UNIVERSITATEA AL. I.

CUZA FILIALA PIATRA NEAMT

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIAZAREA ECTS
Studenti:
- mi !""# -
CAPITOLUL I: INTRODUCERE
$.$. P%e&ent%e ideii de '(e%i )i d*meniu+ui 'e%ent
Ideea de afaceri apartine domeniului alimentar si consta in infiintarea unei ferme
de iepuri.
$.!. M*ti,ti +e-e%ii d*meniu+ui
Cresterea iepurilor de casa reprezinta o indeletnicire straveche si pe plaiurile
carpatine. Ceea ce i-a determinat pe oameni sa creasca aceasta specie de animale au
fost multiplele avantaje pe care le prezinta:
- carnea, asemanatoare organoleptic cu cea de pasare, este bogata in proteine
si saruri minerale, saraca in grasimi si aproape lipsita de colesterol;
- blanitele argasite se pot folosi la confectionarea de caciuli, gulere, jachete,
mantouri, manusi etc.;
- parul este utilizat in industria de fetru;
- animal de laborator excelent;
2
- valorifica foarte bine nutreturile vegetale existente in gospodarie;
- pot fi crescuti in spatii reduse si in adaposturi ieftine;
- se inmultesc foarte usor si au un ritm de crestere rapid, putand fi valorificati
pentru carne la varsta de 2- luni. ! iepuroaica, prin produsii ei, poate produce "#-$# %g
carne&an;
- au un randament la sacrificare foarte bun '((-"#)*.
In decursul timpului in tara noastra s-au crescut iepurii in tarcuri exterioare,
grajduri pentru taurine, custi dispuse sub cerul liber sau sub soproane, iar mai recent in
sisteme intensiv industriale. +aca o lunga perioada de timp in care in exploatatiile
cunicule s-au crescut rase pure sau hibrizi rezultati din incrucisari intamplatoare,
incepand dupa anii ,-.# s-au importat si mentinut in exploatatiile de tip intensiv din tara
noastra linii de ascendenti din care s-au obtinut hibrizi performanti.
$... O/*%tunitti *'e%ite /ent%u de&,*+t%e ideii de '(e%i
/ealizarea investitiei prin accesarea programului SAPARD.
0rin 1202/+ se pot realiza investitii in cladiri sau echipamente cu destinatie
agricola, se pot moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. +e asemenea, se
acorda fonduri si pentru tratarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive, pentru
valorificarea subproduselor rezultate din procesulde prelucrare, pentru imbunatatirea
controlului intern al calitatii materiei prime si pentru imbunatatirea sistemului de
monitorizare si control a produselor sub aspect cantitativ si calitativ, dar si pentru
alimentarile cu apa, canalizari si drumuri in mediu rural.
1e acorda fonduri si pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor agricole
noi, a soft-urilor pentru computer, a mijloacelor de transport agricole noi, pentru
popularea fermei cu animale, infiintarea si modernizarea plantatiilor, dar si pentru multe
alte investitii in domenuil agro industrial.
0rogramul 1202/+ sprijina financiar o gama larga de proiecte agricole si
pentru dezvoltare rurala prin care se realizeaza investitii in mediul rural 'se pot face
investitii in mediul urban doar pentru modernizarea unitatilor din industria agroalimentara
si pentru modernizarea serelor*. 2cest sprijin poate acoperi, in general, (#) din
3
costurile implementarii unui proiect. 3eneficiarul finantarii trebuie sa gaseasca o sursa
de cofinantare, pentru a acoperi cealalta jumatate a costurilor.
4
CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII
SI ADMINISTRARII AFACERII
!.$. M*du+ de (*n)titui%e )*(iettii
+enumirea: 1.C. 4latis 1./.5.
6orma juridica: 1ocietate cu raspundere limitate, cu 2 asociati: /adu 4lad si
2rmanu +orica.
7mblema:

0rezentarea generala a organizatiei: 1.C. 4latis 1./.5. are sediul in 0iatra
8eamt, str. Izvoras nr. ,", si s-a infiintat in data de 2# mai 2##". 2re punct de lucru
in satul 9astacan, comuna 3orlesti.
!biectul de activitate conforma C.2.7.8.:
- activitate principala: #,2( : cresterea altor animale
- activitati secundare:
#, - 2ctivitati in ferme mixte 'cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor*
,(, - 0roductia, prelucrarea si conservarea carnii
,($, - 6abricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma
,. - 0repararea si vopsirea blanurilor; fabricarea articolelor din blana
,-, - ;abacirea si finisarea pieilor
(2, - Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate
(222 - Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne
"#2< - ;ransporturi rutiere de marfuri
#,<2 - 1ervicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor
Capital social: ;ip de participare:
Capital social subscris varsat: ,### /!8.
8r. total de parti sociale: ,##), valoarea unei parti sociale (#), (#)
2dministratori: /adu 4lad si 2rmanu +orica
+urata societatii: nelimitata
5
!.!. Re)u%)e+e ne(e)%e
7ste necesara o finantare de ##.### 7uro necesara pentru extinderea si
modernizarea spatiilor de crestere a iepurilor, achizitionarea de noi exemplare de
iepuri de rasa pentru blana si carne in vederea imbunatatirii fondului genetic de
reproducere, extinderea si modernizarea atelierului de tabacire si finisare a pieilor,
achizitionarea unei remorci frigorifice pentru transportul carnii in conditii optime la
abator, a 2 tractoare : unul de dimenisune mare si unul de dimensiune mica, si a
accesoriilor aferente muncilor agricole, modernizarea structurii informatice.
9odul de obtinere a finantarii: (#) din fonduri ',(#.### 7uro* vor veni din
partea programului 1202/+, iar (#) din fonduri proprii: 2#) '"#.### 7uro*
contributii egale ale celor doi asociati ai firmei, iar #) '-#.###* din fonduri vor veni
din contactarea unui nou asociat 2vram 9ihai - specialist in mar%eting si negociere.
8oua structura a partilor sociale va fi: <) /adu 4lad, ) 2rmanu +orica, )
2vram 9ihai.
!... A+e-e%e m/+)mntu+ui
6erma de iepuri va fi construita pe un teren proprietate personala avand o
suprafata de " ha, situat in plin camp agricol, in o zona usor colinara, la distanta de
zona locuita - sat. ### mp vor fi alocati constructiilor, iar restul terenului urmand a fi
folosit pentru productia proprie de furaje. 1uprafata alocata constructiilor este situata
pe o suprafata neteda cu ape freatice de suprafata, ferita de vanturi puternice, pe un
sol care nu e nici argilos nici mocirlos . 7ste necesara realizarea unei captari de apa
pentru a avea apa curenta necesara intretinerii fermei, cat si racordarea la reteaua
electrica a localitatii. =n gard inalt si solid va inconjura terenul alocat constructiilor
pentru a nu permite accesul oamenilor si al animalelor.
5ocul fermei este departe de sursele de poluare industriala care practic sunt
inexistente pe o raza de cateva zeci de %ilometri.
!.0. E+emente )/e(i'i(e /%*(e)u+ui de /%*du(tie. P%e(i&%i te1ni(e
)i te1n*+*-i(e. Uti+i&%e (/(ittii de /%*du(tie.
2 Cu)(
M*d+itti de (%e)te%e
6
In practica cresterii iepurilor sunt cunoscute cateva modalitati de crestere a
iepurilor: liber, in spatii ingradite, in boxe sau pe asternuturi. 0entru organizarea
cresterii iepurilor in modalitatile indicate cheltuielile de productie sunt insignifiante.
Indiferent insa de acest lucru, datorita cazurilor de imbolnavire in masa a animalelor
si a ratei ridicate a mortalitatii, rezultatele economice sunt nemultumitoare. +e aceea,
in cresterea moderna a iepurilor s-a trecut la cresterea iepurilor in custi in care sunt
create conditii de productivitate ridicata, se asigura posibilitatea organizarii unei
alimentatii corecte care sa tina seama de particularitatile fiziologice ale diferitelor
categorii de iepuri, de desfasurare a procesului de inmultire si imbunatatire, de
evitare a unei imbolnaviri etc.
In cresterea iepurilor se folosesc cateva modalitati de crestere a animalelor in
custi: in custi in spatiu deschis, sub streasina sau sopron, in spatii inchise si
combinat.
9odalitatea de crestere a iepurilor aleasa de noi este in custi in spatiu
deschis, cu nivele.
Mte%i+
Cele mai bune custi pentru iepure sunt cele construite din sarma groasa,
sudata sau impletita - plasa de sarma. Custile din sarma sunt mai rezistente decat
custile din lemn si sunt mai igienice pentru ca sunt mai usor de curatat. +e
asemenea, datorita rezistentei in timp, sunt practic mai ieftine decat cele din lemn.
