fundamentala apriori a intuitiei sensibile, si anume D+u gandesc#.
,cesta insoteste orice reprezentare al lumii incon(uratoare.
Practic- tot ce ne incon(oara e rezultatul nemi(locit al gandirii. intelectului si nu a unei
experiente.
Noi nu cunoastem lucrul in sine, numai fenomenul, adica reprezentarea noastra
despre lucrul respectiv.
D)unosc numai ceea ce gandesc, nu ceea ce exista.#
9umea fenomenelor are la baza legea cauzalitatii 6orice fenomen reprezentarea
noastra despre un lucru este determinat de un alt fenomen7, tot ceea ce se intampla
in mod necesar .
9umea integibila:
9umea ratiunii practice lumea a ceea ce trebuie sa fie- accesibila omului
guverneaza ratiunea practica.
;atiunea practica orienteaza lumea umana prin doua tipuri de reguli:
- regulile imperativelor ipotetice aceste reguli se gasesc in lumea dreptului pozitiv.
'mperativele ipotetici:- sunt enunturi, (udecati de valoare care se accepta de
exemplu: Dimi iau umbrela#pentru ca se accepta o ipoteza, si anume: Dafara ploua#
- regulile imperative categorice: - aceste reguli se gasesc in lumea moralului si se
mai numesc legi morale. +le se impun vointei omului neconditionat.
;egula de morala
- poarta de astfel incat orice om sa fie tratat ca scop in sine si nu la un mi(loc al
tau.
- 0a nu sub?ud pe altul sub interesul propriu
- 0a respecti umanitatea- orice om, individ, care nu este altceva decat
reprezentandul individual al omenirii
3espre filozofia dreptului
/erit:
- consta in disocierea neta pe care o face intre drept si morala
+ste un pas inainte daca are in vedere filozofia anterioara care sustineau ca morala
este izvorul dreptului. +ste idee pozitiva, dar in afara de morala dreptul izvorat si din
viata sociala, ratiunea umana.
Aant nu contrapune dreptului morala, nu le separa complet, stabileste legatura dintre
ele prin conceptul bit datorie.
Filozofi morala
Aant spune ca singurul lucru care poate fi considerat bun fara nici o rezerva este
categoria numita vointa buna.
Fericirea. averea. prosperitatea omului pot fi inutile daunatoare in timp el vointa buna
nu poate niciodata sa dauneze.
4ointa buna prin ea insasi nu este calificata ca fiind buna prin scopul urmarit. prin
scopul construit, vointa buna nu aduce nici un avanta( si nici un dezavanta(. Nu este
legata de scop de avanta( vointa buna actioneaza prin vointa numit datorie.
)onceptul de datorie:
este fundamentul moralei lui Aant care subliniaza ca intotdeauna actiunea umana
este morala cand se supune legii datoriei.
DFa-ti datorie in orice impre(urare, orice s-ar intampla#
)and iti faci datoria din calcul urmarind un rezultat- eviti o placere. ,ctiunea omului
poate fi corecta, utila, dar intotdeauna este imorala pentru ca se au in vedere
rezultrat, scopul si nu legea datoriei.
D3e ce sa-mi fac datoria# raspunsul lui este pentru ca poti#'n morala notiunea de
Dtreburi# este dublata de Dpoti#.
0unt ideile lunii morale:
- legea datoriei este lege din interiorul fiintei umane apriori
3atoria este separata de proprietate din motiv interes.
3atoria trebuie respectata pentru ca este un imperativ categoric.
'n lumea dreptului actiunile (uridice nu se (ustifica prin ele insele asa cum se (ustifica
datoria prin lumea morala prin ea insasi.
,ctiunile (uridice urmaresc rezultate fie ca le sunt bune sau inutile.
'n drept apare scopul. rezultatul si notiunea de imperativ ipotetic in timp ce in morala
datoria este un imperativ categoric.
'mperativele ipotetice, notiune categorie folozofica noua introdusa de Aant,
functioneaza numai in lumea dreptului si trebuiesc definite reguli sfaturi.
>ermenul de lege trebuie acordat numai imperativului categoric, datoriei in lumea
morala si acest imperativ categoric datoriei, trebuie sase caracterizeze prin
universalitate.
/eritul constructiei mentine prin introducerea imperativului ipotetic si in domeniul
dreptului controlul ratiunii asupra vointei imperativ ipotetic, omului. individului.
@ustifica astfel rationalismul in drept.