2tunci cand alegeti o cusca gata facuta sau cand construiti una, trebuie avut
grija sa se curete foarte usor, astfel incat curatarea custii sa nu fie o corvoada si sa ia
cat mai putin timp, ca sa poata fi facuta ori de cate ori este necesar. In plus, este
indicat ca pardoseala sa fie mobila, ca o tavita, care sa poata fi curatata fara a fi
necesar sa scoateti iepurele din cusca - acest deziderat se poate obtine mai usor in
cazul in care ose opteaza pentru o cusca din sarma.
Custile din lemn mai au un dezavantaj, in afara faptului ca absorb urina si
umezeala, in general: iepurii au obiceiul de a roade lemnul, pentru a-si toci dintii. In
acelasi timp, daca lemnul este tratat 'ceea ce se intampla in general cu materiale
achizitionate din comert* poate fi toxic si chiar fatal pentru iepure.
7
Dimen)iuni
+e obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe
urmatoarele dimensiuni standard: .# cm latime, -# cm lungime si (# cm inaltime.
=sile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. In cazul in care cusca va fi
tinuta afara, se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca ,#-
,( cm, pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie. +eoarece cusca va sta
afara, ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia
pentru perioadele de vreme rea.
! cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si (-" pui sau -<
iepuri adulti. 0odeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu
o distanta de ,,(-2 cm intre ele. ! incapere cu podea plata va fi mai murdara, intrucit
va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des.
0eretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale 'lemn, tabla
etc*. 6ata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza
plasa de sirma. 2ici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare. 0rin jgheabul
pentru apa curge in permanenta, incet, apa proaspata. +in respectivul jgheab pentru
fiecare cusca in parte este prevazut in interior un mic ochi de apa de unde iepurele
sa bea apa. 2pa nu poate curge in interiorul custii deoarece iepurele s-ar uda si
implicit imbolnavi.
0entru furajele concentrate se recomanda folosirea unui hranitor semi-
automat, care se fixeaza pe unul din peretii laterali.
2coperisul casutei 'la fiecare etaj* trebuie sa fie inclinat. In acest caz murdaria
va fi curatita mai usor din casuta. Intre niveluri, distanta ideala pentru o curatenie cit
mai eficienta este de ,( cm.
8
2ceste custi se construiesc cel mai usor in pereche.
Custile pentru reproducere sunt prevazute cu o mini cusca interioara in care
iepuroaica fata si unde stau puii cat sunt mici pentru a fi adapostiti de intemperii.
7ste foarte important sa curatam casutele cit mai des, cel putin o data pe
luna. In caz contrar exista un risc sporit de imbolnavire. Cea mai indicata substanta
chimica de curatire a incaperilor animalelor este solutia de inalbitor de ).
0entru a face curatenie aveti nevoie de urmatoarele:
- 1coateti iepurii si mincarea din casuta.
- 9aturati toata murdaria si scoateti gunoiul din casuta.
- 1palati casuta cu solutia de inalbitor si lasati-o sa se usuce. Cand
incaperea este uscata, puteti sa dati iepurii inapoi.
32 E'e(ti,u+ de %e/%*du(tie
In orice crescatorie de iepuri, indiferent de marime, exista un numar de
animale, femele si masculi, numit >efectiv matca> sau efectiv de reproductie. 2ceste
animale trebuie sa se incadreze in anumite limite de varsta si, practicand reproductia,
sa asigure producerea animalelor tinere pentru sacrificare, precum si exemplarele
necesare reinnoirii treptate a efectivului matca. 2ltfel spus, chiar si atunci cand
crescatorul nu doreste sa-si sporeasca numarul animalelor adulte din crescatorie
este absolut necesar sa realizeze procesul de reproductie.
Cand ne referim la procesul de reproductie al acestora avem in vedere
urmatoarele particularitati de ordin biologic si tehnic ce privesc:
9
- maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca;
- monta si caldurile;
- gestatia;
- fatarea;
- alaptarea si intarcarea;
- reluarea ciclului de reproductie, respectiv monta dupa fatare.
Mtu%itte )e4u+ )i ,%)t */tim nim+e+*% din e'e(ti,u+ mt(
9aturitatea sexuala reprezinta stadiul de dezvoltare incepand de la care
animalele pot realiza monta fecunda, adica imperecheri care au ca efect
insamantarea femelelor de catre masculi.
;ineretul devine apt pentru a se reproduce, in principiu, atunci cand
greutatea corporala ajunge la circa .#) din greutatea medie a animalelor adulte.
2ceasta greutate si deci momentul cand iepurii tineri se dau pentru prima data la
monta corespunde cu varsta de (-. luni, diferentele fiind conditionate de rasa
ierpurilor.
1ubliniem insa faptul ca, pentru stabilirea momentului primei monte,
hotaratoare este greutatea corporala. 2ltfel spus, iepurii tineri pot fi dati la monta si la
o varsta sub $ luni, daca au greutatea aratata mai sus.
Ca si in cazul altor specii de animale, nu este bine sa se foloseasca la
reproductie animale prea tinere, dar nici batrane, deoarece prin imperecherea
animalelor cu asemenea varste se obtin putini pui la fatare si acestia vor fi insuficient
de vigurosi si mai predispusi la imbolnaviri.
4arsta pana la care se folosesc iepurii la reproductie este de ani pentru
femele si de < ani pentru masculi.
M*nt )i (+du%i+e
+upa instalarea maturitatii sexuale, iepuroaicele pot fi date la monta in orice
anotimp deoarece caldurile apar, in mod ciclic, la intervale de .-,# zile in tot cursul
anului.
1e constata ca, desi apar in tot cursul anului, caldurile la iepuroaice, se
manifesta cu mai mare intensitate primavara si toamna si pot fi depistate mai usor.
1emnele pentru recunoasterea femelelor in calduri sunt:
10
- iepuroaicele se agita in custi, rascolesc asternutul, fac cuib, isi smulg par de
pe abdomen;
- daca este introdusa in cusca masculului, iepuroaica accepta monta; in cazul
cand nu este in calduri, tine coada lipita de corp, fuge prin cusca, se tranteste si deci
nu se lasa montata;
- la iepuroaicele in calduri vulva apare tumefianta 'umflata* si are culoarea
rosu-aprins.
Caldurile dureaza, in medie, zile.
0entru monta se va proceda intotdeauna la introducerea femelei in cusca
masculului si nu invers, pentru ca acesta sa se simta >acasa> si sa-si faca datoria mai
in siguranta. +urata actului montei la iepuri este foarte scurta, doar cateva secunde.
=n semn sigur ca masculul a ejaculat 'a depus >samanta* este caderea acestuia pe
o parte, in timp ce scoate un tipat scurt.
9onta e bine sa se faca dimineata sau seara, in aceste perioade ale zilei
animalele fiind mai linistite.
2ctul imperecherii trebuie supravegheat.
Crescatorul, dupa ce introduce femela aflata in calduri in cusca masculului,
va ramane in apropiere pentru a observa daca are loc monta, dupa care va scoate
femela tinand-o, cu atentie, de pielea din regiunea greabanului si sprijinindu-i trenul
posterior.
2tunci cand constata ca femela refuza monta si se bate cu masculul o va
indeparta deoarece nu este in calduri.
0entru a se asigura rezultate bune ale procesului de reproductie, in efectivul
matca trebuie sa existe un anumit raport de sexe, respectiv un mascul la .-,#
femele. 9asculii vor fi folositi la monta de doua sau cel mult trei ori pe zi.
9asculul si femela trebuie sa fie aproximativ de aceeasi marime. +aca el
este mai mare, iepurasii pot fi prea mari si vor muri din cauza unei nasteri dificile.
=neori fecundarea poate sa nu aiba loc. Cauza poate fi sterilitatea femelei
sau lipsa de hormoni. In cazul lipsei de hormoni se recomanda ca in fiecare zi, timp
de 2 saptamini inainte de inmultire, sa se hraneasca femela cu iarba tanara si verde
sau de a-i da o picatura de ulei de grau. +aca acesta nu ajuta, inseamna ca femela
este sterila si poate fi sacrificata.
5a 2.-2 de zile dupa fecundare femela va fata.
11
5a ,(-2# de zile dupa nastere, putem incepe sa introducem plante in dieta
iepurasilor, iar la # de zile introducemi mancarea iepurilor maturi in plus la laptele
iepuroacei - mame.
+upa . saptamini, iepurasii pot fi intarcati , asigurindu-ne ca ei mananca
foarte bine.
=n iepure are nevoie cam de . luni de zile pana ajunge la maturitate
sexuala. 8umarul de pui pe care ii fata o iepuroaica este intre < : ,< iepurasi.
7fectivul de monta al fermei propuse de noi este de (## femele si ,## de
masculi.
(2 5%n
Iepurii sint animale erbivore, dar nu toate plantele constituie o hrana potrivita
pentru ei. =nele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar
moartea. 1unt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste
citeva zile, saptamini sau chiar luni. 7xista si plante foarte bune pentru sanatatea
iepurilor, care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor.
Iata o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri, cit si cele toxice.
P+nte+e (u e'e(t /*&iti,
Lucerna - 7ste o planta bogata in proteina si calciu. 0oate fi recoltata de <-( ori la
sezon.
Morcovul, sfecla rosie - 1unt bogate in vitamina 2 si pot servi ca profilaxie impotriva
scabiei si napirlirii
Patlagina - 0oate fi data iepurilor in cantitati nelimitate. 7ste buna pentru functia
intestinelor si pentru membranele mucoase.
Vetrice - 0oate fi data in cantitati nelimitate. 4a ajuta in prevenirea viermilor si altor
probleme ale sistemului digestiv.
Podbalul - 0oate fi dat uscat, dar numai de doua ori pe saptamina. 4a impiedica
aparitia balonarii.
1uplimentar la aceste plante, se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba
obisnuita 'din paduri, de exemplu*, deorece si ea are unele calitati medicinale pentru
12
iepuri. 1e mai recomanda sa dam iepurilor si un amestec de plante, astfel iepurii vor
putea sa-si aleaga hrana dupa plac.
9ai putem hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau, porumb si orz,
de obicei ca nutret combinat. 2stfel de hrana este utila in special in timp de iarna,
cind nu este masa verde. 6an putem facedin iarba cosita vara, pentru a hrani iepurii
in timp de iarna. 1i cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor, cu atit mai mult ca acestea
sint in cantitati mari ca produse secundare in 9oldova.
P+nte+e (u e'e(te ne-ti,e
+e retinut:
? 7ste important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp.
? Iepurilor trebuie sa aiba o mincare variata si balansata.
? @rana se da in principala seara. +e obicei, iepurii maninca mai linistit in
timpul serii, deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot.
? Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila
? Ceapa
? 1paranghelul
? 2rpagicul
? 0razul
3oli gastrointestinale
? Cartofii cruzi
? 6runza de cartofi
? /esturi de planta de rosii
? /esturi de planta de tutun
In majoritatea cazurilor iepurii vor muri.
? 0lantele conifere
? 2pa in care a nimerit o planta conifera
Aastrointerita, voma,diaree, moarte.
? 4arza 'verde, alba si rosie*
? ;rifoiul rosu
? Conopida
3alonare, diaree
13
C*n(ent%te
In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje, dar cele
mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete, cerintele in
energie metabolizanta'79*, proteina bruta'03*, aminoacizi 'lizina, metionina, cistina,
argina, triptofan*, celuloza bruta'C3* si grasimi brute'A3* ar fi:
- tineret <-,2 saptamani - 79 2<## %cal&%g; 03 ,(); lizina #,"), argina #,-),
triptofan #,,.), metionina B cistina #,(); C3 ,<); A3 );
- femele in lactatie - 79 2"## %cal&%g; 03 ,.); lizina #,$(), argina #,.), triptofan
#,22), metionina B cistina #,"); C3 ,2);A3 ();
- femele gestante si reproducatori - 79 2<## %cal&%g; 03 ,(); lizina #,"), argina
#,-), triptofan #,,.), metionina B cistina #,();C3 ,<); A3 );
+eoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat, se poate folosi furaj
unic pentru toate categoriile mentionate :
- 79 2<## %cal&%g; 03 ,$); lizina #,$), argina #,-),triptofan #,2), metionina B
cistina #,");C3 ,<); A3 ).
Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate, deoarece nu contin praf
care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli 'daca sunt purtatori*,
precum pasteureloza.
1e pot face si furaje negranulate, respectand parametrii furajului, dar sunt
destul de greu de realizat deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate; impedimentul
major reprezentand printre altele si praful, iar ingestia de hrana este mai redusa
decat la cel granulat. 0entru testarea furajului negranulat pe un anumit lot, se poate
folosi un lot martor'de aceeasi varsta cu lotul testat* care sa fie hranit cu furaj
granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi.
=n factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre C3 si 03,
astfel :
- 03 mai mic de ,") si C3 mai mic de ,2) - risc de diaree;
- 03 mai mic de ,") si C3 ,2 - ,() - productie scazuta, dar securitate ridicata
pentru diaree;
- 03 C ,.) si C3 ,2 -,() - risc de diaree;
- 03 C ,.) si C3 mai mic de ,2) - diaree in majoritatea cazurilor;
-03," - ,.) si C3 ,2 -,() - reteta ideala pentru productie intensiva.
14
! nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara,
bacteriana, sau infectioasa, datorita carentelor ce apar.
15
d2 6*+i
In 9oldova cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt:
A. M+dii+e in'e(ti*)e:
Hemoragie Septica - @emoragia septica este o infectie care ataca toate organele
animalului bolnav. 2ceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la
nivelul mucoasei, creierului, splinei si ficatului. 2nimalele infectate se nimicesc, iar
cele sanatoase din zona afectata se sacrifica, apoi dupa expertiza sanitara pot fi
folosite in alimentatia personala.
Mixomatoza - 9ixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus.
7a se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului, in jurul nasului si ochilor.
Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de ,,( m.
Curatiti casutele si dezinfectati-le de ori. In scopul prevenirii acestor maladii
infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice, care
se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an 'primavara si toamna* la tot
efectivul de animale de la virsta de o luna. In paralel este foarte important intretinerea
animalelor in curatenie.
Scabia, Dermatomicoza - Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa
curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora, la fel si numarul mare
de animale intr-o incapere. +e asemenea, dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa
vitaminei 2, + sau 7. 2vem grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare
si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor si sa folosim hrana bogata in
vitamina 2, + si 7; locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de
3utox cu vazelina.
6. M+dii+e nut%iti*n+e
Maladii digestive - 3alonarea, voma, gazele si diareea sunt cauzate de hrana
nepotrivita, deci trebuie ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul
D0lante cu efecte negativeE.
16
Osteoperoza, Raitul - !steoperoza si /ahitul sunt maladii ale oaselor. !steoperoza
se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor, mai ales cele fragile pot fi
fracturate foarte usor. /ahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre
strimbe. 2ceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei +, ceea ce inseamna
ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu, lumina solara, sau ambele.
Iepurii trebuie hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu, de exemplu, cu
lucerna sau orz.
H!percalcimie - @Fpercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor.
Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. 0entru a
preveni aceasta maladie, trebuie sa reducem nivelul de calciu in dieta iepurilor. +am
mai putin plante bogate in calciu, ca lucerna, de exemplu.
H!poavitaminoze - 9aladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina 2 si se
caracterizeaza printr-o cadere a parului. +am mai multa mancare bogata in vitamina
2, de exemplu - sfecla rosie si morcov.
In-%i7i%e ie/u%i+*% 3*+n,i
+aca unul dintre iepuri este bolnav sau credem ca este bolnav, trebuie sa-l
izolam pentru a-i proteja pe ceilalti. Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o
distanta de cel putin zece metri de celelalte incaperi. +aca iepurii bolnavi sunt prea
aproape de cei sanatosi, nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i
molipseasca si pe cei sanatosi. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii, altfel boala
poate fi transmisa la cei sanatosi chiar de cei care ii hranesc. +upa ce ati hranit
iepurii bolnavi, se spala bine mainile. Cand iepurii bolnavi sunt luati din casuta,
aruncam toata mincarea care a ramas. 5ocul trebuie sa fie curatat de doua ori cu
solutie de inalbitor de ). 2ltfel si urmatorii iepuri, pusi in aceeasi incapere, se pot
imbolnavi.
Cand cumparam iepuri noi, ii punemin casuta de izolare pentru o perioada de
# de zile, ca sa fim siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administram
vaccinurile corespunzatoare.
+aca credem ca unul dintre iepuri este bolnav, dar nu suntem siguri, ne
adresam medicului veterinar.
17
e2 R)e de ie/u%i
U%i)u+ 6e+-in
/asa a fost formata in jurul anului ,.2(, in districtul Aand din provincia
belgiana 6landra 'modul de formarea a rasei este neclar*. 2ctualele calitati se
datoresc in mare masura crescatorilor belgieni, care printr-o munca asidua de
ingrijire si selectie au creat o rasa care s-a impus in intreaga lume.
/asa a fost preluata si iar prin selectie, factorii de mediu, incrucisari si nu in
ultimul rand din dornita crescatorilor din diferite tari de a creea noi, s-au fixat
caracterele dorite si asa au aparut o serie de denumiri, precum =riasul Aerman,
=riasul 9aghiar.
! caracteristica convenabila este dezvoltarea rapida a tineretului, care in a
-a luna poate atinge greutati ce trec de %g, fapt ce permite crearea liniilor de
masculi pentru incrucisarile industriale.
Areutatea medie adultilor este de $-. %g, dar sunt exemplare ce ajung si la
,2 %g. 6emele sunt apte de reproductie la . luni'dupa aceasta varsta se pot ingrasa
si deveni sterile*, iar masculii la - luni. 0rolificitatea medie este de (-$ pui la fatare.
Caractere de exterior:
- capul este relativ mare, ochii mici, de culoare bruna la iepurii de culoare inchisa si
roza la cei de culoare deschisa
- urechile lungi '2#-2< cm*, cu varfurile rotunjite, mobile si tinute in forma de 4;
- gatul este relativ gros, salba aproape enexistenta la masculi; la femele salba este
usor dezvoltata, intinzandu-se pe membrele anterioare;
- corpul este cilindric, cu pietul si crupa larga, linia spinarii dreapta sau putin lasata si
bine dezvoltata;
- membrele sunt musculoase, puternice, unghiile brune-negricioase sau albe 'de
culoarea parului de pe trunchi*;-culoarea blanii poate fi : neagra, aguti roscat, alba,
albastru-cenusiu si baltata.
Ca defecte sunt: marime si greutate necorespunzatoare, cap berbecat, pete la
ochi, urechi ascutite sau lasate in jos, piept ingust, crupa tesita, parul lung sau lanos,
blana de nuanta galbuie.
U%i)u+ A+3
18
/asa s-a format in 3elgia si Aermania prin selectia iepurilor din rasa =rias
3elgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine, greutatea medie fiind
de "-$ %g.
0rolificitatea medie este de (-$ pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca
,# luni.
Caractere de exterior
- capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit, ochii de culoare roz'pupila
rubinie inchissi irisul mai deschis*;
- urechile au o lungime de cca ,,.-2# cm, cu varfurile rotunjite;
- gatul la masculi este fara salba ; la femele insa se poate intalni o usoara salba.
- corpul cilindric, voluminos si bine legat;
- culoarea blanii este alba cu par des, scurt si matasos, iar pielea nu prezinta
pigment.
U%i)u+ -%i -e%mn
7ste cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale
spectaculoase. Isi are originea in provincia 6landra din regiunea Aent-3elgia, unde s-
a organizat prima asociatie din lume a crescatorilor de iepuri @7; @77/@8!6. 8u
se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. =nii sustin ca s-a format din iepurele belgian
in urma unor selectii, altii subscriu la ideea unei mutatii genetice. G. H. 1chultz, in
D1crisori din calatorii in 3elgiaE-,.-", mentioneaza ca nenumarati crescatori se intrec
in innobilarea uriasilor din 6landra, insa nu se pomeneste nimic despre originea
rasei. Iaser ',.-* considera ca la originea =riasului s-ar afla iepurele gri-francez.
=rechile atirninde ale acestiu iepure 'in conditiile pedoclimatice ale 3elgiei, cu
temperaturi mai scazute*, s-au scurtat si transformat in urechi drepte, verticale. !
alta ipoteza germana considera ca uriasul a rezultat di iepurele de cimp cu urechi
drepte si late tipuri de iepuri gri. +in 3elgia aceasta rasa s-a raspindit apoi in alte tari.
In Aermania apare intre ,..#-,.-#, exemplarele cele mai grele cintareau <-( %g, rar
" %g. 3lana avea o culoare gri, dar erau frecvent intilnite anomale cu pete albe pe
frunte, piept si picioare. +e altfel, standardul belgian din aceasta perioada considera
petele albe o caracteristica, un insemn de rasa. Crescatorii germani si cei englezi
puneau mare accent pe exemplarele monocolore, fara pete, iar in cresterea prima
orientare era catre lungimea trunchiului. =nele date culese din ezpozitiile organizate
19
in perioada anilor ,-##-,-,# in Aermania releva faptul ca uriasii erau lungi, dar
cresterea in greutate era mica.
+upa cel de-al doilea razboi mondial , crescatorii de uriasi s-au orientat catre
criterii economice, renuntindu-se la lungime, in favoarea latimii, grosimii si in general,
un accent deosebit punindu-se pe masivitatea corporala. 1-a trevut la cresterea
iepurilor care prezentau o conversie buna a furajelor, in paralel imbunatatinde-se si
calitatea banii. In felul acesta, a fost satisfacuta si o cerinta a blanarilor, prin
obtinerea de blanuri mari si dese.
5a noi in tara, primele nuclee de =rias german s-au format in perioada anilor
,-( -,-- in orasele ;imisoara si 3rasov. +upa anul ,-$( sint introduse si primele
exemplare de =rias Ari Aerman urmate apoi de alte importuri efectuate cu ocazia
expoziilor de Iels, 2msterdam, 5eipzig, 3rno etc.
Conditiile pedoclimatice ale tarii noastre ofera posibiliati ideale pentru
cresterea si extinderea rasei.
Crescatorii =riasului Ari de rasa pura de la noi din tara au demonstrat
pricepere si talent, colectiile lor fiind laureate cu inalte distinctii la diferite expozitii
internationele.
F+utu%e u%i) -e%mn
0aternitatea sa este atribuita iepurelui de casa =rias 3elgian, raspindit mult
in tinutul /inului pina in ,-#( si rebotezat in ,-," in iepure de casa =rias Aerman.
=riasul Aerman i-a transmis o serie de particularitati specifice, evidentiate prin
marimea si conformatia corpului. Iepurele belgian era cunoscut si sub denumirea de
D8as albE, datorita capului alb. =riasul pestrit avea initial o structura corporala
asemanatoare cu cea a belgianului, fiind insa cea mai fina, mai delicata, prezentand
petele de culoare specifice rasei, fara a avea desenul specific al capului, desenul
fluturelui si punctele maxilarelor, dar avind inele din jurul ochilor. 7xemplarele pestrite
au fost prelucrate ulterior, obtinindu-se desenul specific al capului de la =riasul
pestrit iar in ,-#. =riasul pestrit a fost recunoscut ca o noua rasa.
Ne*&ee+nde& %*)u
1-a format in 2merica de 8ord, in anul ,-,#, provenind din iepurele de casa
D/oscat de 3ourbogneE. Culoarea blanitei este ros-galbena de nunanta inchisa.7ste
20
o rasa foarte apreciata pentru carne si soloritul remarcabil al blanitei. 2re greutatea
medie de < %g. Corpul de marime mijlocie; capul mare, lat, mai rotund la mascul si
mai alungit la femela; urechile de maxim , cm lungime, destul de late, cu virfurile
rotunjite, purtate drept; ochii rosii; gitul scurt si gros. ;runchiul este cilindric, bondoc,
cu capete late si musculoase, spinare.
!.8. Re)u%)e+e umn. P*+iti( de /e%)*n+
Initiatorii ideii de afacere si cei care am si pus-o in practica si am cautat
solutii am fost /adu 4lad si 2rmanu +orica. 2mbii suntem absolventi ai unor institute
superioare de invatamant. /adu 4lad este absolvent al 6acultatii 2gronomie, iar
2rmanu +orica este medic veterinar. 2veam nevoie si de un specialist in mar%eting,
asa ca am cautat si am gasit inca un posibil asociat 2vram 9ihai dispus sa
investeasca in aceasta idee de afaceri.
1tudiile si experienta pe care o avem ne-au dat posibilitatea sa aplicam
cunostintele teoretice in practica si sa selectam si un personal potrivit activitatii de
productie.
/ecrutarea noului personal se face apeland la ziare si reviste, la oficiul
fortelor de munca si cautatorii ocazionali de lucru. 1electia finala a candidatilor se
face in mod obisnuit, prin intervievarea fiecaruia ce cuprinde trei etape: selectia
preliminara in scopul obtinerii unor informatii generale despre candidati, interviul al
doilea ce verifica competenta si calificarea necesara a candidatului, si interviul al
treilea ce gaseste raspunsuri la comunicatiile interpersonale ale candidatului.
1electia, recrutarea si cunoasterea functiilor e urmata in mod obligatoriu si
firesc de instruirea personalului la locul de munca.
7lementele asigurarii de sanatate pentru angajati sunt:
- plata concediului medical
- asistenta medicala gratuita
1e asigura transportul salariatilor la locul de munca.
/ecrutarea sezoniera, pentru muncile agricole in special, se face din randul
populatiei din satele din jur.
21
CURRICULUM VITAE
Nume+e )i /%enume+e: 2/928= +!/IC2
Ad%e): 0iatra 8eamt, 3d. ;raian, nr. ,#.
Te+e'*n: #$<,<#(.2
Nti*n+itte: /omana
Dt n)te%ii: #2.#.,-"$
E4/e%ient /%*'e)i*n+:
- ,-., - ,--#, medic veterinar la cooperativa agricola din satul 3orlesti;
- ,--# - prezent, propriul cabinet veterinar particular in orasul 0iatra 8eamt
P*)t (e i+ , *(u/ + S.C. V+ti) S.R.L.:
- administrator si medic veterinar
Edu(tie )i '*%m%e:
- absolvent liceului 0etru /ares, 0iatra 8eamt, ,-.";
- absolvent al =niversitatii de 9edicina si 6armacie, specializarea medicina
veterina, Iasi, ,--#;
- 2### : sustine cu succes teza de doctorat
A/titudini )i (*m/etente )*(i+e:
- 2ptitudini foarte bune de comunicare;
- 2bilitatea de a relationa si intelege animalele;
- 9odestie
- Integritate, spirit de echipa, flexibilitate, receptivitate, responsabilitate,
perseverenta, tenacitate, dinamism, pragmatism, ordine, strictete;
Lim3i )t%ine:
- nivel avansat: engleza.
- nivel incepator: franceza

A/titudini )i (*m/etente te1ni(e:
- cunostinte 91 !ffice, IindoJs
- permis de conducere categoria 3
mai 2##$
22
CURRICULUM VITAE
Nume+e )i /%enume+e: /2+= 452+
Ad%e): 0iatra 8eamt, str. +r. 7mil Costinescu, nr.2
Te+e'*n: #$<,$-#-#.
Nti*n+itte: /omana
Dt n)te%ii: #2.#.,-"$
E4/e%ient /%*'e)i*n+:
- ,--# - ,--., inspector de calitate in magazinele agroalimentare, 3acau;
- ,--. - prezent, manager al fermei 1anavit cu profil de crestere bovine, jud
8eamt
P*)t (e i+ , *(u/ + S.C. V+ti) S.R.L.:
- administrator si director de management
Edu(tie )i '*%m%e:
- absolvent liceului Calistrat @ogas, 0iatra 8eamt, ,-.";
- absolvent 6acultatea de 2gronomie, =niversitatea >2l. I. Cuza>, Iasi, ,--#;
- 2### - cursuri de D9ar%etingE 'prof. 2. 8istor, =niversitea >2l. I. Cuza>, Iasi*.
A/titudini )i (*m/etente )*(i+e:
- 2ptitudini foarte bune de comunicare;
- 2bilitatea de a rezolva problemele profesionale ;
- Cunostinte tehnice si legislative deosebite despre modul de organizare al unei
ferme de animale
- Integritate, spirit de echipa, flexibilitate, receptivitate, responsabilitate,
perseverenta, tenacitate, dinamism, pragmatism, ordine, strictete;
Lim3i )t%ine:
- nivel avansat: engleza.

A/titudini )i (*m/etente te1ni(e:
- cunostinte 91 !ffice, IindoJs, utilizarea echipamentelor de birou.
- permis de conducere categoria 3
mai 2##$
23
CURRICULUM VITAE
Nume+e )i /%enume+e: 24/29 9I@2I
Ad%e): 0iatra 8eamt, str. Castanilor, nr. <(
Te+e'*n: #$<,22#-22
Nti*n+itte: /omana
Dt n)te%ii: #2.#.,-"-
E4/e%ient /%*'e)i*n+:
- ,-.. - ,--#, responsabil aprovizionare la 5actama <, 1avinesti;
- ,--# - ,--2, agent comercial la 1.C. 1imba Invest 1./.5. 3acau, filiala 0iatra
8eamt;
- ,--2 -,--<, supervisor la aceeasi firma;
- ,--< - 2###, director zonal al firmei Carlsrom 3ucuresti pe zona 9oldovei
- 2### - 2##<, director zonal al firmei 1.C. 2gricola 1./.5. pe zona 9oldovei
- 2##< : prezent, director general al firmei /eneau /omania
P*)t (e i+ , *(u/ + S.C. V+ti) S.R.L.:
- administrator si director de mar%eting
Edu(tie )i '*%m%e:
- absolvent liceului Calistrat @ogas, 0iatra 8eamt, ,-..;
- absolvent 6acultatea de 7conomie si 2dministrarea 2facerilor >2l. I. Cuza>,
specializarea 9anagement si mar%eting, Iasi, ,--#;
- 2##< - cursuri de D9ar%etingE 'prof. 2. 8istor, =niversitea >2l. I. Cuza>, Iasi*.
A/titudini )i (*m/etente )*(i+e:
- 2ptitudini foarte bune de comunicare;
- 2bilitatea de a rezolva problemele profesionale ;
- 5eader innascut
- 0uternice negociator
- Integritate, spirit de echipa, flexibilitate, receptivitate, responsabilitate,
perseverenta, tenacitate, dinamism, pragmatism, ordine, strictete;
Lim3i )t%ine:
- nivel avansat: engleza.
- nivel avansat: italiana

A/titudini )i (*m/etente te1ni(e:
- cunostinte 91 !ffice, IindoJs, grafica, utilizarea echipamentelor de birou.
- permis de conducere categoria 3
mai 2##$
24
!.9. Im/(tu+ e(*+*-i( + (ti,itti+*% 'i%mei
6erma are un important impact ecologic.
In primul rand, ea trebuie sa fie la mare distanta de asezarile umane
deoarece oricat s-ar incerca, in jurul ei miroase a excremente de iepure, mai ales in
perioada de vara cand este cald afara.
6erma trebuie sa fie la distanta de marile centre de poluare. In felul acesta
iepurii vor creste mai sanatos si mai natural, iar plantele din alimentatia lor vor fi si
ele mai putin poluate.
=n alt impact ecologic il au excrementele de iepure care sunt extraordinar de
bune in a fi folosite ca ingrasamant natural. 7le trebuie atent si ecologic depozitate
pentru a putea fi ulterior folosite pentru ingrasarea solului terenului folosit in scopuri
agricole.
/esturile animale sunt incinerate in un cuptor special.
!.#. P%*du)e+e %e+i&te
C%ne
Carnea de iepure este ferita momentan de bolile care afecteaza celelalte
animale a caror carne este consumata in mod curent 'vaca, porcul*.
In plus, carnea de iepure este o carne usoara, savuroasa si deosebita de
celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Austoasa, dietetica si
cu putine grasimi, se preteaza la prepararea a numeroase retete culinare delicioase.
+in pacate datorita raritatii si pretului destul de ridicat, proprietatile carnii de
iepure sunt mai putin cunoscute de catre consumatori.
6+nit
3lana poate fi folosita ca subprodus.
Iepurii sunt mici KfabriciE de blanita. 5a punctul de tabacire si finisare a peilor
se realizeaza prelucrarea primara a pieilor de iepure: jupuire, intindere si uscare la
umbra in mediu uscat, ele urmand apoi a fi transportate catre marii producatori de
imbracaminte cu, care sunt incheiate contracte de achizitie a blanitelor. +in blana de
iepure se confectioneaza caciuli, haine, papuci, ornamente etc... deosebit de
apreciate datoria culorilor si finetii lor.
25
0erioada de inmultire a iepurilor cunoaste un ritm accelerat in perioada de
vara aprilie - august, iar cea de taiere este specifica mai mult anotimpurilor reci.
!.:. De)'(e%e )i (*me%(i+i&%e /%*du(tiei. Re+tii de im/*%t
e4/*%t. E+emente )/e(i'i(e de m%;etin-
Cel mai important procent din productie va merge catre export.
0e plan intern este in negociere un contract cu firma 9etro pentru vanzarea
carnii de iepure.
0rincipala piata de desfacere a produselor noastre va fi totusi piata franceza
si cea italiana, atat pentru productia de carne cat si pentru blanite. 9ultiplele contacte
stabilite acolo datorita relatiilor din mediul afacerilor al celui de al treilea asociat
2vram 9ihai ne asigura deja o cerere mai mare de produse decat cantitatea
preconizata a fi realizata. 8e rezervam dreptul de a nu divulga inca numele firmelor
contractoare de comenzi decat in stadiul avansat de discutare al detaliilor proiectului,
in conditiilor unei posibile acceptari de catre 1202/+ a acordarii finantarii, pentru a
se putea verifica reputatia firmelor externe de catre acest organism.
!.<. Re+tii+e (u (*+3*%tii
Fu%ni&*%i
2vem furnizori de furaje si concentrate alimentare, de rase superioare de
iepure, de echipamente diverse, de utilitati.
6ene'i(i%i
3eneficiarii sunt interni si externi, am detaliat la capitolul 2.$. acest aspect.
6n(
Cu contractul de finantare incheiat la 1202/+, fermierul se intoarce la
banca sau la agentia de microfinantare, pentru a incheia un al doilea contract, de
data aceasta cu banca. 0ractic, avand contractul cu 1202/+, incheierea unui
contract cu banca este simpla. 3anca stie deja ca 1202/+ a acceptat proiectul si
exista sanse mari sa accepte.
26
Intre cele doua contracte - primul cu 1202/+ si al doilea cu banca - exista o
diferenta. 0rimul contract este pentru jumatate din suma, iar al doilea este pentru
toata suma.
2stfel, fermierul va lua de la banca intregul credit, iar pe masura ce
inainteaza in activitate 1202/+ venind din urma, cu jumatate din bani, pe baza de
chitante si facturi. Creditul se acorda pe termen lung - pana la ,# ani, cu o perioada
de gratie cuprinsa intre , si ( ani, in functie de domeniul investitiei. +upa aceasta
perioada, cand ferma sau afacerea incepe sa produca, fermierul va incepe sa
plateasca jumatatea ramasa din credit.
=n avantaj pentru banci ar fi faptul ca statul se angajeaza, in cazul in care
beneficiarul creditului nu mai poate plati ratele catre banca, din diferite motive, sa
plateasca bancilor contravaloarea creditului acordat pentru investitii realizate cu
sprijin financiar 1202/+ cu bani care provin din 6ondul de Aarantare a Creditului
/ural si din 6ondul 8ational de Aarantare a Creditelor pentru Intreprinderile 9ici si
9ijlocii. +atoriile catre banca ale beneficiarului se vor constitui in creante bugetare,
urmand a fi recuperate direct de la beneficiar de catre 2gentia 8ationala de
2dministrare 6iscala '2826*.
27
!.$". C*n(u%ent )i %e+tii+e de /it. P%etu+ de ,n&%e +
/%*du)e+*%
Conform informatiilor furnizate de 57321 si C!5I8 ',--2* tara noastra
producea in jurul anului ,--# circa ,..### tone de carne de iepuri de casa, din care
.### to in crescatorii specializate si ,#.### to in crescatorii de tip rural.
+upa anul ,--#, cand efectivul de iepuri de casa a atins valoarea de
,.#.### capete 'tab. ,*, odata cu incetarea activitatii in Intreprinderile 2vicole de
1tat, efectivele cunicule au fost lichidate. +rept urmare in anul ,--2 este atins cel
mai mic efectiv de iepuri de casa din tara noastra si s-a pierdut fondul genetic care a
asigurat multiplicarea hibridului romanesc de carne 1=07/C=8I. In anii urmatori,
efectivele de iepuri de casa au crescut in gospodariile populatiei, satisfacand
siguranta alimentara a unei populatii confruntata cu dificultatile financiare, ajungand
in anul ,--- la un efectiv de ,.##.### iepuri de casa, care a ramas constant pana in
anul 2##.
T3e+u+ $
7volutia efectivului de iepuri de casa din /omania intre anii ,-.--2##
'dupa 62! 2##*
2nul
7fectivul
'mii capete*
2nul
7fectivul
'mii capete*
,-.- ,### ,--$ ,###
,--# ,# ,--. ,2##
,--, ,### ,--- ,##
,--2 "<# 2### ,##
,-- $$, 2##, ,##
,--< .## 2##2 ,##
,--( ,### 2## ,##
,--" ,###
L 1ursa: JJJ.fao.org
In tarile din =niunea 7uropeana, efectivele de iepuri de casa 'tab. 2* au
scazut intre anii ,--. si 2## de la aproximativ -<.###.### la -2.###.### iepuri.
2cest fapt se datoreaza, in principal, reducerii efectivelor de iepuri de casa in 6ranta
28
cu aproape 2," milioane capete. ! tendinta crescatoare a efectivelor de iepuri de
casa a fost consemnata in Italia, care a inregistrat un spor de efectiv de , milion de
capete. 7fective mari de iepuri de casa se cresc in Italia '"$ milioane*, 6ranta ',,
milioane*, Aermania '-,. milioane*, 1pania '2 milioane* si Arecia ',,( milioane*.
T3e+u+ !
7volutia efectivelor de iepuri de casa 'in mii capete* in tarile din =niunea 7uropeana
'dupa 62! 2##*
;ara
2nul
,--. ,--- 2### 2##, 2##2 2##
2ustria ## ## ## ## ## ##
3elgia-5uxemburg ,<.# ,.# - - - -
6ranta ,"# ,<"< ,"" ,,,,# ,,#<2 ,,###
Aermania -.## -.## -.## -.## -.## -.##
Arecia ,(<( ,(.( ,(. ,(## ,(## ,(##
Italia ""### "$### "$### "$### "$### "$###
!landa << <,# -2 . .# .#
1pania 2#.# 2### 22## 2,## 2### 2###
Uniune Eu%*/en <.<8$ <0#.< <08<9 <!$<. <!"!! <$<:"
In tarile din 7uropa de 7st, in perioada ,--.-2##, efectivele de iepuri de
casa 'tab. * au inregistrat o evolutie ce poate fi apreciata in linii generale ca
descrescatoare, dar neinsemnata cantitativ. Cele mai mari efective de iepuri de casa
au fost crescute in Cehia '( milioane*, /omania ',, milioane*, 0olonia si 1lovacia ',
milion*.
T3e+u+ .
7volutia efectivului de iepuri de casa 'in mii capete* in tarile din 7uropa de 7st si
C.1.I. 'dupa 62! 2##*
;ara
2nul
,--. ,--- 2### 2##, 2##2 2##
Eu%*/ de E)t <9<. <##$ <90. <0<# <.#" <8""
3ulgaria <"# <"" <, <,. <## (##
Cehia (### (### (### (### (### (###
=ngaria -, ,##( -,2 $$- "$# $##
29
0olonia ,,## ,### ,### ,### ,### ,###
/omania ,2## ,## ,### ,## ,## ,##
1lovacia ,### ,### ,### ,### ,### ,###
C*munitte Stte+*%
Inde/endente
$9#$$
9
$#9<<
$
$#99#
8
$::::
"
$#<:.
9
$#<:0"
2rmenia <.## <-## (### (### (,## (###
Aeorgia ,2 , ,$ ,$ ,$ 2#
Haza%hstan ("### (.### "#### ",(## "2### "2###
HFragFzstan <# ( 2( $# $# $#
/ep. 9oldova <# 2# 2# <# (# (#
6ederatia /usa ,2#, ,,(# ,2, ,2-" ,"-- ,.##
;aji%istan ,,## ,"-## 2<(## 2(,## 2(### 2(###
=craina (<2 ("$ ("## ((($ ("## ("##
=zbe%istan ..### -#### .#### -#### .#### .####
L 1ursa: JJJ.fao.org
In Comunitatea 1tatelor Independente 'C.1.I.*, efectivele de iepuri de casa,
de aproape ,- ori mai numeroase decat in 7uropa de 7st si de 2 ori decat =niunea
7uropeana, au crescut in perioada ,--.-2## cu aproape , milioane capete. +in
cei ,$-..<#.### iepuri de casa crescuti in tarile C.1.I., =zbe%istanul detine .#
milioane, Haza%hstanul "2 milioane, ;aji%istanul 2( milioane, =craina (," milioane,
2rmenia ( milioane si 6ederatia /usa ,,. milioane.
Intre anii ,--2 si 2##2 importurile de carne de iepure de casa 'tab. <* in
=niunea 7uropeana au crescut cu aproximativ ,### tone, pe cand exporturile au
crescut cu doar <## tone. +aca importurile se situeaza in mod constant la peste
### tone, uneori cu valori apropiate de -## tone, exporturile au inregistrat fluctuatii
foarte mari, variind intre ,<## si .## tone. In majoritatea anilor luati in studiu
importurile au fost superioare exporturilor in =niunea 7uropeana. In anul ,--(
exporturile au reprezentat doar <() din importurile de carne de iepure de casa in
=niunea 7uropeana.
Cantitati importante de carne de iepure de casa importa 'tab. (* 3elgia,
0ortugalia, 6ranta, Italia si in ultimii ani +anemarca. 7xporta cantitati mari de carne
de iepure de casa: 1pania, !landa, 3elgia, 6ranta, +anemarca si Aermania.
In anul 2##2 importurile de carne de iepure de casa in =niunea 7uropeana
au fost in valoare de aproape ," milioane euro, in timp ce exporturile s-au ridicat la
suma de aproximativ , milioane euro. 7xprimate procentual, exporturile ',"< tone*
reprezinta .,) din importurile '.- tone* de carne de iepure de casa.
30
In 7uropa de 7st au importat carne de iepure de casa 'tab. "* doar Cehia si
9acedonia, iar export a facut Cehia, 9acedonia si in anul 2##2 1erbia si
9untenegru. In statisticile 62! tara noastra apare ca a realizat in anul 2### un
export in valoare de ,#.### euro.
T3e+u+ 0
Importul si exportul de carne de iepure de casa realizate de =niunea 7uropeana ',(
tari* 'dupa 62! 2##*
1pecificare
2nul
,--2 ,-- ,--< ,--( ,--" ,--$ ,--. ,--- 2### 2##, 2##2
CANTITATIV =in t*ne2
Import
2-2
,
2- .-, 2<$ <,( #< <<- <<, 2"2, $(, .-
7xport
2$"
"
,".. ,.#( ,<"< ,.<2 ,-2( 2#2 ,-2, 2<<# .., ,"<
VALORIC =in $""" USD2
Import
,$<
-$
,$#<
"
,$."
-
,-<
$
,.$
"
,(,(

,.#<
-
,"..
,
,-$

,"$"
-
,(-(
"
7xport
,-#
,.
,,2,
,
,2."
.
,,$.
#
,$$
,
,,$,
.
,2,
#
,,<
#
.2(.
,,2.
(
,2
,
L 1ursa: JJJ.fao.org
31
T3e+u+ 8
Importurile si exporturile de carne de iepure de casa in tarile din =niunea 7uropeana 'dupa 62! 2##*
;ara
C28;I;2;I4 'in tone* 425!/IC 'in ,### =1+*
Import, anul 7xport, anul Import, anul 7xport, anul
,--- 2### 2##, 2##2 ,--- 2### 2##, 2##2 ,--- 2### 2##, 2##2 ,--- 2### 2##, 2##2
2ustria ,# . $ ,- # # # # .$ , 2$" $" # # # #
3elgia # - ,.- ,",, # ,,( ,"", 2-2 # "2$ ""$$ ""#" # .$ ,,<, ,<2-
3elgia-5uxemburg ,.#. # # # 2.( # # # $--( # # # ,$(2 # # #
+anemarca # # 2<, 2# ,#- ,# ,2 ( ,$ ,- -2 ,." ,(" 2#, <
6inlanda # # # # # # # # 22 ,< " # " # # #
6ranta .<" $#. $#$ "$, 2", 2,2 2, "- $-- 2-(< ,2< 22, 22- 2#2< 2," ,(<(
Aermania . 2 2 - .2 ,#< ,## ,,( 2$" ,," ,2" 2,# .". $-$ "<" ,,<.
Arecia , # , 2 # # # # ,, $ ,# ,< 2 # # #
Irlanda ,, # # # , # # # ,#( " # # (. 2< # #
Italia ." ,2( ,,( $2 ,# . < - ,#" -#. ,,$. <<- ,(- ,<( ,#" 2-
5uxemburg # # , $ # # # # # - ,< 2 # # # #
!landa # # # # << ,$# 2.. ,#.$ 2. 2 2 # ,.<# ."< ,,-, -2.
0ortugalia """ .< ,2. ,<", # # # # 2-"$ 2"- (#- <.(# # # # #
1pania ( 2 ( ,( .2- $#- ,<(# ,(- 2- ,## 2,< ." <,. 2<. ("(- <.<#
1uedia # # # # # # # # - , # # ,. 2$ " #
9area 3ritanie # # # " # # <2 2# 2 2 # 2# 2- ," ,- .
Uniune Eu%*/en .00$ !9!$ .#8$ .:<. $<!$ !00" .::$ .$90 $9::$ $.<#. $9#9< $8<89 $$0." :!8: $$!:8 $.!.$
L 1ursa: JJJ.fao.org
32
T3e+u+ 9
Importurile si exporturile de carne de iepuri de casa in tarile din 7uropa de 7st si C.1.I.
'dupa 62! 2##*
;ara
Import, anul 7xport, anul
,--. ,--- 2### 2##, 2##2 ,--. ,--- 2### 2##, 2##2
CANTITATIV =in t*ne2
Eu%*/ de E)t 9" $"0 :9 <# ! 09 0 < $: !8
Cehia "# "- .< -( # 22 - ,( #
9acedonia 'fost /p.Gug.* # ( 2 2 2 2< , #
1erbia si 9untenegru # # # # # # # # # 22
/omania # # # # # # # # # #
C*munitte Stte+*% Inde/endente 99 0: $"9. " .#: 0$ " !#9" " .$
Aeorgia (# <. (# # # # # # # #
Haza%hustan ," # ,#, # # <, # 2$"# # ,
=craina # # # # $. # # # # #
VALORIC =in $""" USD2
Eu%*/ de E)t !#! .88 .#8 .<! $9 $:8 $< $8" :8 $8
Cehia 2$2 # <" $" # $( ," <( $$ #
9acedonia 'fost /p.Gug.* # (2 2- ," ," ,,# 2 . .
1erbia si 9untenegru # # # # # # # # # $
/omania # # # # # # # ,# # #
C*munitte Stte+*% Inde/endente : " .0 " .<9 9 " #0 " $0"
Aeorgia # # # # # # # # # #
Haza%hustan . # < # # " # $< # #
=craina # # # # -" # # # # ,<#
L 1ursa: JJJ.fao.org
33
+intre tarile din Comunitatea 1tatelor Independente au facut importuri de
carne de iepure de casa in perioada ,--.-2### Aeorgia si Haza%hstanul, iar in anul
2##2 numai =craina. 2u exportat carne de iepure de casa Haza%hstanul si =craina.
;rebuie subliniat faptul ca in aceste zone '7uropa de 7st si C.1.I.* atat
importurile cat si exporturile de carne de iepure de casa se cifreaza la valori scazute
si extrem de oscilante de la un an la altul si de la o tara la alta, ceea ce denota o
piata neconsolidata, aflata in cautari, dar care dispune de un potential productiv
mare.
Conform estimarilor 62! din anul 2##, productia mondiala de carne de
iepure de casa se ridica la peste ,.###.### tone 'tab. $*. Cel mai mare producator de
carne de iepure de casa este China, cu ,(.### tone&an, dar in care consumul este
de doar #,#$ %g&locuitor&an. Italia produce 22,.### tone de carne de iepure de casa
si are cel mai mare consum pe locuitor '(,. %g&an&locuitor*. In principalele tari
producatoare si consumatoare de carne de iepure de casa din =niunea 7uropeana
se consuma in medie ,$ %g&an&locuitor.
T3e+u+ #
0roductia si consumul de carne de iepure de casa
'dupa 62! 2##,*
;ara
0roductia
anuala
'in to*
Consum mediu
anual
pe locuitor
'%g*
Continentul
0roductia
anuala
'to*
China ,(### #,#$ 7uropa ($##(,
Italia 22,### (,.# 2frica .($.2
1pania ,(### ,## 2merica de 1ud ,",$
6ranta .(### 2,-# 2merica Centrala <"<
9alta ,(# <,# 2merica de 8ord (###
Cipru .# -
7giptul "-"## -
9aroc - #,$.
0roductia de carne de iepure de casa pe continente este urmatoarea:
($#.#(, tone in 7uropa, .(.$.2 tone in 2frica si ((."., tone in 2merica. In 2frica
-#) din productia de carne a continentului este produsa in tarile din nord.
0returile pe tona de carne de iepure de casa la producator 'tab. .* au fost
stimulative in tarile din 7uropa. 2nalizand evolutia acestora in Aermania, in perioada
,--.-2##,, se constata ca la producator carnea de iepure de casa s-a vandut cu
preturi cuprinse intre ,.$-<,<$ marci&%g carne.
In /omania, intre anii ,--,-2##,, preturile pe tona de carne de iepure de
casa 'tab. -* au variat extrem de mult, de la <<,,"( dolari =1 in anul ,--$ la <,2-,$,
dolari =1 in anul ,---. In perioada ,--,-,--< pretul pe tona de carne de iepure de
casa s-a situat la valori ce depaseau, in general, ,### dolari. Cele mai scazute
preturi s-au inregistrat intre anii ,--(-,--., cand tona de carne de iepure de casa a
costat intre <<,,"(--(-,". dolari =1. 0retul tonei de carne de iepure de casa din
anul 2##,, de 2<<2,(, dolari =1, este un pret stimulativ pentru crescatorii acestei
specii de animale.
5a Conferinta !8= din 2. septembrie 2##, de la /oma, 62! a anuntat ca
este pregatita sa promoveze cresterea iepurilor de casa prin diverse proiecte aplicate
in toata lumea. 7xpertul 62! in productia animala 7mmanuele Aurne 3leich a
precizat ca Keste o recunoastere tot mai mare a potentialului pe care animalele mici il
prezinta, potential subestimat pana acumE.
T3e+u+ :
0retul 'in moneda nationala* pe tona de carne de iepure de casa la producator,
in tarile din 7uropa
;ara 9oneda
2nul
,--. ,--- 2### 2##,
2ustria 1ilingi "(., (-.#," ""..(# $#.#$2
3ulgaria 5eva 2.,<-.,,# ,..<# ,..$# 2.,#
Cehia Coroane cehe $$.2<( $".,$$ $"."2. .#.-$.
6ranta 6ranci ,<.#2( ,2...2 ,.$.2 ,(.##
Aermania 9arci <.<$" <.2, ..$, <.,.
Arecia +rahme ,.,2$.2# ,.#"2.,(# ,.#-,.,-# ,.2-".--#
=ngaria 6orinti <.,.,<# <2.### (,#.<.# "#$.".(
Italia 5ire ."(2.".# .<,$.$<# .,,$.,<# .,.-.-"#
0olonia Mloti ".,<" ".2<2 "." ..-2,
35
0ortugalia 7scudo <,2.2#" "(.<(, <<$.<-" <<.<("
/omania 5ei (.2(".2,# ".2#.(## <2.$<#.-## $#.-.,.2-"
6ederatia
/usa
/uble ,<.$($ 2."# 2".-". $.$.-
1lovacia
Coroane
slovace
$(.$<$ $".,." $.."#( $".#-2
1lovenia +inari sloveni """.(## "-$.$. "22.<2$ ".".<$2
1pania 0eseta ".-$2 2.$< -.2.. -,.2"#
7lvetia
6ranci
elvetieni
,(.-22 ,(.$-$ ,(..-< ,(..$-
In 2- septembrie 2##, la /agusa, 1icilia, a avut loc a doua adunare generala
a !bservatorilor Internationali ai Cresterii Iepurilor din tarile mediteraniene care
promoveaza cresterea iepurilor din punct de vedere al unei surse sigure de hrana.
Cresterea iepurilor de casa in ferme are un important potential de a
imbunatati securitatea alimentara a populatiei ;erei, inclusiv a tarii noastre, cu un
produs cu valoare nutritiva adecvata unui regim alimentar echilibrat, sanatos.
0rin masuri adecvate cuniculicultura poate fi redresata in /omania, iar prin
orientarea pentru export aceasta poate contribui la un aport valutar consistent,
extrem de util tarii noastre.
36
T3e+u+ <
0retul 'in lei si dolari* pe tona carne de iepure la producator in /omania
1pecificar
e
=.9.
2nul
,--, ,--2 ,-- ,--< ,--( ,--" ,--$ ,--. ,--- 2### 2##,
0ret carne
iepure
5ei&tona -$.<-# 2-.<,# $<(.<## ,.$,,.<-# ,.-(,.## 2.<$..,## .,"(.$# (.2(".2,# ".2#.(## <2.$<#.-## $#.-.,.2-"
0aritatea 5ei&dolari $",<$ #$,-( $"#,#, ,"((,#- 2#,2. #.2,"# $,"$,-< ..$(,(( ,(2,- 2,"-2,$< 2-#"#,."
0ret carne
iepure
+olari&tona ,2$<,.. ,#"-,"- -.#,$. ,#<,#. -(-,". .#,-# <<,,"( (-2,2, <,2-,$, ,-$#,2- 2<<2,(,
!.$$. An+i& %ent3i+ittii
7fectivul lunar de reproducere al fermei este in medie de <## femele si ,##
masculi. 5a o medie de " pui nascuti de o femela si tinand cont ca o femela este bine
sa nasca de ori pe an, vom avea ,. iepurasi rezultati pe an. 9edia de pui nascuti
este relativ mica tinand cont ca o femela poate da nastere la < : ,< pui, dar tinand
cont ca sunt perioade mai productive si mai putin productive in privinta gestatiei, cat
si o rata a imbolnavirilor, apreciem o medie minima de " pui. Cazul fericit este ca
aceasta medie sa fie mai mare caz in care profiturile obtinute vor fi si ele mai mari.
=n iepure poate fi taiat cand atinge o greutate de minim - < %g. 4om realiza
calculele pentru aceasta greutate minima.
<## femele x " pui x ,2 luni N 2...## iepuri anual
2..### iepuri x %g carne N .".<## %g de carne de iepure anual, adica
.".<## %g & ,2 luni N $2## %g de carne lunar
0entru un pret mediu al carnii de ,# /!8, incasarile lunare estimate doar din
vanzarea carnii sunt $2.### /!8 'acesta este pragul minim de incasari*.
Incasari rezulta si din vanzarea pielor.
2vem cheltuieli cu:
- utilitatile
- personalul
- transportul
- furajarea
- realizarea lucrarilor agricole
- achizitii periodice in scopul imbunatatirii materialului genetic de reproductie al
fermei
- vaccinurile, tratamentele
- prelucrarea si tabacirea pielor
- cheltuieli de protocol
- piese schimb
- de intretinere si modernizare permanenta
- asigurare
- taxe si impozite
- rata la banca etc
+e la banca am imprumutat ,(#.### 7uro, cu o perioada de rambursare de ,#
ani. In final trebuie rambursata suma de <2#.### 7uro, cu o rata lunara de .(##
euro, adica cam:
(## euro x .( /!8&7uro N ,2.2(# /!8 lunar
2nalizand toate aceste incasari si cheltuieli, estimam un profit lunar intre 2#
si # mii /!8 si o rentabilitate mare a afacerii chiar pentru un minim de incasari
posibile.
39
CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII
..$. Cu&e
+intre posibilele cauze amintim:
,. incorecta folosire a banilor obtinuti prin contractul 1202/+
2. acceptarea unei oferte tentante de vanzare
. facilitatea cresterii
<. fluctuatia pietei internationale de desfacere a carnii de iepure
(. calamitati naturale 'ex: foc*
". neintelegeri intre asociati
$. supraestimarea resurselor productive ale fermei
..!. M*d+itti de in(1eie%e
,. vanzarea
2. fuziunea
. absorbtia
<. transformarea in societate pe actiuni
(. lichidarea
". falimentul
0entru a usura procesul de iesire dintr-o afacere, trebuie elaborat un plan
specific cat mai potrivit situatiei respective. 4om parcurge in acest sens urmatorii
pasi:
- stabilirea motivului si a analiza metodelor potrivite de a iesi din afacere
- stabilirea unei date aproximative de iesire din afacere
- programarea actiunilor de iesire din afacere
- se stabilesc participantii la actiunea de iesire din afacere
- anagajarea expertilor necesari
- stabilirea de relatii cu cei ce ajuta la procesul de iesire din afacere 'banci,
membri fondatori etc*
- determinarea valorii afacerii
- modificarea strategiilor operationale pentru a iesi cu succes din afacere
- anunatarea iesirii catre salariatii cheia
- inceperea demersului final
In tot acest timp, activitatea firmei trebuie sa continue in mod normal
.... C*n(+u&ii 'in+e
2vand in vedere forma de activitate a societatii noastre, producerea si
comercializarea carnii de iepure in principal, putem afirma ca nu intalnim probleme
majore. +esi este o piata mica, cererea de carne de iepure inregistreaza in final o
crestere reala. 1untem in pas cu, concurentii nostri, si acest fapt se datoreaza
experientei noastre, dar si studiului de poata realizat.
1ingura problema cu, care ne confruntam este imposibilitatea de a schimba
mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste o alimentatie sanatoasa, dar acest lucru
nu ne impiedica sa mergem inainte.
41
CUPRINS
CAPITOLUL I: INTRODUCERE .............................................................................................. 2
1.1. Prezentre !"e!! "e #$er! %! "&'en!()(! #erent ................................................... 2
1.2. *&t!+t! )e,er!! "&'en!()(! ................................................................................... 2
1.3. O-&rt(n!tt! &#er!te -entr( "ez+&)tre !"e!! "e #$er! ............................................ 3
CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII ........................................................................ 5
.I AD*INI.TRARII A/ACERII .............................................................................................. 5
2.1. *&"() "e $&n%t!t(!re %&$!ett!! ................................................................................. 5
2.2. Re%(r%e)e ne$e%re .................................................................................................... 6
2.3. A)e,ere '-)%'nt()(! ......................................................................................... 6
2.4. E)e'ente %-e$!#!$e -r&$e%()(! "e -r&"($t!e. Pre$!zr! te0n!$e %! te0n&)&,!$e.
Ut!)!zre $-$!tt!! "e -r&"($t!e. ...................................................................................... 6
2.5. Re%(r%e)e ('n. P&)!t!$ "e -er%&n) .................................................................... 21
E1-er!ent -r&#e%!&n): ........................................................................................................... 22
E1-er!ent -r&#e%!&n): ........................................................................................................... 23
E1-er!ent -r&#e%!&n): ........................................................................................................... 24
2.6. I'-$t() e$&)&,!$ ) $t!+!tt!)&r #!r'e! .................................................................. 25
2.7. Pr&"(%e)e re)!zte .................................................................................................. 25
2.8. De%#$ere %! $&'er$!)!zre -r&"($t!e!. Re)t!! "e !'-&rt 2 e1-&rt. E)e'ente
%-e$!#!$e "e 'r3et!n, ...................................................................................................... 26
2.9. Re)t!!)e $( $&)4&rt!! ............................................................................................ 26
2.10. C&n$(rent %! re)t!!)e "e -!t. Pret() "e +nzre ) -r&"(%e)&r .......................... 28
2.11. An)!z rent4!)!tt!! .............................................................................................. 38
CAPITOLUL III: ./AR.ITUL A/ACERII ............................................................................ 40
3.1. C(ze ....................................................................................................................... 40
3.2. *&")!tt! "e !n$0e!ere ............................................................................................ 40
3.3. C&n$)(z!! #!n)e ....................................................................................................... 41